Studiu Despe Comportamentul in Timp Al Palplanselor Din PVC

CATRE CITITORII NOSTRI:
Astazi vom continua articolul intitulat UN STUDIU DESPRE COMPORTAREA PE

LUNGA DURATA A PALPLANSELOR DIN PVC (titlul original A STUDY OF THE LONGTERM APPLICATIONS OF VINYL SHEET PILES) publicat de US Army Corps of
Engineers1 in 2003 pe care noi l-am gasit foarte interesant.
Multumim pe aceasta cale autorilor dl. Prof. Dr. Ing. Piyush K. Dutta Profesor de la
Universitatea din New Orleans si dl. Prof. Dr. Ing. Uday Vaidya de la Universitatea din
Birmingham, Alabama care, cu multa bunavointa, ne-au acordat dreptul de a-l
traduce si a-l face cunoscut specialistilor din Romania.
Cei care doresc sa-l citeasca in original il pot accesa pe linkul:
http://www.vulcanhammer.net/geotechnical/LR-03-19.pdf .
Pe masura ce-l traducem si-l trimitem prin newsletter il vom pune si pe siteul nostru in
format pdf.
Asteptam cu foarte mare interes comentariile si sugestiile dumneavoastra. Va
incurajam, chiar va rugam, in cazul in care aveti comentarii sau observatii de orice fel
sau descoperiti greseli sau omisiuni sa ne spuneti pentru a modifica corespunzator
documentul.
Cu multa stima
Echipa Spectrum Construct SRL
US Army Corps of Engineers (USACE) este Autoritatea Naional a Statelor Unite ale Americii, care are
misiunea de a furniza servicii publice vitale de proiectare si a da solutii tehnice pe timp de pace si rzboi,
pentru a consolida securitatea nationala, a energiza economia i reducerea riscurilor n caz de catastrofe.
Printre altele, USACE are drept scopuri cunoaterea, protecia, punerea n valoare i utilizarea durabil a
resurselor de ap, monopol natural de interes strategic, gestionarea reelei naionale de msurtori
hidrologice, hidrogeologice i de calitate a resurselor de ap ce aparin domeniului public (si privat la cerere
sau in caz de interes national) precum i administrarea infrastructurii sistemului naional de gospodrire a
apelor.
ERDC/CRREL LR-03-19
A STUDY OF THE LONG-TERM

APPLICATIONS OF VINYL SHEET PILES
ERDC/CRREL LR-03-19
Cold Region Research

and Engineering Laboratory
Piyush K. Dutta and Uday Vaidya
August 2003
UN STUDIU DESPRE COMPORTAREA PE TERMEN LUNG A

PALPLANSELOR DIN PVC
Piyush K. Dutta
Departamenul de inginerie al armatei SUA
Centrul de Cercetare si Dezvoltare
Laboratorul de cercetari pentru regiunile reci
Hanover, NH 03755
Uday Vaidya
Depatamentul de Studiul Materialelor
Universitatea din Birmingham, Alabama
Birmingham, AL 35294
ii
CUPRINS
CUVANT INAINTE............................................................................................................................ v
SUMAR ........................................................................................................................................... vi
1. INTRODUCERE ........................................................................................................................... 1
2. MATERIALUL PVC ....................................................................................................................... 3
Fabricarea PVC-ului.................................................................................................................. 3
PVC n industria de constructii .................................................................................................. 5
Rezistenta la foc ....................................................................................................................... 5
Comparatie a proprietatilor PVC si otel ..................................................................................... 6
3. PALPLANELE I APLICAIILE LOR .......................................................................................... 8
3. PALPLANELE I APLICAIILE LOR .......................................................................................... 9
Ce sunt palplansele................................................................................................................... 9
Aplicatii ale palplanselor............................................................................................................ 9
Indrumator general.................................................................................................................. 10
Considerente de baza in proiectare......................................................................................... 11
Proprietati mecanice ............................................................................................................... 11
4. RECENZIE A LITERATURII DE SPECIALITATE CAT SI A DATELOR PUBLICATE DE
FABRICANTI .................................................................................................................................. 15
Parametrii degradarii PVC-ului ................................................................................................ 15
Modificari ale unor proprietati datorate intemperiilor ................................................................ 15
Schimbari in proprietatile de curgere....................................................................................... 16
Comparatii ale datelor furnizate de producatori ....................................................................... 20
