UNIREA

PRINCIPATELOR
ROMANE

prof. Juverdeanu Aurelia

Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu"

Barlad

DOMNITORUL UNIRII
(1859-1866)

prof. Juverdeanu Aurelia

Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu"

Barlad

Alexandru Ioan Cuza (Alexandru Ioan I)

- n. 20 martie 1820 n Brlad -Romnia
- d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania
fondatorul Romniei moderne,
domnul Unirii,
primul domn al Romniei (1859 - 1866).

prof. Juverdeanu Aurelia

Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu"

Barlad

prof. Juverdeanu Aurelia

Melania

Nscut la 20 martie 1820, la Brlad, Alexandru Ioan

Cuza si-a petrecut o parte din copilrie pe mosia tatlui
su, la Barbosi. A crescut astfel aproape de trani si
printre ei. Poate c si aceasta explic, n parte,
dragostea sa pentru oamenii satelor.
Trimis la Iasi, n pensionul deschis de francezul Victor
Cuenim, i avu colegi de nvttur, printre altii, pe
Vasile Alecsandri si Mihail Koglniceanu, care, i vor
deveni, mai trziu, n epoca Unirii si a nfptuirii statului
national romn, sfetnici apropiati si colaboratori directi.
Matei Milo, viitorul mare actor, i-a fost, de asemenea,
coleg.
n vara lui 1834, prin august, tnrul Alexandru Cuza
pleac la Paris s-si completeze nvttura. mpreun
cu el plecau si alti fii de boieri, cam de aceeasi vrst,
printre care vrul su Nicolae Docan si Vasile
Alecsandri.
Alexandru Ioan Cuza si trecu n decembrie 1835
examenul de bacalaureat n litere. Ca si Vasile
Alecsandri, vru apoi s nvete medicina, nscriindu-se
la facultatea respectiv, dar prsi repede gndul
acesta, neputnd suferi disectiile si trecu la drept.
A participat la miscarea revolutionara de la 1848 din
Moldova,
iar5 "Principesa
dupa aceea
miscarea pentru Unirea
Scoala nr.
Elenala
Bibescu"
Principatelor.
Barlad

n timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost n primele

rnduri. A luat cuvntul la adunarea de la hotelul "Petersburg"
din Iasi, cernd nfptuirea unor reforme democratice.
Printre fruntasii adunrii arestati din ordinul domnitorului
Mihai Sturza s-a aflat si Cuza; a reusit apoi s scape de sub paza
si s fug n Transilvania.
Cuza are ocazia s participe la Marea Adunare de la Blaj de la
3/15 mai 1848, dup care se retrage n Bucovina. n timpul
domnitorului Grigore Ghica s-a rentors n tar si n perioada
pregtirii unirii ndeplinea functia de prclab de Galati.
Ca form de protest fat de falsificarea alegerilor pentru
adunrile ad-hoc din Moldova, Cuza si-a dat demisia din functia
de prclab.
Patriot cu idei liberale, nu radicale ns, Cuza a fost acceptat
chiar si de partizanii celor doi Sturza care candidau sustinuti de
conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea
voturilor deputatilor prezenti n Moldova.
n drum spre Constantinopol, delegatia Moldovei s-a oprit si
la Bucuresti influentnd pe reprezentantii Partidei Nationale din
adunarea electiv.
n ziua de 24 ianuarie 1859, Cuza a fost ales si domn al Tarii
Romanesti. Alegerea sa a produs n ntreaga tar o puternic
explozie de entuziasm.
Mihail Koglniceanu
avea sElena
declare,
n 1862, c "Unirea
Scoala nr. 5 "Principesa
Bibescu"
prof. Juverdeanu Aurelia
natiunea a fcut-o".
Barlad
Melania

