Tratatul de La Lisabona

Tratatul de la Lisabona
Titlul V al TUE. Dispoziii generale privind politica extern a Uniunii i Dispoziii speciale privind politica
extern i de securitate comun, Capitolul 1, Dispoziii generale privind aciunea extern a Uniunii, 2007.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
Consiliul Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona, Bruxelles, 2008, 6655/1/08 REV

EurActiv.ro, Tratatul de la Lisabona pe nelesul tuturor, www.euractiv.ro, Uniunea Europeana pe
scurt, publicat la 10 iulie 2008, http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles% 7C
displayArticle/articleID_14154/Tratatul-de-la-Lisabona-'pe-intelesul-tuturor'.html, accesat ultima
dat pe 24.11.2009.
31 Consiliul Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona, Bruxelles, 2008, 6655/1/08 REV 1, art. 18.
Luciana-Alexandra Ghica, coord., Enciclopedia Uniunii Europene, Editura Meronia, Bucureti,
2007, p. 73.
39 http://europa.eu/legislation_summaries/institutional
CUPRINS
Abrevieri ................................................................................................3
I.Tratatul Definitie...............................................................................4
II. Scurt istoric........................................................................................5
III. Caracteristici ale tratatului...............................................................10
IV. Ce aduce nou Tratatul de la Lisabona..............................................11
V. Dezateri pe tema ratificarii Tratatului de la Lisabona.......................15
VI. Concluzii..........................................................................................17
2
o
o
o
o
o
o
o
o
o

dat pe 24.11.2009.
2007, p. 73.
Bibliografie............................................................................................18
ABREVIERI
CDF
Carta Drepturilor Fundamentale
CEJ
Curtea Europeana de Justitie

3
o
o
o
o
o
o
o
o
o

dat pe 24.11.2009.
2007, p. 73.
TCE
Tratatul Comunitii Europene
UE
Uniunea European
I.Tratatul - Definitie
Tratatul reprezinta actul juridic care exprima acordul de vointa intre doua sau
mai multe state, sau alte subiecte de drept international in scopul de a creea , modifica
sau stinge drepturi si obligatii in raporturile dintre ele . Ansamblul normelor care
reglementeaza incheierea , aplicarea, respectarea , interpretarea, modificarea, cazurile
de nulitate si de incetare a tratatelor constituie dreptul tratatelor.
Regimul juridic al tratatelor este reglementat in doua documente internationale de
referinta Conventia privind dreptul tratatelor incheiate de catre state (Viena, 1969) si
Conventia privind dreptul tratatelor incheiate de catre state si organizatii international
( Viena , 1986 ). Conform primei Conventii , tratatul reprezinta un acord
international incheiat intre state in forma scrisa si guvernat de dreptul international, fie
ca este consemnat intr-un singur instrument sau in doua , ori mai multe instrumente
4
o
o
o
o
o
o
o
o
o

dat pe 24.11.2009.
2007, p. 73.
conexe si oricare ar fi denumirea sa particulara. Elementele esentiale ale tratatului

sunt :
a. subiectele sau partile tratatului , respectiv statele sau alte subiecte de drept
interational ;
b. vointa partilor , liber exprimata ;
c. obiectul tratatului.
Tratatul este guvernat de normele dreptului international.Statele pot sa incheie
intre ele acte guvernate de dreptul lor intern , insa asemenea acte nu intra in categoria
tratatelor ( de exemplu , contractele ).
Denumirea generala care se refera la orice tip de acord incheiat intre state este cea de
tratat . Acordurile pot fi incheiate si sub alte denumiri , fara ca acest lucru sa
influienteze natura juridica a actului : conventie , acord , pact , protocol , act final ,
statut etc.
Pe cale cutumiara s-a conturat un ansamblu de reguli procedurale , care sunt
aplicabile etapelor procesului de incheiere a unui tratat international.Codificate prin
Conventia de la Viena din 1969 privind dreptul tratatelor , acestea au o valoare
supletiva , Conventia propunand mai multe reguli alternative intre care statele pot sa
opteze .Multe din dispozitiile conventionale referitoare la o etapa sau alta a procesului
de incheiere a tratatelor cuprind mentiunea in afara cazurilor in care partile nu
convin altfel.Prin urmare , procedura de incheiere a tratatelor este guvernata de
regula autonomiei depline de vointa a partilor. In general , la incheierea unui tratat
international se parcurg trei etape :
a. negocierea textului ;
b. semnarea tratatului ;
c. exprimarea consimtamantului partilor de a se obliga prin tratat.
Aceste etape sunt urmate de intrarea in vigoare a tratatului.
II. Scurt istoric

5
o
o
o
o
o
o
o
o
o

dat pe 24.11.2009.
2007, p. 73.
Dupa decenii de razboi cu costul a milioane de vieti, infiintarea Uniunii