5. REZULTATELE TESTULUI DE EXPUNERE A PLACILOR PVC LA ULTRAVIOLETE ............... 29
Incercarea dinamica la soc (la viteza mica)............................................................................. 31
Incercarea la duritate .............................................................................................................. 36
Incercarea dinamica la soc (la viteza medie)........................................................................... 38
iii
Va urma:
6. REZULTATELE TESTULUI DE IMPACT IZOD A PLACILOR PVC EXPUSE LA UV .................. 43

Esantioanele ........................................................................................................................... 43
Testul Izod .............................................................................................................................. 43
Testul Izod .............................................................................................................................. 44
Rezultate................................................................................................................................. 44
7. TESTUL ACCELERAT LA IMBATRANIRE ................................................................................. 47
8. OBSERVATII IN TEREN............................................................................................................. 49
8. OBSERVATII IN TEREN............................................................................................................. 50
9 DISCUII, CONCLUZII I RECOMANDRI ................................................................................ 57
Discutii .................................................................................................................................... 57
Concluzii ................................................................................................................................. 60
Recomandri........................................................................................................................... 60
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................... 62
ADENDA A: Chestionar catre fabricanti
ADENDA B1. Raspunsul de la firma Materials International, Inc
ADENDA B2. Raspunsul de la firma Crane Products Ltd
ADENDA B3. Raspunsul de le firma Northstar Vinyl Products, LLC
ADENDA D: Raportul dl. Vic Agostinelli Intalnirea cu reprezentantii firmei Vinyl Sheet Piling din New Orleans
District pe data de 27/03/2003
iv
CUVANT INAINTE
Autorii multumesc pentru consiliere i cooperarea Grupului de Consultanta care a
inclus pe Baumy Walter, John Bivona, Tom Wright Wade, Allen Coates, Richard Varuso,
Carolyn Earl, Brett Herr, Jorge Romero, Anjana Chudgar, Victor Agostinelli, Stanley
Woodson, Reed Mosher, Stacey Anastos, i Guggenheimer Carl. Datorm mulumiri
speciale domnilor John Bivona i Tom Wright Wade din Districtul New Orleans pentru
cunostiintele si experinta lor de inalta clasa in folosirea palplanselor din PVC pe care le-au
impartasit cu noi.
De asemenea suntem reunoscatori domnilor Victor Agostinelli si Guggenheimer Carl
pentru informatiile detaliate si pentru punctele lor de vedere pertinente pe care ni le-au
furnizat.
Multzumim dl. Walter Baumy pentru suportul si incurajarea continua de-a lungul
proiectului.
Autorii sunt de asemenea recunoscatori pentru sprijinul acordat fabricantilor de
palplanse PVC n special domnilor Ioan Yeosock de la Materials International, dl. Steve
Kulp de la Northstar Vinyl Products si dl. Tony Groh de la Crane Materials Ltd. pentru
ajutorul si informatiile furnizate prin convorbiri telefonice, prin posta, email cat si in timpul
incercarilor de pe teren.
Sunt mult mai multe persoane decat cele enumerate mai sus care ne-au ajutat la
ducerea la indeplinire cu brio a aceste lucrari carora la multumim si pe aceasta cale, in
special doamnei dr. Elvira Rabinovitch de la Poly-One Corp. Si dl. Louise Parker de la
ERDC-CRREL. Suntem deosebit de recunosctori dl. Carl Guggenheimer pentru suportul
lui continuu si neobosit.
SUMAR2
Acest raport elaborat pentru USACE (vezi nota 1 in prima pagina) sintetizeaz rezultatele
cercetarilor facute pentru aflarea comportarii in timp a palplanselor din PVC pentru a
aborda unele dintre ingrijorarile semnalate intr-un buletin tehnic de specialitate din domeniul
constructiilor cu privire la integritatea, durabilitatea, deteriorarea la soc, normele de aplicare
in constructii si limitele in proiectare a palplanselor din PVC care se gasesc pe piata.
Datele folosite in aceasta cercetare au fost datele disponibile din literatura de
specialitate existenta la momentul respectiv, datele tehnice de la institutele specializate (ex:
Institutul de studiere a vinilului <<Vinyl Institute>>), date provenite de la fabricanti, date
furnizate de specialistii in domeniu si din teste de laborator. Concluziile noastre se refera la
comportamentul materialului pentru palplanse PVC in general si nu la materialul specific
vreunui fabricant anume. Caracteristicile materialului PVC a oricarui fabricant pot varia de
ceea ce a fost, in general, raportat aici.
