Masurarea rezistentelor intr-un circuit

1.Date introductive
Orice rezistenta electrica poseda din punct de vedere al masurarii,
urmatoarele caracteristici : valoarea nominala a rezistentei,toleranta,puterea
de disipatie,tensiunea maxima de functionare,stabilitatea,inductanta si capacitatea proprie,constanta de timp si frecventa proprie de rezonanta.
Tinanad seama de cele mentionate,rezistentele electrice se pot imparti in
doua grupe :rezistente ideale,care in curent alternativ pot fi parcurse de
curenti in faza de tensiune aplicata la bornele acestora (fig. 1,a) ;
rezistente reale la care tensiunea aplicata la borne, in curent alternativ si
curentul nu mai sunt practic in faza,deoarece astfel de rezistente reprezinta
un dipol care poseda elemente reactive concrete in serie sau in paralel.
Deci, o rezistenta reala poseda o capacitate proprie (Cp) si o inductanta
proprie (Lp),iar intre rezistenta si masa se formeaza capacitatile parazite C1
si C2.Datorita acestor elemente parazite,valoarea rezistentei Rp depinde de
frecventa curentului care parcurge rezistenta.

2.Aparate de masurare
Ohmmetre
Principiul de funcionare a acestor aparate se bazeaz pe aplicarea legii
lui Ohm - dac tensiunea sursei de alimentare a circuitului este constanta,
valoarea curentului din acest circuit variaz invers proporional cu rezistenta
de msurat - ntr-un circuit format dintr-un aparat indicator de msurat
curentul, o sursa de curent continuu si rezistorul pasiv a crui rezistenta se
msoar. Aparatul este gradat direct n ohmi.
Ohmmetrele sunt compuse dintr-un miliampermetru magnetoelectric,
rezistoare adiionale variabile si o baterie de curent continuu.
La aceste aparate apare n timp, scderea tensiunii la bornele sursei de
alimentare, deoarece odat cu mbtrnirea sursei creste rezistenta ei interna.
Pentru a menine precizia de msurare n aceleai limite, se procedeaz la
compensarea acestei creteri a rezistentei prin modificarea valorii rezistentei
adiionale variabile Ra , astfel nct suma rezistentei acesteia si a bateriei sa
rmn constant.

n afara de aceasta funcie, rezistoarele adiionale, montate n serie sau

n paralel cu aparatul indicator, pe care le au n dotare ohmmetrele, sunt
necesare pentru extinderea domeniului lor de msurare.

3. Metode de masurare
Dup modul de conectare a rezistentei de msurat Rx fata de aparatul
indicator exista ohmmetre cu montaj serie si cu montaj paralel.

Ohmmetrul serie
Rezistena Rx ce trebuie msurat se conecteaz n serie cu aparatul
indicator.

Figura 1. Circuitul electric echivalent al unui ohmmetru serie

Deoarece rezistena de msurat este legat n serie cu ampermetrul, cnd
Rx este egal cu zero (bornele ohmmetrului scurtcircuitate) acul indicator al
aparatului se va deplasa pn la gradaia maxima a scrii, iar daca Rx are
valoarea maxim (Rx = infinit), adic aparatul nu este conectat n circuit,
acul indicator al aparatului nu se va deplasa, pentru ca nu exista curent n
aparat. Rezulta deci ca deviaia aparatului este cu att mai mica cu ct
rezistenta de msurat este mai mare.
Scara acestui aparat este neuniform, diviziunile ei fiind mai dese n
zona valorilor mari ale rezistentelor (deci la nceputul scrii).

Figura 2. Scala gradat a ohmmetrului serie

2

Expresia curentul msurat de ampermetrul magnetoelectric este

I

E
R x Ra rA rE

unde E este tensiunea bateriei, rE rezistena intern a bateriei, rA este

rezistena intern a ampermetrului, Ra rezistena adiional i Rx este
rezistena de msurat.
Ohmmetrul serie este utilizat pentru msurarea rezistentelor mari, cu
valori peste 105 .

Ohmmetrul paralel
Rezistena de msurat se conecteaz n paralel cu aparatul ampermetrul.

Figura 3. Circuitul electric echivalent al unui ohmmetru paralel

n acest caz, deviaia acului urmrete creterea valorii absolute a
rezistentei de msurat, deplasndu-se de la stnga la dreapta. Corecia
acestui aparat se face n gol, adic atunci cnd nu are conectat nimic la borne
(ntreruptorul K deschis fig. 3), aducndu-se acul indicator la diviziunea
corespunztoare semnului infinit.

Figura 4. Scala gradat a ohmmetrului paralel

n acest caz curentul prin ampermetru va fi maxim i va avea valoarea:

I max

E
Ra rA rE

Ohmmetrul paralel este utilizat pentru msurarea rezistentelor mici si

mijlocii, adic cu valori cuprinse ntre 10 si 105 .

Ohmmetre digitale
n general, se utilizeaz doua principii de realizare a ohmmetrelor
digitale: prin msurarea cderii de tensiune pe rezistorul Rx (fig. 5a), sau
prin conectarea rezistorului Rx n bucla de reacie a unui amplificator
operaional (fig. 5b).

Figura 5a. Circuitul electric al unui ohmmetru digital cu msurarea

cderii de tensiune pe rezistorul Rx
Schema din figura 5a utilizeaz o sursa de curent constant, care
debiteaz pe rezistorul de msurat Rx. Cderea de tensiune pe Rx este
amplificata de amplificatorul operaional A, a crui tensiune de ieire este
msurat de un voltmetru digital. Gamele de msurare sunt obinute prin
comutarea rezistoarelor Rref de reacie ale amplificatorului A (care modifica
amplificarea n tensiune a acestuia n rapoartele 1/1, 1/10 si 1/100) si prin
schimbarea curentului generat de surs.

