Timp liber si Turism

Cultural

Prof. Coordonator: Constantinescu Mihaela

Student: Paraschivoiu Ancuta Ileana

Curs: Cultura si Identitate

MID, Anul II, Sem. 1

Turismul cultural este o form de turism care se adreseaz unei
sfere mai largi de turiti i se realizeaz prin vizitatrea obiectivelor

patrimoniului istoric (vestigii arheologice, monumente, edificii religioase,

muzee etnografice i de obiective de tehnic popular), vizitarea
muzeelor, participarea la evenimente culturale (spectacole folclorice
de muzic, dans, srbtori tradiionale, expoziii). i aceast forma de turism
se adreseaz unui public avizat i reprezint o form modern de a petrece
vacana. Aceast
form de turism
poate fi practicat n
PNPF de-a lungul
malului Dunrii.
Astfel pot fi
vizitate
obiectivele
arheologice
din
perioada
antic (cetile dacice
de la Divici i Stnca Liubcova, Castrul roman i piciorul Podului lui
Apolodor), evul mediu (ruinele cetilor Sf. Ladislau, Drencova, Tricule), i
istoria modern (Petera Veterani, Complexul Hidroenergetic i de
Navigaie Porile de Fier I).
Teritoriul la care facem referire deine i monumente importante
pentru identitatea naional a romnilor (tabula Traiana, bustul regelui
Decebal).

Turismul
Cultural in
Romania
Romania are un
patrimoniu
cultural-istoric si
etnofolcloric
de mare valoare si
atractivitate

turistica. Exista peste 680 valori

de patrimoniu cultural de interes
national si international, intre
care se remarca: biserici si
ansambluri manastiresti,
monumente si ansambluri de
arhitectura si de arta, ansambluri arhitecturale urbane, centre istorice si
situri arheologice, din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului
Universal sub egida UNESCO (bisericile fortificate, bisericile cu fresce
exterioare, cetatile dacice, cetatea Sighisoara etc.).
Tezaurul etnografic si folcloric romanesc este de asemenea de mare
originalitate, fiind reprezentat prin: arhitectura specifica satelor din
provinciile istorice romanesti; bisericile de lemn din Maramures si Salaj;
prelucrarea lemnului; portul popular; arta decorarii; manifestari
etnoculturale si religioase traditionale; targuri si expozitii muzeale
etnografice in aer liber sau pavilioane expozitionale etc.
Aceasta forma de turism este sustinuta de o capacitate de cazare care
reprezinta 12,9% din totalul locurilor existente la nivelul intregii tari, in
ultimii ani inregistrandu-se o diminuare a acesteia, ca urmare a schimbarii
destinatiilor unor unitati de cazare. Numarul turistilor straini in turismul
cultural religios a crescut cu 28,5%.
Aspectele problematice cu care se confrunta acest tip de turism sunt
legate de infrastructura de acces la siturile arheologice, monumentele de
arhitectura invechita si insuficienta, lipsa spatiilor de parcare dotate cu
puncte de informare si promovare a obiectivului cultural, lipsa punctelor de
belvedere pentru fortificatii, cetati medievale, biserici, monumente istorice
si manastiri, lipsa spatiilor speciale de campare pentru turismul de
pelerinaj.
Romania detine peisaje splendide, mai ales cele din Delta Dunarii care
a intrat in patrimoniul mondial al UNESCO in 1991, este clasificata ca
rezervatie a biosferei la nivel national in Romania si ca parc national in
taxonomia internationala a IUCN. Acolo se regasesc o varietate ce specii din
flora si fauna. Turistii care vin aici sunt impresionati de multitudinea de
animale si plante, multitudine care ii copleseste.
Multe atractii turistice din Romania sunt locurile perfecte pentru odihna
si relaxare. Castelele Peles si Bran sunt cele mai vizitate castele din
2

Romania pentru atmosfera lor medievala dar si pentru ca detin o istorie

nemaipomenita. Statiuni precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun, Olimp si
Mamaia (numite uneori si Riviera Romana) sunt printre principale atractii
turistice pe timp de vara. In timpul iernii, statiunile de schi de pe Valea
Prahovei si din Poiana Brasov sunt destinatiile preferate ale turistilor straini.
Ca si alte tari Romania este in continua dezvoltare, concurand insa si
cu tarile straine. Ea isi astepta turistii cu bratele deschise si cu multe locuri
incantatoare de vazut.