Urmeaza niste observatii pertinente din industrie:
La palplansele PVC instalate de aproximativ zece ani nu se observa nici un
fel de schimbare semnificativa in material.
Datele publicate in urma a cinci ani de expunere la intemperii a palplanselor
din PVC nu arata schimbari in elasticitate sau rezistenta la incovoiere dar s-au
observat o mica degradare a rezistentei la soc.
Materialul de baza PVC a fost extrem de bine studiat si pentru el exista date
exhaustive disponibile de la organizatii precum Institutul de cercetari pentru vinil
(Vinyl Institute), Vinil in Proiectare (Vinyl by Design), etc.
PVC-ul este utilizat n medicin, echipamente electrice i industria de
construcii de aproape 50 de ani.
In unele locuri s-a observat ca numai degradarea datorata coroziunii la
palplansele metalica este cu mult mai rapida decat orice alta schimbare la cele din
PVC.
Cei patru fabricanti de palplanse PVC din SUA au abordari de proiectare
diferite in ceea ce priveste compozitia materialului cat si a formei geometrice a
palplansei.
La aceasta data nu sunt nici un fel de standarde ale ASTM3 sau alte
standarde care sa evalueze performanta palplanselor din PVC.
Noi am efectuat o serie de teste de laborator descrise mai jos:
Imbatranire accelerata:
Testul de imbatranire accelerata a fost efectuat pe esantioane de palplanse din PVC
fierte 1, 2, 10 si 20 de ore care au fost supuse la testul de incovoiere si rezultatele
Acest capitol (EXECUTIVE SUMARY in original) foloseste paragrafe din document (este adresat celor care au dorit o
sinteza si care nu aveau intentia de a citi intreaga documentatie). Pentru a nu altera in nici un fel documentul, am
procedat si noi asisderea.
3
American Society for Testing and Materials
vi
comparate cu esantioane ne fierte. Nu s-a observat nici o diferenta semnificativa in

rezultatele testelor.
Expunere la raze UV:
Pentru a studia efectele expunerii la radiatii UV, s-au pregatit dou seturi de mostre.
Primul set a fost expus la radiatii UV de 350 nm, 9500-W/in2 i apoi supuse unui test la
soc conform ASTM 3763 efectuat cu un aparat Instron 8250
(http://www.google.com/search?q=Instron+8250&ie=utf-8&oe=utf-8&aq=t&rls=org.mozilla:enUS:official&client=firefox-a). Cea mai mica amprenta lasata de proba de impact a fost
la
esantionul expus pe durata cea mai lunga la UV. Testul de duritate Rockwell a aratat o
crestere in duritate a suprafetei proportionala cu durata expunerii la UV.
Testul de rezistenta la soc:

Un alt lot de probe expuse n mod similar radiatiilor UV a fost supus la teste de
impact Izod. A fost observata o degradare progresiv neliniare a rezistentei la impact
proportionala cu timpul de expunere la razele UV. Cu o investigaie mai exhaustiv i
sistematic ar fi posibil s se dezvolte un model pentru a prezice o rata de degradare in
timp.
n analiza comportarii generale a palplanselor din PVC s-a observat ca daca nu
degradarea proprietatilor de rezistenta a materialului este un factor in folosirea lor, pe
durata lunga, alegerea profilului si a metodei de instalare trebuie sa tina cont de valoarea
scazuta a modulului de elasticitate al materialului. Nu am luat in considerare tehnici de
proiectare in acest studiu scurt, aceasta fiind in afara scopului lucrarii, dar,observm c,
datorit naturii vsco-elastice a PVC-ului, o degradare a modulului va avea loc in timp, ca
rezultat o deformarea excesiv poate s apar pe termen lung sub o sarcin dat insa fr
nici un fel de avarie. Aceasta deformare sub sarcina ar putea fi inacceptabila, iar acest
lucru trebuie s fie luat n considerare atat la selecia materialului cat i in faza de
proiectare. Productorii de palplanse PVC trebuie s puna la dispozitie datele de rezistenta
la curgere a materialului, functie de timp si sarcina, astfel incat sa se poata calcula
deformarea maxima pentru durata de viata a palplansei.
