UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
Catedra Geografie Fizic General

Proiect de curs:

Pdurile de conifere (taigaua) din America de Nord

Realizat de studentul (a)

Zavalica Andrei ,gr. 203
Pentru cursul de
Biogeografie
Coordonator : Dilan Vitalie lect. Superior

Chiinau.2014

Introducere
La sud de zona tundrei se desfoar taigaua o vasta pdure de conifere ,
care se aterne de la Pacific pana la Atlantic, reprezentnd cea mai ntinsa
formaiune vegetal din Canada. Zona pdurilor de conifere se submparte in
doua subzone : una apuseana, cuprinznd regiunea Cordelierilor litorali si a
Munilor Stncoi, in care domina pdurile de conifere compuse din braul
Douglas, pini, cedri si bradul negru; si o alta, in rsrit, alctuit din brazi ( albi
si negri ), zade, pini de piatra etc.
Pe vile rurilor apar si numeroase desiuri de arini si slcii. Un calator
roman care a cltorit prin taigaua canadiana din nordul oraului Quebec, prin
care a trecut in timpul verii : Pdurea de conifere este sumbra si posomorta .
Numai coaja alba, vruita, a mesteacnului aterne pete de lumina pe fondul
clar obscur. Atmosfera grea, hieratica, de catedrala. Sub copaci muchi, ferigi
si ciuperci ntind un covor palid limfatic. Din cnd in cnd maina surprinde
fiare cu blana abundenta care se salveaz de tainiele tufiurilor ori de fug
buimace sub copaci. Tcerea deplina, apstoare, ca de basm fermecat. Nu
cnta nici o pasere, iar vntul s-a oprit si el nmrmurit. Trecem din cnd in
cnd peste ruri reci si negre. La maluri plutesc si acum, uitate de vreme,
frunze uscate din toamna trecuta. Din stufriuri si mlatini nici o vietate
uni i-a zborul. Totul e att de ncremenit, nct micrile noastre si ale
mainilor par stranii. Cnd automobilul se oprete si glasul nostru amuete
tcerea ajunge totala, abstracta. Totul las o impresie de irealitate, existenta
fatice, artificiala; lumea adormita, ncremenita de bagheta unui vrjitor ca in
povetile copilriei.
Peisajul lor capt totui un farmec deosebit dup anotimpuri. Iarna
inuturile iluminate de aurora boreala , se mbogesc cu draperiile unui decor
ferec, ireal care te ndeamn la contemplare. Din aprilie, cnd gheata lacurilor
ncepe sa se deschiate atunci miile de ruoare i pornesc apele, pana in
iunie, cnd verdele crud al frunzelor de brad, renvie de razele soarelui,
rspndesc mireasma florilor, a primverii proaspete, peisajul se nsufleete si
se transforma vznd cu ochii : zpad care se topete; mirosul pmntului
proaspt care mustete sub picioare si auzul fermector de viat desiurilor
pdurilor.
In sudul regiunii, unde se ntind pdurile de conifere, de la Oceanul
Atlantic pana la depresiunea lacului Winnipeq, apare zona pdurilor amestecate

conifere si foioase. Speciilor de conifere li se altura mesteacnul galben,

frasinul, fagul, ararul dulce, teiul si altele. In regiunea sudica a Canadei, aceste
pduri au suferit multe distrugeri din cauza defririlor si a incendiilor.
In prile sudice a regiunii Quebec si Ontario, unde se desfoar
activitatea economica cea mai importanta si unde triete si populaia cea mai
numeroasa, nfiarea de odinioar a pdurilor se schimba nencetat . Pe lng
formaiunile de pduri amestecate si alturi de peticele ramase in urma
despduririlor masive, se ivesc cmpiile de verdeaa ale pasiunilor si tarlalelor
cultivate; din loc in loc apar si plcuri de arbuti si pomi fructiferi care
completeaz decorul variat la acestei regiuni.