Turismul in Vrancea
Nu doar cunoscuta, ci si renumita, Tara Vrancei exercita o mare
putere de atractie datorita stravechilor traditii de civilizatie si cultura
populara. Descoperirile arheologice, alaturi de documentele istoricoetnografice si marturiile lingvistice, demonstreaza continuitatea de viata si
cultura din perioada oranduirii comunei primitive pana in zilele noastre.
Vrancea este atestata intr-un document scris in limba latina, o
scrisoare datata 2 iulie 1431, in care numele este scris ca fiind Varancha.
Istoricii si cercetatorii sunt de parere ca acest cuvant face parte din
patrimonial lexical traco-dac,, ,vran" insemnand padure/munte. Poate acest
lucru explica de ce in scrierile timpului, Vrancea mai era numita si,
,Pamantul cu paduri bogate" sau, ,Pamantul Negru", caci solul e bogat, iar
padurile, care acopera aproape 38% din suprafata judetului, reprezinta una
dintre cele mai importante averi naturale ale judetului. Intinzandu-se la
cotitura Carpatilor Orientali, judetul Vrancea reprezinta un veritabil nod de
legatura intre cele trei mari provincii istorice: Moldova, Tara Romaneasca si
Transilvania.
In epoca contemporana, a fost simbolul Unirii dintre Moldova si Tara
Romaneasca din 24 ianuarie 1859, prin care s-au pus bazele statului
roman; in timpul Primului Razboi Mondial, in iulie - august 1917, victoriile
repurtate asupra Germaniei pe campurile de lupta de la Marasti si
Marasesti au dus la desavarsirea Statului Unitar Roman, la 1 Decembrie
1918.
Ca zona etnografica, Tara Vrancei este mai putin intinsa decat teritoriul
administrative al actualului judet; in consecinta, cel care doreste sa
cunoasca judetul Vrancea in ansamblul sau va trebui sa strabata si alte
3

localitati in afara celor care sunt situate in Tara Vrancei.

In contextual culturii populare romanesti, Tara Vrancei s-a evidentiat
de-a lungul timpului ca o zona folclorica marcata de puternice caractere
specifice, care a adaugat tezaurului culturii nationale valori spirituale de o
incontestabila perenitate. Inscrisa in coordinate geografice, istorico-sociale
si economice particulare, urmand un ritm de evolutie proprie, Tara Vrancei
ne ofera, in perspective istorica, imaginea unei unitati culturale initial mai
putin receptive influentelor exterioare, cu o evolutie mai lenta si, in
consecinta, pastratoare a unor forme de viata materiala si spirituala
traditionale. Desigur, aceasta observatie, care se refera la un trecut mai
indepartat, nu exclude existenta unui permanent contact, pe toate
planurile, cu zonele limitrofe. De remarcat insa ca in marea lor majoritate,
produsele culturale de provenienta exterioara, preluate prin procesul
natural de circulatie, au fost adaptate unor modele culturale locale,
traditionale, care in acest fel si-au dovedit forta si vitalitatea.

Obiective Culturale
1. Mausolee
Mausoleul Marasesti

Pe campiile de lupta de la Marasesti armata romana a dat

riposta planurilor de atac ale armatei inamice care voia sa strapunga
poarta Moldovei pe la Marasesti. Raspunsul a venit cu o forta de
nezdruncinat : Pe aici nu se trece ! . Intre 21 iulie - 21 august 1917 la
Marasesti si imprejurimi armata romana a obtinut o stralucitoare si
rasunatoare victorie. In memoria celor care si-au jertfit viata in luptele de la
Marasesti : 480 de ofiteri si peste 21.000 de soldati, s-a inaltat Mausoleul
Intru slava eroilor neamului cum sta scris pe frontispiciul acestuia. Pe
frontispiciul Mausoleului s-au inscris si numele localitatilor unde s-au purtat
principalele batalii de pe frontul romanesc. Se spune ca Mausoleul de la
Marasesti impune un respect atat de mare, incat insusi Hitler, in momentul
in care aviatia aliatilor bombarda Valea Prahovei si ameninta Moldova, i-a
cerut lui Antonescu sa trimita la Marasesti doua subunitati de antiaeriana
care sa apere Mausoleul.
Mausoleul Marasti

