Actul normativ care a stat la baza programului Cornul si laptele este ordonanta de urgenta nr. 96/2002. Programul se adresa initial doar elevilor din clasele I-IV din invatamantul de stat, abia ulterior fiind extins pentru programul prescolar si gimnazial. Programul consta, potrivit reglementarilor in vigoare, in distribuirea de produse lactate si de panificatie in limita unei sume zilnice pentru fiecare elev, ca urmare a integrarii noastre in Uniunea Europeana. Programul Cornul si laptele este una dintre masurile adoptate cu scopul de a dezvolta serviciile scolare prin asigurarea unui supliment nutritiv copiilor de varsta scolara, iar aparitia lui isi are originea in Planul national antisaracie si promovare a incluziunii. Programul Cornul si laptele constituie o sursa importanta de hrana pentru familiile care au copii de varsta scolara. Este cazul familiilor lipsite de venituri, cu multi copii, in special de etnie rroma. Programul Cornul si laptele a fost dezvoltat ca un instrument prin care era vizata reducerea inegalitatilor sociale, copii fiind considerati o categorie vulnerabila, cea mai expusa riscurilor sociale. Programul Cornul si laptele este o initiativa incipienta pentru asigurarea unei nutritii sanatoase copiilor. Au fost semnalate nenumarate situatii in care parintii nu supravegheaza regimul alimentar al copiilor si nu verifica frecventa si calitatea meselor. In aceste cazuri, responsabilitatea asigurarii meselor pentru copii, in special a celor de baza (mic dejun, dejun) este
inlocuita cu alocarea unor sume de buzunar. Copii
utilizeaza banii dupa bunul plac, cheltuindu-I adesea pentru produse cu un inalt continut caloric, insa cu o valoare nutritiva scazuta. In opinia mea, desi programul nu a influentat, in general, in mod semnificativ rata abandonului scolar, totusi au fost inregistrate efecte pozitive in ceea ce priveste frecventa scolara. Exista copii din familii sarace care vin la scoala motivati in special de programul Cornul si laptele si care au fost motivati sa continue studiile, inregistrandu-se o crestere a frecventei scolare, in special la copiii care provin din familii sarace. Implementarea proiectului a fost o decizie pe care si-a asumat-o Guvernul Romaniei facand parte din politicile educationale implementate ca urmare a derularii a reformei in invatamant. Pentru ducerea la indeplinire a acestei politici educationale au fost implicati mai multi actori: cadrele didactice investite cu responsabilitati in acest proiect, Consiliile Judetene si elevii. Dintre acestia, factorul decizional il constituie Consiliul Judetean. In anul 2010, Guvernul Romaniei a creat un program similar Mere in scoli, prin care elevii din clasele I-VIII din invatamantul de stat si privat primesc gratuit cate un fruct proaspat zilnic, timp de 100 zile scolarizare, in intervanul noiembrie-martie. Programul de incurajare a consumului de fructe in scoli este parte a unui program european, finantat in proportie de 75% din fonduri UE, fapt care face ca programul sa fie sustenabil si eficient. Programul a fost pus sub semnul intrebarii atunci cand Ministerul Educatiei si-a anuntat intentia in anul 2009 sa transforme programul Cornul si laptele in
program after-school, in scolile unde exista spatiu
pentru acest lucru. Copiii ar primi o masa calda la pranz si ar beneficia de supraveghere la efectuarea lectiilor. Se pune intrebarea: este fezabila o asemenea masura? Dotarile multor scoli lasa de dorit din punct de vedere al posibilitatii organizarii unui astfel de spatiu in prezent, iar rectificarea bugetara de criza din sistemul educational inseamna bani mai putini pentru eventuale dotari. Programul presupune un efort financiar deosebit, pe care economia tarii noastre aflata in criza nu-l poate suporta in acest moment. Prin urmare, conform legii din anul 2002, unitatile scolare raspundeau, in mod direct, de asigurarea conditiilor de primire, receptie a produselor lactate si de panificatie, precum si de confirmarea documentelor ce stau la baza platii acestora, iar sumele aferente acordarii cornului si laptelui se suporta din bugetele consiliilor judetene si respectiv din bugetele consiliilor locale si ale sectoarelor municipiului Bucuresti. Achizitionarea produselor lactate si de panificatie, transportul si distributia acestora la unitatile de invatamant sunt contractate de catre consiliile judetene si de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, iar desemnarea furnizorilor de produse lactate si de panificatie se face prin procedura de licitatie electronica organizata la nivel judetean si respectiv, la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti. In vederea desfasurarii in conditii de siguranta a acestui program la nivel de scoala se iau urmatoarele masuri:
- stabilirea unui spatiu adecvat cu toate dotarile
(frigider, chiuveta, termometru, grafic de temperatura) care sa respecte normele igienico-sanitare in vigoare; - stabilirea unui responsabil care primeste si distribuie zilnic produsele insotite de avize si facturi; Implementarea acestui program i-a motivat pe copiii din familiile defavorizate sa frecventeze scoala, astfel imbunatatindu-se frecventa in scoli. Programul a devenit operational in momentul in care consiliile judetene au identificat si alocat sumele necesare aplicarii proiectului.
Incepand cu luna septembrie 2005, prin hotararea
de guvern nr. 882, se actualizeaza limita valorii zilnice pentru produsele lactate si de panificatie acordate unui elev, respectiv prescolar, la 0,97 ron. Pentru produsele lactate, valoarea nu va depasi 0,67 ron pentru laptele UHT, respectiv 0,57 ron pentru laptele pasteurizat si 0,30 ron pentru produsul de panificatie. Prin ordonanta de urgenta a guvernului nr. 714/2008, guvernul a majorat la 1,17 ron / elev/ zi, suma alocata pentru produsele lactate si de panificatie. Conform noii OUG din anul 2008, de program beneficiaza nu doar elevii din clasele I-IV si prescolarii din gradinitele de stat cu program normal de 4 ore, ci si elevii de clasele V-VIII. OUG nr. 714/2008 prevede ca produsele lactate pot fi lapte UHT, lapte pasteurizat, lapte batut, lapte praf sau iaurt simplu integral, in ambalaje de 200g/ unitate, iar produsele de panificatie pot fi cornuri, batoane sau biscuiti in pachete de 80g. In concluzie, programul Cornul si laptele este perceput ca fiind foarte necesar si util, in special in scolile care functioneaza in comunitatile dezavantajate,
pentru copiii care provin din familii sarace, suplimentul