Europene a marcat inceputul unei noi ere n care rile europene isi rezolva
problemele la masa discutiilor si nu pe campul de lupta.
In prezent, membrii UE se bucura de un mare numar de beneficii: o piata libera cu o
moneda care faciliteaza si eficientizeaza comertul, crearea a milioane de locuri de
munca, o ameliorare a drepturilor lucratorilor, libera circulatie a persoanelor si un
mediu inconjurator mai curat.
Normele existente au fost insa concepute pentru o Uniune mult mai mica, o Uniune
care nu se vedea nevoita sa se confrunte cu provocari globale cum ar fi schimbarile
climatice,o recesiune mondiala sau criminalitatea transfrontaliera internationala. UE
are potentialul si angajamentul de a se lupta cu aceste probleme, dar poate face acest
lucru doar mbunatatindu-si modul in care functioneaza.
Acesta este scopul Tratatului de la Lisabona. Prin acesta, UE devine mai
democrata,eficienta si transparenta. Tratatul ofera cetatenilor si parlamentelor
posibilitatea de a aduce o contributie mai insemnata la ceea ce se intampla la nivel
european si confera Europei o voce mai puternica si mai limpede in lume, protejand
totodata interesele nationale..Procesul prin care s-a ajuns la adoptarea Tratatului de la
Lisabona a durat sase ani si a fost marcat de multe momente de blocaj, fiind probabil
ca in viitor liderii europeni sa obteze pentru semnarea de tratate in domenii specifice
si sa evite procesul de obtinere a unui compromis pentru texte ce cuprind toate
aspectele ce tin de UE. Tratatul de la Lisabona, cunoscut in faza de proiect sub numele
de Tratatul de Reforma, este un tratat destinat sa inlocuiasca tratatul constitutional
european.Numele oficial, complet, este Tratatul de la Lisabona de modificare a
Tratatului privind Uniunea Europeana si a Tratatului de instruire a Comunitatii
Europene.
Textul Tratatului s-a finalizat in urma unui summit neoficial la Lisabona la 19
octombrie 2007, iar la 13 decembrie tratatul a fost semnat de catre reprezentantii celor
27 de state member ale UE.
Cel mai important lucru este ca, in ciuda criticilor si a opiniilor pesimiste, a
reusit sa pastreze cele mai importante prevederi din Tratatul privind o Constitutie
Europeana. Chiar daca nu pastreaza elementele formale ale unei Constitutii, Tratatul
6
o
o
o
o
o
o
o
o
o

dat pe 24.11.2009.
2007, p. 73.
de reform reafirm valorile Uniunii Europene si pastreaza cele mai importante

prevederi ale Constitutiei din punctul de vedere al legitimitatii democratice, al
eficientei si al afirmarii drepturilor cetatenilor.
Tratatul de la Lisabona pastreaza principalele inovatii aduse de proiectul
Constitutiei Europene, cum ar fi personalitatea juridica a Uniunii Europene,
presedintele Uniunii Europene, ministrul de externe (cu alta denumire), reducerea
numarului de comisari, reducerea numarului de parlamentari europeni, clauzele de
retragere din Uniunea Europeana. Vor aparea urmatoarele modificari : Tratatul privind
Comunitatea Europeana (tratatul de la Roma) va deveni Tratatul cu privire la
functionarea Uniunii Europene, Consiliul European i Banca Centrala Europeana vor
deveni institutii oficiale ale Uniunii. Inca de la inceputul Tratatului se definesc clar
valorile Uniunii Europene, cat si obiectivele Uniunii.
Uniunea Europeana obtine personalitate juridica unica si se desfiinteaza
sistemul pilierilor. Personalitatea juridica va permite Uniunii s aiba capacitatea de
reprezentare, capacitatea de a negocia si de a incheia acorduri internationale,
capacitatea de a deveni membru al unei organizatii internationale, cat si capacitatea in
a angaja responsabilitatea internationala. Statele membre vor putea semna doar acele
acorduri internationale care nu intra n contradictie cu legislatia UE. Parlamentul
European va trebui sa aprobe toate acordurile si intelegerile acoperite de procedura
legislativa ordinara, acordurile de asociere si cele cu implicare institutionala si
bugetara. Personalitatea juridica unica si desfiintarea sistemului de pilieri inseamna ca
si cel deal treilea pilier, cel al justitiei si afacerilor interne va disparea dupa o tranzitie
de cinci ani, iar n domeniul libertatilor, securitatii si justitiei, incluzand Schengen,
principiul va fi acela al politicilor comune. Totusi, dreptul de initiativa al Comisiei n
domeniul justitiei si afacerilor interne va fi impartit cu o patrime din statele membre.
Doar n domeniul politicilor comune externe, de securitate si de aparare procedurile
interguvernamentale se pastreaza.
Marea Britanie si Irlanda au negociat protocoale specifice denumite opt in, opt
out in aria politicilor comune din domeniile libertatilor, securitatii si justitiei si
Schengen, dar pot exercita acest privilegiu numai in concordanta cu termenele,
conditiile si calendarul stabilite de Comisie si Consiliu. Marea Britanie a avut de
7
o
o
o
o
o
o
o
o
o

dat pe 24.11.2009.
2007, p. 73.
asemenea o pozitie separata in ceea ce priveste libera miscare a lucratorilor. Astfel,