Mausoleul eroilor este amplasat in satul Marasti, comuna

Racoasa, situate la nord-vest de orasul Panciu ( circa 27 km.). Aici, intre 9
iulie - 17 iulie 1917, in cadrul ofensivei romane de pe valea Susitei, s-a dat
una dintre cele mai mari batalii ale primului razboi mondial soldata cu o
stralucita victorie. La intrarea in sat, pe un portal asemanator unui arc de
triumf sta scris Campul istoric de la Marasti . Pentru glorificarea
eroismului ostasilor romani s-a ridicat un mausoleu la initiativa unor ofiteri
si generali ai Armatei a 2-a Romane, care au pus bazele Societatii
Marasti. Mausoleul s-a inaltat la cota 536 unde s-au purtat luptele.

Mausoleul Soveja

In satul Dragosloveni ce apartine de comuna Soveja s-a inaltat

un mausoleu in memoria celor cazuti in luptele din 1916-1918 asa cum
consemneaza inscriptia de pe frontispiciul monumentului : Aici odihnesc
ostasii
cazuti
pe
aceste
plaiuri
in
razboiul
1916-1919.
Urmasii bravilor ostasi au inaltat din blocuri de piatra si beton un
mausoleu in anul 1929, care adaposteste in cripte oseminte ale ostasilor
romani si rusi. Pe placile de marmura din fata criptelor au fost inscrise
numele celor identificati. Pe latura de vest se afla groapa comuna
( osuarul ) care adaposteste 2000 de oseminte.
Monumentul care are aspectul unei cetati de piatra strajuie de pe
inaltimea pe care s-a ridicat spre a aminti generatiilor viitoare de jertfa
celor
cazuti
la
datorie.

Mausoleul Focsani

Demersurile pentru construirea acestui mausoleu au inceput in

1926, cand Societatea Mormintele Eroilor se adresa Primariei Focsani
pentru obtinerea unui sprijin material necesar ridicarii unui mausoleu care
sa adaposteasca osemintele ostasilor romani cazuti in razboiul intregirii
neamului,
aflate
in
cimitirele
din
Focsani
si
imprejurimi.
Concomitent, s-a apelat la subscriptia publica. Entuziasmul cu care a
fost primita initiativa generalului T. Liscu s-a concretizat in posibilitatea ca
la inceputul anului 1927 sa se inceapa lucrarile de constructie.
Proiectul, inspirat din arta bizantina, a fost realizat de arhitectul St.
Balosin. Cupolele laterale, arcuite pe trei jumatati de sfere se profileaza ca
o
etajare
de
linii
curbe.
Pe frontul de deasupra intrarii principale, sprijinit pe cate doua
colonete cu capitel compozit, se afla inscriptia Pro Patria, reliefata printr-o
ornamentatie vegetala bogata.

2. Monumente
8

Bust Alexandru Ioan Cuza

Monumentul reprezentand bustul din granit al domnitorului Al. I.

Cuza a fost realizat de catre sculptorul Octav Iliescu si a fost amplasat pe
un soclu placat cu piatra in apropierea Colegiului National Al.Ioan Cuza in
perioada 1972-1973, cu ocazia aniversarii a 50 de ani, de la infiintarea
unitatii de invatamant.
Al.Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1862)
si al statului national Romania (1862-1866). A fost un mare conducator,
politician, diplomat, vizionar, executant remarcabil al unor proiecte si vise
seculare ale romanilor. Sub domnia sa s-au pus bazele dezvoltarii moderne
a natiunii romane din punct de vedere economic, social, politic si cultural.
Bust Duiliu Zamfirescu

