OCTAVIAN

MOSE SCU
0+0000ALI

VITRALII

I]

www.dacoromanica.ro
_

Coperta
EMIL CHENDEA

www.dacoromanica.ro

OCTAVIAN MO$ESCU

ALTE VITRALII

0.110
BUCUREST1 - 1973

www.dacoromanica.ro

Centenarul Romniei june"

De citeva zile ma gasesc la Viena, renumita metropold a muzicii, invitat de colonia romna de aici
pentru a lua parte la serbarile centenarului Socie-

tatii academice Romania juna". Organizate sub

egida ambasadei romne, festivitatile
4 zile.

vor dura

0 delegatie formata din fotii membri ai societatii, in frunte cu mitropolitul Nicolae al Ardealului, solie sosita pe calea aerului, va reprezenta
generatiile de studenti care au slujit
din insai
capitala imperiului habsburgic
nazuinta fierbinte
de dreptate sociala i nationald, idealul propairii
patriei, visind i militind pentru infaptuirea statului national.
5

www.dacoromanica.ro

A trecut un secol de cind spirite luminate, animate de idealuri generoase, au fondat Roincinia
jund". Asociatia studenteasca, care reunea la acea
vrerne striilucite personalitAti ale spiritualittii noasctitor de gind si de extre, ca marele Eminescu
presie romneascd constituia un mediu efervescent,

care stimula creatia. In sinul acestei societaiti s-au

nscut opere definitorii ale literaturii noastre, iar
ideile acestora, sustinute de cutezanta inflexibild a
tineretii, s-au proiectat cu vigoarea marilor adevgruri asupra intregii culturi romnesti.
Societatea tineretului studios beneficia de climatul de inalta intelectualitate al acestui ospitalier
oras, de nobilele sale traditii. Odat cu indeplinirea programului de emancipare nationala, Romania juncl" a fost si o tribund de propulsare a spiritualitatii rornnesti in circuitul de valori universale
Actiunile sale de adinca rezonanta national, se cer
redirnensionate in perspectiva istoriei. De aceea, ser-

baffle de la Viena vor evoca, in primul rind, aniversarea a 400 de ani de la zidirea Mnstirii Putna,
manifestare aureolat de verbul eminescian si muzica lui Ciprian Porumbescu.
Mesajul marilor fondatori ai Roindniei june- s-a

transmis tuturor generatiilor de entuziasti care au

studiat la universittile din Viena.
Am avut si eu privilegiul de a conduce aceast
insul de cultur romneasc, prezidind serbdrile
jubiliare ale semicentenarului, in tard si la Viena.
In toatil aceasta' perioad5, rn-au calAuzit litera
si spiritul marilor nostri inaintasi.
6

www.dacoromanica.ro

Aid, in aceast. vesnic tindrai si superbd Viend,

Romdnia jund" isi sArbgtoreste astAzi pe drept cuvint centenarul primverii. Moment de pioas adu-

cere aminte a celor ce i-au dat viat si prestigiu,

de nuantatd valorificare a actului kr patriotic si
cultural.
Viena, 4 decembrie 1971

www.dacoromanica.ro

Poetul de la miezul noptii

In toamna anului 1918, ma gseam mobilizat la

Cluj, unde aproape in fiecare sear nu lipseam de
la teatrul de operet. Acolo, primadona Pinter

o ingenud maghiar, atragea prin cintec

si dans un numeros public. Dup spectacol, treceam pe la braseria din centrul orasului, raminind intotdeauna pind tirziu in compania citorva
artiste si scriitori transilvAneni. Printre acestia era
poetul Emil Isac. De obicei, intra in local pe la
miezul noptii ca sa se recreeze dupd multe ceasuri
de lucru. Traducea pe atunci din Oscar Wilde si
$andor Petfi sau din Vasile Alecsandri in limba
maghiar. Ne era drag pentru temperamentul cald
Boske,

www.dacoromanica.ro

deschis, cind linistit ca sipotul unui izvor de

munte, cind agitat ca o zi de vara in preajma furtunii. Purta pdlarie neagra, o lavaliera colorata
aprins, iar la subsuoara, bastonul care il ajuta la
mers, poetul fiind infirm din frageda copilarie. Ii
si

placea taraful de ldutari maghiari care, cum il zareau in pragul braseriei, ii cintau romanta nostalgica Asa cum te-am iubit eu, nu te-a iubit nimeni".
Tacut, se aseza la masa noastr, inchidea ochii umeziti de melancolia unei taine indepartate, ascultind
melodia pina cind se stingea in suspinele viorilor.

Apoi, prietenos si generos, ne povestea multe intimplari din trecutul Ardealului.

La plecare, amindoi ne desparteam de grup si rataceam impreuna pe strdzile Clujului, uneori pina
la rasaritul soarelui, eu, punindu-I la curent cu literatura din patrie, el, recitind versuri din Haine si
din Ady Endre, nefericitul poet maghiar pe care II
cunoscuse personal si a carei opera revolutionard
o tradusese in intregime.

Intr-o noapte, Emil Isac ma invita ea sa-mi citeased o placheta de poezii a unui tinar care abia
implinise douazeci de ani : Poemele Luminii de
Lucian Blaga. Se Meuse ziva cind le-am terminat
de citit, infiorati placut de zorile unui mare poet.
Alta data, poetul de la miezul noptii, asa cum il
tachinam la aparitia lui in local, trecea la confesiuni

in care vibra un suflet de o mare puritate, dar ferecat atita vreme.

10

www.dacoromanica.ro

altorise mult prin alte tri, slvind insa Franta

ca pe o a doua patrie :
De acolo
imi spunea poetul
au tisnit
izvoarele umanismului, care, involburate, au ptruns
pe toate continentele.
Apoi, se inflacAra necruttor impotriva unei oligarhii egoiste i tiranice, aceeasi la toate popoarele.
Citeodata, in vraja amintirilor, imi istorisea copilaria sa pe malurile Somesului.

Era fiul lui Aurel Isac, ndscut in fosta capitald

domneascd Tirgoviste. Tatl sdu a urmat studiile
juridice la Viena, unde I-a cunoscut pe Eminescu.
A fost membru al Asociatiei studentilor romni,
devenitd mai tirziu Romemia jund". Reintors in
Ora, s-a stabilit in Cluj, fiind un vajnic aprtor in
procesul memorandistilor. Pe fiul sdu, Emil, I-a dat
la scoala unde mai inainte invtaseral Avram Iancu
si Gheorghe Baritiu. Le-am urmat pilda aprind

prin scris neamul de iobagi."

Intr-adevdr, de la 1902, a inceput sa colaboreze
la Familia din Oradea, la Romdnia muncitoare i
Facla din tard. lmil Isac a ramas un cdrturar
patriot.

Nu pot s inchei acest2 rinduri fr sd-mi art recunostinta fata de poetul care cu elan mi-a deschis
focarul idealurilor rcmnesti din fosta capitald
habsburgica, care era Romdnia jund". A fost un imbold, ca intr-o zi aurie de toamnd, s cobor in orasul
plin de mirajul unei culturi universale. Tindr, sfios
11

www.dacoromanica.ro

si emotionat, am urcat treptele acestei societti infiintate de Mihai Eminescu si care a fost pe vremuri
steaua polard a tineretului universitar din toate tinuturile romnesti.
20 august 1972

www.dacoromanica.ro

Un prieten devotat al literaturii

romne

La sfirsitul anului trecut

dupa un rastimp de
50 de ani
1-am vazut pe scriitorul maghiar Franyo Zoltan.

Prietenul de altadat ma anunta prin telefon ca

se afla la ,,Nord Hotel" din Bucuresti, sosit de citeva

zile, in vederea incheierii unui contract cu o editura, pentru un nou volum de traduceri din poezia
contemporana.

Chiar in seara aceea, ne-am strins miinile cu

bucurie. De la ultima intilnire trecuserd ani, cu
ninsori in par si zile viforite. Implinise demult
80 de ani.
13

www.dacoromanica.ro

In camera 333 de la Nord Hotel", in preajma

noastra si in noi inflorise trecutul din visele i iluziile tineretii.
Ii asteptam la cafeneaua ,,Arkaden" din Viena ca
sa-si deschidd caietul cu lucrdri, ispitit sA citeasca
din volumele de versuri pe care i le aduceam, incepind cu Mihai Eminescu si Tudor Arghezi, si terminind cu tinerii, pe atunci, Lucian Blaga, Ion
Barbu, V. Voiculescu.

Totdeauna ne desp5rteam tirziu, cind luminile din

local incepeau s se stingd. Ramineam singuri si interpretam cit mai fidel pe creatorii romni de suave
metafore, pentru ca subtilul traducator sd le invluie in vesmintele altor limbi.
Si ce frumoase rezonante de armonii ne delectau
auzul in talmdcirea limbilor germand si maghiard,
alaturi de Hlderlin, Heine si Ady Endre !

Cit umanism incalzea pe acest scriitor care, in

serile de la Romdnia jund", citea emotionat si

vrjit Lucealdrul" lui Eminescu, dornic s intind

pe acest drum luminos punti de argint intre popoare.
Asemenea poetului Octavian Goga, care a tlmacit

pe marii scriitori maghiari, Franyo Zoltan, laureat

al marelui premiu Herder" pentru truda de scriitor
traducgtor, a scos la iveala comorile noastre literare in reviste i antologii de importantd europeang.
Gratie unor asemenea eforturi, inaltul premiu ,,Herder" a fost acordat i lui Tudor Arghezi, Al. Philippide i, de curind, lui Zaharia Stancu.
'Si in seara aceea, a relntilnirii noastre, in ceasuri
infrigurate de nostalgia vremurilor apuse, am evocat
14

www.dacoromanica.ro

amintiri din anii trAlti la Viena, cind ne intilneam

prin sAlile de concert, la opera mare, ascultind pe
tenorul cu faimd mondiald Traian Grozdvescu, la
sedintele Romaniei june", ori in jurul mesei de la
Toidl", uncle, inainte cu o jurnatate de veac, Eminescu, solitar si nefericit, privea prin ferestre cum
infloreau teii pe bulevardele si in parcurile marii
metropole.

Anul acesta, implinindu-se 100 de ani de la intemeierea societAtii academice Romania juncl" ne-am

inteles, cu Franyo Zoltan, membru de onoare al

acestei asociatii studentesti s ne intilnim la Viena,
cu ocazia sarbatorilor centenarului, cind va apare,
cartea comemorativd, care va avea o elocventA semnificatie. De-a lungul unui veac, in plenul acestui
lams de spiritualitate romAneascd n-au bintuit
curentele sovine, ci numai flacAra unui cald umanism care a cAlAuzit tineretul studios
venit din
toate provinciile tArii noastre
Care luminosul
liman de infratire intre popoare.
18 aprilie 1971

www.dacoromanica.ro

Tablourile lui Victor Eftimiu

Pentru mine a fost o intimplare fericit faptul

ca acest mare maestru al versului a primit invitatia de a participa la o ezdtoare literard la Rimnicu-

Srat. Era in anul 1921. In intimpinarea poetului,

un imens public se revdrsa pe strAzi, in grdina publick la teatrul comunal. A tinut o conferint despre
dramaturgia contemporang, citind si versuri din

Insiete mrgrite". Desi link., era cunoscut pind

in cele mai indepArtate sate cu drumuri desfundate
i cu lumind de opait. In deceniile urmdtoare, glo-

ria sa de poet a crescut tot mai mult. Putini ins

17

www.dacoromanica.ro

li cunosc colectia de arta' de pe strada Dr. Marcovici,

de linga Cismigiu.

Aid, pe coridoarele ce te conduc de la intrare,

peretii sint acoperiti pina la plafon de desene, gravuri, acuarele si caricaturi de Sirato, Iser, IonescuGaina si Ross. In primul salon de mari dimensiuni,
admiram peisaje, naturi statice, flori si nuduri de
Pal lady, Petrascu, Tonitza, Jean Al. Steriadi, Camil
Ressu. Ii placeau in mod deosebit nudurile si portretele de Pal lady 1 Tonitza. Observai acest lucru dupd

felul cum le aseza, in plina lumina' a becurilor totdeauna aprinse si a unui reflector portativ. Mai departe intilneai pinze imense, cu scene din Insiete
margarite" toate de Magdalena Rdulescu, precum
si minunate tablouri din delta, semnate de N. Da-

rascu, despre care a scris el elogioase articole in

presa timpului.

Pretutindeni admiri pinzele pictorilor nostri, oameni care au gasit in acest generos Mecena nu nu-

mai un cuvint de incurajare, o prefata entuziasta

pentru catalogul unei expozitii, dar si o incurajare
materiala.

Sub bombardamentele din 4 aprilie 1944 a fost

distrus o mare parte din colectie. Au fost cele mai
triste momente prin care a trecut poetul. Dar n-a
renuntat. A refacut-o, transformindu-si casa intr-un
muzeu.
18

www.dacoromanica.ro

In curind, ea va deveni cu toat bogatia de gindire, de creatie si de arta', Casa memorial5. Victor
Eftimiu. Autorul dramei Mesterul Manole" a pregAtit-o cu sacrificii. A pus tot ce i-a fost mai drag
si mai de pret la temellile acestui asezamint de
aleas5 simtire.
8 decembrie 1972

www.dacoromanica.ro

Un sorbonist roman la Viena

In parcul de la Hofburg din Viena, trandafirii

ii scuturasera demult floarea, cind un tinar inalt,
cu o infatisare virild, de efeb, ne-a vizitat Romeinia
junei", intr-o zi de toamna tirzie.

S-a recomandat Mihai Ralea. Se afla in trecere

spre Paris unde 10 continua studiile universitare,
terminate cu elogii in tara.
Pe atunci, era o traditie ca studentii romani, inscrisi la institutiile superioare de cultura din Franta
si

Germania,

sa se opreasca pe citeva

zile in

orasul Dunrii Albastre", pentru vestitele spectacole de opera 0 opereta, pentru comorile de arta
din muzeele de pe Ring.
21

www.dacoromanica.ro

Mihai Ralea, iubind deopotrival stiinta 1 viata,

nu putea s se sustragd de la minunatele seri vieneze, r5minind oaspetele asociatiei noastre mai mult

decit prevAzuse itinerariul intocmit de acas. Imi

amintesc figura expresiv conturatd, cu prul bogat,
cu luciri de baga, obrajii proeminenti, nasul prefire deschis si plcut partelung, gura senzual
ner al sotiilor galante, istorisind cu plasticitate
anecdote si intimplri din anii de studentie.
Chiar in seara aceea, la o petrecere cu vin nou"
intr-o grdinA cu boschete si muzicg, tindrul student

de la Sorbona rspindi atita jovialitate in jur, incit

grupul nostru se afla in unghiul tuturor privirilor
galese, in timp ce musafirul antrenat la agapele
noastre

se famiiariza cu obiceiurile Vienei de

altdatA.

