Sunteți pe pagina 1din 4

A.D.

XENOPOL - Filosof al istoriei


Alexandru D. Xenopol, personalitate proeminent a culturii romnesti, s-a nscut
la 24 martie 1847 n Iasi. Dup absolvirea liceului n orasul natal, a realizat studii
universitare de filozofie, drept si istorie (1867-1871). Ca urmare, a devenit doctor n drept
la Berlin, apoi doctor n filozofie la Giessen, n acelasi an, 1871, fiind puternic influenat
de savanii germani.
Rentors n ar, Alexandru D. Xenopol a intrat n magistratur, fiind, n 1872,
prim-procuror al Tribunalului din Iasi, iar din 1883 s-a integrat, ca profesor, Universitii
din Iasi, avnd preocupri intelectuale multiple. Istoric, filozof al istoriei, economist,
literat, pedagog, jurist, sociolog, profesor, Alexandru D. Xenopol a fost ales n 1893
membru titular al Academiei Romne. ntre 1898-1901 devine rector al Universitii din
Iasi.
Ca om de stiin, cu deosebire pentru domeniul istoriei, n 1900 era membru de
onoare al Societii de Arheologie din Bruxelles, urmnd acelasi titlu primit de la
Societatea Academic din Cernui (1901), membru al Institutului Internaional de
Sociologie (1903), titular al Academiei de tiine Morale si Politice din Paris (1914),
vicepresedinte al Societii de Sociologie din Paris (1916).
Pentru istoriografia romneasc, Alexandru D. Xenopol este un adevrat corifeu
al modernismului, plasat, ca temporalitate, ntre Independen si Marea Unire. n
lucrrile sale a analizat, pe baza unei ample documentri, tradiionalitatea autohtonilor n
contextul antichitilor europene, apoi structurile medievale, evenimentele de seam din
secolele XVIII-XIX, toate acestea regsindu-se n opera sa fundamental. Primele decenii
ale veacului XX, judecate cu maturitatea si erudiia savantului de renume mondial, sunt,
de asemenea, reliefate n scrierile sale.
S-a aflat ntotdeauna ntr-un fertil dialog cu nvaii renumii ai Europei, prin
intermediul forurilor stiinifice istorice, care i-au acordat deseori premii de excelen,
alturi de Academia Romn. A murit la 27 februarie 1920 n Bucuresti.
nc din anii de nceput ai activitii stiinifice, Alexandru D. Xenopol s-a
remarcat prin analize istorice, cu valoare incontestabil, publicate n revista Convorbiri
literare. Dintre acestea se impune scrierea Teoria lui Resler. Studiu asupra struinei
romnilor din Dacia Traian, aprut n 1884 (300 de pagini). Pe aceeasi tem a publicat
la Paris, n 1885, lucrarea O enigm istoric. Romnii n Evul Mediu. Sunt demonstraii
veridice privind temeinicia, pe baza criticii moderne, a autohtoniei si continuitii
romnilor n spaiul nostru tradiional, carpato-dunrean.
n perioada 1888-1893, Alexandru D. Xenopol a tiprit la Iasi opera
fundamental: Istoria Romnilor din Dacia Traian, avnd sase volume si totaliznd
aproape 4000 de pagini. Este prima prezentare sistematizat, analitic si complex a
istoriei romnilor, din toate provinciile tradiionale, ncepnd tratarea problematicii din
cele mai vechi timpuri pn la unirea din anul 1859.
n scopul finalizrii acestei sinteze, autorul a realizat cercetri ndelungate n
arhive si biblioteci din ar ori din strintate, publicnd anticipat diverse studii
referitoare mai ales la izvoarele si instituiile istorice romnesti.
n elaborrile sale surprinde structurile societii romnesti, dinamica
evenimentelor, cauzalitatea si finalitatea acestora. De asemenea, prezint aspecte

fundamentale proprii vieii sociale, economice, politice, administrative, culturale si