Figura 5b. Circuitul electric al unui ohmmetru digital cu

conectarea rezistorului Rx n bucla de reacie a amplificatorului
Pentru schema din figura 12.2,b, intrarea n amplificator are o
rezistenta foarte mare se consider Ia = 0 i implicit Ir = Iref din care rezult
c:
U out U ref

Rx
Rref
U out

U ref
Rref

Rx

U out kR x

Deci, tensiunea Uout , msurat cu un voltmetru digital, este astfel

proporional cu Rx .

MASURAREA REZISTENTEI ELECTRICE PRIN METODE

DE PUNTE
Punile de curent continuu pot fi clasificate astfel:
- puni pentru msurarea rezistentelor de valori medii (puntea Wheatstone),1
106 ;
- puni pentru msurarea rezistentelor de valori mici (puni Thomson), 10-6 1 ;
- puni pentru msurarea rezistentelor de valori mari (punii Megaohm), 106
- 1010 ;

Puni Wheatstone echilibrate

Puntea Wheatstone se compune din patru brae rezistive, o diagonala de
alimentare n care se conecteaz sursa si o diagonala n care se conecteaz
aparatul de msurat (fig. 6).

Figura 6. Puntea Wheatstone

Variind rezistentele punii, se poate obine ca prin aparatul indicator
curentul sa fie zero, adic puntea sa fie echilibrata, ceea ce nseamn ca
tensiunile la bornele rezistentelor R1 i R2 , respectiv Rx si R3 sunt egale
doua cte doua: I 1 R1 I 2 R2 i I 1 Rx I 2 R3 , de unde rezult:
Rx

R1
R3
R2

R1 si R2 fiind cunoscute sub denumirea de rezistente de raport si sunt

rezistente variabile n decade (1 +10 +100 +1000) care permit fixarea unui
raport egal cu 10-3 la 103. Rezistenta R3, rezistena de comparaie, este tot
variabila n decade, cu valori cuprinse ntre 10-1 si 105. Practic, echilibrul
punii Wheatstone se obine fixnd un raport constant ntre rezistentele R1 si
R2 si variind rezistenta de comparaie R3 , fie invers.
Relaia de mai sus constituie condiia de echilibru a punii Wheatstone si
permite determinarea rezistenei de msurat Rx, cnd sunt cunoscute
celelalte trei. Aceast relaie este independent de tensiunea electromotoare
E si de rezistenta interna a sursei Ri, de sensibilitatea si de rezistenta interna
a indicatorului de nul (RIN).
Domeniul de msurare este limitat inferior la 1 , pentru ca sub
aceasta valoare erorile de msurare cresc foarte mult datorita influentei
rezistentelor conductoarelor de legtur si a rezistentelor de contact de la
bornele de legare la punte a rezistorului de msurat. La valori ale rezistentei
de msurare mai mari dect 1 M eroarea creste peste limita admisa, pentru

c scade sensibilitatea din cauza reducerii curenilor I1 si I2 din laturile

punii.
Intervalul de msurare este determinat de valorile maxime i minime ale
rezistenelor R1, R2 si R3:
R x min

R1 min
1
R3 min 0,1 3 10 4
R2 max
10

R x max

R1 max
10 3
R3 max 10 4
10 7
R2 min
1

Puni pentru msurarea rezistentelor electrice mici

n cazul msurrii rezistentelor cu valori mici (10-6 - 1 ), rezistentele
de contact si cele ale conexiunilor fiind de acelai ordin de mrime ca si
rezistenta de msurat, introduc erori importante la msurarea rezistentei cu
puntea Wheatstone.
Rezistentele conexiunilor pot fi ndeprtate aproape complet conectnd
rezistenta de msurat la bornele sursei si indicatorului de nul, n schimb
pentru a elimina influenta rezistentelor de contact trebuie separata funcia de
alimentare de cea de msurare, disociind bornele respective. Se ajunge
astfel la rezistenta cu patru borne reprezentata n figurile 7a si b. Curentul
dintre bornele de curent (AB) produce ntre bornele de tensiune (MM ')
o cdere de tensiune ce poate fi utilizat ntr-un circuit de msurat. Prizele
de tensiuni sunt construite din doua cuite paralele (fig. 7b), care las n afara
bornele de curent (AB).

Potenialul cules la bornele (MM ') reprezint strict cderea de tensiune

de la bornele rezistentei de msurat si nu nglobeaz si cderile de tensiune
pe rezistenele de contact (AB) ale curentului de alimentare.
Circuitul electric echivalent este prezentat in figura 8

Prin acest procedeu se pot realiza rezistente definite cu o eroare de o

milionime.
Specific acestei puni este conductorul de legtura dintre rezistoarele R
x si R e a crui rezistenta r trebuie sa fie ct mai mica (r << Re) .

Expresia rezistentei de msurat este asemntoare cu cea obinut n

cazul punii Wheatstone:

R R R2 R3
R1
r 1 4
R2
R2 r R4 R3
Pentru echilibrarea punii se fixeaz R1 R2 R3 R4 i rezult o expresie a
R x Re

rezistenei de msurat:
Rx

R1
Re
R2

Rezistoarele R1 = R3 sunt variabile n decade (cutii de rezistenta), iar

R2 = R4 = sunt comutabile, cu valori de forma 10n . Folosind pentru Re
tot valori multiplu de 10, rezultatul msurrii se obine prin multiplicarea
valorii rezistenei R1, setate i un factor multiplu de zece.
Cu puntea dubla se msoar rezistente mici ca: rezistente de contact,
rezistente de aparate (ampermetre, circuite de curent de wattmetre etc.),
rezistente de unturi, sigurane fuzibile si rezistivitile conductoarelor.