1. Poziia fizica-geografica a pdurilor de conifere canadiene

Pe teritorii imense in America de Nord apar pdurile de conifere ale zonei
temperate .Aceste pduri formeaz a doua, dup tundra si ultima zona vegetala , care
strbate tot continentul de la vest la est , de la oceanul Atlantic pina la oceanul Pacific.
Pdurile de conifere ale zonei temperate se desfoar pe rmul oceanului
Pacific aproximativ intre 61 si 42 lat. Nordica se prelungesc pe sectoarele de jos ale
povrniurilor Cordelierilor si reapar pe cmpia aflata mai la est de ei.
La est de Cordelieri hotarul de sud a zonei pdurilor de conifere urca brusc
spre nord pn la 54-55 si apoi coboar spre sud pina la Marile Lacuri si cursul
inferior al fluviului Sfntul Laureniu .
Pe teritoriul vast se ntinde de la coastele Labradorului pina la povrni urile de
est ale munilor din Alaska pdurile de conifer se caracterizeaz printr-o uniformitate
mare de specii . Pdurile de pe rmul Pacific se deosebesc att dup nf i are , cit si
dup component de pdurile ce cresc in estul continentului . La est cresc multe genuri
vegetaie arborescenta , comune cu Europa , la vest predomin specii de conifere si
genuri comune cu estul Asiei.
Pdurile umede de conifere ale rmului pacific se rspndesc la sud aproape
pna la 70 lat. N . n partea de est a continentului pdurile de conifere trec treptat in
pduri amestecate care sunt rspndite in regiunea Marilor Lacuri si n bazinul
fluviului Sfntul Laureniu . n partea central a continentului taigaua cedeaz locul
silvostepei si stepei .

Pentru taigaua de est , sau hudsonica , este caracteristic rspndirea arborilor

confieri nali si viguroi , reprezentai prin specii americane endemice : Molidul de
Canada (Picea Canadensis ), zada americana , pinul Bancsian ( Pinus Banksiana) care
se mai numete pinul Marrayana , bradul balsamic (Abies balsamea ) , care da o
preioasa substana rinoasa , folosita in tehnica balsamul Canadian. n pdurile de
conifere cele mai caracteristici specii de foioase sunt mesteacnul papirifer (Betula
papirifera ) cu o scoara alba neteda , plopul balsamifer (Plopus balsamifera ) , plopul
tremurtor (Plopus tremuloides ).

2. Factorii climatici

Factorii climatici sau meteorologici genereaz, prin aciunea lor conjugat, clima
unei regiuni i n primul rnd zonele climatice ale Terrei: ecuatorial, tropicale,
temperate i reci, zone ce au configurat aspectul actual al vegetaiei pe latitudine.
Principalii factori climatici care influeneaz n mare msurdistribuia florei i
faunei i configuraia vegetaiei sunt: precipitaiile, temperatura, lumina i vntul
(curenii de aer).

2.1

Lumina

Lumina joac un rol esenial, ndeosebi n viaa plantelor. Fr ea nu poate

avea loc fenomenul fotosintezei (asimilaia clorofilian) ce st la baza existenei pe
Terra a marii majoriti a vieuitoarelor. Fr lumin, att plantele ct i animale
sufer deformri de cretere, ncetiniri sau blocri ale dezvoltrii. Intensitatea i
cantitatea de lumin care cade pe Terra variaz cu latitudinea, altitudinea, expoziia,
nebulozitatea i anotimpul.
Puterea luminii variaza cu latitudinea , cu altitudinea si cu durata iluminarii in
cursul zilei . cantitatea de lumina variaza si nebulozitatea , cu umiditatea atmosferica,
cu cantitatea de praf din aer (in regiunile de de pustiu si de stepa . Din energia solara o
parte este captata de atmosfera , indeosebi de vaporii de apa si de bioxidul de carbon ,
o parte este difuzata de moleculele aerului , de picaturile de apa sau de praf , iar o
parte ete reflectata de nori .
In afara de ciuperci si de bacterii , ca si de unele plante superioare parazite ,
lipsite de clorofila toate plantele verzi au nevoie de lumina pentru procesul de
fotosinteza si dezvotarea lor. Lumina influenteaza si transpiratia plantelor verzi adica
eliminarea sub forma de vapori a apei absorbite prin radacina , pentru a se asigura
circulatia substantelor minerale de la radacina la frunza, unde se face elaborarea
hranei .