A doua zi, dupd-amiazd, in sala Romniei june",

intr-o tinuta solemn, Mihai Ralea conferentia in

fata unui public select despre poetul Eminescu,

care-si trise in burgul imperial anii de lumina si
de meditatii, precum si anii incarcati de negur. Dis-

tinsul invitat, inspirat si cu resurse de eruditie si

elocventa, cu sobrietate in gesturi, stgrui indeosebi
asupra poeziei sociale.
La plecarea din Viena, junele sorbonist s-a desPartit cu pareri de eau de toti cei care 1-am incon-

jurat, cu fagaduieli de a reveni in orasul unde a

avut atitea ceasuri pldcute.
22

www.dacoromanica.ro

i pe Mihai Ralea toamne de-a rindul 1-am avut

in mijlocul nostru, unde a deschis, alaturi de Tudor
Vianu, drumuri de lumina tineretului roman care
studia in fosta capitald habsburgic5.
23 mai 1971

www.dacoromanica.ro

Tudor Vianu

Rar, foarte rar, titlul de academician se potrivea

cuiva mai bine ca acestui magistru care a ilustrat
catedra de estetica a Universittii bucuretene cu
sobrietate, inteligent, noblete i eruditie.
L-am cunoscut la Viena, la inceput de an universitar. Se oprise citeva zile in crawl muzicii, in trecere spre Germania unde, la Tbingen pe Neckar,
ca i. poetul Ion Barbu ii desdvirsea studiile In
preajma unor profesori de renume universal.
In timpul acesta, ne vizita des Romdnia junti"
tinind in fiecare simbt seara prelegeri despre

Eminescu.
25

www.dacoromanica.ro

Intors in tark il intilneam adeseori cu sentimen-

tul prieteniei care-i leaga pe romani dincolo de

hotarele patriei. Intotdeauna era corect imbracat,
cu gesturi retinute si cu un zimbet abia schitat.
Povestea putin, cu un umor sec, intimplari din viata
universitard. Distribuia aceeasi politete pentru toti
prietenii si cunoscutii, evidentiind, discret si poate
card vrere, titlul de doctor in filozofie.

Cind infiintasem cenaclul cultural pentru zona

Buzau, Rimnicu-Sarat si Focsani. a fost printre
primii conferentiari care a raspuns cu entuziasm la
apelul meu. Astfel
intr-o dimineata de duminica
am poposit in Buzau, unde, in cea mai incapatoare said din oras, a vorbit despre romantism
tema pe atunci savurata mult de marele public.
Dupa conferinta, din multimea care luase parte,
o doamnd ceva mai in virstA a tinut s ne invite la
dejun. Era scriitoarea Constanta Marino-Moscu, so-

tia unui cunoscut avocat din localitate. Acolo, in

casa ca fatada de marmora si ferestre luminoase
am cunoscut si pe fiica sa Adina, astazi profesoara
la Institutul de Arte Plastice, pictorita de talent.
Autoarea volumului de nuvele Ada L4:1211 ne-a

citit citeva fermecatoare scrisori pline de un senzualism feminin, apartinind prietenei sale Hortensia
Papadat-Bengescu, pe care o cunoscusem personal

la Focsani, la inceputul primului rdzboi mondial.

In ziva aceea, domnea atita voie bunk incit

Tudor Vianu fu indemnat sd-si destainuie o dragoste fugitiva de pe malurile Neckarului. Tirziu, cu
26

www.dacoromanica.ro

greu ne-am desprtit, urmind s fim seara la Rimnicu-Srat, unde avea loc a doua conferint.
Dar mare ne-a fost surpriza cind in sala teatrului
s-a ivit Constanta Marino-Moscu, impreund cu cloud
prietene, dornice s asiste la prelegerea distinsului

conferentiar. Cu aceast ocazie i-a adus si o fotografie a sa impreund cu Hortensia Papadat-Bengescu.

A doua zi dis-de-dimineatd, plecam pe valea Rim-

nicului spre Poiana Mrului. Pe Tudor Vianu il

interesa locul de exil a lui Cezar Bo iliac.
27 decembrie 1970

www.dacoromanica.ro

Epilogul unui libret de operet

Intr-un timp, locuiam la Viena, pe Maria Treugasse, o stradd Ingusta si linistit, care leaga cloud
bulevarde principale. Gazda mea, dintr-o familie de
baroni scapatati, nemaiavind nici o alta sursd de venituri, ma rugase SA' o ajut sd deschida o pensiune
pentru un grup mic de studenti romani.
In citeva zile I-am adus citiva prieteni si colegi,
studenti la diverse universitati vieneze, toti membri

al societatii Roindnia jund" . Printre ei se afla si

compozitorul Filaret Barbu, originar din Lugoj, un
tinar de 20 de ani, bondoc si brunet cu veleitati de
autor de muzic de opereta, infierbintat de minunatul ora al valsurilor lui Strauss. De aceea, nu
29

www.dacoromanica.ro

rn-am mirat cind, intr-o zi, ramasi singuri, la sfirsitul mesei, a insistat sa-i scriu textul unui libret
de operet cu subiect din viata de la tard. Intentiona, dupa scrierea muzicii, s-o reprezinte la teatrul din Lugoj. Luind propunerea in glurna, i-am
promis tinrului banatean c va avea textul in cel
mai scurt timp.
de cite ori venea la penDe atunci
zi fatala
siune, imi amintea de fagaduiala data, eu amagindu-1 ea am scris actul I, iar dupa mai multe zile, ca
sint la finalul textului. Inaintea vacantei de vara,
Filaret Barbu imi cere manuscrisul, la care compusese deja muzica prologului, dar la care eu nu serisesem nici un rind.
Crezind cd este un capriciu sortit sa ramina un
vis neimplinit in sertarele prietenului, intr-o seara,
izolat la cafeneaua Alserhof, consumind cafele si
coniacuri, i-am dat intregul text gata, despre care
astazi nu-mi amintesc nici macar titlul.
Intors pentru vacanta la Rimnicu-Sarat, rn-am
pomenit cu o telegrama din Lugoj :
Duminica seara premiera. Vino neaparat".
Filaret Barbu
Argrturisesc mustrdrile de constiinta c n-am luat
in serios propunerea prietenului rneu. Bineinteles,
nu m-am dus la Lugoj, imi venea mai mult sa plec...
in munti.
Dupa o saptamina primesc o scrisoare lamuritoare,
cu regrete ea n-am luat parte la aceasta rnanifestare
artistica. Totodata, imi comunica ea a apelat la poetul Lucian Blaga
aflat in localitate
sa scrie
30

www.dacoromanica.ro

rolul unui personaj comic, pentru a-i da operetei o

nota hazlie.
Lucian Blaga s-a amuzat de aceasta propunere
creind rolul fagaduit, devenind astfel coautorul libretului.

De atunci au trecut multi ani. La Capa il intilneam des pe Lucian Blaga, dar nu i-am amintit niciodata de acest amuzament muzical. De asemenea, cu
Filaret Barbu
cunoscutul compozitor al muzicii
din operetele de mare succes Ana Lugojana i Plutasul de pe Bistrita
ma intilnesc .i acum, evi-

tind sa vorbim de acest pticat al tineretii".

Ce curios eram sa cunosc titlul operetei... mele !
Tirziu, in iarna anului 1971, gasindu-ma cu Filaret
Barbu intr-o delegatie la Viena, invitati la serbarile jubiliare ale Romdmiei june", am aflat ca libretului meu ii pusese titlul Privighetoarea alba.
22 decembrie 1971

www.dacoromanica.ro

Un savant buzoian la Paris

Colegul meu de clasa de la gimnazul din Rimnicu-Sarat, Virgil Apostolescu, imi vorbea cu admiratie de un unchi al ski din Buzau, plecat la Paris
pe la sfirsitul secolului trecut. Acolo, in citiva ani,
uimise lumea medicala cu interesante descoperiri in
vastul domeniu al stiintei medicale.
Imi daduse si o carte (nu-mi amintesc editura) cu
fragmente din logica morbidului, sub titlul Le somineil et les reves".
Totodata, mi-a aratat citeva lucrari literare pu-

blicate in Journal des Debats", ,,Le temps", Renaissance latine", L'independance Roumaine", pe33

www.dacoromanica.ro

riodice in care tinArul plecat de pe meleagurile

noastre se afirmase ca literat, polemist si ziarist.
Nicolae Vaschide, Cad despre el este vorba, s-a
nscut in orasul Buz Au in anul 1874, unde isi termind scoala primard i cursul inferior al liceului.
Fire meditativA, se complace in singurAtate, evitind societatea, hoinArind mai mult pe malul apei
BuzAului. Lua ins parte la reuniunile scolare, unde
se producea cu lecturi i prozd originald i creionAri

de portrete ale unor oameni de stiinta.

In Bucuresti, termind cursul superior al liceului
la Sf. Sava", obtine, la Facultatea de Filologie, licenta in litere i filozofie cu magna cum laud.
In acel an, o intimplare neprevazut ii deschidea
eminentului absolvent al universitAii orizontul spre
trimul luminos al culturii si stiintei universale.
Profesorul de la Sorbona, Alfred Binet, invitat in
Romnia s tind prelegeri de psihologie generald
pentru studentii de la filozofie, rAmine uluit de eruditia lui Nicolae Vaschide, care reusise intre 127 de
candidati, sd obtind bursa Hiller", pentru studii de
literaturd Si filozofie la Paris.
In capitala Frantei, dupd trei ani de studii, prirneste titlul de conferentiar la Sorbona, pentru catedra de psihologie tiintific, iar Dn Toulouse ii
pune La dispozitie laboratoarele pentru studii asupra afectiunilor sistemului nervos. Rezultatul lor va
constitui subiectul a peste 100 de comunicAri la Aca-

demia de Stiinte

Medicind, unele reprezentind

34

www.dacoromanica.ro

importante jaloane ale cercetarilor viitoare pe plan

mondial.

Nicolae Vaschide a ramas unul dintre cei mai

apreciati prieteni ai lui Brancusi, pe care 1'1 vizita
des in atelierul din Place Dauphine, aducindu-i 0

citeva comenzi din Buzau ca Rugaclunea" 0 un

portret al lui G. Lupescu din Rimnicu-Sarat.
Tinarului savant roman i s-au decernat titlurile
de laureat al faculttii de medicinal, laureat al f acultatii de stiinte a Colegiului Frantei. De asemenea, este decorat cu Bene Merenti 0 palmele" Aca-

demiei, iar cu citeva zile inainte de a fi rapus de

bcal, primete cea mai Malta decoratie franceza,
Legiunea de onoare.

Departe de taira 0 de ai lui, departe de colegii

si prietenii din Bucureti, cu care intretinea cores-

pondent regulat, cu dorul de a revedea oraul

natal, dorea s se intoarca pentru o yard in tara,
cu credinta Ca numai Munitii Nehoiului pe unde
hoindrise copil, il vor insandtoi. Dar in ultima
vreme boala se agraveazd i savantul moare la virsta

de 33 de ani.
Este inmormintat in cimitirul Montparnasse, unde,

dupa 22 de ani, printr-o coincidenta, impreund cu

Virgil Apostolescu venit la Paris pentru specializare,

vizitam intr-un sfirit de martie, mormintul uitat

de toti.
Era singurul nepot care-4 aducea un omagiu de la

familia de la tara, ingenunchind pe lespedea de

35

www.dacoromanica.ro

marmor pe care era spat numele savantului

buzoian.

Soarele asfintise, iar copacii infrunzisea pe toate

aleile cimitirului.
13 decembrie 1970

www.dacoromanica.ro

Poetul vizionar

La 29 aprilie s-au implinit 75 de ani de la moartea

poetului Traian Demetrescu, cunoscut militant socialist si precursor al poeziei bacoviene :
Trec corbii
ah, Corbib
Poetului Tradent
curg pe-nnoptat
Pe-un tirg inghetat.

Fostul redactor si colaborator permanent al ziarului Adeveirall" a ldsat nu numai duioase, dar si
tragice amintiri confratilor i prietenilor din acea
vreme. In anii de tulburAri (1930-1940) cind se organizau manifestAri ostile presei progresiste din str.
37

www.dacoromanica.ro

Sdrindar, de multe on ne zdvoram ceasuri in sir,

ascutind tumultul furibund de-afard si cderea gea-

murilor de la redactii. In vuietul de agitatie si teroare, lucrAtorii tipografi

blocati ping la linistirea valurilor
lucrau cu dirzenie, pe cind in
birouri, cei mai virstnici dintre noi ne terminam
articolele, depnam amintiri legate de lupttorii socialisti de altddat, sau istoriseam intimplri hazlii
si triste din viata ziaristilor proletari.
Intr-una din aceste retrageri strategice, colaboratoarea Sofia NAdejde, aducind manuscrisele pentru
gazet si flind nevoit s rAmind cu noi, ne povesti
citeva lucruri din viata oropsit si mizerd a autorului volumului Intim". Printre altele
dupd ce
conturd figura blajind si melancolica a poetului

ne-a descris starea deplorabild in care 11 gAsi la

editura Steinberg" din Bucuresti unde isi tipdrise
volumul de poezii Sensitive". Primise 11 lei din
vinzarea exemplarelor, suma care nu acoperea decit
cAlgtoria de la Craiova, de unde venise plin de vise

si sperante, in urma unei telegrame a editorului.

Scriitoarea ieseand cunostea afectiunea pe care i-o

purta Alexandru Macedonski lui Demetrescu, dovedit prin prefatarea primului volum de poezii,
apArut cind poetul avea numai 17 ani, odata cu angajarea la Literatorul", sau prin primirea unei locuinte chiar in curtea maestrului. La serile cenaclului, Traian Demetrescu participa cu regularitate,
citind intotdeauna ultimele manuscrise.
38

www.dacoromanica.ro

Odat chiar, tinArul poet, fiind gray bolnav, autorul Rondelelor" ii dal:1u toat suma gsit in cas5,

3 lei, ca apoi s ias in oras s se imprumute de la

prieteni, pentru a asigura prinzul din ziva respectiva.

