DREPT INTERNATIONAL PRIVAT

Notiunea si natura dreptului international privat

In ce priveste natura si locul dreptului international privat in cadrul sistemului de
drept au existat mai multe opinii.Intr-o opinie s a sustinut ca dreptul international privat
apartine dreptului intern intrucat izvoarele sale sunt preponderent interne,Intr-o o a doua
opinie s a aratat ca apartine dreptului international privat prin obiectul sau de
reglementare. Referitor la apartenenta la dreptul public sau privat au fost opinii in sensul
ca aceasta ramura de drept ar apartine sferei dreptului public prin prisma normelor care
reglementeaza conditia juridica si conflictul de jurisdictii iar potrivit altor opinii ar
apartine dreptului privat prin obiectul sau de reglementare si prin metoda sa de
reglementare.
In ce ne priveste consideram ca dreptul international privat este o ramura a
dreptului intern al fiecarui stat, autonoma avand un obiect propriu si o metoda proprie de
reglementare .
Avand in vedere aceste aspecte definim dreptul international privat ca fiind
ramura a dreptului intern alcatuita din ansamblul normelor juridice civile care
reglementeaza raporturile juridice civile cu element de extraneitate care se stabilesc intre
persoanele fizice si juridice aflate pe pozitie de egelitate juridica.
Domeniul dreptului international privat
Fac parte din acest domeniu:conflictul de legi,conflictul de jurisdictii si conditia
juridical a strainului.
Prin conflict de legi se intelege situatia in care unui raport cu element de
extraneitate ii sunt susceptibile a i se aplica doua sau mai multe legi apartinand unor
sisteme de drept diferite, sisteme cu care raportul prezinta legatura prin elemental sau
strain.
Conflictul de jurisdinctii reprezinta situatia cand instanta sesizata cu un litigiu de
drept international privat trebuie sa se pronunte mai intai asupra propriei competente.A
solutiona un conflict de jurisdictii inseamna a determina tara ale carei instante sunt
competente sa solutioneze litigiul cu privire la un raport juridic cu element de
extraneitate.
Conditia juridical a strainului este instutia juridica alcatuita din ansamblul
normelor juridice prin care sunt stabilite drepturile si obligatii pe care le poate avea un
strain persoana fizica sau juridica. Conditiia juridica a strainului este determinata de legea
statului in care acesta se gaseste sau cu jurisdictia caruia are legatura.

Obiectul dreptului international privat

Din dispozitiile art 2557 cCiv rezulta ca obiectul dr international privat este
format din raporturi civile, comerciale precum si alte raporturi de drept privat cu element
de extraneitate respectiv :raporturi de drepturi familiei,raporturi de dreptul muncii
raporturi de drept procesual civil sub conditia de a prezenta un element strain.
In lipsa unei dispozitii legale la nivel doctrinal raportul de dr international privat
este definit ca fiind relatia sociala care prezinta un element de extraneitate stabilita intre
particulari, personae fizice sau juridice aflate pe pozitii de egalitate juridica.
Elementul de extraneitate reprezinta un fapt juridic de atasare care priveste
elementele raportului juridic(subiectele,continutul si obiectul) si care are aptitudinea de a
genera confictul de legi atragand incidenta a doua sau mai multe sisteme de drept .
Faptele juridice care din consecintele lor stabilesc structura raportului juridic
(subiecte continut si obiect) sunt denumite in dreptul international privat fapte juridice
materiale, iar faptele juridice care leaga faptele juridice materiale de legistatia unui
anumit stat poarta denumirea de fapte juridice de atasare.
In concluzie elemental de extraneitate se include in categoria faptelor juridice de
atasare deoarece leaga raportul juridic concret de o lege straina provocand prin efectul
conferit de normele dreptului international privat conflictul de legi.
Elementul de extraneitate poate consta prin raportare la subiectele raportului
juridic in :pentru persoanele fizice (cetatenia domiciliul resedinta,credinta religioasa-pt
sistemele de drept in care aceasta produce efecte juridice)pentru persoanele
juridice(sediul, nationalitatea, fondul de comert )
In functie de obiectul raportului juridic exista element de extraneitate in cazul
bunurilor mobile sau imobile care se gasesc in strainatate ).
In functie de continutul raportului juridic se pot distinge urmatoarele situatii ce
pot constituii elemente de extraneitate:locul incheierii actului juridic este in
strainatate,locul producerii unui fapt juridic este in strainatate,locul decesului este in
strainatate ,locul executarii actului este in strainatate.
Caracterele raportului juridic cu element de extraneitate
-

nu este un element din structura raportului de drept international privat

elemental de extraneitate este apreciat ca fiind element strain prin raportare la
un anumit sistem de drept
elemental de extraneitate nu este in toate cazurile element international in
sensul dreptului comertului international
elemental de extraneitate constituie premisa aplicarii unor norme juridice
apartinand unor sisteme de drept diferite.
Pe baza elementului de extraneitate se realizeaza distinctia intre dreptul
international privat si celelalte ramuri de drept privat.