Radiatia sumara anuala in kcal pe cm2

Energia solara sumara pe teritoriul padurii de conifere canadiene are valori anuale
de- 80 kcal in regiunea nordica si centrala a biomului , iar in regiunea sudica si a oraselor
Seatlle , St. Jonhs , Halifax media radiatiei anuale ajunge si pina la 110-120 kcal.
In hartile de mai jos observam ca in luna ianuarie bilantul radiativ este destul de
scazut atingind valori intre 0 kcal si -1 kcal din ceea ce reiese ca avem o clima continentala
destul de rece fata de unele regiuni cu aceiasi latitudine .
In cadrul padurilor de taiga canadiene vedem ca bilantul radiativ in timpul verii in
luna iulie prezinta valori cuprinse intre 6 -8 kcal .

Bilantul radiativ. Ianuarie

Bilantul radiativ. Iunie

In padurile dese in care lumina nu poate patrunde pina la suprafata solului decit
difuza sau foarte slaba , stratele inferioare ale vegetatiei dispar in mare parte , cum
este de pilda in padurea de conifere , in care nu se mai poate dezvolta un strat al
tufisurilor , iar irburile cresc numai in poieni .
Influenta lumini asupra animalelor . Cu ajutorul luminii animalele se orienteaza
in spatiu si reactioneaza contra schimbarilor ce se petrec in mediul inconjurator .
Durata iluminarii este una din cauzele migratiei unor pasari mici , ce nusi pot
procura hrana in scurtul timp iluminat de care dispun . Lumina are o actiune
incontestabila ceea ce priveste coloratia animalelor . Dar aceasta actiune este de
intensitae variabila la diferite animale . Adesea lumina actioneaza ca un exitant la care
organismul raspunde producind pigmenti in portiunile luminate .

2.2

Temperatura

Temperatura aerului si a solului locului in care si duc viata organismele , este

unul din factorii cei mai importanti care conditioneaza si un rol hotaritor asupra
proceselor vitale ale organismelor , cit si asupra repartitiei lor geografice

Temperatura aerului . Ianuarie

Temperatura aerului . Iunie

Temperatura in cazul dat are caracter continental si nu este influentata mult de

masele de aer maritime putem evidentia valori in regiunele nordice ale padurilor de
conifere vedem valori de -20o C -28 o C iarna si de +18 o - +24 o C vara .
In regiunile centrale si sudice ale biomului sunt valori de -15 o -20o in luna
ianuarie si +25 o C- +30 o C in luna iunie.
Actiunea temperaturii asupra plantelor are o influenta majora asupra
metabolismului plantelor cu cele doua laturii ale sale , asimilatia si dezasimilatia , ce
duc la scimbul de substante dintre plante si mediu , la transformarea si circulatia
substantelor organice in corpul plantelor . Temperatura actioneaza asupra ,fotosintezei
, respiratiei ,transpiratiei . Ea influenteaza incoltirea , inflorirea , fecundatia , cresterea
si dezvoltarea plantelor , avind chiar si o actiune morfogenetica (shimbari in forma si
culoarea organismului ) in cadrul unor aplidudini ale ei . Temperatura poate frina sau
acelera reactiile chimice din organism . Exista o serie de plante care si in timpul
iernii , atit in regiunile temperate cit si in regiunile arctice , isi pastreaza frunzele . Asa
sunt majoritatea coniferelor si chiar unele plante ruderale care ierneaza sub zapada .
Traista ciobanului (Capsella bursa pastoris) isi pastreaza sub zapada nu numai
frunzele dar si florile si fructele necoapte . Dupa topirea zapezii , ele isi continua
ciclul biologic in mod normal.