orice stat membru poate avea drept de veto in domeniul mobilitatii lucratorilor pe
motiv ca ar putea afecta aspecte importante ale securitatii sociale nationale.
Carta Drepturilor Fundamentale(CDF) devine act fundamental al Uniunii si se
face referire la ea n tratat, chiar daca textul nu va fi parte integranta a acestuia. De
altfel, Carta a fost proclamata n mod solemn intro sedinta plenara a Parlamentului
European in 12 decembrie 2007 si a fost publicata n Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene. Un protocol a introdus masuri specifice pentru Marea Britanie si Polonia
stabilind exceptii cu privire la jurisdictia Curtii Europene de Justitie fata de curtile
nationale pentru protectia drepturilor prevazute n Carta. Tratatul va oferi de asemenea
o noua baza legala pentru accederea Uniunii la Convenia European a Drepturilor
Omului. Consiliul va decide n unanimitate, cu consimtamantul Parlamentului
European si aprobarea statelor membre.
Cetatenia europeana apare n mod expres in art. 8 precizind ca orice persoana
care are cetatenia unui stat membru va fi cetatean al Uniunii. Cetatenia Uniunii va fi
una adiionala la cetatenia nationala si nu o va inlocui. Tot aici se statuteaza dreptul de
iniiativa al cetatenilor in prevederea prin care se va permite unui milion de cetateni,
dintrun numar semnificativ de state membre, sa ceara Comisiei sa ia initiativa pe un
anume domeniu de interes.
Tratatul introduce o baza legala pentru politicile din domeniul energiei,
patentelor, turismului, sportului, spatiului si a cooperarii administrative, iar politicile
de mediu se vor referi si la schimbarile climatice. Politica energetica comuna va avea
ca principiu fundamental securitatea si interconectivitatea surselor si solidaritatea.
Uniunea va tine cont in definirea si implementarea politicilor sale de
promovarea unui nivel ridicat de forta de munca, protectie sociala adecvata,
lupta impotriva excluderii sociale, unui nivel ridicat de educatie, instruire si
protectie a sanatatii umane.
Procesul de globalizare, creand relatii de interdependenta tot mai stranse intre
economiile tarilor de peste tot din lume, precum si revolutia tehnologica din anii 90,
incluzand internetul si noile tehnologii informationale si de comunicare, a dus la
revolutionarea inclusiv a economiei europene si a vietii cotidiene a cetatenilor
8
o
o
o
o
o
o
o
o
o

dat pe 24.11.2009.
2007, p. 73.
europeni. Cu toate acestea, la inceputul anului 2000, din punct de vedere al

competivitatii, economia europeana prezenta decalaje importante in special fata de
economia Statelor Unite ale Americii. Ca urmare, sefii de stat si de guvern reuniti in
martie 2000 la Consiliul European de la Lisabona au adoptat Agenda Lisabona (sau
Strategia de la Lisabona), menita sa transforme, pana in 2010, Uniunea European n
cea mai dinamic i competitiv economie din lume bazat pe cunoatere, capabil
de o cretere economic durabil, generatoare de noi locuri de munc, mai bune, i
caracterizat printr-o mai mare coeziune social .
Prin Strategia de la Lisabona s-a stabilit obiectivul de a obine o cretere
economic de 3% pe an i de a crea 20 de milioane de noi locuri de munc pn n
2010. De asemenea, Agenda Lisabona stabilea o serie de obiective specifice n
domenii precum inovarea, ntreprinderile, liberalizarea diverselor piee i protecia
mediului.
Obiectivele stabilite n 2000 erau ambitioase si acopereau o ntreaga serie de
domenii. In ceea ce priveste ocuparea forei de munca se urmarea atingerea unei rate a
ocuprii de 70% si creterea numrului de femei si de persoane in varsta care sa
activeze pe piata muncii. Pentru a ncuraja inovarea, obiectivul era de a creste numrul
gospodariilor care sa aiba acces la internet, precum si creterea cheltuielilor pentru
cercetare-dezvoltare. In domeniul ntreprinderilor, statele membre trebuiau sa ia mai
multe masuri pentru a sprijini intreprinderile mici, inclusiv reducerea birocratiei cu
care se confruntau in desfasurarea activitatii. Mai mult, se urmarea creterea
concurentei pe piaa telecomunicatiilor si liberalizarea pietelor de gaz si de
electricitate. Pentru protectia mediului, obiectivele includeau reducerea emisiilor de
gaze cu efect de sera.
La jumatatea perioadei de implementare a Strategiei Lisabona, n unele tari
europene situatia economica si sociala parea sa se inrautateasca, in loc sa se
imbunatateasca.
Spre exemplu in Germania si in Franta somajul ajunsese la aproximativ 10%,
iar cresterea economica europeana se situa sub 2% comparativ cu SUA ce cunostea o
crestere de peste 3%.
9
o
o
o
o
o
o
o
o
o

dat pe 24.11.2009.
2007, p. 73.
Pe de alta parte, nu trebuie negat faptul ca in anumite domenii, in aceeasi