religioase, definitorii pentru romni, urmreste evoluia activitii umane, produciile si
bogiile acestui spaiu geo-istoric, reliefeaz categoriile sociale, starea si evoluia
ranilor, mestesugarilor, breslasilor, trgoveilor, orsenilor sau a marilor proprietari
funciari.
Un loc important se acord structurilor instituionale, proprii statelor romnesti, cum au
fost cele integrate activitilor juridice, financiare, scolare, cutumiare, militare,
intelectuale, face referiri la stiin, biseric, la politica intern si extern.
O asemenea vast problematic este integrat analizei de ansamblu asupra
spaiului romnesc, evoluiei continue si unitare a acestuia, din antichitate, pn n etapa
modern. Cercetrile si concluziile sale demonstreaz crezul istoricului n adevrul
referitor la Struina nentrerupt a romnilor n Dacia Traian, din trecut s-a
dezvoltat prezentul, si care este direciunea ce aparine viitorului.
Abordnd importana teoriei n istorie, considerat ca una din principalele
caracteristici ale acesteia, Alexandru D. Xenopol a insistat asupra perioadei cnd a aprut
ideea unitii naionale n constiina poporului romn. Pornind de la asemenea filozofie,
prezint, n esen, factorii favorabili ce au cluzit unitatea genezei romnesti,
traversnd vremurile si ajungnd la oportunitatea unitii politice n timpul vieii sale.
Viziunea savantului a devenit o realitate incontestabil, realizndu-se cnd se afla
nc n activitate stiinific, dorinele lui fiind ns argumentate prin Istoria romnilor din
Dacia Traian cu un avans temporal de trei decenii.
n Introducerea de la primul volum al sintezei amintite, tiprit n 1888, preciza
printre altele: Poporul romn nu poate nbusi o speran ce ncoleste n el, de cte ori
si arunc ochii spre toate acele pri unde rsun graiul romnesc, anume c din pturile
adnci ale unui viitor orict de ndeprtat, va rsri odat frumosul arbore al unirii tuturor
romnilor; c pe ct se ntinde graiul lor comun, se vor njgheba si interesele lor comune;
c graniele Statului vor cdea odat mpreun cu acelea ale naionalitii lor.
Opera lui Alexandru D. Xenopol, desi unitar ca sens, se structureaz pe cteva
seciuni distincte. Prima dintre acestea constituie marile sinteze, n care cuprindem:
Istoria romnilor din Dacia Traian, editat, asa cum s-a precizat, la Iasi, ntre 1888-1893,
avnd: volumul I, 623 de pagini, volumul II, 590 de pagini, volumul III, 680 de pagini,
volumul IV, 663 de pagini, volumul V, 770 de pagini si volumul VI, 668 de pagini, la care
sunt adugate un numr de sapte hri; Histoire des Roumains de la Dacie Trajane depuis
les origines jusqua lUnion des Principauts en 1859, aprut la Paris n 1896, dou
volume, nsumnd 1132 de pagini si trei hri, cu o prefa a intelectualului liberal
Alfred Rambaud (1842-1905), cel ce a coordonat elaborarea lucrrii Istoria general din
secolul IV pn n zilele noastre, 12 volume, la care a colaborat inclusiv Alexandru D.
Xenopol; Istoria romnilor din Dacia Traian, editat la Iasi ntre 1896-1912, n 13
volume, si Les Roumains Historie, Etat matriel et intellectuel, publicat la Paris.
Cea de a doua seciune a operei lui Alexandru D. Xenopol reprezint subiectele
ce abordeaz filozofia istoriei. Printre acestea nscriem: Les principes fundamentaux de
lhistoire, lucrare aprut la Paris n 1899; Principiile fundamentale ale istoriei, volum
editat la Iasi n 1900 si La theorie de lhistoire, carte publicat la Paris n 1908, la care se
adaug Studii economice, culegere tiprit la Iasi n 1879.

