Ciontu Ioana

PMAV, an II

Analiz reclam video pufuleii Gusto

-comunicare mediat-

Comunicarea este unul dintre cei mai vechi termeni, una dintre cele mai vechi aciuni,
folosite att de ctre fiinele umane, ct i de ctre celelalte vieuitoare ale pmntului.1
Acest analiz abordeaz dou tipuri principale de comunicare i anume: comunicarea
verbal i nonverbal. Reclama pe care o voi analiza este cea de la Gusto, pufule ii de Bicoi
care au avut parte de o campanie pentru optimism lansat n 2009 i derulat pe bloguri i la
reclamele TV.
Acest reclam a strnit mari controverse pe internet. Un numr mare de personae au
discutat n contradictoriu pe site-urile de profil, blogurile fiind sunt pline de injurii sau cuvinte
de laud. Majoritatea persoanelor i dau cu prerea cu privire la modalitatea de promovare a
pufuleilor Gusto.
Acest spot a fost interzis s apar la televizor n cadrul zilei i trimis obligatoriu de CNA
noaptea dup ora 11. Cert este ca Publicis (agenia de publicitate care a realizat campania Gusto)
mpreun cu Cpnescu (Creative Director la Publicis) au reuit s creeze o nebunie i o mare
vlv, care, n fond, a nsemnat reclam gratis facut de ctre toi cei care i-au dat cu prerea
despre acest subiect.
Gusto a ncearcat s devina liderul recunoscut al pieei de pufulei.La fabrica din Baicoi, firma
producatoare Phoenix Y livreaz un milion de pungi de pufuleti pe zi. Concurenta este
reprezentata n principal de Star Foods, pentru care pufuletii nu reprezint focusul, ci snacksurile.
Deci Gusto vrea sa profite de pe urma creterii cererii (probabil asociata i perioadei de criz) i
s devin cunoscut.
1 Flaviu Clin Rus, Introducere n tiina comunicrii i a relaiilor publice, Iai, Institutul European
2002

Ciontu Ioana
PMAV, an II

Definirea publicului int (public care

este sau care poate deveni atras de un
produs) se face n funcie de cele patru
criterii ale segmentrii pieei: demografic,
geographic i psihografic.
Din punct de vedere demografic, publicul
este unul att feminin,ct i masculin
alctuit din persoane cu vrste cuprinse
ntre 13 i 30 ani, adolesceni, dar i tineri
dornici s ronie ceva sios i gustos.
n ceea ce privete criteriul geografic, publicul int locuiete n mediul urban i rural,
deoarece pufuleii au un pre accesibil pentru toate personale.
Criteriul psihografic mparte publicul n funcie de valori, stiluri de via i caracteristici
psihice. Conform primului model elaborat de Stanford Research Institute (SRI), publicul int al
acestei reclame este fie unul I-me-mine (alctuit din tineri, inventivi, dornici de experiene), fie
unul experiential (tineri n cutare de experiene directe, orientai asupra propriei persoane).
Modelul elaborat de William Meyers, publicul acestei reclame este alctuit din emulators (tineri
cu vrste cuprinse ntre 15 i 20 de ani, uor de impresionat, n cutarea unui loc n lumea
adulilor).
Tipul de publicitate este unul raional pentru c releva att nevoia publicului int de a
gndii pozitiv chiar i in situaii critice.
Beneficiul promis de ctre aceti pufuleiste nimic s nu te ngrijoreze, hrnete-i
optimismul. Suportul beneficului se regsete n faptul c pufuleii sunt att de gustoi nct te
ajut s treci peste orice situaie negativ. Legtura dintre beneficiu i suportul acesteireclame
este una raional, fapt resimit i tonul reclamei (unul pozitiv i uor patriotic)
Spotul publicitar se mparte n dou planuri: primul ncepe cu un cadru al camerelor de
filmat, n care ntlnim primele personaje: cameramanul i reporterul care pun la punct ultimele

Ciontu Ioana
PMAV, an II

detalii nainte de interviu. Iar al doilea cadru este unul care prezint casa i familia care este pus
ntr-o situaie ciudat (tatl i fiica stau pe canapea, iar brbatul are fa de cine..i ncearc s
lmureasc de ce a ajuns s fie ntr-o astfel de ipostaz.)
Elementele comunicrii verbale sunt bine evideniate de dialogul ntre brbatul cu fa de
cine i reporter , dar i de fiic prin intermediul interviului acordat, chiar dac n mare parte
brbatul este cel care justific de ce a ajuns n aceast sitaie.