10

Monumentul reprezentand bustul lui Duiliu Zamfirescu creatie a

sculptorului Dumitru Cojocaru, a fost realizat din piatra si amplasat pe un
soclu placat cu marmura in anul 2004 in incinta Bibliotecii Judetene
Vrancea.
Duiliu Zamfirescu (1858-1922) a fost poet, prozator, dramaturg,
publicist, om politic, diplomat. In 1882 se stabileste la Bucuresti, ca
redactor la Romania Literara. Isi incepe cariera diplomatica de peste
douazeci de ani in 1885 ca atasat delegat pe langa M.A.E.
Si-a publicat primele versuri in Ghimpele si Razboiul dar
11

adevaratul debut a avut loc in 1880 cu o poema in Literatorul condus

de Al. Macedonski. Prin ciclul Comanastenilor in special Viata la tara si
Tanase Scatiu , Duiliu Zamfirescu este unul dintre intemeietorii romanului
romanesc
alaturi
de
Nicolae
Filimon
si
Ioan
Slavici.

Bust Stefan cel Mare

Mo

nume

ntul
reprezentand bustul lui Stefan cel Mare din Focsani a fost realizat din bronz
12

pe un soclu placat cu piatra in anul 1993, fiind opera artistului F.Musta.

Stefan cel Mare fiul lui Bogdan al-II-lea a fost domnitorul Moldovei intre
anii 1457-1504. Calitatile umane, cele de om politic, de strateg si de
diplomat, actiunile sale fara precedent pentru apararea intregii tari,
initiativele pentru dezvoltarea culturii, au determinat admiratia unor ilustri
contemporani.
Domnia lui de aproape o jumatate de veac, a fost cea mai frumoasa
perioada din istoria Moldovei. Luptand de la egal la egal cu vecinii mult mai
puternici, Stefan a reusit sa impuna Moldova ca un stat cu drepturi aproape
egale. Niciodata nu s-au ridicat atatea lacasuri civile si biserici precum:
Cetatea Chilia, Cetatea Alba, Neamt, Hotin, Suceava, Roman, Manastirea
Voronet, Neamt.
La Manastirea Putna, una din cele mai importante ctitorii ale
domnitorului, se afla mormintele familiei sale, iar sub un baldachin de
marmura
se
afla
si
osemintele
lui
Stefan
cel
Mare.

13

Bust Ion Mincu

14

Monumentul reprezentand bustul lui Ion Mincu este amplasat in

Parcul Teatrului din Focsani, fiind realizat din bronz pe un soclu placat cu
marmura opera a sculptorului Meiul Nicolae in anul 1970.
Ion Mincu (1852-1912) s-a nascut la Focsani. A fost arhitect, inginer,
profesor si deputat roman, promotor al unui stil romanesc in arhitectura,
integrand in operele sale specificul arhitecturii traditionale din Romania.
Dupa ce a absolvit in 1875, Scoala de ingineri de poduri si sosele din
Bucuresti, studiaza arhitectura la Scoala de arte frumoase din Paris (18771882).
Ca o recunoastere a importantei sale in evolutia Scolii Romanesti de
Arhitectura incepand cu anul 1953, Universitatea de Arhitectura si
Urbanism din Bucuresti ii poarta numele. Membru fondator al Societatii
arhitectilor romani si al invatamantului de arhitectura in Romania. Studiaza
patrimoniul artistic medieval, descoperind repertorii ornamentale, solutii
stilistice si tehnice, pe care le preia intr-o sinteza originala.

3. Muzee
Vrancea este o zona cu o istorie bogata, care se poate citi in zilele
noastre in muzeele prezente aici. Amintim cateva dintre ele:

Muzeul Vrancei
Inceputurile muzeului vrancean se regasesc in constituirea, in anul
1928, a unui nucleu in cadrul Liceului, ,Unirea" din Focsani. Initiativa
infiintarii acestuia a avut-o directorul de atunci al liceului, profesorul
Alexandru Georgiade.
In anul 1951, printr-o decizie a organismelor administrative de atunci,
s-a infiintat o institutie distincta in peisajul cultural, Muzeul de Istorie si
Etnografie. Dupa o campanie intensa de acumulare a materialului muzeistic
( in speta etnografic ) s-a organizat o expozitie mixta in localul din
Bulevardul Garii Numarul 6.
In patrimoniul acestuia au intrat si cateva piese din patrimoniul
Muzeului
Regional
Putna.
Muzeul vrancean detine in prezent un inventar bogat format din peste