La proiectele cu palplanse PVC, datorita materialului vasco-elastic, ar trebui folosit
drept criteriu de baza deformarea maxima admisibila in loc de rezistenta admisibila la
intindere.
S-a observat ca, in timp ce n multe cazuri se pot obtine economii insemnate prin
nlocuirea palplanelor din oel cu palplane PVC, o abordare solida a proiectarii bazata pe
cerine funcionale, bine definite, este esentiala. Cerinele funcionale, in plus fa de
meninerea pe termen lung a integritatii proiectului, trebuie s includ, de asemenea,
diferite grade de rezistenta la diverse riscuri, cum ar fi suprancrcarea accidental, de
impact, foc, vandalism, etc.
Cerinele funcionale ar trebui s ia n considerare, de asemenea, cerinele speciale
de ntreinere, cum ar fi: inspecii frecvente, nlocuirea de piese deteriorate, de indepartare
a materialelor combustibile din apropiere, etc. n cazul n care sigurana vieii sau alte
riscuri sunt implicate, proiectarea va trebui sa abordeze de asemenea aceste riscuri.
vii
Trebuie luata in consideratie si existenta pe piata a palplanselor fabricate din rasini sintetice
(polymeri) armate cu fibra de sticla (vom incerca sa introducem, ca sa fim in spiritul
american, conceptul de Polymer Armat cu Fibra - PAF)4, alegerea lor pentru diferite aplicatii
inlocuind palplansele PVC cu aceleasi metode de proiectare si instalare descrise mai sus.
Pe de alt parte, productorii ar trebui sa ceritifice calitatile materialelor pe baza de teste
standardizate efectuate de laboratoare de testare independente (n.n. acest lucru s-a facut
intre timp, aceste teste fiind publicate). Folosirea palplanselor sintetice (PVC si PAF)
trebuie sa indeplineasca cele doua criterii, flambaj minim si rezistenta la toate fortele la care
vor trebui sa faca fata.
FRP- Fiber Reinforced Polymer
viii
UN STUDIU DESPRE COMPORTAREA PE TERMEN LUNG A

PALPLANSELOR DIN PVC
PIYUSH K. DUTTA SI UDAY VAIDYA
1. INTRODUCERE
Muli ingineri constructori de la USACE au constatat c nlocuirea palplanselor grele din
otel cu palplanse din PVC sau FRP, mult mai usoare in greutate, poate reduce costurile de
instalare, la o singura lucrare, cu un procentaj de 30-50%. Aceasta este o economie
semnificativa avand in vedere ca multe milioane de dolari sunt cheltuite anual de administratiile
locale ale acestui organism in refacerea de maluri si in inlocuirea palplanselor de metal
ruginite. De notat totusi, ca niste semne de intrebare au fost ridicate recent printr-un articol din
Buletinul Informativ al Constructiilor (Engineering and Construction Bulletin (ECB) No. 2002-31
(CECW-EWS 28 October 2002)) despre compozitia, durabilitatea, rezistenta la soc,
standardele de instalare si proiectare.
Acest raport, elaborat pentru USACE (vezi nota 1 in prima pagina), sintetizeaz rezultatele
cercetarilor facute pentru aflarea comportarii in timp a palplanselor din PVC pentru a aborda
unele dintre ingrijorarile semnalate intr-un buletin tehnic de specialitate din domeniul
constructiilor cu privire la integritatea, durabilitatea, deteriorarea la soc, normele de aplicare in
constructii si limitele in proiectare a palplanselor din PVC care se gasesc pe piata. Datele
folosite in aceasta cercetare au fost datele disponibile din literatura de specialitate existenta la
momentul respectiv, datele tehnice de la institutele specializate (ex: Institutul de studiere a
vinilului <<Vinyl Institute>>), date provenite de la fabricanti, date furnizate de specialistii in
domeniu si din teste de laborator.
Concluziile noastre se refera la comportamentul materialului pentru palplanse PVC in
general si nu la materialul specific vreunui fabricant anume. Caracteristicile materialului PVC a
oricari fabricant pot varia de ceea ce a fost, in general, raportat aici.