Seciunea a treia din discursul istoriografic al lui Alexandru D. Xenopol are tent
polemic si documentar. Aici se pot ncadra: Teoria lui Resler. Studii asupra struinei
romnilor n Dacia Traian, Iasi, 1884, ca replic la lucrarea Romnische Studien,
elaborat de istoricul german Robert Resler (1840-1881), aprut la Viena n 1871; Une
nigme historique. Les Roumains au moyen ge, Paris, 1885; Etudes historique sur le
peuple roumain, Iassy, 1887; Romnii si Austro-Ungaria, Iasi, 1914, precum si
numeroasele articole sau luri de poziie n reuniuni stiinifice naionale ori
internaionale pe aceeasi tem.
Exist, de asemenea, cea de a patra seciune a scrierilor lui Alexandru D.
Xenopol, cuprinznd o tematic diversificat, referitoare, de exemplu, la domniile lui:
tefan cel Mare (1871), Constantin Brncoveanu si Dimitrie Cantemir (1886), Scarlat
Callimachi (1897), Alexandru Ioan Cuza (1903) sau despre Nicolae Kretzulescu (1915);
amplele referiri la confruntrile militare dintre rusi si turci, prezentndu-se urmrile
acestora pentru rile Romne (1880); luptele politice interne ntre Drculesti si Dnesti
(1907), sau Istoria partidelor politice n Romnia (1910).
Asemenea lucrri au cunoscut ulterior mai multe ediii, bibliografii adnotate,
interpretri filozofice si istoriografice, iar n 1972 a aprut volumul Alexandru D.
Xenopol. Studii privitoare la viaa si opera sa, care a fost coordonat de Leonid Boicu si
Alexandru Zub.
Totodat, n cadrul Institutului de Istorie din Iasi al Academiei Romne, care poart
numele marelui nvat, spiritul si faptele sale sunt permanent pilduitoare pentru
generaiile actuale de cercettori.
Asiduitatea lui Alexandru D. Xenopol de a explicita evenimentele istorice,
investignd noi modaliti care s structureze istoria si filozofia istoriei, l plaseaz
printre cei mai importani gnditori europeni ai perioadei respective.
Original este teoria scrierilor istorice, argumentat n lucrrile amintite mai sus Les
principes fundamentaux de lhistoire, publicat la Paris n 1899, si La theorie de
lhistoire, aprut tot n Capitala Franei, n 1908.
Conform acestei teorii, faptele istorice decurg unele din altele si, prin legturile cauzale
dintre ele, se nlnuie n serii istorice, ceea ce constituie esena coninutului si
derulrii existenei umanitii. Ca modalitate concret, Alexandru D. Xenopol aduce n
prim-plan evoluia poporului romn cu domenii eseniale pentru o naiune: etnogeneza,
stabilitatea, unitatea, instituionalitatea, demografia, economia, viaa politic, stiinific,
religioas si relaiile internaionale.
n elaborarea concepiei sale asupra istoriei, Xenopol pleac de la distincia dintre
faptele coexistente, care se raporteaz la spaiu si faptele de succesiune, care se dezvolt
n timp, distincie pe care el o considera piatra unghiular a teoriei sale. Faptele
coexistente se repet, fr a se schimba si constituie obiectul de studiu al stiinelor
teoretice, iar faptele de succesiune se schimb permanent, dar nu se repet si ele dau
specificul stiinelor istorice. n cazul faptelor de coexisten, scurgerea timpului nu
modific fenomenele, n vreme ce n faptele de succesiune timpul intervine ca un element
modificator esenial. Desi distincia amintit determin deosebirea dintre stiinele
teoretice si cele istorice, ntre cele dou genuri de fapte nu exist, dup Xenopol, un zid
despritor. Faptele de coexisten repetndu se, se pot transforma pn la urm n fapte

de succesiune, precum revrsrile reluate ale unui fluviu dau nastere n final deltei sale,
care i o nou formaiune geologic si geografic.
A.D. Xenopol socoteste c stiinele istorice se refer si la fenomene materiale si la cele
spirituale. Vorbind de istorie, el nu o consider o stiin particular oarecare, precum
fizica sau chimia sau psihologia, ci un mod de concepie a lumei, modul succesiv, n
opoziie cu modul coexistent. Istoria se ndeletniceste astfel cu fenomenele care sunt
ceea ce sunt prin cursul timpului si acestea se refer si la societate si la natur si la spirit
si la lumea material.
Lucrarea Les principes fundamentaux de lhistoire s a bucurat de o clduroas primire n
multe ri europene unde erau n curs acute dezbateri a problematicilor de filosofie a
istoriei. Neokantienii Rickert si Windelband vedeau n filosofia istoriei un teren de
revigorare a filosofiei n genere, iar Dilthey considera si el c ntemeierea raiunii istorice
este o cale de rezolvare a crizei n care intrase filosofia. n raport cu ali filosofi ai istoriei
din acea vreme, Xenopol avea marele avantaj c opera sa n acest domeniu venea din
partea unui mare si recunoscut istoric pe plan naional, cunoscut apoi si n Europa prin
traducerile scrierilor sale istorice, ca si prin studiile publicate n reviste strine de
specialitate. Asa se explic si ecoul lucrrii lui Xenopol de teoria istoriei, precum si
prestigiul statornic de care s a bucurat de atunci ncoace savantul romn.