Temperatura joaca un rol insemnat in activitatea animalelor, le-o accelereaza

pina intro limita oarecare sau le-o incetineste .
Odata cu scaderea temperaturii animalele cu singe rece isi inceteaza
activitatea si numai citeva dintre ele isis mai pastreaza mobilitatea .Mamiferele si
pasarile suporta cu usurinta scaderea temperaturii . Impotriva oscilatiilor mari de
temperatura pasarile sunt protejate de penajul lor , mamiferele de blana lor deasa si de
stratul de grasime de sub piele . O forma speciala de adaptare contra oscilatiilor mari
de temperatura este hibernarea si estivarea animalelor , adica o activitate vitala
incetinita. Pentru a se proteja impotriva temperaturilor scazute animalele isi
construesc adaposturi(vizuini , cuiburi ,vurnicare) sau cauta locuri cu un microclimat
favorabil cum sunt pesterile ,crapaturile, scobiturile .
Temperatura influentiaza chiar si asupra marimii corpului animalelor . Astfel sa
constatat ca subspeciile unei specii homeoterme au o talie din ce in ce mai mare
incepind de la ecuator spre nord si spre sud adica in regiunile din ce in ce mai reci ale
arealelor .
Insuficienta caldurii in anumite perioade ale ciclului vital al organismului poate
fi un factor limitant in raspindirea anumitor specii . Astfel limita nordica a padurilor
coincide cu izoterma de -2 oC ori -3 oC, iar in Siberia cu cca de - 20 oC. Dar izoterma
lunii celei mai calde este aceiasi in ambele cazuri (+10 oC).

2.3 Precipitatiile

2.4

Vintul

Vintul prin viteza si directia sa , isi manifesta divers actiunea asupra

organismelor ,el este unul dintre agentii de raspindire a plantelor si organismelor
anemochore.
De asemenea un rol important il are vintul in polenizarea unor plante care se
numesc de aceea amemofile . Tot el poate modifica direct si indirect morfologia
organismelor ori aria lor de raspindire . El influenteaza transpiratia plantelor ,
accelerindo sau incetinind-o.
La fel , mareste evaporatia la suprafata solului si a frunzelor ducind la
dishidratarea plantelor sau la pieaderea mugurilor florali sia frunzelor tinere .
Impotriva vinturilor ,
vegetatia se apara luind
caractere xerofile (frunze
mici si acoperite cu un
strat de ceara , peri ,
ghimpi) si lipinduse de
pamint sub forma de
rozeta sau de pernita ori
tirindu-se la suprafata
solului. Aceasta dispunere
este un mijloc de aparare
impotriva
actiunii
mecanice a vintului.
Sa constatat ca cu cit padurea este mai deasa si formata din esente mai
rezistente la actiunea de dezracinare a vintului cu atit cu atit este mai domolita puterea
acestuia . S-a constatat ca molidul este mai repede dezradacinat decit bradul si pinul ,
acestia din urma avind radacina pivotanta , lunga si bine ancorata in sol .
Influenta vintului asupra animalelor , el ifluenteaza zborul pasarilor . Astfel
unele animale , mai ales dintre cele inferioare , pot fi transportate si desiminate pasiv
prin vint , indeosebi sub forma inchistata sau de germeni de rezistenta .
Se pare ca migratiile pasarilor se fac la o asemenea inaltime unde vinturile
constante le transporta in drumul lor , fara prea multe eforturi din partea lor .
Cunoscut este de asemenea si cazul funigeilor transportati de vint la distante mari ,
plutind in aer vertical sau oblic .

3. Factorii orografici
Factorii orografici (oros = munte, graphein = scriere), numii mai exact
geomorfologici sau fiziografici (physikos = natural) includ relieful i odat cu acesta
altitudinea, expoziia i nclinaia pantelor. Aceti factori acioneaz indirect asupra
organismelor vii i a biocenozelor, modificnd valorile temperaturii, umiditii aerului
i solului, ale luminii i vntului. Altitudinea influeneaz toate cele patru grupe de
factori climatici. Este cunoscut faptul c, odat cu creterea altitudinii, crete i
cantitatea de precipitaii, scad temperatura i presiunea atmosferic, se
intensificvntul i radiaia luminoas.