Miscarea unionista dupa 1848

Fruntasii pasoptisti aflati in exil sau in tara au realizat o intensa

propaganda in favoarea unirii principatelor:
Editarea unor publicatii cu titluri sugestive : Romania viitoare
(1850), lucrarea lui N. Balcescu romanii sub Mihai Voievod Viteazul.
Memorii trimise imparatului Napoleon III si ministrului de externe al
Frantei, contele Walewsky, reginei Victoria a Angliei si premierului
lord Palerstone, cerand sprijin pentru unire;
Obtinerea sprijinului unor personalitati culturale ca J. Michelet, E.
Quinet, J.A.Vaillant;
Domnitorii Gr. Al. Ghica si Barbu Stirbei au adresat memorii
guvernului francez si Congresului de pace de la Paris, cerand unirea
Principatelor Romane sub un principe apusean;
Reintoarcerea exilatilor moldoveni care primesc chiar functii de la
domnitorul Gr. Al. Ghica(1856-1857);
Infiintarea Societatii uniriisi de comitete ale unirii in Moldova;
Tiparirea de foi volanteScoala
si brosuri
unioniste.
nr. 5 "Principesa
Elena Bibescu"

prof. Juverdeanu Aurelia

Melania

Barlad

Contextul extern favorabil unirii

Rzboiul Crimeei( 1853-1854) a fost un rezultat al

contradictiilor dintre Marile puteri si a avut importante
consecinte pe plan european; a fost o noua etapa a Crizei
orientale;
nfrngerea Rusiei a creat un nou echilibru pe continent;
problema romneasc a fost tratat ca o problem european .
Prin Tratatul de pace ncheiat la Paris la 18 / 30 martie 1856,
Principatele Romne erau situate sub garantia colectiv a
Puterilor semnatare ale actului international.
Franta sustinea nfptuirea Unirii sub un principe strin;
pentru Unire s-au pronuntat Rusia, Prusia si Sardinia;
Anglia nu s-a pronuntat, problema rmnnd deschis.
mpotriva Unirii au fost de la nceput, Turcia si Austria, pentru
c fiecare avea sub stpnire teritorii romnesti.
Ele au motivat impotrivirea prin existenta gruparii separatiste
a marilor boieri conservatori
.
Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu"

prof. Juverdeanu Aurelia

Melania

Barlad

Trupe ruseti au naintat prin Moldova i ara Romneasc spre

Turcia 1853 1854 avnd pretext eliberarea Locurilor Sfinte
(Ierusalim i Bethleem)
Teatrul de lupt
dunrean

Teatrul de lupt
caucazian

Imperiul Rus
Imperiul
Austriac
Contraatac n
Marea Baltic

Imperiul
Otoman
prof. Juverdeanu Aurelia
Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu"

Barlad

Armatele Turciei,
Angliei, Franei i
Sardiniei au
contraatacat,
declannd rzboiul
numit Rzboiul
Crimeii 1853 - 1855

prof. Juverdeanu Aurelia

Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu"

Barlad

Prevederile Congresului de pace de la

Paris
Mentinerea autonomiei Principatelor , sub
suzeranitate otomana si garantia colectiva a celor 7
mari puteri;
Consultarea romanilor in privinta unirii prin
intermediul unor adunari reprezentative, Divanuri
ad-hoc;
Trimiterea unei comisii europene care sa puna
bazele viitoarei lor organizari si sa propuna o noua
constitutie;
Libertatea de navigatie pe Dunare si neutralitatea
Marii Negre;
Revenirea la Moldova a 3 judete din sudul
Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu"
prof. Juverdeanu Aurelia
Basarabiei:
Cahul,
Bolgrad,Barlad
Ismail;
Melania

RUSIA
FRANA
IMPERIUL
OTOMAN

ANGLIA
AUSTRIA
PRUSIA
SARDINIA

MARILE PUTERI AU HOTRT CONSULTAREA POPULAIEI N

PROBLEMA UNIRII
ADUNARILE
Scoala nr. 5PRIN
"Principesa
Elena Bibescu"AD-HOC
prof. Juverdeanu Aurelia
Melania

Barlad

Adunarile ad hoc
(1857)
Programul unionistilor a fost sprijinit de publicatiile:Romania literara, si
Steaua Dunarii in Moldova, Timpul si Patria in Tara Romaneasca;

De organizarea alegerilor pentru Divanurile ad-hoc s-au ocupat caimacamii

T. Bals si N. Vogoride in Moldova si Al. Ghica in Tara Romaneasca.

N. Vogoride a falsificat alegerile din Moldova la indemnul turcilor si

austriecilor, iesind o adunare majoritar separatista.