perioada, s-au inregistrat anumite progrese, asa cum s-a intamplat cu liberalizarea
pietelor de electricitate, de telecomunicatii si de servicii financiare. Pentru a evalua
rezultatele implementarii Strategiei de la Lisabona, in primavara anului 2004,
Consiliul European l-a nsarcinat pe fostul prim-ministru al Olandei, im OK, sa
conduca un grup de experti si sa redacteze un raport, cu scopul de a da un nou impuls
Strategiei de la Lisabona.
Una dintre principalele concluzii ale Raportul OK, prezentat la Consiliul
European din toamna anului 2004, a fost ca rezultatele obtinute au fost dezamagitoare
din cauza agendei prea ncarcate, lipsei de coordonare si a prioritarilor conflictuale.
Mai mult, Raportul sugereaza ca vina principala este a statelor membre care nu au
avut suficienta vointa politica de a pune in aplicare reformele necesare atingerii
obiectivelor Agendei Lisabona.
Ca urmare a acestui raport, Comisia Europeana a hotarat relansarea Strategiei
Lisabona (redenumind-o Strategia Lisabona pentru crestere si locuri de munca) in anul
2005, urmand ca accentul sa fie pus mai degraba pe actiunile ce trebuie puse in
aplicare decat pe obiectivele ce trebuie atinse. De aceea, anul 2010 si obiectivele
privind atingerea unei anumite rate a ocuparii nu mai sunt considerate a fi prioritatea,
considerandu-se ca prioritare trebuie sa fie actiunile ce trebuie luate pentru a inregistra
crestere economica durabila si crearea de noi locuri de munca.
Comisia Europeana si statele membre au hotarat ca noua strategie, structurata in
cicluri de trei ani, sa aiba ca fundament un parteneriat strans intre ele, iar
implementarea ei sa se bazeze pe Programul Comunitar de la Lisabona (lansat in iulie
2005) si pe programe naionale de reforma, actualizate in fiecare an.
In primul raport anual privind progresele inregistrate (prezentat in ianuarie 2006),
Comisia a definit patru domenii principale in care era nevoie de mai multa aciune: pe
ranga investitii mai mari in educatie si cercetare, mai mult sprijin pentru IMM si
pentru crearea de noi locuri de munca, Comisia a considerat ca definirea unei politici
comune in domeniul energiei trebuie sa fie parte a Strategiei de la Lisabona.
Al doilea raport (din decembrie 2006) intitulat Un an de rezultate
concluzioneaza ca Comisia Europeana a asigurat 75% din masurile pe care le
10
o
o
o
o
o
o
o
o
o

dat pe 24.11.2009.
2007, p. 73.
considera ca fiind parte din Strategie Lisabona, precum adoptarea Directivei privind
serviciile, agrearea Programului Cadru 7, precum si progresele inregistrate in ceea ce
priveste serviciile financiare. Pe lista de lucruri neterminate se inscriu portabilitatea
intracomunitara a pensiilor, liberalizarea incompleta a energiei si a transporturilor,
precum si reforma sistemului european privind proprietatea intelectuala.
Din nou, Comisia numeste patru domenii prioritare de aciune: investitii in
cunoatere si inovare, reducerea presiunii administrative pentru IMM, modernizarea
pietei muncii si energia si schimbarile climatice.
Consiliul European reunit la Bruxelles in iunie 2007 a hotrt redactarea unui nou
tratat care sa inlocuiasca textul Constitutiei respinse. Acest tratat, numit initial
Tratatul de Reforma, urma, nu sa inlocuiasca (asa cum s-ar fi intamplat in cazul
adoptarii Constitutiei), ci sa amendeze atat Tratatul instituind Comunitatea Europeana
cat si Tratatul privind Uniunea Europeana. Mai mult, s-a hotarat ca in Tratatul de
Reforma sa fie inclusa numai o prevedere in legatura cu Carta Drepturilor
Fundamentale care sa transforme acest document intr-un instrument cu aceeasi valoare
legala ca si Tratatele, spre deosebire de Constitutie care urma sa inglobeze in textul
sau Carta.
In decembrie 2007, la trei ani de la relansarea Strategiei Lisabona, raportul
strategic al Comisiei concluzioneaza ca politicile definite de Strategia Lisabona dau,
in sfarsit, rezultate. Cu toate acestea raportul subliniaza ca nu toate statele au
intreprins reforme cu aceeasi determinare si) au fost implementate mai lent. Raportul,
prezentat la Consiliul de primavara din 13-14 martie 2008, considera ca, pentru
urmtorul ciclu de trei ani, reformele trebuie sa continue a fi implementate atat la
nivel national cat si comunitar. De asemenea stabileste si o serie de noi initiative
politice in cele patru domenii prioritare identificate in primavara anului 2006:
investitii in oameni si modernizarea pietei muncii, mediul de afaceri, cunoastere si
energie si mediu.
III. Caracteristici ale Tratatului de la Lisabona
- Tratatul a fost redactat special pentru a putea fi ratificat fara referendum.
11
o
o
o
o
o
o
o
o
o

dat pe 24.11.2009.
2007, p. 73.
- El contine numeroase inovatii care figurau in proiectul de Constitutie respins in 2005