S-a observat in timp ca n multe cazuri se pot obtine economii insemnate prin nlocuirea
palplanelor din oel cu palplane PVC, o abordare solida a proiectarii bazata pe cerinele
funcionale bine definite este critica. Cerine funcionale, in plus, fa de meninerea pe termen
lung a integritatii proiectului, trebuie s se includ, de asemenea, diferite grade de rezistenta la
diverse riscuri, cum ar fi suprancrcarea accidental, de impact, foc, vandalism, etc. Cerinele
funcionale ar trebui s ia n considerare, de asemenea, cerinele speciale de ntreinere, cum
ar fi inspecii frecvente, nlocuirea de foi deteriorate, de indepartare a materialelor combustibile
1
Str. Eroului nr. 169, com. Chiajna, Ilfov-077040, Romania; Tel: +40214360496; Fax: +40214360186; Mobil: +40746123333 / +40720527760
E-mail: office@spectrum-construct.ro; www.spectrum-construct.ro
NR.REG.COM. J40/8294/2005; C.I.F. RO17556303; EMPORIKI BANK SUC.P-ta Alba Iulia; IBAN (LEI) RO35 BSEA 0050 0000 0024 1076
din apropiere, etc. n cazul n care sigurana vieii sau alte riscuri sunt implicate, proiectarea va
trebui sa abordeze de asemenea aceste riscuri. Trebuie luat in consideratie si existenta pe
piata a palplanselor fabricate din rasini sintetice (polymeri) armate cu fibra de sticla (vom
incerca sa introducem, ca sa fim in spiritul american, conceptule de Polymer Armat cu Fibra PAF), alegerea lor pentru diferite aplicatii inlocuind palplansele PVC cu aceleasi metode de
proiectare si instalare descrise mai sus. Pe de alt parte, productorii ar trebui sa certifice
calitatile materialelor pe baza de teste standardizate efectuate de laboratoare de testare
independente (n.n. acest lucru s-a facut intre timp, aceste teste fiind publicate). Folosirea
palplanselor sintetice (PVC si material compozit) trebuie sa indeplineasca cele doua criterii,
flambaj minim si resitenta la toate fortele la care vor trebui sa faca fata.
Capitolul 2 din prezentul raport ofer o vedere generala a PVC-ului ca material aa cum
este folosit n fabricarea palplanselor din PVC.
Capitolul 3 discut mai multe exemple de aplicaii pentru pregatirea cititorilor in
intelegerea cerintelor de functionare a palplanselor.
Capitolul 4 analizeaz datele publicate in literatura de specialitate pana acum, datele
puse la dispozitie de fabricanti cat si experienta diferitilor constructori.
Capitolele 5-7 detaliaza rezultatele testelor de laborator.
Capitolul 8 prezinta rezultatele constatarilor de pe teren iar capitolul 9 ofer concluzii i
unele recomandri pentru viitor.
2
2. MATERIALUL PVC
PVC-ul este unul dintre cele mai comune, utilizate pe scar larg i mai vechi materiale
plastice dezvoltate comercial. Acesta este fabricat cu ajutorul a dou resurse naturale, sare
(57%) i petrol (43%). Utilizarea lui variaz de la jucarii pentru copii, la tevi, tamplarie pentru
ferestre si usi, cabluri electrrice si pana la pungi folosite la depozitarea sangelui. Se estimeaz
c producia mondial actuala este de ordinul a 56 miliarde lire sterline/an (n.n. aceste date au fost
pentru anul 2002, in 2009 productia scazuse la apoximativ 40 miliarde USD, in parte datorita crizei economice),
din care numai producia din SUA este de 14.6 miliarde de lire sterline, aproximativ 25%. In
majoritatea tarilor sunt aplicate standarde nationale si internationale stricte care guverneaza
fabricarea PVC-ului. Datorita acestei regularizari exista practic un risc extrem de mic prin
utilizarea lui.
PVC-ul are o istorie solida de peste 50 de ani de utilizare in domeniul comercial. El a
fost prima oara fabricat in 1926 de Dr. Waldo Semon de la BF Goodrich (sursa Vinyl Institute,
2003). Prima oara a fost utilizat la fabricarea garniturilor pentru amortizoare in anii treizeci dar
penetrarea adevarata a acestui material in industrie nu s-a produs pana in anii cincizeci cand a
fost folosit la fabricarea tevilor de irigatii.
Cei mai multi polimeri contin carbon, hidrogen si oxigen, toate intretinand arderea si
deci, in general, polimerii sunt susceptibili la foc. Cu toate acestea, aproximativ 57% din masa
PVC-ului este clorul care-l face ignifug si deci il face un material preferat in instalatiile electrice
si accesorii. Datorita toxicitatii foarte mici este folosit in ambalaje pentru produse alimentare.