Tot Alexandru Macedonski 1-a ajutat pe Tradem

sd piece la Reichenholl (1894), unde pgdurea de

brazi si ozonul muntilor 1-au intremat pentru un
timp. Aici a vizitat Mnchenul, Salzburgul si Viena,

unde studentii de la Romania junii" 1-au primit

cu multd cdldurd si unde poetul a tinut o conferint
despre Sully Proudhomme.
Reintors in tara, scrie pind la epuizare romanul

Cum iubim", pe Una celelalte colabordri zilnice

la diverse periodice. Istovit, pleacA apoi la So lca, in
nordul Moldovei. Oarecum restabilit, se reintoarce

la Craiova. In drum se opreste la Rimnicu-Sdrat,

la institutoarea Ivanovici, originard din Craiova si
care copilgrise cu Tradem, cum ii spuneau toti in
jur. Poetul se intereseazA de Poiana Mrului, cu
gindul sa-si petreac aici vacanta anului viitor.
Ana Ivanovici

maritata Petrescu

directoarea

Seal de fete nr. 2 din oras, ii promite tot sprijinul,

inseninindu-i existenta de citeva luni in fermecdtorul loc de exil a lui Cezar Bo Iliac.
Curind, insd visele s-au scuturat, prefkindu-se in
flori pe un mormint. In primdvara anului 1895, cu
cloud zile inainte de srbtoarea muncii, Traian De39

www.dacoromanica.ro

metrescu care a inchinat un inspirat poem zilei de

1 Mai, se stinge.
Din idealurile voastre,
0, viseitori fleiminzi j goi

Vor rsri, ca nifte astre,

Senine lumi cu oameni noi ;
vremurile-acelea sfinte
Peinthztul poate va fi rai,
Vor rsuna mai dulci cuvinte

In cintecele lor de mai!

9 mai 1971

www.dacoromanica.ro

Barbu Fundoianu

Cum sa. incep ? Cum sa inchid in spatiul restrins,

de gazeta, atita efervescenta de lumina izvorita de
pe colinele Moldovei ? Cum pot sal redau in cuvinte

bucuriile unui copil nascut intr-un tirg moldovenesc, cind sfirsitul i-a fost asa de tragic ?
Cind 1-am cunoscut pe Barbu Fundoianu, ma
aflam mobilizat la Iasi, iar el era un Iicean cu buzunarele pline de manuscrise i recitind din Baude-

lake si Francis Jammes. Parca il am in fata : un

cap de visator pe un trup firav. 0 inteligenta remarcabila ; poet descifrind pe marii filozofi ai lumii si
insailind primele eseuri literare.
41

www.dacoromanica.ro

In ceasurile libere din serile aurii de toamnd urcam pe str. Lapuneanu pind la Copou i acolo, pe

bncile din jurul teiului lui Eminescu, venea in

mijlocul nostru zimbitor, dar aprig impotriva a tot

ce era invechit in art i In literatura. De multe

ori nu eram de p6rerea copilandrului in uniforma
liceului-internat, dar ne arnuzau traadele aprinse
impotriva sam5nAtorismului i elogiile la adresa sim-

bolismului, de care se desprtise curind, dupd ce

publicase primele poezii in Viata Nou li i Flactira.
Poetul Ion Minulescu, refugiat 1 el la Iai, il descoperi, ii pretui talentul inmugurit i-i public mai

tirziu volumul Priveligi, dei autorul plecase demult din tar5.

In critica literard B. Fundoianu trece drept traditionalist, aldturi de Ion Pillat, dar cit de original
ne apare acest poet bucolic, care slavete fertilitatea
pAmintului, toamnele cu livezi incarcate, podgoriile
cu ugerele doldora de poamd, mireasma finului cosit,
izul vinului din cram5, gutuile intirziate pe crengi

desfrunzite, cirezile intorcindu-se de la paune in

sunet de thlangi, hambarele pline cu grine. Cit de
diferit de provincia bacovian, inecat in picl 1
spintecat de corbi, apare tirgul moldovenesc in
toat opera sa poetic5 :
Vrernea in ji/t adoarme btitrinege.

Iti scriu : au dat fi lucrurile in pirg,

De data asta nu se mai cocle0e
Toamna atit de rumenei din tirg.
42

www.dacoromanica.ro

Inainte de a pleca la tar, colaborase la Cuvintul

liber, Adevilrul literar si artistic, Flacara, continuind
de la Paris sa-si trimital colaborarea si la revistele
de avangardd Integral i Unu.
Singular si fecund, B. Fundoianu a abordat
aproape toate genurile literare, de la poezie, eseuri,
cronici literare la scenarii de cinematograf i teatru.

De multe ori 1-am intilnit la Paris, dupa inapoierea sa din America de Sud.
Ultima oard, 1-am vizitat prin 1938 in strada
Rollin 6, unde ii amenajase un interior romnesc,
cu scoarte moldovenesti inflorate, ceramic i cres-

taturi in lemn. Ca niciodata era nelinistit, febril

si duios ca prieten. Nu bnuisem, la desprtire, Ca
n-am sa"-1 mai revdd.

La inceputul lunii octombrie 1944, poetul, arestat

de Gestapo, moare gazat la Auschwitz, in timp ce,
in Moldova, rsunau cintece de biruint i imnuri
de libertate.
3 octombrie 1971

www.dacoromanica.ro

Ion Vinea

N-as putea sd precizez data cind I-am cunoscut

pe scriitorul Ion Vinea. In orice caz, era inaintea
primului rkboi mondial. Pe atunci cutam colaboratori pentru revista rimniceand Vesta la". In Bucuresti, colindam toate cafenelele literare ca Terasa
Otetelesanu", Capsa" si Imperial", unde vistorii
Olimpului ii sorbeau cotidianul caputiner, o consumatie modest pentru pungile lor totdeauna
vraiste. Intr-unul din aceste localuri de ambiant
boemd, rn-am imprietenit cu autorul rornanului

Lunaticii". Eram de aceea0 virst. Imi amintesc

de un adolescent Ina lt, care nu-si trda firea de
poet prin gesturi sau printr-o tinut6. vestimentaa
45

www.dacoromanica.ro

deosebith. Urmdrisem inceputurile lui literare din

anul 1912, cind infiintase revista Simbolul", in
colaborare cu Tristan Tzara, George Bacovia si
Adrian Maniu, N-avea nici 17 ani cind era directorul acestei reviste, care prevestea publicatiile de
avangard de mai tirziu.
La Rimnicu-S5rat 1-am intilnit in casa poetului
Matei Elian, in primdvara clocotitoare de stiri senzationale a anului 1916.

ImpreunA am facut o excursie pe Valea Rimnicului, innoptind la Bisoca, dupd o cale lungd prin
Jitia si Necule.
La despartire, Ion Vinea mi-a dat poezia Filtru",
pe care urma s-o public in Vesta la", dar lzbucnirea razboiului intrerupse aparitia revistei. Poezia
am publicat-o dupd citiva ani in cartea jubiliard
Romania juna" din Viena.
Dar nu despre poet incerc s scriu rindurile de
fat. Am gasit cu mult mai nimerit ca, in ciuda unor
scdderi accidentale, s evoc pe pamfletarul riguros
si incisiv din revistele Facla", Chernarea" i Cuvintul liber". A fost director la periodicul Contimporanul" intre anii 1923-1931. Din articolele polemice referitoare la problemele sociale acute din
acele vremuri, Ion Vinea apare ca un dirz lupttor,
alaturi de N. D. Cocea, T. Teodorescu-Braniste,
Victor Eftimiu, Panait Istrati, cum si de pleiada de

tinere talente de la Integral", Unu", Urinuz"

Punct".
46

www.dacoromanica.ro

Ziarist inc:siv si rafinat, sensibil la suferinta poporului, caracteriza astfel pamfletul :

E partea concavei a poeziei, e forma lduntricd a
elanului".
10 octornbrie 1971

www.dacoromanica.ro

Un mentor al revistelor de avangard

Pe M. H. Maxy
trecut de curind in lumea
umbrelor
1-am cunoscut la Iai, pe la sfiritul
primului rdzboi mondial.

In peisajul sumbru cu cer de plumb, cu strzile

desfundate, cu spitalele gemind de tifos, cu bornbardamentele ucigdtoare in toiul noptilor, &earn
citeva ostroave cu licgriri artistice, tonifiante pentru credintele noastre in biruinta final. La Teatrul
National aveau loc spectacole cu dramele istorice
ale lui Barbu Delavrancea ; maestrul George
Enescu, nedespartit de vioara sa, colinda bivuacurile
i clinicile, rspindind pretutindeni balsam ; in gra-

dinile de varg se jucau reviste biciuind prin arje

49

www.dacoromanica.ro

usturdtoare politicianismul de atunci ; se deschideau expozitii de arta plastica.

In una din aceste s5li 1-am intilnit pe M. H.

Maxy expunind, alaturi de Steuer si Ross, grafica
militant desprinsA din tumultul i spectrul rzboiului.
TinArul artist, voluntar in rzboi, se afla la

primul contact cu un public dornic de manifestri

spirituale in vremurile acelea de restrite. Aid, ne
adunam in serile cu nelinisti si stiri tendentioase,
artisti, scriitori, ziaristi i amatori de arta, iluminati de acelai vis utopic, in Iasul care ram'asese
steaua polard a sperantei in eliberare.
Dup srbAtorirea victoriei, intorsi in Bucuresti,
M.H. Maxy impreund cu Ilarie Voronca, Ion Calugru, Stefan Roll, Brunea-Fox si Virgil Gheorghiu
participd la infiintarea revistelor de avangard,
conducind Integral" pind in anul 1928.
In aceste miscAri de innoire literar5, pe M. H.
Maxy il gsim intotdeauna prezent cu scrisul si cu
sfatul, punind casa si atelierul la dispozitia redactiei si achitind
restantA.

de multe ori notele de plata' in

Aici, la reuniunile interminabile, dup truda febrild la alc5tuirea sumarului revistei, dupd discutiile aprinse legate de lectura colaborrilor si profilul publicatiilor de avangard5, primeau vizitele
unor artisti ca maestrul Brncu1.
Tot aici s-a infiripat grupul artistic Contemporanul" i prima expozitie cu C. Brncusi, Victor
50

www.dacoromanica.ro

Brauner, Marcel Iancu si Paul Klee, prietenul lui

din anii de studii de la Berlin.
La M. H. Maxy, literatura si pictura inaintau pe
acelasi drum innoitor. Ne-o dovedesc Integral",
precum si expozitiile organizate de-a lungul unei
vieti traite la masa de scris si in fata sevaletului,
unde portretiza pe cei mai apropiati prieteni, seriitorii Tudor Arghezi, Geo Bogza, Tristan Tzara,
Sasa Pasa, Ion Calugaru, Ilarie Voronca, BruneaFox.

Multe amintiri ne-a lsat pictorul plecat dintre

noi. Douai momente rn-au impresionat insa deosebit. Primul se leaga de expozitia retrospectiva din
Sala Da lles (din anul 1965), eveniment de o mare
valoare artistica, panourile cu scene din uzine, ca
si peisajele de pe Valea Jiului si de la Resita obtinind adeziunea unanima a cunoscatorilor de arta.
Al doilea moment, cu prilejul deschiderii expozi-

tiei Luchian, organizata de Galeriile de Arta ale

R.S.R., unde, ca invitat, am participat la masa rotunda alaturi de colectionarii si cronicarii de arta.
M. H. Maxy, directorul Muzeului de arta, a
prezidat cu competenta si elocinta dezbaterile, evocind figura marelui artist, prin stilul sal literar
amintindu-ne de mentorul revistelor de avangarda,
25 septembrie 1971

www.dacoromanica.ro

Doi studenti romni in italia

Era prin anul 1920. Un grup de studenti ne-am

imbarcat pe vaporul Romnia", pentru o cd15.torie de studii in Italia. Aveam conducdtor pe profesorul Ramiro Ortiz, seful catedrei de limba si
literatura italiana. de la Universitatea din Bucuresti. Desi vaporul parasise portul la miezul noptii,
ociat urcati pe bord, am fdcut primele cunostinte.
Nici unul n-aveam somn. Scrutam intunericul si priyearn farul ingrijorat din cauza mdrii agitate.

Printre noi erau doi tineri mult deosebiti de ceilalti. Unul, roscovan, slab, cu ochii cercetatori,
un temperament dinarnic : Lucretiu Pdtrscanu.
53

www.dacoromanica.ro

Celalalt, brun, de aceeasi statura

tativ si tacut : George Calinescu.

un tinar medi-

Nu stiu de ce ma simteam atras de firea deschisa, combativa, gata in orice moment sa ia viata

in piept, a lui Lucretiu Patrascanu. Din primele

zile s-a facut cunoscut in mijlocul grupului ca un
socialist fervent. De multe ori 11 gseam stind de
vorba cu grupuri de marinari, docheri sau chiar cu
vagabonzi plecati fara nici o tinta in lumea larga.

In escalele de la Istambul, Pireu si Catania se

amesteca in multdmea muncitoare din port. La plecarea vaporului, intotdeauna citiva muncitori ve-

neau sa-1 salute de pe tarm. Ultima escala a fost

Neapole. Odata instalati, am inceput vizitarea muzeelor. Am colindat orasul Pompei, am trecut prin.
Sorento si am ajuns la Amalfi. De acolo, am luat

vaporul pentru insula Capri. La fosta locuinta a

lui Maxim Gorki, studentul roscovan ne-a vorbit
aprins, aproape o ora, despre anii de emigratie ai
marelui scriitor rus. Era o zi frumoasa, cu revarsari de lumina peste arcade, cu sloiuri de piatra,
cu suisuri in sari pina sub virful umbrit de pini,
de unde admiram salba de statiuni balneare, ca
niste panere cu flori risipite de-a lungul golfului.
Dupa-amiaza aveam liber. Se formau grupuri
mici pentru vizitarea orasului. George Calinescu
cotrobaia prin anticariate, de unde venea seara
bine dispus, cu cite o carte pretioasa sub brat.
Atunci ne declama din operele lui Horatiu, strafe
54

www.dacoromanica.ro

din Dante si Carducci. Isi coplesea auditoriul prin

cunostintele de literaturd universald, vorbea curent
mai multe limbi si se dovedea un mare iubitor al
pergamentelor vechi.
Celdlalt, tindrul revolutionar, dispArea dintre noi

si se intorcea noaptea tirziu. Cind auzeam sub ferestre Internationala, stiam cd Lucretiu PAtrAscanu

a intrat in hotel.
Lucrurile s-au petrecut aidoma la Roma si in
toate orasele din Italia. La Florenta ins, aveau loc
in fiecare noapte ciocniri violente intre comunisti
si fascist. In ultima noapte, n-am mai auzit Internationala sub balcoanele hotelului. In zori, colegul
nostru de cAlAtorie s-a intors obosit si cu hainele
rupte. AIAturi de comunisti italieni, luase parte la
una din inevitabilele ciocniri.