Sub presiunea internationala si datorita compromisului de la Osborne dintre

Napoleon III si regina Victoria (unire formala a Principatelor) , se refac
alegerile si adunarea devine majoritar unionista ca si in Tara Romaneasca;

Rezolutiile celor doua Adunari din oct.1857, sunt aproape identice,

solicitand

Respectarea autonomiei Principatelor;

Unirea Principatelor sub numele Romania;

Print strain dintr-o dinastie europeana al carui mostenitori sa fie crescuti in

religia ortodoxa;

Adunare legislativa reprezentativa;

Neutralitatea pamantului Scoala

tarii. nr. 5 "Principesa Elena Bibescu"
prof. Juverdeanu Aurelia

Melania

Barlad

Conferinta si Conventia de la
Paris(1858)

August 1858- marile puteri europene (Franta, Anglia, Prusia,

Austria, Imperiul Otoman, Sardinia, Rusia) s-au reunit la Paris
pentru a analiza cererile romanilor si au hotarat sa accepte o
unire formala a Tarilor Romane, sub numele de Principatele
Unite ale Moldovei si Valahiei;
Au elaborat o Conventie cu rol de constitutie care stabilea :
Puterea executiva: doi domnitori si doua guverne ;
Puterea legislativa: doua adunari legislative si cei doi domni,
iar Comisia Centrala de la Focsani elabora proiectele de legi;
Puterea judecatoreasca ; Inalta Curte de Justitie si Casatie de
la Focsani
Domnii erau alesi pe viata prin vot cenzitar (cens foarte
ridicat);
Desfiintarea privilegiilor de clasa;
Egalitatea in fata legilor;
Drepturi politice pentru crestini;
Libertate individuala;
Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu"
prof.
Juverdeanu Aurelia
Armatele
puteau
fi
reunite
in caz
de primejdie.
Barlad
Melania

Infaptuirea unirii ianuarie 1859

In 1859, Adunrile Elective ale Moldovei i Valahiei,
profitnd de o lacun a actelor redactate de Marile
Puteri cu privire la arile romne, au ales acelai
domnitor - Alexandru Ioan Cuza, n ciuda opoziiei
acestor Mari Puteri.

Prin aceast dubl alegere (la 5 ian. i 24 ian. 1859)

a fost creat Principatul Romnia.
Romnia da, dar o Romnie fr
Transilvania,Banatul si Bucovina care din 1867 au
fost ncorporate regatului ungar de catre Imperiul
Habsburgic, transformat pentru 51 de ani (pn n
1918) n Imperiul Austro-Ungar.
Basarabia era provincie a Rusiei iar Dobrogea sub
ocupatie otomana.
Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu"
prof.
Juverdeanu Aurelia
De
aceea,
vorbim
la 1859 de
unire cea mica .
Barlad
Melania

prof. Juverdeanu Aurelia

Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu"

Barlad

Semnificatia unirii
Principatelor
Votul de la 24 ianuarie 1859 a insemnat
incununarea victorioasa a atator secole de lupte,
a insemnat exprimarea nazuintei intregii natiuni,
biruinta progresului asupra regimului feudal,
invechit, semnul emanciparii sociale si politice,
actul energic de nastere a Romaniei moderne.
Unirea din 1859 inseamna acel pas inainte, care
deschidea tarii largi perspective in progresul
social, economic, politic, cultural.
Reformele ce au urmat unificarii nationale au
contribuit la restrangerea relatiilor feudale, la
dezvoltarea mai larga a fortelor de productie, au
insemnat un efort hotaritor in mersul ascendent
Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu"
prof.al
Juverdeanu
Aurelia
societatii
romanesti.
Barlad
Melania