Putem observa c personajele provin din viaa de zi cu zi acest lucru fiind ntrit i de
vestimentaia acestora, care demonstreaz faptul c mesajul reclamei se adreseaz tuturor
oamenilor de acest gen, ndemnndu-i s cumpere pufuleii gusto pentru o doz n plus de
optimism.
Prin aceste tip de comunicare i prin gesturile pe care le fac personajele se transmite n
mod clar mesajul reclamei i anume c optimismul este hrnit cu ajutorul acestui produs. n
completarea mesajului vine coloana sonor pe care spotul publicitar vrea s-l transmit nimic s
nu te ngrijoreze, hrnete-i optimismul!. Linia melodic este una compus din voci femine i
masculine, antonimice care atrag atenia publicului.
n opinia mea, aceti pufulei sunt printre puinele produse care ar mai putea fi vandute n coli,
alaturi de banane i citrice. Este un exemplu negativ pentru public, motiv pentru care a fost i
interzis de ctre CNA.
Exemple comentarii blog: http://www.iqads.ro/articol/9219/chiar-daca-iti-tai-din-greseala-gatul-hraneste-tioptimismul

Ana: Nu-i asa ca ai fost complet revoltat de spotul cu pufuletii? Nu-i asa ca ti-a venit sa-l
embedezi imediat pe blog, sa te miri de el randuri intregi si apoi sa dai link tuturor prietenilor?
Eu cred ca s-au gandit de la inceput la care ar fi cea mai socanta chestie pe care ar putea-o pune
in spot ca sa ajunga viral, pentru ca pufuletii se diferentiaza doar prin cat de cunoscuti sunt de
fapt. Si daca asta a fost scopul, cred ca si l-au atins.
Florin: Of... as vrea sa spun ca da, din simpatie pentru Publicis, dar... Sincer? M-am gandit la
spotul Bud Light cu calaretul fara cap. Nu, nu mi se pare copiat, dar automat ma gandesc la
tematica headless-ului in publicitate, ca o sursa de bizarerie, de umor absurd (macar ca intentie).

Ciontu Ioana
PMAV, an II

Nu pot evita paralela cu femeia cu cap de tort din ultimul spot Lemarco. Cand vezi doua dintrastea in acelasi calup, alaturi eventual si de spotul ala pentru Coca-Cola cu oamenii cu cap de
cocostarc (in caz ca l-ar reprograma), nimic nu te mai socheaza. Nu e soc, nu e copiuta, e cel
mult un trend. Si n-am dat-o nici viral, dar recunosc ca i-am aratat unui coleg pe IQads, la modul
"o stii p-asta?"...
Ana: Florin, poate suntem noi plictisiti de ad-uri construite cu atentie sa fie socante. Poate
vedem noi prea clar mecanismul din spate si ni se pare banal cand stim reteta pe care au folosito. Poate tanarul consumator chiar apreciaza genul asta de umor macabru. Adu-ti aminte de
succesul pe care l-a avut Scary Movie, ca de-aia a si avut 4 continuari. Poate ca e amuzant cu
adevarat si ca ei dau linkul mai departe prietenilor. Ce nu au inteles inca agentiile in Romania e
ca "viral" nu e suficient si ca trebuie sa fie si relevant pentru produs clipul cel trasnit, pentru ca
degeaba il vede multa lume daca nu tine minte "la ce e" sau daca nu-si aminteste de el cand da
peste produs in magazin.

Bibliografie:
1. Flaviu Clin Rus, Introducere n tiina comunicrii i a relaiilor publice , Iai,
Institutul European 2002
2. Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea, Comunicare nonverbal:
gesturile i postura: cuvintele nu sunt de ajuns, 2005, Bucureti
3. Costin Popescu, Introducere n publicitate, note de curs.