15

20.000 de bunuri arheologice, istorice, memoriale,

numismatice si peste 53.000 de bunuri de stiintele naturii.

etnografice,

Muzeul de Stiinte ale Naturii

Sectia de Stiinte ale Naturii, din cadrul Muzeului Vrancei, detine

un bogat patrimoniu, format din 53.083 de piese constituit pe colectii: de
insecte, de ornitologie, pasari naturalizate, mineralogie, plante). Activitate
de cercetare a fost dirijata pe valorificarea patrimoniului, dar si spre
rezervatiile
naturale
si
ariile
protejate
din
Vrancea.
De curand, in cadrul sectiei a fost inaugurata o Expozitie de Animale
Vii" ce curprinde peste 32 de specii de animale, de la pesti, pana la reptile
si pasari. Programul de vizitare al expozitiei este de marti pana vineri in
intervalul 10.00 - 18.00, iar pretul unui bilet este de un leu pentru copii si
patru lei pentru adulti.

Muzeul de Istorie

16

Muzeul a fost infiintat in anul 1950 si detine piese de arheologie,

materiale din paleolitic, neolitic, epoca bronzului (Candesti), epoca fierului
(Barsesti), dacice, carpice, de istorie medievala si numismatica, obiecte
apartinand unor personalitati politice, culturale si artistice precum Al. I.
Cuza, Duiliu Zamfirescu, G. Longinescu, Ion Mincu.

Muzeul Satului

17

Muzeul Satului din Crangul Petresti a fost inaugurat in anul 1978,

aparand ca o necesitate culturala de mare importanta pentru pastrarea si
punerea in valoare a patrimoniului etnografic al judetului Vrancea.
Amplasat in cadrul natural al padurii Petresti, muzeul cuprinde 73 de
constructii autentice grupate in 32 de complexe cu peste 6.000 de obiecte
diferite. Este structurat pe doua sectoare: al instalatiilor taranesti (mori,
pive, joagare) si al gospodariilor si constructiilor de interes public (scoala,
primarie).
Gospodariile au fost prezentate pe zone: montana, de deal si de ses si
pe tipuri traditionale (case de munte din lemn cu stalpi crestati sau case de
la ses acoperite cu stuf sau paie).

4. Edificii religioase
Religia a fost mereu un fapt care a impresionat oamenii. Inca din cele
mai vechi timpuri s-au construit asezari religioase, caci oamenii au mereu
18

nevoia continua de a crede in ceva ce este peste puterea lor, ce le este de

neinteles. Cateva biserici importante din Vrancea sunt:
Ansamblul fostei Manastiri Mera

Ansamblul fostei Manastiri Mera, monument istoric este considerat din

punct de vedere istoric si arhitectural cel mai valoros monument, ctitorie a
familiei
Cantemir
in
judetul
Vrancea.
Ansamblul fostei Manastiri Mera este format din: Zidul de incinta
fortificata,cu guri de tragere si urme ale caii (drumului ) de straja la ziduri.
Turnul clopotnitei este amplasat pe latura vestica a zidului de imprejmuire a
incintei. Odaile staretiei sau Casa Domneasca se afla amplasate in partea
dreapta a intrarii in incinta. Sapaturile efectuate pentru investigatiile
preliminare restaurarii, au relevat si fundatiile corpului de chilii. Biserica 'sf.
Imparatieste pozitionata in centrul incintei .Constructia este impresionanta
prin
arhitectura
si
volumetrie.

Ansamblul fostei Manastiri Soveja

19

Ansamblul fostei Manastiri Soveja, monument istoric clasat, este

asezata intr-o pitoreasca zona montana vrinceana. A fost construita ca
semn al impacarii dintre Matei Basarab si Vasile Lupu, motiv pentru care
mai este cunoscuta si sub numele de Dobromira (buna pace).