Cuza.
Masurile de unificare administrativa

Poarta si Austria au denuntat ca ilegala dubla alegere a lui

Cuza.
La Conferinta de la Paris au recunoscut dubla alegere in
aprilie 1859, Franta, Anglia, Rusia, Prusia si Sardinia;
Turcia si Austria au recunoscut dubla alegere abia in
septembrie 1859.
Intre 1859-1862 Al.I. Cuza a realizat:
Unificarea serviciilor de vama;
Stabilirea cursului monetar unic;
Decretarea zilei de 24 ianuarie ca zi nationala;
Realizarea unei steme comune(zimbrul si vulturul)
Unificarea armatei;
Stabilirea capitalei la Bucuresti;
Introducerea denumirii de Romania in actele oficiale interne.

prof. Juverdeanu Aurelia

Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu"

Barlad

Recunoasterea internationala a unirii

depline

La 20 noiembrie (pe stil vechi) 1861 nalta Poart a

adoptat "Firmanul de organizare administrativ a
Moldovei i Valahiei" prin care a admis unirea politic i
administrativ
a
Principatelor
Moldova
i
ara
Romneasc, teritorii autonome aflate n componena
Imperiului Otoman,doar pe timpul domniei lui Al. I. Cuza.

Pe 11 decembrie 1861 Alexandru Ioan Cuza, domn al

Moldovei i totodat domn al rii Romneti (cu guverne
i adunri separate pn la acea dat), a dat publicitii
proclamaia prin care a adus oficial la cunotin c
"naionalitatea romn este ntemeiat".

La 22 ianuarie (pe stil vechi) 1862 s-a format primul

guvern unitar al Romniei, condus de conservatorul Barbu
Catargiu.

Dou zile mai trziu, pe 24 ianuarie 1862, adunrile

Moldovei i rii Romneti, reunite n edin comun, au
proclamat oraul Bucureti
drept Elena
capital
Scoala nr. 5 "Principesa
Bibescu" a ntregii ri.
prof. Juverdeanu Aurelia
De la acea dat Principatul Moldova
i-a ncetat existena.
Barlad
Melania

Barbu Catargiu(1807-1862)
primul prim-ministru al Romaniei

prof. Juverdeanu Aurelia

Melania

Mihail Kogalniceanu(1817-1891)
prim- ministru(1863-1865),
ministru de externe(1876,18771878)

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu"

Barlad

Marile reforme
In 1863 Alexandru Ioan Cuza formeaz un guvern sub
conducerea lui Mihail Koglniceanu. Noul guvern
realizeaz proiectul legii privind secularizarea averilor
mnstireti, lege prin care s-a trecut in proprietetea
statului 25% din terenul arabil al tarii (dec. 1863).
La
2
mai
1864
dizolva
Adunarea
Legislativa
conservatoare si se supune poporului, spre aprobare prin
plebiscit, o nou constituie Statutul lui Cuzasi o nou
lege electoral cu cens scazut si alegatori directi si
primari (care votau prin delegati).
Statutul lui Cuza instaura regimul autoritar:
Se extindeau atributiile domnitorului ;
Parlament bicameral : Senatul cu senatori de drept si
numiti de domn;
Consiliul de Stat elabora proiectele de legi ce erau
Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu"
prof. Juverdeanu Aurelia
aprobate
de
parlament.
Barlad
Melania

Reforma agrara
La 14 august 1864, Cuza decreteaz Legea Rural, prin
care se desfiineaz clacasia prin despagubire si se face
improprietarirea cu pamant in functie de puterea
economica a taranilor impartiti in fruntasi, mijlocasi si
palmasi.
Loturile nu puteau fi vandute timp de 30 ani.
Rascumpararea clacii putea fi platita in 15 ani.
463000/500000 de familii au primit aprox.
1800000/2000000 ha de teren arabil din mosiile
expropiate de la mosieri.
Reforma agrar din 1864, a crei aplicare s-a ncheiat n
linii mari n 1865, a satisfcut n parte setea de pmnt a
ranilor, a desfiinat servituile i relaiile feudale, dnd
un impuls nsemnat dezvoltrii capitalismului.
Limite: faramitarea loturilor, nu au fost improprietariti toti
Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu"
prof.taranii(insurateii).
Juverdeanu Aurelia
Barlad
Melania