La Venetia, seara, am traversat marele canal

strdjuit de palate din marmurd si aur. Era o noapte
inundat de lumini. Gondolele se legAnau pe apele
linistite, iar gondolierii, cu basmale colorate la git,
cintau nemuritoarele cantonete. DeodatA, din grupul nostru s-a auzit vocea unei studente :
Ce viat frumoasd !
Atit a trebuit ! Lucretiu Patrscanu, revoltat,
ne-a apostrofat.
Da ! Voi admirati peisajul venetian si cintecele gondolierilor. Dar nu stiti in ce incdperi mucegAite trAiesc acesti oameni. Ce mizerie se ascunde
in spatele acestei muzici de operetA.
55

www.dacoromanica.ro

Ajunsi la debarcaderul San Marco, am coborlt taLucretiu Patrascanu nu se linistise Inca.

Atunci George Calinescu, cu un gest de prietenie
si int,elegere, 1-a luat de brat si s-au Indepartat amIndoi pe o stradela, de-a lungul lagunelor...
cuti....

28 septembrie 1969

www.dacoromanica.ro

Victor Ion Popo

S-au implinit 75 de ani de la nasterea autorului

comediei Mwcata din fereastrd", reprezentat pe
toate scenele teatrelor din tar, urrnat cu acelai
succes de Take, Ianke 0 Cadir". Doud spectacole
care s-au impus definitiv in repertoriul permanent
al teatrului romnesc, subliniate deopotriv cu elogioase cronici.

Demult ne-am intilnit

inainte de a ne cuin paginile publicatiei literare Revista
noastrti" a Liceului Unirea" din Focsani. Sub pseudonimul G. A. Hamza, debuteaza cu versuri, traduceri, iar eu, cu incercdri rimate.
noaste

57

www.dacoromanica.ro

Cind am fondat Vesta la" (Rimnicu-Sdrat, 1915

1916), 1-am avut al5turi tot timpul cu scrisul I cu
sfatul, aducindu-mi colaborrile altor tineri scriitori ieeni, bucurindu-se intotdeauna de izbinda

efemerd a unei reviste studentesti.

In primul r5zboi mondial, ne-am reintilnit intr-un
spital din Oradea. Un teanc de manuscrise impr5stiate printre medicamente, iar sub perne citeva caiete cu planuri i cu subiecte de piese. In starea febri1 in care se afla, imi citea din manuscrise revenind mereu sub obsesia unui vis drag, asupra lucrArii Ciuta". Eroina era intruchiparea unei studente din Cluj, un temperament bizar, pentru care
in 1919, s-a intors in crawl primei dragoste, dupd
cum mi s-a destAinuit.
Aici a avut dezamdgiri, dar din aceast epoc5, cu

fulger5ri de poezie si de iubire, pe lingd un ciclu

de piese pentru copii, jucate la teatrul local, a scris,
in nopti de insomnie i torturat de o dragoste enigmaticd, Ciuta", care a fost mai tirziu reprezentat
sub directoratul poetului Victor Eftimiu, pe scena
Teatrului National din Bucuresti.
De-atunci, de cite ori 11 revedeam, mic de staturd,
palid i plapind, cu ochii pe jumdtate Inchii, par&
fascinati de o lumina luntricd, imi 'Area o figura:

de lut ars, opera unui iscusit mester olar din nordul Sucevei.
Ucenicia de scriitor si-a faCut-o in climatul Vietii

rorndnegi", iar aceea de teatru, la Conservatorul de

muzica i dramaturgie din Iasi.
58

www.dacoromanica.ro

De pe front s-a intors un vajnic acuzator al razboiului. Dar zilele topite in plumb i foc au plodmdit romanul Floare de otel", precum si o culegere de poveti A fost data un ridzboi".
Pe lingd un bogat ciclu de piese de teatru, in
parte necunoscute marelui public ca Acord familial", publicat in Viata ramaneasca.", Viltoarea",
Razbunarea sufleurului", scenete pentru teatrul satesc si muncitoresc, ne-a ldsat romanele Velerim
0 Veler Doarnne", Sfirleazei cu fofeazei", o lucrare
realist de un fin umor, si viata romantat a aviatorului Aurel Vlaicu, sub titlul Maistorapil Aurel"..
Intotdeauna infrigurat de elanuri, cu glasul blind
si sufletul cald, cu credintele nealterate de vicisitudinile vietii, a rAmas sincer i uman, deschis ca o
carte de pret dintr-o bibliotecd publicd.
Actor, poet, grafician si sculptor la inceput, dramaturg, prozator, profesor si pedagog, regizor si
scenograf, cronicar clasic i. conferentiar, Victor Ion
Popa s-a rdspindit in peisajul culturii romneti ca

o dulce mireasm a cimpului inflorit din preajma

satului natal Calmatui, din inima Moldovei.
30 august 1970

www.dacoromanica.ro

In jurul unui reportaj senzational

Muntii Neamtului deveniser in primul patrar al

secolului nostru birlogul haiducului Pantelimon,
care faspindise groaza in toat regiunea dintre Su-

ceava si Roman, ivindu-se, ca din p5mint, pe la

eascruci de drumuri si jefuind pe trecAtorii bogati.
0 teamd generald cuprinsese populatia oraselor, iar
in jurul omului din pdure se teseau zvonuri alarmante, legate de rApiri si tilhrii la drumul mare.
PinA la folclor nu era decit un pas.
Pe drumeagul din pcidure, 1 Cind bursucii ies la
inure, 1 lnarrnat, Pantelimon 1 Oprege cite-un faeton, / Pe boier in chingi il stringe 1 ci-1 umple cu
flori de singe."
61

www.dacoromanica.ro

Prin locurile btute de fiara codrilor"

cum

ii spuneau tirgovetii lui Pantelimon

nici tipenie
de om. Doar poterele poposeau aici, scotocind vaggunile si tufisurile pind sus, in piscurile cele mai
inalte.

$i, in aceste zile de teroare, o stire senzationald

apru in ziarul Dimineata" : Scriitorul N. D. Cocea pleadi in piidurile Neamtului sti se intilneascd
cu Pantelimon". Ca o explozie, vestea a cutremurat
capitala : subiect gras pentru lumea cafenelelor de
atunci, pentru ziaristi si mai ales pentru saloanele
mondene, dornice de senzatii tari.
Revistele umoristice contineau cele mai fanteziste
stiri insotite de caricaturi reprezentind pe neinfricatul reporter in diferite ipostaze. Dar cind, intr-un
articol senzational a apdrut pe intlia pagind a
ziarului Dirnineata" : ,,N. D. Cocea a plecat in eautarea lui Pantelimon, fiind condus la garai de prieteni si confrati".
Dup citeva zile, reportajele apareau cu regula-

ritate, tinindu-ne la curent cu sosirea in TirguNeamt, intilnirea din padure, masa pe un tapsan
verde si interviurile de rigoare.
Cum era si firesc, materialul publicat inspira pe
gazetarii bucuresteni, iar anecdotele si epigramele
faceau ocolul marelui oras.
Transcriem : N. D. Cocea s-a intilnit cu Panteintre
limon in pAdurile Neamtului". ,,La o nzasd
ei
/ L-a-ntrebat iobagul gliei : 1 Ce en-eti voi in
codrii mei I Cind aveti... codrii Vldsiei? I"
62

www.dacoromanica.ro

In zilele acelea fierbinti, cu o lume agitat pind

la paroxism, mai circula si o versiune lansatd de
adversarii impetuosului gazetar : cd N. D. Cocea
nici gind sal patrund in ascunzisul temerarului
haiduc. Chipurile, s-ar fi oprit in Tirgu-Neamt si
Flticeni, invitat in citeva case ospitaliere. Acolo
petrecerile se tineau lant, cu pstrvi copti in coajd
de brad, cu cocosi de munte umpluti cu ciuperci si
alte delicatesuri, ca alivenci, plcinte poale-n briu
si fabulosi cozonaci moldovenesti, stropiti din belsug
cu vinuri de Cotnari si Panciu.
Tirziu, dupd ce se terminau zaiafeturile, simpaticul reporter se retrgea in iatacul cu miros de levnticd, scriindu-si in linistea noptii, inchipuitele
peripetii din Muntii Neamtului.
Nici pind astzi nu stim care a fost adevArul, dar
inclindm pentru... amindou6. !

19 aprilie 1970

www.dacoromanica.ro

Trandafirul galben

Era la inceputul lunii august 1916. Zile fierbinti,

prevestitoare ale cataclismului, se abdtuserd peste
continentul european. Tara noastrd rdmdsese un ostroy luminos al pdcii in mijlocul atitor tdri intrate
in rdzboiul mondial. Interventii si presiuni de pretutindeni ii amenintau neutralitatea.
Pajura cu cloud capete, dezldntuitoarea acestui incendiu continental, teroriza lumea cu tendinta de
suprematie, cotropitoare de neamuri si de pdminturi strdine.
Se astepta in fiecare moment decretul de mobi-

lizare aldturi de Rusia si Franta, cind am primit

65

www.dacoromanica.ro

ordinul de concentrare la Focsani, unde in 24 de ore

trebuia sa fim prezenti.

Multi dintre noi, voluntari, cu trese de sublocotenent puse pe umar de citeva saptamini, ne-am
intilnit in crawl de la Milcov, intesat de armata.
Aici, in dogoarea soarelui de vara, ne abateam in
dupa-amieze in gradina din centru, in racoarea platanilor umbrosi, unde cinta o fanfara militara.
Acolo, o tingra doamna desprinsa pared din pagini balzaciene, cu ochii calzi de vise si trupul de
statuie antica, s-a ivit tulburatoare in peisajul provincial.

Am urmarit-o pina la casa cu trepte de marmora

si jaluzele la ferestrele in arcade ; dar n-am stiut
cine este pina in seara cind garnizoana organiza
o seara la care hid parte si frumoasa necunoscuta.
Era scriitoarea Hortensia Papadat-Bengescu pe
atunci colaboratoare la revista ieseana Viata romaneasca", autoarea romanului Concert din muzicei
de Bach"
un mozaic al clasei burgheze, mondena, snoba si degenerata. Cum in sald circulau curieri cu carti ilustrate adresate persoanelor din bal,

mi-am permis sa trimit fermecatoarei literate urmatorul catren :

Cum v-ain vtizut pe sub platani,

Superbei ca o elegie,
A$ vrea sei fiu, doconnti, in Focfani
Mobilizat pentru vecie.
66

www.dacoromanica.ro

La care dupd ce s-a interesat cine este cutezdtorul

versurilor, mi-a scris pe o ilustrath, stanta viorie :
Citim galantul madrigal,
Surprinztitor in fantezie :
Desi ai chipul blind si pal,
Rama cazon in poezie.

Printr-un alt catren am rdspuns oarecum flatat

a acest sarcastic vers implied si o atentie :
Desi cazon in poezie,
Atita farmec mei imbie ;
La cam ta cu jaluzele

Am sta cu totii sentinele.

Comandantul garnizoanei ne-a prezentat distinsei
scriitoare, care a invitat pe citiva dintre noi a doua
zi la dna.
De atunci in fiecare seard vizitam casa unde se
fdcea muzicd, iar amfitrioana citea pasaje din serisorile Donei Bianca Porporata cdtre Don Juan, in
timp ce sotul
un magistrat superior
devenea
anost si pedant.
Cu toate acestea, ne simteam bine cind ordinul de
mobilizare ne destrma clipele de visare, urmind
sd pleedm la unittile unde eram repartizati.
In gara Focsani, doamnele din oras, printre care
si ineintatoarea noastr amfitrioand, aduceau panere
cu flori, oferindu-le militarilor grdbiti s plece in
necunoscut.
67

www.dacoromanica.ro

Cind mi-a venit rindul am primit din partea ei un

trandafir galben si o carte cu autograful :
Strdlucirea din petale...
Parcuri de lumini in cale,
lar in ceasuri de furtunil,
Gindul ?lieu, o pazd bun&

Dupd doi ani de rdzboi, cind m-am intors acas,

trandafirul galben, presat in cartea primith, se ofi-

lise, dar lumina de odinioard a petalelor sthruia

insistent in amintirile din garnizoana Focsani.
...Acum citeva luni, cu poeta Sanda Movild, sotia
prietenului meu Felix Aderca, amintindu-ne de Hortensia Papadat-Bengescu, cu o duioas admiratie
ne-a istorisit e prietena ei, dispdrutai, in ultimii ani
n-a mai iesit din cas si n-a mai primit pe nici un
cunoscut.

Dintr-o cochetdrie rafinat de femeie, marea romancierd nu mai vroia s-i vadd nimeni frumosul
chip de altadatd, despre care aduceau aminte fotografiile din revistele literare.
20 septembrie 1970

www.dacoromanica.ro

Cum I-am cunoscut

pe Cincinat Pavelescu

Nu-mi amintesc in ce an a fost. Eram elev, cind

profesorul de limba romnd, Dumitru Mazilu, a intrat in clasd cu un vraf din revista Flaciira" ca sd
ne citeascd din poeziile unui poet din pArtile locului. Pentru a doua zi organizase o sezdtoare literail la care lua parte Cincinat Pavelescu.
Profesorul, la sfirsitul lectiei, ne-a conturat in
cuvinte elogioase medalionul poetului. Tindr, de
staturd mijlocie, purtind monoclu, pAldrie cu boruri
man si lavalierd, de obicei albd. Semne distincte :
o vervd indracit si spirituald.
Chiar in ziva aceea, de-abia am iesit din scoald,
si 1-am reperat pe stradd. Cum eram curiosi 1-am
69

www.dacoromanica.ro

urmrit pin5 in grdina publica unde a rupt un

trandafir dintr-un strat si 1-a dat reverentios unei
profesoare. Noud ne era fried s nu-1 fi zdrit grddinarul, dar acesta culese un buchet de crizanteme
si-1 oferi distinsului... infractor.
Atunci ne-am dat seama ce inseamnd ssa fii poet !

In seara seztorii, toti elevii erau indesati la galerie, locul de onoare al tineretului studios. De acolo
am ascultat pe trubadurul serenadelor recitind ver-

suri galante frumoaselor doamne, ca la urmd, s'a

improvizeze madrigale si epigrame publicului focOnean.

De-atunci a trecut mult timp. De cite ori venea

in oras, cgutam s5-1 intilnesc, solicitindu-i colabora-

rea la revista locald Vestala", dar intotdeauna se

sustrdgea cu argumente serioase. Pleca in stralindtate, desi aflam din pres cd-si face vilegiatura la
Sinaia...

Totusi, ne-a acordat colaborarea, in ajunul primului rdzboi mondial, cind eram mobilizat la garnizoana din Focsani ; iar el era in trecere, oprindu-se
o zi la romanciera Hortensia Papadat-Bengescu,
unde seara 1-am intilnit la incitAtoarea amfitrioand.

Mai tirziu, dup terminarea rzboiului, cind am

infiintat cenaclul Zona culturalii (BuzduFocsani
Rimnicu-Sdrat), Cincinat fa'r ezitri mi-a

dat

concursul de cite ori il solicitam.