Biserica"Adormirea Maicii Domnului" Jelaboiu, Focsani

20

Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului dateaza din secolul

XVIII-lea fiind construita de familia de negustori Jelaboi.
Biserica, monument istoric, a fost ridicata pe o fundatie din piatra si
caramida, avand un plan dezvoltat in forma de cruce prin adaugarea la
planul initial, in forma de nava, a celor doua abside in anul 1903.

Biserica"Adormirea Maicii Domnului", comuna Bordesti

Manastirea Bordesti este ctitorita intre anii1698-1699, de Capitanul

Manaila, dregator a lui C-tin Brancoveanu. Biserica avand hramul,
,Adormirea Maicii Domnului se remarca prin arhitectura brancoveneasca si
prin pictura care impodobeste interiorul acesteia, creatia unui maestru al
epocii pictorul Parvu Mutu. Manastirea are un rol important in zona pentru
scurt timp, fiind inchinata ca metoc Episcopiei Buzaului la 1742 si apoi
manastirii Babeni pe la sfirsitul secolului al XVIII-lea.

5. Case memoriale

Casa memoriala Ion Roata

21

Casa memoriala a fost inaugurata la 24 ianuarie 1959, cu prilejul

Centenarului Unirii Principatelor Romane, in casa in care a locuit Ion Roata,
din catunul Gura Vaii si stramutata la soseaua ce leaga orasul Panciu de
Soveja.
Restaurata, casa cuprinde obiecte specifice ambientului familial si
social in care a trait Ion Roata si marturii documentare privind activitatea
sa in Divanul ad-hoc al Moldovei (1857), ca deputat al taranimii putnene.
Personalitatea lui Ion Roata, de la militant pentru Unire si
imbunatatirea soartei taranilor, trasaturile arhitectonice, de locuinta
taraneasca monocelulara, specifica Tarii Vrancei, armonioase si expresive,
fac din acest obiectiv istoric si muzeistic, un punct de atractie si interes
pentru cel ce calatoreste prin Vrancea.

Casa memoriala Al. Vlahuta

22

La kilometrul 164,400 pe partea stanga a drumului European,

intre Ramnicu Sarat si Focsani, se afla"Casa Memoriala Alexandru
Vlahuta".
Aici si-a petrecut scriitorul cativa ani din viata, pana in 1916, an in
care, obligat de inaintarea frontului, sa se refugieze cu o parte din
agoniseala
de
o
viata
la
Barlad.
In scurtul rastimp al sederii lui Vlahuta la Dragosloveni, multi dintre cei
mai mari scriitori romani dintre cele doua razboaie mondiale au fost
oaspetii acestei case. Aici s-au intalnit cei trei prieteni-Caragiale,
Delavrancea si Vlahuta.
Casa memoriala a fost amenajata si inaugurata in anul 1958, cu
ocazia sarbatoririi centenarului nasterii scriitorului. In cateva camere, la
parter si etaj, s-a incercat si - credem noi - s-a reusit sa se reconstituie
atmosfera specifica epocii : mobilier, carti din biblioteca proprie, reviste ale
vremii,
cateva
obiecte
ce
au
apartinut
scriitorului.
In plus, se ofera vizitatorului o succinta prezentare a vietii si activitatii
marelui
disparut.
In fiecare toamna, aici, se desfasoara 'salonul literar Dragosloveni".

23

Turism cultural
Potenialul turistic cultural al patrimoniului istoric/reprezentarea istoriei.