de francezi si de olandezi, dar evita cuvantul Constitutie si suprima tot ceea ce ar fi
putut da Uniunii Europene aspectul unui superstat.
- Doar Irlanda a tinut sa organizeze o consultare a poporului asupra acestui text.
- In Marea Britanie, euroscepticii au reclamat una, dar premierul Gordon Brown a
respins cererea declarand, la Lisabona: Este timpul ca Europa sa treaca la altceva si
sa depunem toate eforturile pentru problemele importante pentru eoropeni: cresterea
economica, locuri de munca, schimbarea climatica si securitate.1
- Un element controversat al noului tratat, care a primit o serie de obiectii din partea
Poloniei , este schimbarea sistemului de vot.In acest moment, sistemul de vot este
ingreunat de faptul ca in multe domenii este nevoie de o larga majoritate.
- Tratatul de la Lisabona simplifica sistemul de vot astfel incat este nevoie de
55% dintre statele membre sa fie in favoarea unei decizii pentru adoptarea ei.Aceste
state trebuie sa reprezinte cel putin 65% din totalul populatiei UE, dandu-se astfel un
rol mai important statelor cu o populatie mai mare.
- Un milion de semnaturi in partea cetatenilor statelor member UE poate
determina Comisia Europeana sa initieze un proiect legislativ considerat necesar de
acestia.
- Modificarea sistemului de vot nu va intra insa in vigoare inainte de 2014 ,
aceasta fiind una dintre conditiile impuse de Polonia pentru a semna tratatul.
- O alta concesie obtinuta de liderii polonezi prevede ca o decizie a UE nu poate
fi modificata fara unanimitate de voturi, situatie care, practic, este foarte greu de
obtinut.Astfel, in ciuda simplifcarii sistemului de vot, lideriiUE au permis mentinerea
unei piedici importante in procesul decisional.
IV. Ce aduce nou tratatul de la Lisabona
Tratatul de la Lisabona este esential pentru a asigura functionarea eficienta a Uniunii
Europene.In prezent, Uniunea reprezinta 27 de state membre si mai bine de 490 de
1
Roxana-Daniela Paun, Drept Comunitar, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2009,pag 46
12
o
o
o
o
o
o
o
o
o

dat pe 24.11.2009.
2007, p. 73.
milioane de cetateni.Reformele propuse de acest Tratat, in special noile aranjamente

institutionale si mecanismele de lucru,sunt necesare pentru a asigura o Uniune
capabila sa faca fata provocarilor globale si sa raspunda asteptarilor cetatenilor
europeni, inclusiv cetatenilor romani.Romania a sustinut adoptarea Tratatului care
include cea mai mare parte a inovatiilor prevazute anterior de Tratatul
Constitutional.Printre principalele inovatii ce sunt aduse prin Tratatul de la Lisabona
se numara:
Acordarea statutului juridic obligatoriu Cartei Drepturilor Fundamentale.
Carta este un adevarat compendiu al drepturilor de care beneficiaza cetatenii fata de
legislatia europeana, precum dreptul la integritate, interdictia torturii sau a
tratamentelor inhumane sau degradante, dreptul la libertate , respectul vietii private si
familiale, dreptul la educatie, dreptul de proprietate , non-discriminarea, egalitatea
intre sexe, diversitatea cultural, lingvistica si religioasa etc.2
Intarirea rolului cetatenilor (astfel, 1 milion de cetateni dintr-un numar semnificativ de
state membre pot solicita Comisiei sa inainteze o propunere intr-un domeniu in care
considera ca este necesara o actiune a Uniunii).Introducerea de noi posibilitati de
actiune la nivelul Uniunii in domenii de interes pentru cetateni, precum: energie,
siguranta cetateanului, domeniul social, schimbarile climatic, combaterea
terorismului.
Consiliul European va avea un presedinte stabil(cu un mandat de doi ani si jumatate,
cu posibilitatea reinnoirii), conferind Uniunii mai multa continuitate si vizibilitate
politica.
Cresterea rolului Parlamentului European(acesta alege presedintele Comisiei
Europene si este implicat intr-o masura mai mare in procesul legislativ, alaturi de
Consiliu).
Pastrarea principiului reprezentaii in Comisia Europeana in conditiile un stat,
un comisar pana in 2014 , dupa care Colegiul comisiei va fi restructurat ( doua treimi
din numarul statelor membre , rotatie egala).
Rol intarit acordat parlamentelor nationale (informarea acestora cu privire la
proiectele legislative initiate de Uniune sau asupra cererilor de aderare ; implicarea
2
Roxana-Daniela Paun, Drept Comunitar, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2009,pag 52
13
o
o
o
o
o
o
o
o
o

dat pe 24.11.2009.
2007, p. 73.
sporita a parlamentelor nationale in aspecte privind spatiul de libertate , securitate si