Raportul juridic cu element de extraneitate prezinta urmatoarele caractere:

-raportul juridic cu element strain apare intre personae fizice si/sau juridice
-raporul juridic cu element strain prezinta un element de extraneitate care face
legatura cu mai multe sisteme de drept

-raportul juridic cu element strain care alcatuieste obiectul dreptului international

privat exte un raport de drept civil lato sensu care prezinta un element strain.
CONTINUTUL DIP
Din dispozitiile art 2557 din Codul Civil rezulta ca in continutul DIP intra norma
pe baza carora se determina legea aplicabilitatii raportului juridic de DIP. Desi legiuitorul
nu prevede expres vom include in continutul DIP si normele materiale precum si normele
de aplicatie imediata.
1.NORMA CONFLICTUALA
Se defineste ca fiind acea norma specifica DIP care are o structura proprie pe
baza careia se solutioneaza conflictul de legi.
Norma conflictuala nu se aplica in mod direct unui raport juridic cu element strain
ci doar mentioneaza sistemul de drept aplicabil solutionand astfel conflictul de legi.Dupa
momentul desemnarii legii aplicabile functia normei conflictuale inceteaza,tocmai de
aceea ea se numeste nprma de trimitere sau de fixare.Normele conflictuale se regasesc fie
in dreptul intern al fiecarei tari(Cartea a VII din Codul Civil ,titulul II -conflictul de legi)
sau poate figura in cuprinsul unor conventii sau tratate internationale.
In structura normei conflictuale intra doua elemente :continutul normei si legatura.
Continutul normei conflictuale este reprezentat de domeniul la care se refera sau
material ce va fi reglementata de un anumit sistem de drept, mai exact este reprezentat de
totalitatea raporturilor juridice la care se refera norma conflictuala.
Legatura normei este elementul pe baza caruia se stabileste legea aplicabila
raportului cu element de extraneitate. Legatura normei conflictuale se materializeaza in
punctual de legatura adica acel element prin care se stabileste legatura dintre un raport
juridic si un anumit sistem de drept.
Principalele puncte de legatura sunt:- cetatenia constituie prunct de legatura in
domeniul statutului personal(stare civila,relatii de familie si capacitatea persoanei) dar si
pentru succesiunea mobiliara in unele cazuri.
-resedinta obisnuita este punct de legatura subsidiar cetateniei in aceeasi materie
-sediul social este punct de legatura la care ia parte persoana juridica.
-locul situarii bunului este punct de legatura in raporturile juridice care vizeaza
mostenirea imobilelor. Regimul juridic al mobilelor si imobilelor privite ut singuli si
pentru jurisdictia competenta in unele cazuri.(art 2617 Cod Civil).
-locul incheierii contractului pentru conditiile de fond ale contractelor
-locul executarii contractelor pentru modul de executare a acestuia
-locul intocmirii actului pentru conditiile de forma
-locul producerii faptului juridic illicit pentru raporturile juridice generate de acesta.
-locul producerii prejudiciului pentru raspunderea civila delictuala.
- fondul de comert pentru conditiile de fon ale actului juridic cand debitorul obligatiei
caracteristice este un comerciant.

-pavilionul navei sau aeronavei pentru raporturile juridice incheiate cu privire la

mijloacele de transport respective.
-instanta de judecata,instanta sesizata este punct de legatura pentru problemele de
procedura .
-vointa partilor pentru conditiile de fond ale actelor juridice in general si ale unor
contracte speciale.
-autoritatea care examineaza validitatea actului juridic pentru conditiile de forma ale
acestuia in anumite cazuri.
CLASIFICAREA NORMELOR CONFLICTUALE IN ANUMITE CAZURI
In literature de specialitate normele conflictuale au fost clasificate in : felul legaturilor si
continutul normei conflictuale.
Dupa felul legaturilor normele conflictuale se impart in norme unilaterale si norme
conflictuale bilaterale.
Normele conflictuale unilaterale sunt cele care arata ca raportului juridic cu element de
extraneitate I se aplica sistemul de drept al statului instantei sesizate fara a se referi la legea
straina(ex:art 2576 alin (3) C.Civ)
Normele conflictuale bilaterale sunt cele care arata ca este posibila aplicarea atat a
dreptului locului cat si a dreptului strain.Se mai numesc si norme conflictuale cu actiune dubla.
Prin raportare la continutul lor normele conflictuale pot fi :norme conflictuale cu privire
la personae
-norme conflictuale care privesc relatiile de familie
-norme conflictuale care privesc bunurile
-norme conflictuale care privesc succesiunea
-norme conflictuale care vizeaza cambia biletul la ordin si cecul
-norme conflictuale care vizeaza fiducia
-norme conflictuale care vizeaza prescriptia

2.NORMELE MATERIALE sunt cele care se aplica direct raportului juridic cu element
de extraneitate .Normele de drept procesual sunt cele pe baza carora se stabileste competenta
jurisdictionala si se regasesc in principal in capitolul VII din Codul de procedura civila respective
procesul civil international.
3.NORMELE DE APLICATIE IMEDIATA sunt norme materiale imperative ce apartin
dreptului inter n si se aplica direct si prioritar raportului juridic cu element de extraneitate
excluzand aparitia conflictului de legi si implicit inlaturand de la aplicare legea straina.(art 2566
C.Civ)

IZVOARE DREPTULUI INTERNATIOAL PRIVAT

Codul civil si Codul de procedura civila.