Siturile istorice, arhitecturale i arheologice stau la baza unui

anumit tip de turism, turismul de patrimoniu, parte component a
turismului cultural, un segment al pieei turistice n plin avnt n Europa,
dar i locul unde exist o acerb concuren. Ca i caracteristic a
perioadei postmoderne patrimoniul istoric (n filiaia butadei o imagine = o
mie de cuvinte) devine o resurs valoroas care produce mari migraii
turistice cu motivaii culturale. Fa de abrutizarea prin munc de la
nceputurile erei industriale, postindustrialul reduce programatic timpul de
munc i expandeaz timpul liber care nu mai poate fi valorificat superior i
recuperator dect prin loisir. Sporirea duratei de via a populaiei aduce un
alt aport de cltori dintre cei care i-au ncheiat activitatea i doresc s se
bucure activ de perioada de pensie/retragere. Oamenii realizai ncep si caute rdcinile i s-i ntreasc legturile de familie pornind cu
generaiile tinere n adevrate pelerinaje spre locurile de unde au plecat
strmoii sau/i n locuri n care pot s le ofere experiene culturale
autentice de calitate. Prosper forurile genealogice, produsele de turism
cultural ce valorific vechi trasee de pelerinaj, vechi obiceiuri, vechi reete
culinare, un anumit mod de organizare a timpului.
Prin produsele
turismului cultural/turismului de patrimoniu prin reprezentarea istoriei este
posibil recreerea unor imagini urbane i configuraii arhitecturale, care s
ofere noi experiene de via foarte apreciate de consumatorul actual de
turism.
Exista operatori care susin c fiecare euro investit n turism
cultural n Germania are potenialul de a fi multiplicat de apte ori. Unul
dintre proiectele propuse const n exploatarea potenialului siturilor i
monumentelor considerate a fi de o calitate excepional. Printre criteriile
de selecie se afl impactul visual al siteului, calitatea arhitectural i
contribuia acesteia la calitatea mediului rural sau urban n care se afl,
respectiv demonstrarea valorii istorice, arhitecturale, i sociale. n acest
context trebuie menionat importana pe care infrastructura cultural,
instituii i oameni o au la crearea peisajului culturii urbane i mediului de
24

afaceri. Dezvoltarea turismului cultural/de patrimoniu presupune

identificarea, restaurarea i renovarea cldirilor istorice i n general a
patrimoniului istoric existent la care se adaug identificarea i promovarea
tradiiilor locale, valorizarea acestora prin produse culturale (festivaluri,
expoziii, publicaii). De exemplu n regiunea Cathare din Frana s-a oferit
suport financiar Asociaiei regionale de economie montan pentru
restaurarea castelului Puivert (aici incluznd i documentarea de arhiv,
crearea de produse culturale i a unei colecii de instrumente muzicale
medievale etc) aciune n urma creia a avut de ctigat ntreaga regiune,
n bazinul Rurh mina Zollverein a fost dezafectat, restaurat i amenajat
ca un complex ce cuprinde un centru de afaceri, un teatru, un mic muzeu,
galerie de arta i o sala de conferine.
n Uniunea European sectorul industriilor i serviciilor culturale
(incluznd turismul cultural sau de patrimoniu) a avut o cretere de peste
60% n ultimul deceniu cu un potenial de cretere dublu fa de cel al altor
sectoare. Domeniul industriilor culturale este un domeniu nou i nc
deficitar nu doar n Romnia, ci n ntreaga Uniune European, unde se
estimeaz ca acest sector de servicii beneficiaz de un potenial de
cretere mult superior altor sectoare (un potenial estimat cu 60% mai
mare). ntr-o Economie a cunoaterii pentru Romnia ca stat membru al
Uniunii Europene se deschid oportuniti de dezvoltare i investiii
deosebite i n acest sector, care poate s contribuie la mbuntirea
imaginii de ar a Romniei n ansamblul ei i sporirea atractivitii acesteia
ca destinaie de investiii. Pn n prezent n Romnia nu au existat dect
puine premise de dezvoltare a turismului cultural i industriilor culturale.
Exist agenii de turism care includ n ofertele lor circuite, vizite ghidate la
monumente i situri istorice cum sunt bisericile pictate din nordul Moldovei,
ansamblul sculpturilor lui Brncui de la Trgu-Jiu sau ruinele dacice de la
Sarmisegetuza, dar acestea nu sunt proiecte culturale veritabile, ci servicii.
Ele pot fi chiar de calitate dar tot rmn la stadiul unui produs comercial
care trebuie rafinat prin intervenia profesionistului cu studii academice de
specialitate menite s ofere valoare adaugat acestui gen de produse. La
ora actual serviciile de turism cultural cu tangen penru valorificarea
patrimoniului istoric nu genereaz dect n mic msur valori adugate
economice iar sociale sau cultural/academice cu att mai puin pentru ca
nu provoac schimbri de atitudine n spaiul colectivitilor locale, nu au
consecine directe n dezvoltarea unui posibil dialog cultural. Sunt aspecte,
necesiti ale sectorului crora programul de practic Viitorul Trecutului le
vine n ntmpinare printr-o ofert de pregtire ce ar putea s valideze o
25