Imi amintesc de o sezgoare la Focsani, cind a

conferentiat Camil Petrescu si a citit versuri Perpessicius. Dupd spectacol, reintors de la o vie din
apropierea orasului, pina la sosirea trenului ne-am
70

www.dacoromanica.ro

retras intr-un local de noapte, situat in subsolul

unui restaurant. Acolo era muzica si dans. Pentru
noi un climat de destindere dupd cele trei seztori
ale Zonei culturale.
Cincinat Pavelescu, vgdit impresionat de aceastd

ambiant placutk scrie catrenul :

In toate-orwle, seili pline
.Fi o primire triumfalei ;

Dar ne simtim, cum e mai bine

Aici... sub zona culturala ! !
In urm, de multe ori, il intilneam pe trubadurul
nostru trist si dezamkgit. Nici un partid nu-1 aducea ca magistrat in Capitald unde-1 asteptau confratii, cenaclurile si revistele literare. Cu toate
insistentele fAcute la fiecare schimbare de guvern,
i se refuzau petitiile cite odath scrise in versuri.
Poetul nu se incadra politiceste ; el rdmsese credincios numai muzelor.
In ultimul timp, Cincinat Pavelescu, transferat la
Brasov, se imbolngveste si firul vietii i se rupe pe
neasteptate. Era in iarna anului 1934.
In ziva inmormintdrii, la cimitirul Bellu, un confrate ii inchink" urmtoarele versuri triste ca un
epitaf :
Maestre !

Ai suferit, caci ai dorit

Printre confrati ca sa. traiefti,
Azi visul tau s-a implinit :
Ai fost adus la Bucuregi !
28 octombrie 1972

www.dacoromanica.ro

Tudor Mcgatescu

Ziarele ne-au adus vestea cernit. Autorul comediei Titanic-vals" a pArdsit pentru totdeauna masa
de scris. A lucrat pind in ultimele zile, colaborind
sdptdminal la Conternporanul" cu aforisme. Umorul

risipit in teatru, proz, satird i versuri a incetat

odat cu el. Fruntile spectatorilor, descretite i inveselite de-a lungul a zeci de ani, intiia oara: s-au
intristat in fata numelui in chenar negru.
Ii ducea boala gravd de mult timp, cu un stoicism rar. Niciodat nu s-a plins de noptile de insomnie, impdrtind acelai zimbet prietenilor.
L-am cunoscut demult, cu decenil in urm5. Dar
eine nu 1-a cunoscut pe Tudor Muatescu ! Cine nu
73

www.dacoromanica.ro

s-a infruptat din umorul raspindit prin redactiile

revistelor i ziarelor, prin cabinetele directoriale ale

teatrelor, la mesele cu confratii, actori si prieteni,

care sfireau dincolo de revarsatul zorilor ! N-am
s uit intilnirile de la periferille oraului, cu Puiu
Iancovescu "i Petre atefanescu Goanga. Intr-o clipa,

toate mesele din jurul nostru erau ocupate. Linite

incordata. Apoi glasul lui, i imediat explozia de
veselie.

Culegator de aplauze la scena deschisa, teatrul

Sosesc desearci", Pantalora", ...Escu", Vilui
sul unei nopti de iarnd"
era jucat cu succese
spontane, inepuizabile i sigure.

Tudor Milatescu a cunoscut succese i peste hotare, operele lui fiind in mare parte traduse in multe
limbi, jucate pe multe scene straine. Coboritor din
Muntii Muscelului, i-a lubit orasul natal si peisajul
de basm de la Rucar, unde si-a trait, In scris, si in
amintiri, ultima vara. Acolo prietenii i cunoscutii
1-au inconjurat cu aceeasi dragoste cu care el ii pHmea pe toti.
Zabranicul care filfiie pe frontonul Teatrului Na-

tional aduce pretutindeni o boare de tristete, ingreunind sufletele cu povara amintirilor.

15 noiernbrie 1970

www.dacoromanica.ro

La centenarul naverii lui Petrwu

In pictura universala, pictorul Gheorghe Petracu

famine un singular. Afard de prima perioada, caracterizata de palide influente grigoresciene i reminiscente din maetrii francezi
corespunzind
studiilor de la Academia Julien din Paris
tindrul
artist abordeaza cromatica tonurilor roseate, inchise,
peisajele nocturne cu lund i locuri misterioase,
compozitiile biblice i aspectele cenuii din tara Ni-

lului, creind un univers personal, o insula exotica

cum alta nu mai existd, oricit ar cauta cronicarii de
astdzi sa-1 apropie de marii confratl contemporani
lul.
75

www.dacoromanica.ro

Fascinat de ademenitoarele viziuni ale unor frumuseti nebanuite, am coborit i eu, de multe on, pe

aceasta insul frematatoare intr-o lumina stelard,

unde florile nu se vestejesc niciodata, privelitile
prind contururi fantastice, marea straluceste intr-o
puzderie de nestemate, iar personajele se desprind
din forme ireale, contopindu-se cu natura din jur.
Acolo, traiesti ceasuri de miracol i te afunzi in
lumini de vis.
Cind parasesti aceastd feerie de culoare si lumina,

unde asculti parca o orchestra divina, intelegi ca

Petrascu a fost un mare creator de viata.
Pictorul a fest si in viata particulard un singular.
A evitat intotdeauna lumea zgomotoasa, cafenelele
atit de frecventate de boema capitalei ; ii puteai in-

tilni doer din intimplare intr-o sala de expozitie,

pe litoral.

Eram la Venetia intr-un grup de turisti in drum

spre Posturmia. De data aceasta, pidtorutl care se
odihnea intr-un fotoliu, a ramas mult timp de vorbd
cu noi.
La plecare, 1-am insotit pina aproape de Piata San
Marco. Era o noapte fantomatica, crescut pared din

sonetul eminescian. Un gondolier fredona o cantoneta napolitand. Maestrul s-a oprit sa asculte melodia cu rezonante bizare intre zidurile mucezite,
dar ale caror lampadare erau aprinse la porticuri.
Apoi,
gondola.

ramas bun de la noi, s-a urcat in

76

www.dacoromanica.ro

0 vedenie din alte veacuri rn-a infiorat o clipd.

Pictorul, in noaptea de fantasme, prea un doge desprins dintr-o veche stampd venetiang.
Un doge care reinvie o cetate demult apus !
17 decembrie 1972

www.dacoromanica.ro

Un publicist militant:
Barbu Lzreanu

Presa noastr aminteste prin diverse articole de

aniversarea a 90 de ani de la nasterea celui mai pasionat istoriograf i publicist militant din miscarea
noastra muncitoreascd. Odat cu aceste evocdri de
pretuire, in vitrinele librAriilor a apgrut curind un
volum cuprinzind ca intr-un scrin de demult, o parte
din lucfarile glosatorului trecutului nostru literar,
Bar bu Lztireanu.

Carturar erudit, mai bine de o jumatate de veac

a scuturat colbul de pe manuscrise, reviste si cArti
ultate scotind la iveald, uneori, pagini inedite, de
Atha" Eminescu, Vasile Alecsandri, B. P Hasdeu,
Caragiale si alte personalitati consacrate.
79

www.dacoromanica.ro

Intr-o puzderie de glose rspindite prin ziarele

Adeveirul", Dimineata", Rorrinia muncitoare" i
Viitorul socialist", ca s enumdr numai citeva publicatii, Barbu Lazdreanu se ocupase cu ddruire de
indreptarul lirnbii romne.
Volumul intitulat, Cu privire la..." ca si ciclurile
de articole, glose si insemnari apdrute de-a lungul
anilor rn-au impresionat si prin gestul ldudabil al
prietenului George Bdiculescu
originar din Rimnicu-Srat,
care, cu mult sirg si dragoste de confrate, a strins laolalt operele acestui istoric literar.
Imi arnintesc
sint multi ani de atunci
cum,
prin George Bgiculescu, 1-am cunoscut pe Barbu
Lazareanu. Avea trup de schimnic si suflet de mucenic si ma uimea prin sensibilitatea, generozitatea
si simplitatea din scrisul lui cotidian in presa de
stinga.

Mrturisesc emotia care rn-a cuprins cind am

strins mina expulzatului din targ, socotit de autoritati instigator al revoltelor din 1907. In timpul cit
a durat surghiunul, a actionat in miscarea socialist,
colaborind la reviste de mare tiraj si zabovind in
vastele biblioteci ale Parisului.
In 1912, pribeagul exilat revenea in tara, luptind
pe toate baricadele, tinind cursuri de istorie socialista la Universitatea muncitoreascA, participind la
intruniri si greve, totdeauna iluminat de marile sperante in victoria final.
La 23 august 1944, cind ceasul biruintei a sunat,
Barbu Lzreanu s-a bucurat cu tot poporul sub flamurile de purpurd si in imnul Internationalei. Ca
80

www.dacoromanica.ro

membru titular activ al Academiei Romne din 1948,

ei, pretutindeni
Barbu Lazdreanu contribuie cu aceeasi rivna si pa-

ca director general al bibliotecii

siune la idealul socialist. Din ianuarie 1957 nu mai

poate fi vAzut trecind pe sub castanii din parcul

Academiei. A incetat din viat intr-o zi de iarnA
aspr5 si. geroasA, lasind in urma un nume curat si
generos, cu care ne putem mindri.
21 octombrie 1971

www.dacoromanica.ro

Cum a brbierit actorul G. Ciprian

pe impdratul Franz Joseph

Nu-mi amintesc in ce imprejurare am cunoscut

pe actorul G. Ciprian, dar pared il vdd aezindu-se
deseori la masa noastra, in restaurantul din pasajul Comedia, unde ne stringeam cu Mircea Stealneseu, Puiu Iancovescu, Mortun i multi alti cheflii
cu palmares bogat.
Era eel mai nestgvilit consumator de bduturi fine

i cel mai placut povestitor de anecdote din lurn ea teatrelor.

In timpul rAzbolului (1916-1918) ne-am intilnit

la Berbeci
in spatele frontului
unde impreund
cu el i cu alti actori i scriitori mobilizati, organizam in fiecare simbat seara ezgtori artistice, pe
83

www.dacoromanica.ro

atunci singurul ostrov de muzical si teatru, la care

participau militari din bivuacurile cele mai indepartate.

La Berbeci se afla renumita fabrica de coniac

o belgiana pe cit
de frumoasa pe atit de voluminoas, asista intotNaville. Sotia proprietarului

deauna la spectacolele noastre, oferindu-ne la urm

suculente ospaturi.
Prietenul Ciprian
prin declaratii i duete pline

de haz
intrase in gratiile voluptoasei amfitrioane, asa ca sticlele de coniac Naville, cadeau ca
srapnelele pe front. Actorului, indragostit mai mult
de coniac decit de patroana, camarazii i-au adresat
catrene, ca urmatorul :
Ciprian filozofeazei :

Ce ar fi, in loc de sland,

Cum e ea voluminoasei
Sei se schimbe in budanei?

Dupa incheierea armistitiului, ne-am imprastiat

pe la caminele noastre ca, trecind numai citeva luni,

o parte dintre noi sa fim rechemati pe la unitatile

din Transilvania.
Deci ma gaseam in Clujul pavoazat de sarbatoare.
Era mult asteptata revederea dupa un mileniu, cind
se revdrsau pretutindeni bucuriile unei dreptati
istorice.
In iuresul entuziasmului
in redactia unui ziar
local (la care colaboram), rn-am imprietenit cu poe-

tul Emil Isac, care ne-a captivat cu o stralucit

84

www.dacoromanica.ro

cultur5 clasicd si contemporan5, declamind din poetii

favoriti Hlderlin si Rainer Maria Rilke cum si din
Heine si Ady Endre.

La intilnirile noastre prin cafenelele Clujului, se

altura si G. Ciprian, sosit intr-un turneu cu Apus
de soare.

Srbtorind pe baritonul Jean Atanasiu, care obtinuse un rdsuntor succes intr-un concert de arii
si duete, ne-am adunat la popota ofiterilor instalath in casele unui grof. Nu lipsea dintre noi Emil
Isac, cint5retii romni din Cluj, Const. Pavel si
I. Brdtianu, incinttoarea primadon5 Pinter Boske,
de la opereta maghiard, si G. Ciprian insotit de colegii Vasile Toneanu q Ion Manu. De asemenea
tindrul grof, un intelectual cu studii la Budapesta
si Viena, era nelipsit la petrecerile noastre.
A fost o seard de cintece si poezie, cu un colorit
vesel si tineresc, la indltimea savurosului vin Tokay.

In holul popotei, trona pe un inalt soclu de marmut* impunAtorul si semetul bust in ghips al imparatului Franz Joseph, cu favoritii involti care ddea atita maiestate monarhului.
dupd mai multe sticle de
Deodat Ciprian
dispare pentru citeva clipe,
delicioasd ambrozie
ca s5 se intoared din baie, cu ustensilele de care
avea nevoie in curind.
Urcat pe un scaun, autorul de mai tirziu al comediei Capul de rtitoi, indesat ca un buldog, sdpuneste linistit favoritii impdratului si cu un brici
incepu tacticos s-1 bdrbiereascd", pind cind toat
podoaba c5zu la picioarele soclului.
85

www.dacoromanica.ro

In acest moment solemn, usa se deschise larg si

comandantul unittii noastre apgru in prag, insotit
de gentilul amfitrion.
Va las, stimati cititori, ad va inchipuiti ilarianta
scenA, hazul comandantului si al tinkului grof si
cum arata imparatul... fdr favoriti.
5 aprilie 1971

www.dacoromanica.ro

Urmaqul lui Homer

Dupd o escald neprevAzutd in portul Famagusta

din insula Cipru, vaporul Dacia" a acostat la PortSaid. Vizitam intlia oard acest port vestit pentru
traficul de mdrfuri si c5l5tori din Orientul Mijlociu.
Intirziasem pe drumuri de ape, asa cd pierdusem
legatura cu trenul de Cairo
punctul final al cAldtoriei mele. Dar am fost bucuros s'a" rAmin pind
dupd-amiaza, alegind o cAlduzd pentru un tur de
orizont in fabulosul oras, asezat intr-o priveliste
panoramica la gurile Canalului de Suez.
Chiar de la debarcader se desfdsurau in evantai
cochetele piete cu insiruiri de firme atractive, cafe87

www.dacoromanica.ro

nelele cu perdele si umbrele, animate de lume cosmopolita, aftat in trecere 9pre indeprtatele Indii.
In dimineata aceea, cu cerul boltit in faianta al-

bastr, am strabdtut bulevardele lungi si intinse

de-a lungul trmului, am zAbovit prin gradinile
exotice, prin moscheele trufase, cu minunatele minarete, prin muzeele cu vestigii de pe timpul fanariotilor. Mai tirziu, ne-am asezat la o cafenea um-

brit de platani, unde se servea cafeaua cea mai

aromat si se fuma din narghilele de ceramicd
persanA.