justitie, consolidarea rolului acestora in controlul subsidiaritatii).
Extinderea domeniilor in care deciziile se adopta de catre Consiliu cu majoritate
calificata (in loc de unanimitate), fie prin aplicarea majoritatii calificate in domenii
care in present sunt supuse votului cu unanimitate (azilul, migratia, Europol,
Eurojust , controlul la frontiere , initiativele inaltului Reprezentant pentru PESC ,
politicacomuna de transporturi, obiectivul si organizarea fondurilor structurale si
fondului de coeziune etc.), fie prin extindereavotului cu majoritate calificata la noi
domenii pentru care nu exista baza juridica la acest moment in tratatele in vigoare
(resursele proprii ale Uniunii, politica spatial, energie, sport , turism, protectie civila,
cooperarea structurata permanenta in domeniul apararii, protectia diplomatica si
consular, retragerea voluntara a unui stat membru din Uniune, dreptul de initiative
popular, serviciile de interes economic general, ajutorul umanitar etc.).Noua
modalitate va simplifica procesul legislative European, generand o mai mare eficienta
in luarea deciziilor europene, cu rezultate concrete la nivelul cetatenilor europeni.
Mentinerea inovatiilor aduse in materie de politica externa si de securitate
comuna din Tratatul Constitutional , (T.C.) precum si in cea de aparare, prin preluarea
majoritatii prevederilor in aceste domenii.Astfel, este introdusa posibilitatea unei
cooperari mai stranse intre statele membre interesate in domeniul de securitate si
aparare (cooperarea structurata permanenta).3De asemenea, este asigurata vizibilitatea
si coerenta actiunii europene in aceste domenii , prin infiintarea de Inalt Reprezentant
al Uniunii pentru politica externa si de securitate, care va prezida Consiliul de Relatii
Externe si va fi, in acelasi timp, unul dintre vicepresedintii Comisiei .El va dispune,
asa cum prevedea TC , de un serviciu diplomatic European.
Tratatul de la Lisabona aduce in prim-plan obiectivele sociale ale UE.Acesta
prevede ca,n toate politicile si aciunile sale, Uniunea sa tina cont de promovarea unui
inalt nivel de ocupare a fortei de munca. Este recunoscut rolul central al serviciilor
3
Roxana-Daniela Paun, Drept Comunitar, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2009, pag 53
4Tratatul de la Lisabona, Textul final adoptat de efii de stat i de guvern ai celor 27 de state membre ale UE, Lisabona, 19 octombrie 2007.
14
o
o
o
o
o
o
o
o
o

dat pe 24.11.2009.
2007, p. 73.
economice, cum ar fi transportul n comun, telecomunicatiile, serviciile postale,

alimentarea cu gaz si electricitate. Rolul UE n aceste domenii este limitat, statele
membre avand un mare spatiu de manevra n ceea ce privete furnizarea,exploatarea si
organizarea serviciilor astfel ncat sa raspunda n mod
eficient necesitatilor de pe plan intern. UE se va abtine de la orice actiune care ar
aduce atingere rolului statelor membre n furnizarea de servicii de interes general cum
ar fi sntatea,serviciile sociale, fortele de politie si de securitate, scolile de stat.
Remunerarea, dreptul de asociere si normele privind intrarea n greva
raman probleme interne ale statelor membre.
Tratatul confirma angajamentul de realizare a Uniunii Economice si Monetara
vand euro ca moneda UE. Euro este n prezent moneda oficiala in 16 state
membre.Uniunea Economica si Monetara este un obiectiv central al UE. Este o forta
vitala care asigura revenirea Europei la prosperitate si locuri de munc. UE si statele
membre au alocat impreuna 200 miliarde de euro ca finantare pentru a stimula
economia Uniunii in actuala criza financiara.Tratatul oficializeaza pozitia Bancii
Centrale Europene, care devine astfel o institutie a Uniunii Europene.
O alta prevedere importanta inclusa in noul tratat da dreptul parlamentelor nationale sa
obiecteze la proiectele legislative pe care nu le considera necesare sau la care doresc
sa aduca modificari.
Aplicarea acestei masuri va depinde de masura in care parlamentele nationale vor
urmari procesul legislativ european si vor dori sa se implice in procesul legislativ, in
conditiile in care Parlamentul European are deja acest rol si eurodeputatii sunt in
general membri ai partidelor politice din parlamentele nationale.Noul tratat aduce
cateva elemente importante care se vor constitui in motorul reformarii institutionale a
Uniunii.Astfel, UE capata de acum inainte personalitate juridica unica si are
capacitatea de reprezentare pentru toti cei 27 de membri ai sai.Parlamentul European
va dobandi comptente majore: de la desemnarea presedintelui Comisiei Europene
pana la votarea propunerilor pe care Comisia le va face.Totodata Parlamentul va
deveni o structura politica extrem de puternica, aceasta si datorita sporirii
responsabilitatilor parlamentelor nationale care, printre altele, vor fi informate cu
15
o
o
o
o
o
o
o
o
o

dat pe 24.11.2009.
2007, p. 73.
privire la noi cereri de aderare la UE si vor participa la mecanismele de evaluare a