Mai mult, aditivii folosii n PVC sunt ndeaproape reglementati de ctre Agenia pentru
Protecia Mediului din SUA5, de Agentia pentru Controlul Produselor Alimentare si al
Medicamentelor6 cat si de Comisia pentru Asigurarea Sigurantei Produselor Consumatorilor7
(Vinyl by Design, 2003).
Fabricarea PVC-ului
Cei mai multi ingineri de structuri sunt suficient de familiarizati cu fabricarea i
prelucrarea otelului precum si cu proprietile sale structurale experimentate in aplicatii zilnice.
Utilizarea PVC-ului pentru scopuri structurale ar putea ridica probleme, uneori, din cauza
nefamiliaritatii acestor ingineri cu fabricarea si prelucrarea lui. Vom discuta pe scurt procesele
fundamentale implicate n fabricarea PVC si apoi vom discuta despre proprietile sale
generale.
5
Environmental Protection Agency (EPA)
Food and Drug Administration (FDA)
Consumer Product Safety Commission (CPSC)

3
Aa cum s-a spus mai nainte, producerea PVC-ului presupune dou componente: petrol i
sare. Petrolul sau gazele naturale trec printr-un proces numit cracare, pentru a face etilen,
care este combinata cu clor pentru a produce clorur de etilen. Un alt proces de cracare
transform clorura de etilen n monomerul clorur de vinil. n cele din urm, printr-un proces
cunoscut sub numele de polimerizare, monomerul este convertit ntr-un praf alb fin de PVC:
rin de vinil.
Figura1 schematizeaza procesul de obtinere a PVC-ului care poate fi vazut in forma
pulbere de rin bruta in Figura 2 (Vinyl Institute, 2003).
Pulberea de rin bruta este apoi combinata cu alte ingrediente pentru a atinge diferite
proprietati dorite. Celelalte componente sunt numite aditivi si modificatori. Proporiile i
procesele utilizate n combinarea acestor ingrediente (care sunt de multe ori secrete de
productie ale fabricantilor) dau proprietile finale al PVC-ului. Exist multi aditivi folositi in
industria de PVC, acestia includ stabilizatori (care mpiedic descompunere PVC-ului la
caldura); plastifiani (reduc viteza de topire la extrudare); lubrifiani (care ajuta la alunecarea
mai buna a materialului in timpul procesului de extrudare); modificatori de impact (ajuta PVC-ul
sa capete o rezistenta mai buna la impact); aditivi de umplutura (care sunt, practic, materiale
inerte ce ajuta pentru a da densitatea si consistenta corespunztoare) si in sfarsit coloranti. Ali
aditivi utili includ absorbanti de UV, agenti ignifugi, antistatici, fungicide, odorizanti, i agenii
ce diminueaza emanatia de fum in caz de foc.
Figure 1 Fluxul fabricarii PVC-ului

(prin amabilitatea Vinyl Institute 2003 )
Figure 2 Granule de PVC pur
Exista multe standarde, inclusiv standardele ASTM, care sunt utilizate de industria PVC
i de autoritile guvernamentale pentru reglementarea cantitatilor de aditivi i a proprietilor
finale din PVC.
4
De-a lungul anilor, avantajele generale ale PVC-ului ca material au devenit evidente. n
general, s-a dovedit ca acesta este uor (ca greutate) pentru aplicatii structurale, rezistent la
foc, ieftin si foarte prietenos mediului. Folosirea lui pe scara larga la pungile de pastrare a
sangelui pentru transfuzii, pentru tuburile de interventie intra-venoasa, seringi cat si pentru
ambalajele care vin in direct contact cu alimente si bauturi face dovada necontestabila a
netoxicitatii lui. In plus este un material izolator electric foarte bun ceea ce conduce la o gama
larga de aplicatii in industria electrotehnica. In general este durabil si reciclabil.
PVC n industria de constructii
PVC-ul a fost utilizat pe scar larg n industria de construcii de peste cincizeci de ani.
Tamplaria pe baza de vinil a devenit foarte frecventa. Alte aplicatii includ garduri, balustrade,
decking8, pardoseli i perei, lambriuri i acoperiuri. Deoarece este total impermeabil, este de
asemenea utilizat ca o barier de vapori in constructii. Vinilul este destul de flexibil si foarte
bun izolator electric astfel fiind utilizat cu mare succes la mantale de cabluri i conductori
electrici .