Acolo, aproape de noi, mi-a atras atentia un arab

intre doud virste, tlmAcind celor nevoiasi, nestiutori de carte, dorurile in versuri.
Era vorba de un beduin-poet care, dupd o viatd
de nomad, ademenit de o egipteancd frumoas, ca in
stampele vechi, s-a stabilit aici pentru totdeauna.
Tinjea dupd poezia caravanelor de cdmile din pustiurile asiatice.
L-am invitat la masa noastr. Poliglot si autodidact, st5pinind mai multe dialecte arabe si persane,

beduinul, care ajunsese pe vremuri pind in tara

Soarelui-liAsare, simtea o voluptate in a, istorisi in
limba francezd momente din peregrindrile din trecut, amintiri, balade si scene eroice.
Ne povesti cum parte din aceste scrisori le versifica pentru ca vraja strofelor sd fie mai convingdtoare ; iar multe dintre aceste rdvase rimate, puse
pe muzic, circulau in popor. Astfel era cunoscut
88

www.dacoromanica.ro

cintecul unei tinere parasite de iubitul plecat sa nu

se mai intoarca.
Aceeasi lund lumineazei pe mare,
Aceleasi vapoare yin i dispar in. zare,
.i tot zina de azi nu mai e ca cea de ieri,
Desi freamiita aceleasi alei de palmieri
..5.i aceleasi pfiseiri fac cuiburi sub streasina noastril
Atit pustiu se intinde in. noaptea albastrei

De cind ti-ai imbracat frumosul burnuz

sS'i mi-a reimai numai cuvintul ADIO sei-mi sune in
auz."

Nedumerit de ce nu le semneaza pentru a le publica in revistele literare ale tarn, beduinul, departe
de toate aceste vanitati, raspunse :
Nimic nu-mi apartine. Dramele pe care le ascult
in fiecare zi la aceasta masa a confesiunilor sint ale
atitor necunoscuti oropsiti si ingenunchiati. Cita
fantezie, cita maiestrie si cit lirism izbucnesc din

durerile lor, de multe ori ma simt neputincios sa

le astern pe hirtie.
Citeodata le ascult ca un strain, desi sint poeziile
mele, dar dorurile sint ale altora. Niciodata nu rn-am

gindit sa le string intr-o carte."

Plecind spre gara, doream sa aflu adresa poetului, intelept ca un proverb arab. Dar calauza mea
nu-i cunostea nici macar numele.
19 septembrie 1971

www.dacoromanica.ro

Cu trei scriitori la Focsani

In urm cu aproape jumAtate de veac, am fdcut

un popas literar in crawl moldovenesc de pe Milcov.
Camil Petrescu, Perpessicius i Cincinat Pavelescu
sustineau un program alcatuit dintr-o conferint i
lecturi poetice.

Autorul romanului Patul lui Procust" a vorbit

in sala teatrului, (pe atunci de curind construit)
despre munca intelectual.
Era un subiect inedit i surprinz'ator pentru vremurile acelea, intrucit aldtura pe intelectuali, muncitorilor din uzine i lucrtorilor de pe ogoare.
un tinr pia"La aparitia scriitorului pe scend

pind i sfios, fArd calitdti oratorice i fard tinutd

91

www.dacoromanica.ro

s-a produs o oarecare dezamAgire

in public. 0 clipd numai. In cuvintele topite din metale pretioase, vizionarul a prefatat revista care
urma s'a" apard : Munca intelectuald". Aid, la Focsani, ca si la Rimnicu-Sdrat, Camil Petrescu, a trasat
impundtoare

intlia card in linii mari, rostul si misiunea acestei

publicatii, cu atit rAsunet in lumea intelectualg, apoi
cunoscutul critic literar Perpessicius, a citit versuri

din volumul Scut si targil".

Florile de pe cirnpie le cosesc mitraliere
cu sucurile scurse spalii reinile mortale.
De eroi ceizuti in tine.' ca si simple efemere
Ce adorm de veci pe-o floare, ingropindu-se-n
petale."
Majoritatea poeziilor scrise in ecouri de mitraliere,

a impresionat publicul, aflat in apropierea frontului, care nu uitase barajul de foc de la Mrdsesti.
Greu i-a fost poetului Cincinat Pavelescu s destrame aceast atmosferd ingbuOtoare, cu cintece de
dragoste. A izbutit totusi. La urm a fost rugat sd
citeascd citeva epigrame, inseninind cupola teatrului. Reproduc din cele inedite :

.Z4 vrea sd cint intr-un verset

Orapl vostru, dar regret...
Ce ar putea sti ma inspire
Ca sei ii trec la... nemurire ?(
92

www.dacoromanica.ro

FreamAt de aplauze si proteste. Cineva din sald,

mi se pare c un profesor, se ridica si ceru voie s
intre intr-un dialog epigramatic :
Bardului rimnicean

De esti din Rimnicu-Sdrat

Pe tori ne prinde o mirare...
In epigramd, Cincinat,
Noi nu gdsim... un pic de sare".

In fine, publicul s-a rzbunat". Dupd torentul

de aplauze poetul rAspunde :
Persoanei din sa1 5 care In-a epigrarnat" :

De multe ori, viata-i o drama"

,5'i compatimirea-mi mare ;

Cum, si aid, in epigramd,

Ai vrea sti tai... blocuri de sare?"
Efectul a fost magistral. 0 doamnd din stal aruncd
rnaestrului un trandafir.
Surprins de acest gest, ridical floarea si impovizeazd :

Desi-s pornit pe ofensivd,

Necunoscuta mea din stal,
0 nimei, cit de corosivd,
Tu o prefaci in madrigal."
93

www.dacoromanica.ro

trubadurul serenadelor, adreseaz5 orawlui un

ultim catren :

Focsani, vestit ora duios,

Din vremea chiari lui Cuza-Voda
Cunosc trecutu-ti glorios
.51 iti rdmin dator o oda !"
Publicul in picioare, satisfcut, ovationeazd pe cei
trei scriitori. Camil Petrescu stringe mina fdurarului
de epigrame, optindu-i : Mare vrajitor, eti, dar
i mare cotcar".
Peste o or in trei maini urcam colinele la Odobeti.

Tirziu ne-am intors pe acelai drum.

...Pe coline se aprindeau focuri, se auzeau chiote,
i cintecele Mutarilor, nelipsiti toamnei.

...Deodat, s-a auzit o melodioas voce de tenor, departe undeva... intr-o vie :
Iti mai aduci aminte, Doam,nZi?
Era tirziu 0 era toarrna..."
28 decembrie 1969

www.dacoromanica.ro

Poveste de iarn

In seara aceasta imi amintesc de Olo, un lapon

cu trAsturi mongoloide 0 fata botit, cu miinile
ca de pApu0. Se prip4ise in Rimnicu-Sdrat in urm

cu 6 decenii, venit cu un circ instalat pentru mai

multe luni. Intotdeauna il zdream la intrarea in
circ, impartind spectatorilor programele cu surprize
0 numere senzationale". Noi, copiii, il inconjuram
cu dragoste, caci nu o data ne-a lgsat s intram in
grupuri, fard nici o plata.. Pin& intr-o zi, cind circul

0-a strins cortul in cdrute masive i ne-a prdsit.

Olo a rmas. Pentru intiia oarg, de cind fAcea
parte din personalul circului, n-a mai urmat obi-nuitul itinerar, spre bucuria noastr, care ne-am
95

www.dacoromanica.ro

imprietenit cu acest

rAtAcitor din pustiurile

de

gheatA.

Se spunea cd o dragoste 1-a vrAjit pe acest cutreierator de orase si zAri care a ajuns sd-si 'intemeieze pe meleagurile noastre un cAmin. Incepuse
sa.-si cistige existenta din comisioane, asteptind prin

fata cafenelelor. La inceputul primului rAzboi am

plecat pe la unitAtile unde eram repartizati. Cind
ne-am intors, nu 1-am mai gdsit. Cu timpul, 1-am
uitat.
Ce intimplare neprevAzutd ! In vara anului 1933,

fiind intr-o cAlAtorie prin tArile nordice si traversind Golful Finic pe la Tallin, rn-am oprit citeva
zile la Helsinki. Acolo, in tara cu o mie de lacuri,

la agentia de voiaj, un ghid lapon rn-a invitat la

biroul de informatii. Era Olo. M-a recunoscut, aratindu-mi o bucurie pe care o intrezgream in priviri
si in cuvintele de bund primire. M-a sfAtuit s ma
inscriu la caravana cu scriitori, actori si turisti, care
pornea a doua zi s viziteze Laponia timp de 8 zile,
asigurindu-mA cd el ne va fi calduza.
Caravana mai avea misiunea, in cele trei luni cit
tinea vara, s organizeze reuniuni artistice. MA
atrAgea tinutul polar, cu roci si. arbusti piperniciti
si, mai ales, peisajul dezolant al nordului.
Din trenul cu vagoane de dormit si restaurante,
acelai si acelasi decor cu pAduri de conifere, de lacuri albastre, pe malurile cdrora fuseserd ridicate
hoteluri elegante si cabane turistice. ...Si cu cit Ina96

www.dacoromanica.ro

intam spre cercul arctic, noptile dispAreau, soarele

rAminind tot timpul pe cer.
Laponia se desfasura in fata noastr cu farmecul
plin de legende al unui tinut fdra. sfirsit. In cloud
orase trenul s-a oprit mai mult, dind rdgaz societtii
scriitorilor finlandezi s organizeze reuniuni dis-

tractive, la care luau parte laponi veniti cu snii

trase de reni, bucurosi s-i desfacA marfa de artizanat, lucrat in noptile lungi de iarnd. Un critic
literar ne-a vorbit despre scriitorul Alexis Kivi
un Sadoveanu finic
mare prozator, al Carui ro-

man Cei 7 frati", a fost tradus in majoritatea

limbilor europene. Un poet suedez a citit din literatura scandinav, citiva actori au declamat versuri,
iar un tinr lapon a cintat balade i cintece de dragoste, din care Olo mi-a tradus citeva versuri :

Hai iutii mei reni, hai dragii mei reni,

Purtati-mi sania, acolo, departe...
Vazduhul vintura puzderie de ierni.
Nurnai o noapte de ea ne desparte
pititei in troieni
La casa din birne
Lumini de foc ard ; $i-n bldni de urs polar
M-ateaptal inbita cu bratul de licheni,
Aceea0, cu sufletul tandru i stelar".

La intoarcerea din acest tinut al miracolului alb,

Olo i-a ardtat dorinta de a reveni in Romnia. S-a
tinut de cuvint. Cu primul grup de turisti finlandezi, care s-a oprit citeva zile in Bucuresti, in drum
97

www.dacoromanica.ro

spre Orient, Olo ne-a vizitat la redactia ziarelor

Adevrul" i Dimineata", care i-a propus un post
la biroul nostru de turism.
A fost si in Rimnicu-Sarat, la cimitirul de pe deal,

la mormintul iubitei, dar s-a intors in aceeasi zi

ca s'a insoteasca grupul mai departe.
9 septembrie 1971

www.dacoromanica.ro

Cezar Petrescu

In multe Vitralii revin cu lmuriri referitoare la

pregatirea antologiei literare Cartea semicenteuctrului Romeiniei june" intrueit, ca preedinte al acestei societati, aveam misiunea sa obtin colaborari de
la scriitori i oameni de tiinta. Fiind obligat sal ma
adresez personal sau prin corespondenta pentru intocmirea acestui volum comemorativ, am cunoscut
pe fruntaii scrisului romnesc de acum 50 de ani.
Printre colaboratorii care ne-au acordat bunavointa a fost i prozatorul Cezar Petrescu, remareat
in cronicile timpului ca pamfletar la revista Facla"
a lui N. D. Cocea.
99

www.dacoromanica.ro

Era inainte de primul rAzboi mondial. Cezar Pe-

trescu se prezenta ca un tinr robust, de staturd

potrivitA, cam rotofei, fArd plete, fard lavalier si

far acea tinut vestimentard de mai tirziu, ce-I

arAta drept un rgsfAtat al muzelor. 1mi dAdea mai
mult impresia unui om bine hrAnit i departe de a

fi un viator.
Dar prima impresie rn-a inselat. Incepuram a ne
vedea mai des in Bucuresti prin redactiile cotidienelor la care colabora permanent, in cafeneaua
Capsa
aici fiind locul de intilnire al tuturor seriitorilor, chiar si al celor veniti din provincie.
Cind rAmineam intre patru ochi, descopeream in
acest bon viveur pe vistorul care de multe ori se
retrdgea cu lunile undeva, la o mAnAstire din nordul

Moldovei sau, in ultimul timp, la vila lui de la

Busteni, astAzi cas memorial.
Acolo isi scria romanele, acea frescg sociald si
politica" dintre cele cloud rAzboaie. De cronica literarA se ocupa din ce in ce mai rar i in treacAt. Autorul romanului Intunecare isi dadea bine seama c

munca de ziarist ani de-a rindul ii foiletoniza" eartile, transformindu-le mai mult in reportaje. IntradevAr, scriitorul fecund
socotit romancier al secolului al XX-lea
se indepArta treptat de o anume
proza (Scrisorile unui rze, Drumul cu plopi), apropiindu-se de literatura cu rezonante balzaciene.
Nu numai viata de ziarist contribuia la foiletonizarea" romanelor, ci i traiul somptuos, costisitor,

plini de aventuri, nopti pierdute prin cluburi, cu

jocuri de noroc, de unde-si culegea cu spirit fin de
100

www.dacoromanica.ro

observator acele prim-planuri din lumea interlop

i afaceristi, scosi pared din
smircurile politicii de odinioard si din lumea ratatilor i imbuibatilor epocii. Toate acestea au fost
redate cu neintrecutd miestrie in Ca lea Victoriei",
Greta Garbo", Miss Romdnia", Cornoara regelui
Dromichet" i Aterul negru".
Las la o parte amintirile personale, din tard si
din straindtate, dar as clori s'a" ar'at amabilitatea cu
care te primea
indiferent cine erai
ascultind
psurile i neajunsurile fiecAruia, ca in urmd s
cu trisori, excroci

dea la lumina tiparului toate nedrepttile de pe

acele vremuri.
In romancierul Cezar Petrescu, tineretul studios,
artistii i cei oropsiti ggseau un sprijin, cad nimeni

nu i-a batut la Lisa fr ca acesta s ii deschid,

cu inima luminath de patriotism si de un cald
umanism.
4 aprilie 1970

www.dacoromanica.ro

Ion Marin Sadoveanu

Autorul romanului Sfir$it de veac in Bucuregi"

si fecundul critic literar Perpessicius au fost oaspetii orasului nostru intr-o yard cind pridvoarele
ardeau in ruguri de trandafiri si pergolele erau refugiul romancierilor.