punerii in aplicare a politicilor in afaceri interne.
Dincolo de importanta politica, Tratatul de la Lisabona va permite forului comunitar
sa se concentreze asupra problemelor cetatenilor sai pentru a le solutiona cat mai
eficient.In declaratia comuna ce a urmat adoptarii Tratatului, sefii de state si de
guverne au spus ca UE trebuie sa priveasca fenomenul globalizarii nu doar ca pe o
provocare, ci si ca pe o oportunitate si o responsabilitate ce trebuie asumata.In
viziunea acestora, Europa comunitara trebuie sa urmareasca o mai mare deschidere a
pietelor, imbunatatirea standardelor globale si aprofundarea cooperarii strategice cu
partenerii internationali ai Uniunii.Iar succesul UE in contextul globalizarii depinde de
realizarea unor actiuni mai puternice atat in plan intern , cat si extern.
Tratatul stabileste si competentele UE si pentru prima data apar competente exclusive
ale Uniunii in raport cu cele nationale.Sunt cinci domenii unde competentele Uniunii
vor transcende celor nationale: uniunea vamala , stabilirea regulilor de concurenta
necesare functionarii pietei interne, politica monetara pentru statele member din zona
euro, conservarea resurselor biologice le marii in cadrul politicii commune de pescuit
si , nu in ultimul rand , politica comerciala comuna.
16
o
o
o
o
o
o
o
o
o

dat pe 24.11.2009.
2007, p. 73.
V. Dezbateri pe tema ratificarii

Tratatului de la Lisabona
Liderii celor 27 de state ale Uniunii Europene au decis in cadrul summitului de

la Bruxelles sa continue procesul de ratificare a Tratatului de la Lisabona, in pofida
respingerii lui de catre irlandezi, a declarat presedintele francez Nicolas Sarkozy, la
finalul reuniunii. UE a decis sa continue ratificarea Tratatului de la Lisabona .Am
luat decizia ca procesul de ratificare ar trebui sa continue in toate statele membre,
aceasta este poziia Consiliului" european, a declarat Sarkozy, a crui tara va prelua
presedintia UE de la 1 iulie. Irlanda este o problema, dar daca am avea o a doua sau o
a treia problema ar deveni foarte dificil, a adaugat el, pentru a sublinia necesitatea ca
partenerii Irlandei s continue.Dupa respingerea Tratatului de catre Irlanda n urma
referendumului de la 12 iunie, "era important sa dam dovada de unitate si
determinare" in cadul summitului, a adaugat Sarkozy, precizand ca cele 27 de state
membre au acceptat ragazul cerut de Irlanda, pentru a-i oferi timp sa identifice
posibilitatile de ieire din criza. Liderii europeni au convenit de asemenea "faptul ca
este nevoie de o solutie luata de toate cele 27 de state" si ca "o renegociere a
Tratatului este exclusa", potrivit lui Sarkozy.
Tratatul nu va fi refacut, a declarat presedintele francez .In cadrul summitului, a
aparut o noua problema, in afara de cea a respingerii Tratatului de catre Irlanda, care
se refera la procesul de ratificare a Tratatului, dupa reticentele exprimate de Cehia, al
carei premier, Mirek Topolanek, se afla sub presiunea euroscepticilor din tara sa.
Presedintele Nicolas Sarkozy a declarat ca a avut convorbiri cu acesta, in cadrul carora
Topolanek a precizat ca "este nevoie sa se astepte decizia Curtii supreme (cehe) pentru
a examina compatibilitatea Tratatului de la Lisabona cu Constituia ceha (...) c
17
o
o
o
o
o
o
o
o
o

dat pe 24.11.2009.
2007, p. 73.
doreste sa li se mai dea putin timp" si ca in aceste conditii "este foarte ncrezator n
privinta procesului de ratificare".
Romania a ratificat Tratatul de la Lisabona prin legea numarul 13/2008, la 4
februarie 2008, promulgata prin Decret de Presedintele Romaniei la 6 februarie 2008
si publicata n Monitorul Oficial nr. 107 din 12 februarie 2008 cu 387 de voturi pentru,
unul impotriva si o abtinere. Impotriva a votat deputatul PIN, Lavinia Sandru iar
deputatul PC, Dragos Dumitriu s-a abtinut. Sandru a explicat pentru HotNews.ro ca a
votat impotriva pentru ca "Romania a acceptat acest tratat fara sa aiba nici o
contributie si prin acceptarea acestui tratat le-am aratat romanilor ca pararea lor nu a
contat. Eu am vrut sa fiu consecventa cu activitatile pe care le-am facut de-a lungul
timpul in favoarea intetres Romaniei. Eu am trimis premierului si presedintelui in vara
un document cu 10 amendamente la acest tratat pe diferite probleme. Nici unul nu au
tinut cont de amnedamentele mele si nici nu au venit cu altele.
Cu tot respectul pentru Uniunea Europeana nu se poate sa nu contam, Romania
si-a insusit acest tratat fara sa modificam ceva, fara ca Romania sa aiba un cuvant de
spus. Nu se poate ca romanii sa nu-si spuna un cuvant", a declarat Sandru.
18
o
o
o
o
o
o
o
o
o

dat pe 24.11.2009.
2007, p. 73.
VI.Concluzii
Tratatul de la Lisabona clarifica puterile care ii revin UE, puterile care le revin
statelor membre, puterile exercitate in comun. Tratatul stabileste mai clar decat pana
acum limitele atributiilor si obiectivelor UE, referitoare la pace, democratie,
respectarea drepturilor omului, dreptate, egalitate, statul de drept si durabilitate.Acesta
reprezinta ultima sansa pentru Europa de a intelege ca pentru a evolua, solutia nu este
alta decat apropierea de cetateni. Pe de alta parte, parafrazand un citat celebru, nu
trebuie sa ne ntrebam cum anume Europa se poate apropia de noi ci cum noi ne
putem apropia de Europa. Romanii, cei mai convinsi pro-europeni, pot contribui in
mod semnificativ la crearea acestei noi Uniuni a viitorului.
19
o
o
o
o
o
o
o
o
o

dat pe 24.11.2009.
2007, p. 73.
Bibliografie:
o Constantin Valentin, Documente de baza ale Comunitatii si Uniunii

