Medicina legala

17.03.2015
Curs 4

b. Semnele tardive
Aceste modificari se numesc tardive pentru ca apar dupa 24 ore de la instalarea
decesului. Aceste modificari se clasifica in 3 categorii:
1. Modificarile distructive -> cea mai importanta este putrefactia;
distructia cadavrelor de catre animale, fauna, flora etc.
2. Modificarile conservative naturale (conservarea naturala a cadavrului):
- Mumificarea
- Lignificarea
- Adipoceara
- Inghetarea (congelarea naturala)
3. Modificarile conservative artificiale (conservarea artificiala a
cadavrului) pompe funebre;
Conservarea artificiala se poate face chimic (cu solutie de formol), o alta
tehnica fiind imbalsamarea cadavrelor neautopsiate (introducerea de
solutie de formol in arborele circulator) si tehnica congelarii.
1. Putrefactia e o modificare cadaverica distructiva care determina
descompunerea substantelor organice in substante anorganice. Aceasta
modificare se realizeaza sub actiunea florei microbiene (bacteriilor) fie
endogene (sursa principala), fie exogene. Exceptand unele zone din corp,
corpul uman nu este aseptic, ci este septic. In primul rand, tot tubul
digestiv este septic; aici se gasesc microbi, mai ales in intestine. Daca nu
ar exista acesti microbi, omul nu ar putea consuma carne. Din zona
intenstinului gros, cantitatea cea mai mare de microbi se gaseste in cec
(prima portiune a intestinului gros). Sub actiunea florei mircrobiene, se
produce degajare de hidrogen sulfurat care difuzeaza prin peretii
intesntinului in peretele abdominal anterior si, la acest nivel, se combina
cu hemoglobina din sange si se formeaza prima modificare vizibila la
examenul extern: pata verde de putrefactie. Pata verde de putrefactie se
formeaza initial in fosa iliaca dreapta. Se formeaza la circa 48-72 ore de la
deces. Ulterior se formeaza si in fosa iliaca stanga, apoi se extinde pe
intreg peretele abdominal. Daca exista o plaga infectata (microbi patogeni)
sau atunci cand in profunzimea corpului exista o colectie de puroi (se
numeste abces cand e bine delimitat sau flegmon), pata verde se
formeaza initial fie in dreptul focarului purulent, fie in jurul plagii
suprainfectate. In decesele prin septicemie, putrefactia are o evolutie
foarte rapida, debuteaza chiar inainte de 24 ore si determina treptat o
coloratie verzuie a intregului organism, pornind de la organele interne, apoi
este afectata musculatura si in final tegumentul; in aceste situatii se
vorbeste de cadavre verzi. In cadrul putrefactiei se produce o putrefiere
a sangelui din reteaua venoasa superficiala si sangele putrefiat difuzeaza
prin peretii vaselor si imbiba tesuturile adiacente retelei venoase
superficiale, incat prin transparenta pielii apar niste dungi care seamana
cu o retea venoasa evidenta. La aceste dungi culoarea e cafenie, verde si

apoi neagra. Aceasta modificare se numeste circulatie postuma. In

evolutia putrefactiei, prin degajare masiva de gaze se produce o tumefiere
progresiva si uneori foarte accentuata a cadavrului; fata devine practic de
nerecunoscut, ridicand uneori probleme de identificare. Apoi, pe
tegumente apar niste vezicule subepidermice ce contin un lichid spumos si
tulbure; in evolutie, aceste vezicule se sparg, lichidul se elimina si se
produce defapt desprinderea epidermului (uneori pe suprafete foarte mari)
ramanand initial zone rosietice care apoi devin verzui. Abdomenul devine
foarte voluminos, prin presiune exercitata de gaze asupra organelor
interne, se produce eliminare de materii fecale si la femeile decedate in
stare de graviditate se produce expulzia produsului de conceptie nastere
in sicriu. Se produce apoi o lichefiere progresiva a tuturor partilor moi
care se transforma intr-o pasta brun-verzuie si apoi negricioasa-verzuie (se
degaja amine/ptomaine cadaverice miros extrem de puternic). In
evolutie, partile moi dispar si ramane scheletul. In mod obisnuit, se
scheletizeaza complet in minimum 5 ani (5-10 ani, in medie la 7 ani).
2. Modificarile conservative naturale sunt modificari particulare care
apar in conditii particulare, conditii care incetinesc sau unele dintre ele
chiar impiedica procesul de putrefactie. Acestea sunt:
A. Mumificarea naturala rara in zona noastra geografica, deoarece ea se
realizeaza in conditii cu temperaturi foarte ridicate, cu umiditate foarte
redusa si cu ventilatie buna. Singura posibilitate in care se poate
produce mumificarea in zona noastra geografica reprezinta situatia
urmatoare: in cazul existentei cadavrului in case cu acoperis de tip
vechi, cadavrele aflandu-se in podul casei pe timpul verii, de obicei.
B. Lignificarea apare la cadavre care stau mult timp in mlastini cu reactie
intensa acida sau in medii bogate in turba. Cadavrul se deshidrateaza,
pierde in volum, tegumentul devine brun-inchis (va avea aspectul de
piele tabacita).
C. Adipoceala proces de saponificare a grasimilor de la suprafata
cadavrelor. Acest proces are loc in cazul cadavrelor care stau foarte
mult timp in ape neaerate (fantani parasite) sau in balti si in cazul
cadavrelor inhumate in sol argilos si foarte umed. In aceste conditii,
grasimile se descompun in acizi grasi si glicerina (produs resorbabil) iar
acizii grasi se combina cu saruri de calciu si de magneziu rezultand
sapunuri insolubile care protejeaza cadavrul de efectul distructiv al
putrefactiei. Din punct de vedere morfologic, zonele sunt foarte
caracteristice, usor de recunoscut: au o culoare albicioasa
galbuie/cenusie, sunt initial de consistenta moale (sapun amestecat cu
apa), dar dupa scoaterea cadavrului la aer, intr-un timp relativ scurt,
zonele se usca si devin prafoase, sfaramicioase.
D. Inghetarea apare in conditii de temperatura mult scazuta (zonele
polare, subpolare, altitudini mari).
Estimarea momentului mortii
Intervalul de timp este fundamentul de la care porneste anchetatorul. Estimarea
momentului mortii are in vedere incadrarea intr-un interval, care poate fi de ore,
de zile sau chiar mai mare.