Ion Marin Sadoveanu, alturi de scriitorul firav,

mult incercat in rdzboi, care sub zdri de foc scrisese
Scut 0, target" atrgea atentia trecatorilor prin izbitorul contrast.
Era dupd anul 1920, cind infiintasem Cenaclul
cultural cu scriitori din Bucuresti si Iasi, alctuind
prograrne de conferinte si lecturi literare cu subiecte atragAtoare si variate.
103

www.dacoromanica.ro

Ciclul de seztori a fost deschis de academicianul

Victor Eftimiu, care, desi trial-, isi cucerise faima
cu spectacolele Iwir'te target-rite" i Cocoqul negru".
Intr-una din duminicile urmtoare, a venit si rindul

lui Ion Marin Sadoveanu, care a vorbit despre teatrul romnesc. Elocvent si metaforic, captivind publicul prin istorisirea unor anecdote din viata actorilor, acesta a adus o notd noud, distractivd, in
orasul nostru monoton de odinioard.
Aparitia pe scena teatrului a confratelui Perpessicius, care a citit din poemele volumului Scut 0
targii" i-a induiosat pe cei prezenti.
Ca de obicei, dupd sezdtoare, ne retrAgeam in casa

cu castani in poart5 de pe strada Amurgului, de

unde nu lipseau poetii locali Matei Elian si Victor
Dimitriu.

Era firesc ca in urbea bardului Cincinat Pavelescu, sa se improvizeze numeroase catrene, dintre
care amintesc aici unul adresat lui Ion Marin Sadoveanu, autorul unui volum de versuri :

Poetii slabi
precum se ftie
Sint numerosi in poezie ;

Dar dintre ei, tu pari tin as

e normal... efti cel mai gras".

Intre acesti doi scriitori era o mare deosebire.

Perpessicius era omul bibliotecilor si al caminului,
si, in decursul anilor de trudd, a dat la iveald
monumentala editie Eminescu.
104

www.dacoromanica.ro

Ion Marin Sadoveanu, epicurean, vesnic indrdgostit, trecind usor peste deceptiile aventurilor galante ii nimicea pe toti cu eruditia fabuloasd. Fire
de boem, frecventa localurile de noapte si, mai presus de toate, era un pasionat cdldtor, care strdbAtuse
Europa de mai multe ori, culegind materialul necesar scrisului.
Am rmas prieteni, scriitorul colaborind in fiecare
yard cu interesante conferinte, aldturi de Camil Petrescu, Tudor Vianu, Oscar Walter Cisek si altii.
Parcd-1 vdd, dupd o curd drasticd de sldbire, cu
o siluetd supra' si pldcuta, elegant, purtind monoclu,
si trecind ca un modern Don Juan prin viata artistilor si a oamenilor de litere : deschizind intotdeauna
spectacolele experimentale de la Teatrul National,
dovedindu-si eruditia in ciclul de prelegeri despre
teatru.
Dar, intr-o dimineatd a anului 1964, romancierul
rafinat, conferentiarul apreciat de marele public a
fost gdsit mort la masa de lucru din casa lui de pe
Bulevardul N. Bdlcescu, cu tocul in mind, in fata
unui manuscris abia inceput. Cdzuse pe vastul cimp
al literaturii, ca soldatul pe cimpul de luptd.
28 iunie 1970

www.dacoromanica.ro

Al. Popescu-Negur

Cartea cu coperti gri care inchide in paginile ei

opera poetica a vechiului meu prieten Al. PopescuNegura, imi deschide portile unui trecut ce freamata de amintiri, vise si planuri indraznete, scuturate toate in anii de furtund ai primului razboi
mondial, cind ne-am regasit pe acelasi front de eliberare a patriei.
Ecoul tdcerii", aparut in Editura Minerva, in
care sint selectionate versurile din mai multe volume editate de-a lungul unei jumatati de secol, imi
aminteste de colegul de scoala care, pina dincoace
de vremea adolescentei, a locuit pe o ulita strimta
si saracacioasa din centrul urbei noastre. Nu o data
107

www.dacoromanica.ro

zgboveam in fata caselor ridicate din chirpici, fAra"

curte sit soare, nerdbdaor ciocalnind la o poart drApanat, pind cind un copilandru aparea voios si
gata de joac pe malul apei, de unde ne intorceam

pe inserate cu hainele pline de scaieti, dar cu buchete aprinse de flori de cimp.

Mai tirziu
in ultimii ani de gimnaziu
ne
retrggeam pe o bancd din grdina publica, totdeauna animati de un dialog indelungat despre o revista literard, ori despre o carte noud ivita in vitrinele librriilor.

Dupa povirnisul atitor ani care ne-au desprtit,

caut astzi sd deslusesc chipul de elev firav, cu
prul negru, dat pe spate, cu ochii stralucind in
lumina unui vers, cu vocea blajind si caldd, purtind
aceeasi uniform6 desprins parc dintr-un tablou de
Octav Bancil.

Imi amintesc de poeziile pe care mi le citea in

miez de noapte la lumina unui felinar de pe strada
dosnica, toate patrunse de lirism si melancolie, ca
si viata pe care o trdia in odaia scunda, cu pereti
umezi de igrasie, fdr nici o sperant de evadare.
Asa cum am aflat din fisa sa bibliograficd, inceputurile au fost grele, poetul cutreierind tara
in cdutarea piinii zilnice, ca lucrdtor la C.F.R.,
pind s-a stabilit la Arad, unde desfasoard o activitate cultural, conducind reviste si tiparind cArti,
legind totodat prietenii cu scriitorii nostri, fiind
ales presedinte al filialei locale a Uniunii Scriitorilor Romni.
108

www.dacoromanica.ro

Cu mindrie de fost coleg desprind citeva rinduri

din prefata volumului apartinind lui Victor Eftimiu :
Prietenul Al. Popescu-Negurd-Neguricd, asa cum ii

spunea Minulescu, poetul cu care am participat la

mai bine de treizeci de sezAtori literare, isi adund,
in sfirsit, intr-o carte, rodul creatiei de peste patru
decenii".

Din filele cArtii aflm de asemenea ca poetul

rirnnicean nu si-a uitat orasul natal, pe care 1-a cintat deseori in versuri. Dar cerintele vietii 1-au tinut
departe de noi, invgluindu-1 in tAcerea depArtdrii.
2 iulie 1972

www.dacoromanica.ro

A plecat un prieten

De curind, in peisajul sumbru si de nepatruns

al misterelor s-a afundat un vechi prieten din zilele cind copacul incarcat de vise fremata la adierile capricioase ale tineretii.
Prietenul plecat dincolo de zarile lumii mi-a fost
elev pe cind suplineam o catedra la liceul din Rim-

nicu-Sarat. Era in clasa a VIII-a, iar eu, Inca la

universitate. Ne despart.eau doar citiva ani. De
aceea, prietenia noastra s-a infiripat chiar intre catedra si banca, atunci cind liceanul de statura mijlocie, cu chipul oval, iluminat de un interior bogat
in ginduri, mi-a citit, intr-o seat% driflorita de prima-

vara, primele poeme. Florile-metafore din versurile

111

www.dacoromanica.ro

lui se intreceau cu florile de cire care pRrundeau pe fereastra clasei noastre. Poemele le-am publicat in presa rimniceand de atunci.
In toamnd, dupd ce i-a luat bacalaureatul i s-a
cdstorit cu o coleg cu pgr auriu ca i dragostea

lor timpurie, au plecat la Bucureti s urmeze

amindoi Facultatea de filologie.
Si acolo, cum ii pldcea cartea, tin drul student
rimnicean a intrat supraveghetor la Biblioteca Academiei Romne, unde prin mune& a ajuns director
stimat i iubit de toti colegii de breasl.

Multi ani a fost i redactor ef al Adevtirului

literar si artistic", aldturi de Alexandru Sahia i
Barbu LazAreanu, colaboratori permanenti la revista

de pe strada Sarindar, pe care o conducea. Si toat

viata a profesat un umanism integru.
Cind 11 intilneam, fie la Academie, cu ocazia vreu-

nei conferinte, fie pe stradd sau in orawl natal,

fiul invtiltorului de pe Valea Rimnicului nu vorbea
niciodat despre planurile sau despre artile lui

tip5rite. Abia din publicatiile timpului aflam cite

ceva despre roadele activiatii sale literare.
Ultima data cind I-am vdzut ieise la pensie,
dar I se crease un post de consilier pe linga biblioteck intrucit institutia nu se putea lipsi de vasta
sa culturd de bibliofil i istoric literar. M-a intimpinat cu aceeai dragoste de prieten, interesindu-se de destinul orawlui nostru, unde, din cauza
unei boli grave, nu mai fusese demult. Si cit de
mult dorea sa revadd locul copildriei ! M-a condus
in parcul Academiei, pe sub platani semeti, pe unde
112

www.dacoromanica.ro

zilnic trecea grabit si ingindurat, cu servieta plind

de rnanuscrise. Se gindea sd-si stringd in volum o
parte din truda sa rdspindita pe o jumdtate de secol. Parea obosit si intrezdream o paloare pe fata
chinuita de insomnie, iar zimbetul de altddatd dispdruse. Numai argintul anilor, aspru, ii mai stralucea in par.

Nu banuiam ca va fi ultima noastra revedere.

Astazi, cind aceasta flacara s-a stins, inchei rindurile de fata, un omagiu pentru scriitorul si carturarul George Bdieulescu, care ne-a ldsat studii
pretioase de istorie literara. Un cm care n-a fost
de prisos in republica noastra !
17 septembrie 1972

www.dacoromanica.ro

Nicolae Blcescu in viziunea plastic?'"

Imaginea glorificat a nelinistitului patriot de la

1848, a inspirat nu numai pe revolutionarii pictori
contemporani lui.

0 galerie de portrete il reprezint pe inflcdratul

lupthtor pentru libertate in diferite ipostaze din
scurta sa viat, Incepind cu tablourile de Negulici
si Rosenthal, acesta din urind pictindu-I in timpul
exilului de la Paris. Pictorul Gh. Tattarescu Il infatiseazd pe marele revolutionar trist si suferind.
Dupd 1945, Eugen Ispir, entuziasmat de romanul
Un om intre oameni" al lui Camil Petrescu, o luminoasd frescd a istoriei neamului, il reprezintd pe
Nicolae Walcescu pe tgrmul mediteranean de la Pa115

www.dacoromanica.ro

lermo, istovit de dorul de tard, in preajma sfirsitului tragic. Portretul ii inf dtiseazd pe nefericitul
exilat scrutind marea, in asteptarea corbiei care
aducd vesti de la prieteni, sperind sd mai vadd
o data pavilionul patriei.
In arta plasticA romaneascd, doud portrete intregesc statura unei vieti care se confund cu aspirasculptorul
tiile nationale. Doi mesteri iscusiti
Gh. Anghel i pictorul Lucian Grigorescu, amindoi
artisti ai poporului
ating culmi de arta infatisindu-1 pe marele tribun de la 1848 cu ochii infldcdrati, luminind o epoca de frmintgri, lupte i eroism.
In bronzul lui Anghel
capodoperd a plasticii
romnesti
Nicolae Blcescu apare ca un vizionar,
plin de elan, si dirzenie, un deschizator de drumuri nestrabatute pina la el. Imi amintesc cum la
vernisajul expozitiei in care se prezenta lucrarea
sa, un alt sculptor, Vasiliu Falti, coleg cu Anghel
la Paris, era revoltat din pricina c bronzul fusese
dosit intr-un ungher intunecat. Anghel, de fatA, tcut si calm ca intotdeauna, ii linisteste prietenul :
Nu-i nimic, draga Falti, BAlcescu lumineazd
de oriunde ar fi.
Cam in acelasi timp, Lucian Grigorescu, dupd
multe ceasuri de meditatii i studii, incepe portretul lui Nicolae Balcescu ; renunt insd de citeva ori
sa-1 continue, abia dupd multe reveniri, cu trecerea
mai multor ani, reusind sa desprind din trecutul
sA-i

116

www.dacoromanica.ro

istoric figura ginditoare

i inteleapt a marelui re-

volutionar.

i, intr-adevr, din opera lui apare marele 1361cescu, cel care intruchipeazd fresca revolutiei paoptiste.

27 aprilie 1973

www.dacoromanica.ro

Nostalgia unui meloman

Cu prilejul festivittii centenarului Romdniei

june" ma intilneam in fiecare zi cu subtilul traducdtor Franyo Zoltan, un indragostit de lirica romaneasca. Colindind capitala Austriei, ne opream, adeseori, la cele mai mari libearii de pe Kartnerstrasse
i Graben. Intentia noastr era, nu numai cunoa-terea nouttilor editoriale, ci mai ales admirarea
editiilor bibliofile realizate aid la cel mai inalt nivel artistic i tipografic 0 ilustrate intr-un mod cit
se poate de atrgdtor.
Nu mica mi-a fost mirarea cind, intr-una din
aceste librarii, am gasit Antologia poeziei roma-

negi", tlmkit de prietenul meu Franyo Zoltan,

119

www.dacoromanica.ro

reunind intre copertile ei cele mai bune creatii ale

ui Eminescu, Arghezi, Blaga, Zaharia Stancu, Eugen Jebeleanu, Nichita Stdnescu, Marin Sorescu
etc. Dacd realizarea graficd este ireprosabila, n-am
putut sa nu-mi ascund nedumerirea fata de tirajul
foarte redus in care a aprut
nurnai 2 000 de
exemplare. Explicindu-i prietenului meu ca in tara
noastra opera lui Goethe, Lenau, Heine sau Rainer
Maria Rilke se tipareste in tiraje de masa, acesta

rn-a facut s inteleg Ca', in cel mai scurt timp,

scriitorii romani vor fi tradusi in patria valsului
in tiraje corespunzatoare.

In lungile peregrindri prin metropola austriaca

am constatat, nu fard o unda de tristete, disparitia
teatrelor de opereth. In anii studentlei mele, Viena
se recornanda, prin excelenta, ca un oras al operetei, unde se puneau in scena capodopere ale genului, un Inc aparte al stagiunii ocupindu-1 Strauss,
Offenbach, Kalmann i Lehar. In acei ani, am adrr irat jocul si arta interpretativa a celebrilor cintreti Hubert Marischa, Betty Fischer si Hans Moser.
Au fost desfiintate celebrul Theater an der Wien
si Karltheater, in prezent spectacolele de operet
alternind cu cele de opera numai la Volksoper de
pe Wahringerstrasse i, foarte rar, la Raimundheater, unde au loc, de regula, reprezentatii de comedii muzicale. La Opera Mare de pe Ring au acces
numai melomanii bogati, deoarece costul unui bilet
la parter se ridica la impresionanta suma de 250 silingi. i cind ne amintim ca, in urmd cu citeva decenii, cu o surna infima ascultam pe renumitii te120

www.dacoromanica.ro

nori Leo Slezak, Traian Grozvescu

si

Alfred

Piccaver, pe baritonii Hans Duhan, Bohneu si Jean

Atanasiu, precum si pe celebra cintrealA de coloratur5. Lehna Kurz.

