Pe suprafaa pmntului se gsesc o

varietate de dansuri folclorice care difera

de la un popor la altul.
Toate dansuri s-au dezvoltat,
reflectndu-le talentul si caracteristicile si
pstrndu-se pana in zilele noastre in
forme de deosebita valoare.
Dansul a cunoscut numeroase forme i
n rndul grecilor antici. Romnii au
preluat dansurile de la greci i au refacut
miscarile in miscari si ritmuri noi. Unul
dintre cele mai cunoscute dansuri era cel
de srbtoarea lui Marte, zeu al
rzboiului.
FOLCLORUL ROMANESC
Fr ndoial dansul folcloric romnesc
este unul dintre cele mai preioase bogii
ale poporului nostru.
Dansul este strns legat de viata i
istoria poporului, fiind nsoitor att n

momentele sale de bucurie ct i n cele

de suparare, el exprim temperamentul,
fora, agerimea, nelepciunea i umorul
poporului.
Romnii au un bogat tezaur folcloric.
Dansurile romneti constituie tezaur
alturi de cntece, fabule, legende i
poezia popular.
Dansul folcloric s-a dezvoltat fr
ncetare, s-a mbogit prin contribuia
dansatorilor, prin sentimentele i
aspiraiile acestei colectiviti. Fiecare dansator
are o dorin permanent de a-i exprima sentimente n motive

nainte de a fi acompaniat de
instrumente s-a dansat n
acompaniamentul cntecelor i n ritmul
btilor de palme sau cel obinut prin
instrumente de percuie: sucitoare, dube,
etc.
coregrafice noi.

Acest fel de a se dansa se mai

ntlnete astzi n cteva dansuri de

femei sau de brbai, la origine vechi

ritualuri.
Caracterizndu-se ca dans de colectivitate, folclorul
coregrafic romnesc face parte din marea familie a dansurilor
balcano-carpatice. n el se ntlnete o mare bogie de ritmuri i
tempo-uri, de atitudini ale braelor, mbinndu-se eleganta
micrilor lirice ale dansurilor de femei cu vitalitatea si
virtuozitatea dansurilor brbteti
.Se ntlnesc pai
ncruciai, pinteni pe podea sau in aer, o ntreaga gama de
srituri, salturi cu mare elan, pai pe vrful sau pe tocul piciorului,
alternnd cu pai pe pernia sau pe talpa piciorului, ridicarea
picioarelor in aer cu diferite amplitudini, rotarea picioarelor in aer
sau la nivelul solului, bti pe cizma si pe diferite segmente ale
picioarelor, piruete pe clcie executate de fete, pocnituri din
degete etc.
Preponderenta unora sau altora din aceste elemente mai sus
enumerate a dat natere unei mari varieti de stiluri zonale cu
un specific pronunat, conferind personalitate zonelor folclorice
distincte ce se ntlnesc in tot cuprinsul tarii. La dansurile de grup
se ntlnesc inuta de hor, dansatorii prinzndu-se de mini cu
braele ndoite din cot si ridicate la nlimea umerilor, inuta de
srb cu braele sprijinite pe umerii partenerilor din dreapta i
stnga, inuta de bru, cu braele prinse n cingtoarele
partenerilor din dreapta i stnga, inuta cu braele ncruciate n
fata sau n spate, cu braele formnd un lan ridicat deasupra
umerilor sau un lan de brae coborte.
n timpul dansului flcii i fetele zic strigturi a cror
interpretare difer de la o zon la alta. n Moldova se strig
sacadat pe ritmul pailor. n Oa i Maramure, ipuriturile se
cnt n intonaii interesante, specifice. n Transilvania de centru
i sud ca i n ara Criurilor se desfoar adevrate dialoguri

ntre fete i biei, iar n Oltenia, Muntenia i Dobrogea aceste

strigturi au rolul de conducere a dansului prin anunarea figurilor