Alte reforme

Legea sistemului de unitati metrice;

Legea organizarii armatei;
Codul civil inspirat de Codul napoleonian;
Codul penal;
Autocefalia Bisericii Ortodoxe Romane;
crearea Camerelor de Comert
Legea comunal;Legea consiliilor
judeene
Scoala nr. educatiei.
5 "Principesa Elena Bibescu"
Legi in domeniul
Barlad

prof. Juverdeanu Aurelia

Melania

Decoraii ale Ordinului

Unirii

prof. Juverdeanu Aurelia

Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu"

Barlad

Modernizarea invatamantului
In principalele centre ale tarii s-au creat institutii de
invatamant mediu, de cultura generala si s-au infiintat
primele universitati, la Iasi (Universitatea Al.I.Cuza, 1860)
si la Bucuresti (1864).
Printr-un decret, domnitorul Cuza dispune reorganizarea
Muzeului national de antichitati si a Arhivelor Statului.
Tot la Iasi, in 1860, se infiinteaza Conservatorul de
muzica, iar 4 ani mai tarziu, la Bucuresti, se creeaza
Scoala de arte frumoase, la conducerea careia se afla
Theodor Aman, si o Scoala de medicina veterinara.
Se intocmeste un Proiect de lege organica pentru
instructia publica in Principatele Unite, in care se prevede
obligativitatea invatamantului primar la sate si orase, iar
in bugetul anului 1860, se prevede o reala crestere a
Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu"
prof.numarului
Juverdeanu Aurelia
scolilor
satesti.
Barlad
Melania

prof. Juverdeanu Aurelia

Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu"

Barlad

prof. Juverdeanu Aurelia

Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu"

Barlad

Politica externa

In acesti ani s-au incheiat conventii si relatii

diplomatice cu diferite state:
in 1860 se infiinteaza la Paris o agentie diplomatica
a Principatelor Unite condusa de V. Alecsandri;
se incheie o conventie telegrafica cu Rusia, "cea
dintii conventie internationala a Principatelor";
in 1862 se stabilesc intelegeri telegrafice cu
Austria .

prof. Juverdeanu Aurelia

Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu"

Barlad

Monstruoasa coalitie si abdicarea

lui Cuza

Nu exista domeniu de activitate economica,

social-politica, culturala, administrativa, militara
din tara, in care Cuza sa nu fi adus imbunatatiri si
innoiri organizatorice pe baza noilor cerinte ale
epocii moderne.
Valul, revolutionar pentru acea vreme, al
reformelor a apropiat burghezia de mosierime,
nemultumite de realizarile sale, intr-o coalitie care
l-a silit pe Cuza sa abdice la 11 februarie 1866.
Dar Al.I.Cuza niciodata n-a abdicat de la ideile
sale patriotice.

prof. Juverdeanu Aurelia

Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu"

Barlad

Sfarsitul Domnului Unirii

Plecat in lungul sau exil prin Europa, Alexandru
loan Cuza se stinge din viata la Heidelberg, in
Germania, la 15 mai 1873, departe de patria si
poporul sau, caruia isi inchinase viata.
Trupul sau este adus in tara si inmormantat la
mosia de la Ruginoasa de catre Elena Doamna.
In timpul celui de al doilea razboi mondial,
osemintele sale au fost asezate in biserica Trei
Ierarhi din Iasi.
Luptator neobosit pentru infaptuirea Romaniei
moderne, Alexandru loan Cuza se inscrie in
randul marilor figuri istorice cinstite si
respectate de poporul
nostru.
Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu"
prof. Juverdeanu Aurelia

Melania

Barlad

Biserica Trei
Ierarhi din Iasi.

S dea Dumnezeu s-i

mearg rii mai bine
fr mine dect cu
mine.
S triasc Romnia!
prof. Juverdeanu Aurelia
Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu"

Barlad

prof. Juverdeanu Aurelia

Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu"

Barlad