Un alt loc de intilnire pentru artisti, scriitori si

ziaristi il reprezentau cafenele de pe Ring. In zilele acestea, impreund cu compozitorul Filaret

Barbu, care face parte din delegatia noastr, ca

fost membru al Romemiei june" am cdutat vechile
oafenele Toidl si Arkaden, untie aninescu si-a scris
strdlucitele poeme pentru Junimea" i revista Familia" din Oradea. Oafeneaua Tokil, unde, inainte cu

100 de ani, s-au pus bazele sociefalii noastre, a

dispdrut, iar Arkaden s-a transformat intr-un bar
de zi, sub firma Votiv, dup numele catedralei din
apropiere. A r5mas, in schimb, strada iluminat
feeric, circulatd intens atit ziva cit si noaptea.
Cuprins de nostalgia vremurilor romantice apuse,
n-am mai &sit zimbetul, voiosia in cintecul de altklat al marii metropole din Europa Central. Revad oare Viena prin optica virstel mele de astzi ?
19 decembrie 1971

www.dacoromanica.ro

Pictorul de pe Valea Rimnicului

In limpezimea unei dimineti de yard urcam colinele de la Rducesti, de unde priveam spre Valea Rimnicului un tumult de ape care, dup citeva
zile de furtunA, despica livezile coborind nvalnic
spre oras.

Acolo pe un dimb
sub un pilc de meri
pictorul nostru", cum i se spunea in satele marginase maestrului *tefan Popescu, asezat in fata
unui sevalet, prindea pe pinza" movul cu reflexe
albstrii al zrilor dinspre Runca si Bisoca.
Am fost placut surprins, reintilnind pe romanticul indragostit de pitorescul tinutului dintre podul
123

www.dacoromanica.ro

de fier si indeprtatele izvoare ascunse in desimea

brazilor de la Plesi si Martinu.
Nu ne mai vAzusem din Italia, unde ma aflam
intr-un grup de excursionisti, in timp ce pictorul,
cu cutia de culori sub brat, cutreiera orasele, ispitit de demonul artei.
Se oprise citeva zile la Venetia, la intoarcerea de
la Cap Ferrat, din sudul Frantei. Pe marea cu sclipiri de mozaic 1-am cunoscut, la bordul unui vapor
care facea cursa intre Lido si cetatea lagunelor.
Auzise glasul patriei dui:A citeva luni de absent
din tara.
De la inceput ne-a captivat cu firea deschis si

amabilitatea de a ne fi tot timpul o calauza pretioasa prin muzeele cu vestitele tablouri din Renastere si la comorile de la Palatul Dogilor.
Ina lt si

slab, cu paldria cu boruri mari, cu o

cravat infoiat ce dadea o distinctie de boem aces-

tui artist cu chip de beduin, aflase printre noi pe

Lucretiu P5trAscanu, pe atunci student in anul I
la Universitate, dar cunoscut in tard prin atitudinea sa protcstatara. Se cunoscuserd in casele lui
Dobrogeanu-Gherea, unde Stefan Popescu era apre-

ciat de pe timpul cind era secretarul cercului socialist de pe ling clubul muncitoresc din Bucuresti, unde participa la conferinte si colabora la
ziarele Lumea Nomi" si Munca" cu desene si
gravuri desprinse din viata social& a timpului.
Revenind in tar, 11 intilneam deseori in sdlile

de expozitie, unde publicul admira tablourile din

Maroc, din Italia si, mai cu searnd, peisajele de la
124

www.dacoromanica.ro

noi, de pe Valea Rimnicului. Multe din peisajele

de la Raducesti au figurat si in expozitiile de peste
hotare.

De mai multe ori, impreund cu prietenul nostru

comun Adrian Maniu, I-am vizitat in atelierul din
strada Dionisie, unde, pe linga lucrarile de arta,
ne arata corespondenta sa cu mari personalitati artistice din Franta. Cind 1-am vazut la Raducesti,
unde ii avea atelierul de lucru, era revoltat impotriva comitetului de initiativa din Rimnicu-Srat, care incredintase sarcina executarii bustului
poetului Al. Vlahut, sculptorului minor Oscar
Sphaete. Cu toate acestea, trimisese un tablou sal
se vinda pentru mrirea fondului, dar si o scrisoare
in care isi fdcea cunoscute opiniile.
Imi amintesc de ultima vizita facutd la Raducesti
cu scriitorii Ion Marin Sadoveanu, Perpessicius,
Victor Ion Popa si cu invatatorul Andrei din loca-

litate, prieten cu artistul. Era o desfatare pentru

toti sd privim peisajele de pe Valea Rimnicului si
de la Poiana Marului.
Cum in curtea atelierului se afla si o cramd, proprietatea sotiei, pictorul ne-a adus cofere de vin
de Raducesti. Pe cind coferele se goleau mereu,
vizitatorii se intreceau in vorbe de duh si epigrame
adresate amfitrionului :
Cind bei nectarul din ulcioare,

Aid in crama de sub cer,

Ne intnebiim tori, cu mirare,
Esti pictor, ori esti pivnicer ?
125

www.dacoromanica.ro

*
Cind am intrat pe-aceastei poartei,
Sei bern in cramti... este c/ar :

In vinuri torni atita Gra',

Pe cind pictura e... Cotnar !

Astazi, in pragul aniversdrii unui centenar de

la naterea pictorului, de ce nu ne-am stringe cltiva dintre prieteni i admiratori sa refacem acel
interior de la Rdduceti pentru o cas memoriala ? Am cinsti cum se cuvine pe cel mai indrgostit pictor al \rail Rimnicului, dar, in acelai timp,
ne-am cinsti ,i pe noi, pastrind cultul personalitaitilor artistice care au pus in valoare frumusetile
pitoreti ale meleagurilor noastre.
5 aprilie 1972

www.dacoromanica.ro

Din nou la Weimar

Dupd o noapte de binefacatoare odihna in linititul ora al florilor, Erfurt de pe Elba, intr-o dimineata de iulie cu strafunduri albastre, ne-am
continuat calatoria spre Weimar. Au trecut multi
ani de cind colindam aceste drumuri ale clasicismului german. Nu pot uita zilele petrecute la Weimar i Dresda, impreund cu eruditul critic de arta
Alexandru Busuioceanu, cu care am plecat intr-o
caravana de turisti de toate nationalitatile. La ex-

plicatiile profesorului roman toti se stringeau in

jurul lui, ghizii tdceau ; iar oamenii de arta cautau sa-1 cunoasca, cerindu-i colaborarea la revistele de specialitate. Astazi, ca i atunci, pe vre127

www.dacoromanica.ro

mea studentiei, ma cuprind ace1easi emotii si

aceeasi nerabdare de a ajunge cit mai grabnic in
cetatea de suavA lumina a marilor poeti din secolul al XVIII-lea.
Si e firesc sa vibram de emotie cind patrundem
pe strdzile inguste dintre gradinile luxuriante si
casele in stil gotic, cu bolti si ogive, cu porticuri
sprijinite pe colonade de marmur si sculpturi de
inspiratie mitologica.

Dupd ce vizitam vila luxoasa a compozitorului

Liszt, unde aflam o gravura a Iasilor de pe vremea
cind marele muzician a vizitat Moldova, rminincl
uimit de miestria tarafului Barbu Lautaru, ne indrept5m spre casele memoriale Goethe si Schiller_

Pasim pe aceleasi dale de piatra pe care altadata, cei doi titani ai literaturii germane isi faceau
plimbarile zilnice. De multe ori mergeau sa asiste
la spectacolele Teatrului National sau coborau la
Auerbach, la un pocal cu vin de Rin, unde discutau pind la inchiderea localului, pentru ca in seara
urmatoare discutiile sa inceapa iar, mai cu seamd
in legatur5 cu colaborarea la revista literarra, filozofica si istorica Die Horen", care apdrea la Weimar sub conducerea lui Schiller.
In fata portalului cu placa comemorativd patinat de vreme, ezitAm o clip. Intram ca intr-un
templu in casa-muzeu unde Goethe a trait cei
mai rodnici ani, desAvirsind opere si terminind
dupa o jumatate de veac
Faust", pe care
1-a inceput la Auerbachus Keller din Leipzig, pe
128

www.dacoromanica.ro

care o vizitasem cu citeva zile mai inainte admirind statuile lui Mefisto de la intrare.
Sintem invitati mai intii sa vizionam un film
in romneste cu episoade din viata poetului, apoi in
muzeul cu saloane somptuoase, cu tapiterii si mobild
de epoch, cu tablouri si vitrine pline de manuscrise
si

relicve din timpul calatoriei in Italia. Goethe,

pasionat colectionar de arta', a strins in timpul vietii peste 25 000 de obiecte de valoare artistica. In
aceste elegante incaperi, amfitrionul isi primea oaspetii, renumiti poeti, precum Henrich Heine, romancieri, filozofi, arheologi si pictori, activitatea

sa transformind ducatul de Saxa in cel mai vestit centru de cultura, stiinta si arta. Dar apartamentul unde se retragea poetul pentru a gasi liniste de gindire si scris se rezuma la un birou mic
si un dormitor cu un fotoliu si cu un pat simplu,
unde s-a stins in anul 1832.
Dupd vizitarea casei memoriale Schiller, unde

poetul a scris cele mai multe balade si piesele

Maria Stuart", Fecioara din Orleans", Mireasa
din Medina" i Wilhelm Tell", am parasit orasul
avind senzatia cd am parcurs o epoca aureolat de

acesti doi zei, nu numai ai literaturii

si a2 umanitatii.
24 septembrie 1972

www.dacoromanica.ro

clasice, ci

Seri de odinioard

tntr-o vreme, in serile lungi de lama' invitarri

citiva pictori prieteni la cind. Seri le acelea nu le
voi uita niciodatd. IatA-1 pe maestrul Steriadi, me-

loman si om de lume, intrind vesel si povestind

din pragul usii prima anecdot auzith chiar in ziva
aceea la Academie sau la un colt de stradd. Masiv
si greoi, dezbrAcindu-si paltonul cu poalcle pinil la

pAmint, descolkind de la git salul de citiva metri, se aseza in capul mesei, fredonind o arie sau
schitind pe blocul pe care il purta la sine un prieten vecin de masA.
In stinga sa era Lucian Grigorescu, prietenul rdsfAtat, gata oricind sa intretind cu amintiri si glume
131

www.dacoromanica.ro

o societate intreagil ; la dreapta, maestrul N. Da-

rascu, care fuma vesnic din pipd un tutun preparat dintr-o combinatie orientald de tabac, cu diverse plante si cu smochine.
Cind venea Camil Ressu, discutiile deveneau pasionante ; Ressu era simpatizant comunist de pe
vremea cind isi fcea studiile la Paris, luind parte
la intrunirile si manifestrile greviste din capitala
Frantei. Avea o incredere neclintit in victoria socialismului. Era prin anii 1940-44.
Sculptorul Gheorghe Anghel, tikut si ginditor
trise peste 15 ani la Paris, ca lucrAtor in atelierele confratilor francezi ; era intransigent in dialo-

guri, ca si in arta lui de o puritate si simplitate

impresionant.

Cel mai tinr dintre ei, Corneliu Baba, venise de

curind de la Iasi, unde isi fAcuse studiile cu N. Tonitza si se afirmase de pe bAncile faculttii ca un
real si autentic talent. Corneliu Baba depasise din-

tru inceput pe multi colegi care se incilciserd in

pictura abstract ; primise o catedra universitar si
fusese numit membru corespondent al Academiei
Romne. Tindrul artist nu a dezamagit nici pe cronicarii de arta, nici marele public. Portretele scriitorilor Mihail Sadoveanu si Tudor Arghezi, figura
magistrala a artistei Lucia Sturdza Bulandra, imaginea aureolatd de glorie a maestrului Enescu, toate
132

www.dacoromanica.ro

sint opere care pot figura in orice pinacoteca. Expozitiile lui Corneliu Baba, in tarile socialiste, in
marile capitale ale Europei, precum si in cele de
peste ocean ramin un elocvent mesaj romanesc de
arta, de pace si umanism socialist.
Gindindu-ma la el, ca la atitia altii, astazi, mai
mult ca oricind, in noptile tirzii de iarnd ma afund
in trecutul incarcat de amintiri si umbre, de uncle
am aprins sfielnicele lumini din cartea de fat.
13 aprilie 1973

www.dacoromanica.ro

CUPRINS

Centenarul Rometniei june" . .

Poetul de la miezul noptii
Un prieten devotat al literaturii romane
Tablourile lui Victor Eftimiu . .
Un sorbonist roman la Viena . .

Tudor Vianu ....

Epilogul unui libret de opereta

Un savant buzoian la Paris .
Poetul vizionar

.
.

Barbu Fundoianu
Ion Vinea

Un mentor al revistelor de avangarda

Doi studenti romani In Italia . . .
Victor Ion Popa . .
In jurul unui reportaj senzational .

..

Trandafirul galben
Cum 1-am cunoscut pe Cincinat
Pavelescu

...

135

www.dacoromanica.ro

5
9

13
17
21

25
29
33
37
41
45
49
53
57
61
65

69

Tudor Musatescu

La centenarul nasterii lui Petrascu

Un publicist militant ; Barbu Lazreanu

73
75
79

Cum a barbierit actorul G. Ciprian

pe ImpAratul Franz Joseph
Urmasul lui Homer
Cu trei scriitori la Focsani
Poveste de iarnA
Cezar Petrescu
Ion Marin Sadoveanu

83

87
91

95
99
103
107
111
115
119
123
127
131

Al. Popescu-Negur

A plecat un prieten
Nicolae BAlcescu In viziunea plastica .

Nostalgia unui meloman

Pictorul de pe Valea RImnicului
Din nou la Weimar
Seri de odinioar5

Redactor: SERBAN VELESCU

Tehooredactor: EMANOIL COBZALAU

Coll de tipar 8,3 , Ttraj 1000+60 Apdrat 1973

Lutrare apdruld in regia autoralui

Tiparul executat sub comanda.

nr. 1 1289 la
Intreprinderea. Paligraficl
13 Decembrie 1918",
Str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97
Bucuresti

Republica Socialistl

www.dacoromanica.ro

Ron-13114

Lei 10

EDITURA LITERA

-111:1

r1,

www.dacoromanica.ro

arm