Europene, 1999, Iasi, Ed. Polirom, Romania
o Cristian Busoi, Ghid pentru Tratatul de la Lisabona
o Roxana-Daniela Paun, Drept Comunitar, Editura Fundatiei Romania
de Maine, Bucuresti 2009
20
o
o
o
o
o
o
o
o
o

dat pe 24.11.2009.
2007, p. 73.
o www.mediafax.ro
o Constantin Gheorghe Balaban Politica de Securitate i Aprare
Comun - Elemente de noutate, Conferina Internaional "Tratatul
de la Lisabona - Noi orizonturi";, Bucureti, 23 noiembrie 2007.
o Titlul V al TUE. Dispoziii generale privind politica extern a
Uniunii i Dispoziii speciale privind politica extern i de securitate
comun, Capitolul 1, Dispoziii generale privind aciunea extern a
Uniunii, 2007.
o Tratatul de la Lisabona, Textul final adoptat de efii de stat i de
guvern ai celor 27 de state membre ale UE, Lisabona, 19 octombrie
2007.
o Treaty establishing a Constitution for Europe, art. III-309. The
Future of Europe debate, Title V: External Action of the Union,
European Commission, TF-AU/3, 2003.
o Tratatul de la Lisabona Arhitect al unei noi structuri instituionale
europene -Lect. univ. drd. Maria POPESCU
21
o
o
o
o
o
o
o
o
o

dat pe 24.11.2009.
2007, p. 73.

Tratatul de La Lisabona - Doc PT Nicu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tratatul de La Lisabona - Doc PT Nicu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Consiliul Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona, Bruxelles, 2008, 6655/1/08 REV

Consiliul Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona, Bruxelles, 2008, 6655/1/08 REV

Carta Drepturilor Fundamentale

Curtea Europeana de Justitie

Consiliul Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona, Bruxelles, 2008, 6655/1/08 REV

Tratatul Comunitii Europene

Consiliul Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona, Bruxelles, 2008, 6655/1/08 REV

conexe si oricare ar fi denumirea sa particulara. Elementele esentiale ale tratatului

II. Scurt istoric

Consiliul Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona, Bruxelles, 2008, 6655/1/08 REV

Dupa decenii de razboi cu costul a milioane de vieti, infiintarea Uniunii

Consiliul Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona, Bruxelles, 2008, 6655/1/08 REV

de reform reafirm valorile Uniunii Europene si pastreaza cele mai importante

Consiliul Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona, Bruxelles, 2008, 6655/1/08 REV

asemenea o pozitie separata in ceea ce priveste libera miscare a lucratorilor. Astfel,

Consiliul Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona, Bruxelles, 2008, 6655/1/08 REV

europeni. Cu toate acestea, la inceputul anului 2000, din punct de vedere al

Consiliul Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona, Bruxelles, 2008, 6655/1/08 REV

Pe de alta parte, nu trebuie negat faptul ca in anumite domenii, in aceeasi

Consiliul Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona, Bruxelles, 2008, 6655/1/08 REV

Consiliul Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona, Bruxelles, 2008, 6655/1/08 REV

- El contine numeroase inovatii care figurau in proiectul de Constitutie respins in 2005

Consiliul Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona, Bruxelles, 2008, 6655/1/08 REV

milioane de cetateni.Reformele propuse de acest Tratat, in special noile aranjamente

Consiliul Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona, Bruxelles, 2008, 6655/1/08 REV

sporita a parlamentelor nationale in aspecte privind spatiul de libertate , securitate si

Consiliul Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona, Bruxelles, 2008, 6655/1/08 REV

economice, cum ar fi transportul n comun, telecomunicatiile, serviciile postale,

Consiliul Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona, Bruxelles, 2008, 6655/1/08 REV

privire la noi cereri de aderare la UE si vor participa la mecanismele de evaluare a

Consiliul Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona, Bruxelles, 2008, 6655/1/08 REV

V. Dezbateri pe tema ratificarii

Liderii celor 27 de state ale Uniunii Europene au decis in cadrul summitului de

Consiliul Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona, Bruxelles, 2008, 6655/1/08 REV

Consiliul Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona, Bruxelles, 2008, 6655/1/08 REV

Consiliul Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona, Bruxelles, 2008, 6655/1/08 REV

o Constantin Valentin, Documente de baza ale Comunitatii si Uniunii

Consiliul Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona, Bruxelles, 2008, 6655/1/08 REV

Consiliul Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona, Bruxelles, 2008, 6655/1/08 REV

S-ar putea să vă placă și