nou orientare de carier a studenilor Facultii de Istorie-Filosofie i o

nou ans pentru multe din obiectivele de patrimoniu istoric care au czut
prad degradrii sau au fost batjocorite prin planuri de sistematizare
diletante (aplicare de termopane din plastic, transformare n cluburi de
noapte, folosire ca material de construcie etc).

Dar daca turismul cultural este un concept complex?

Pentru marea majoritate a celor care aud de turism cultural,

conceptul se traduce prin includerea n pachetul turistic a unei vizite la un
obiectiv cultural ori vizionarea unui spectacol. Nici n aceast formul,
simplist i doar partial corect, cultura (cea romn) nu se bucur de prea
multe solicitri.
i asta pentru c termenul turism cultural nu este abordat n toat
complexitatea lui.
nelesul despre care vorbeam ine de preistoria
conceptului, iar coninutul actual al acestei formule de turism este mult,
mult mai sofisticat. Cu rezultate, pe msur, acolo unde este practicat ca
strategie. Pentru ca turismul cultural s se exprime n toat potenialitatea
sa i s amorseze dezvoltarea economic, el trebuie privit nu ca un act
izolat, ci ca unul n interdependen pe de o parte, cu autoritile locale i
instituiile culturale ale locului, pe de alta, cu interesele operatorilor din
turism.
Turismul cultural e o opiune strategic. El presupune, obligatoriu,
existena unui patrimoniu spiritual interesant pentru o categorie special
de consumatori de cultur: turitii. De la aceste dou elemente ale ecuaiei
(patrimoniu i turiti) trebuie pornit. Cel mai nelept e ca ntrebarea de
plecare n elaborarea unor asemenea proiecte s fie "ce anume am putea
s le prezentm cltorilor aflai n vacan ori doar n trecere prin zona
noastr?". n primul rnd ceva specific, care s numai existe n alt parte. n
al doilea rnd, ceva adecvat unei agende de vacan, pentru c scopul
26

turitilor este,evident, relaxarea i, n nici un caz, acumularea unor

informaii sofisticate, ermetice, obositoare despre cine ce tie,teorie numai
bun de studiat n amfiteatrele universitare. I-ar putea interesa, de
exemplu, un traseu cu cldiri realizate ntr-un stil arhitectonic unic, unde,
seara, ar putea audia un concert cu fragmente mai lejere semnate de
compozitori locali, eventual prelucrri populare, despre care ei s afle
informaii sumare dintr-un pliant bi-trilingv.
Oferta instituional de tip turism cultural trebuie gndit special,
dar n acord cu misiunea cultural a aezmntului n cauz, care-i poate
lrgi astfel segmentele-int. Produsele oferite trebuie s-i pstreze
calitile de bun spiritual, dar trebuie s le preia i pe acelea de element
turistic, fr s se team c-i va pierde valoare. Dimpotriv, i-o va spori,
ntruct totul e "doar" o chestiune de perspectiv, de ambalaj. Iar despre
legtura dintre economic i cultural parc nici nu-mi mai vine s vorbesc,
ntruct e deja un truism. Nu turism. Practicat ca la carte, turismul cultural
poate deveni o important surs de venit, un minunat element de
marketing pentru diferite aezri care tiu cum s se pun n valoare. Sau
mcar se strduiesc s-o fac!
Webografie:
1.
2.
3.
4.

http://www.cnaic.ro/projects/puncte/Romana/turism-vrancea.html
https://ro.scribd.com/search-documents?query=turismul+cultural
http://www.viitorultrecutului.ro/ro/media/3
http://www.pnportiledefier.ro/forme_turism.html

27