Estimarea este cu atat mai apropiata de realitate cu cat timpul scurs de la

momentul decesului pana la primul contact al expertului legit cu cadavrul este
mai scurt.
In estimarea momentului mortii se utilizeaza mai multe criterii:
1. Cel mai utilizat este aprecierea stadiului in care se gasesc modificarile
cadaverice. In primul rand se iau in vedere lividitatile, apoi rigiditatea,
stadiul putrefactiei si putin din deshidratare.
2. Modificarile oculare dintre acestea, pata lui Liache (apare la 6-8 ore
postmortem). Daca pata nu s-a format, suntem in primele 6 ore. Tot aici,
uneori rezultate foarte importante se obtin prin studiul reactiei pupilare la
substante care dilata pupila sau care o micsoreaza (mioza); substante
folosite: atropina (dilatare) si pilocarpina (la mioza). Reactia pupilara la
atropina persista circa 4 ore si la pilocarpina circa 8 ore.
3. Examinarea continutului gastric se face doar la autopsie, nu la fata
locului. In functie de gradul de digestie a alimentelor gasite in stomac, se
pot face aprecieri. Astfel, se estimeaza intervalul de supravietuire de la
consumarea ultimului pranz - pana in momentul in care examinam
continutul gastric. In lucrari de specialitate exista anumite tabele cu
majoritatea alimentelor posibile cu timpul de digestie a lor. Organul de
ancheta trebuie sa reconstituie date exacte referitoare la ultimul pranz: ora
(intervalul orar in care a fost consumata) si in ce a constat pranzul.
Importante sunt metodele de tanatochimie.
Clasificarea medico-legala a mortii:
1. Moartea violenta
= se datoreaza actiunii brutale/bruste a unor factori traumatici externi care pot fi
de natura mecanica, de natura chimica (toxici), fizici (caldura, frig, electricitate),
biologici (venin de reptile, de exemplu), trauma psihica (adrenalina in cantitate
foarte mare).
Ca forma judiciara, moartea violenta imbraca 3 aspecte de baza, si anume:
omuciderea, sinuciderea si accidentul. La acestea se mai adauga doua:
executia si eutanasia (in UE: eutanasia este legala in Olanda si Belgia).
O forma particulara si extrem de rara de moarte violenta este moartea prin
inhibitie. Este moartea care se produce prin stimulare mecanica, de intensitate
foarte mica a unei zone zise reflexogene (= mici corpusculi in sistemul
vascular/plexuri in sistemul nervos (receptori). Plexul solar anatomic, nu exista,
dar el e zona de proiectie a stomacului epigastru, aici existand terminatii
vegetative = plexul solar. Plexurile sunt foarte sensibile, stimularea minima
mecanica a unui astfel de plex declanseaza un reflex inhibitor puternic ce duce la
stop cardio-respirator care poate fi ireversibil. Sinsusul carotidian o alta zona
reflexogena.
2. Moartea neviolenta
= se produce datorita unor factori intrinseci organismului. Exista 2 forme
principale:
a. Moartea patologica = consecinta patologiei (bolilor)

b. Moartea naturala = cei care sustin ideea de moarte naturala o definesc ca

si uzura pronuntata a organismului, la varste foarte inaintate.
De cele mai dese ori, moartea va fi datorata cauzelor patologice, nu vor fi cazuri
de moarte naturala.
Moartea suspecta
CPP prevede obligativitatea autopsiei medico-legale (expertiza pe cadavru
care include si autopsia medico-legala) in cazuri de moarte violenta si in
cazuri de moarte suspecta.
= termenul moarte suspecta nu este un termen medical, ci juridic si ori de cate
ori intalnim o moarte suspecta, va atrage obligatoriu o activitate de ancheta
judiciara + expertiza pe cadavru.
In general, moartea suspecta include defapt decese inexplicabile, produse in
imprejurari necunoscute, in locuri neobisnuite, la persoane in stare de sanatate
aparenta. Prevederile CPP sunt preluate si in legislatia medicala norme
procedurale -> termenul de moarte suspecta este definit exhaustiv. Include,
practic, toate decesele.

Moartea subita
= e o moarte de natura patologica care explica decesul, survenita brusc la
persoanele in stare de sanatate aparenta, dar si la bolnavi.
Cauzele mortii subite sunt foarte variate si cea mai frecventa este afectiunea
cardio-vasculara (+ complicatiile grave ale alterosclerozei, infract miocardic,
accidente vasculare cerebrale), apoi sunt afectiunile respiratorii (inflamatiile
respiratorii grave pneumonie), apoi afectiunile digestive (formele grave de
inflamare a pancreasului pancreatita). Dintre afectiunile genitale feminine, pe
primul plan ca si cauza de moarte subita o constituie sarcina extrauterina rupta.
La copiii pana la varsta de 1 an (sugarii) cele mai frecvente sunt inflamatiile
aparatului respirator si displaziile grave.