Rezistenta la foc
Rezistenta la foc a PVC-ului depinde n mare msur de combinaiile exacte a aditivilor
i a modificatorilor din compozitia sa. Cand este folosit ca material izolant in industria
electrotehnica, PVC-ul trebuie sa indeplineasca standardele de siguranta impuse de
NFPANEC9. Coninutul ridicat de clor din PVC l face n mod inerent mult mai rezistent la foc
dect cele mai multe materiale alternative din industria de produse electrice. Componentele
electrice din vinil ard de obicei la peste 315 C atunci cnd o surs de flacr sau cldur este
aplicata, dar acestea se sting singure atunci cnd surs de flacr este eliminata (Vinyl by
Design, 2003). Cnd arde, PVC-ul degaja mult mai putina caldura decat multe alte materiale
plastice izolante. Ca i la multe alte produse similare, PVC produce prin ardere elemente
toxice. Arderea produce dioxid de carbon i monoxid de carbon, acesta din urm fiind extrem
de toxic.
Pentru mai multe informatii vezi www.garduri-pvc.ro;
National Fire Protection Associations National Electrical Code
5
Comparatie a proprietatilor PVC si otel

Caracteristicile mecanice ale otelului sunt net superioare celor ale PVC-ului. In tabelul 1
prezentam o comparatie intre caracteristicile mecanice principale dintre cele doua materiale.
PVC-ul este de aproximativ ase ori mai usor in greutate, dar de zece ori mai slab dect oelul.
Modulul de tractiune al PVC-ului este aproximativ 1/80 din cel al otelului astfel incat pentru o
sarcina aplicata pe o grinda, sageata de incovoiere a PVC-ul este de 80 de ori mai mare decat
cea a otelului. Cu toate acestea, avantajul greutatii scazute a PVC-ului, avantajul de izolator
electric (care este un element important pentru protecie la trsnet) i costuri mai reduse fac
din PVC o solutie atractive pentru multe situatii. O comparaie a proprietilor oel i a PVC-ului
este data grafic n Figura 3 i schematic ca forta-deformare (aproximativ) n Figura 4.
Tabelul 1. Comparatie a proprietatilor mecanice dintre otel si PVC
Proprietate
Otel
PVC Rigid (testat de ASTM)
Rezistena la traciune (N/mm)
400-550
41-52 (D638)
Elongatia la rupere (%)
21
40-80 (D638)
Limita de curgere (N/mm)
248
41-45 (D638)
Rezistenta la compresiune (N/mm)
55-90 (D695)
Rezistenta la incovoiere (N/mm)
69-90 (D790)
Modulul de elasticitate (N/mm)
207
2413-4137 (D638)
Modul de incovoiere
2068 (D790)
Test impact Izod10 (ft-lb/in)
12
0.42.2 (D256A)
Duritate (Brinell)
131
65-85 (D2240)
-6
Coeficientul de dilatare (m/m pe C)
15.12 x 10
50-100 x 10-6 (D696)
HDT11 (C)
60-77 (D648)
Conductivitatea termica (w/m C)
43
0.19(C177)
Densitatea (g/cm)
7.83
1.27-1.55(D792)
Porozitatea (absorbtia de apa in 24h) (%)
0.04-0.4(D57)
10
Testul la impact Izod (ASTM D256 and ISO 180; link http://www.ptli.com/testlopedia/tests/izod-d256-iso180.asp). Nu am
transformat rezultatele in unitati ISO pentru ca testul, desi identic ca procedura, foloseste un specimen putin diferit ca
dimensiuni(vezi linkul de mai sus). Pentru o aprecciere a datelor din tabel, factorul de multiplicare este: 1 ft-lb/in= 53.37855
J/m.
11
HDT este temperatura la care un polimer sau un eantion de plastic se deformeaz sub o sarcin specificat
6
Figura 3. Comparatie intre proprietatile otelului si cele ale PVC-ului.
Figura 4. Curba forta/deformare a OL si a PVC.
7
Palplansele din otel sunt utilizate pe scar larg, n sapaturi pentru pereti de sustinere si
lucrari structurale pentru fundaii (ex: incinte uscate). Parametrii de corodare ai otelului sunt
luati in consideratie (calculati si aplicati) pentru o singura parte a palplansei. De cele mai multe
ori, in realitate, cele doua fete ale unei palplanse sunt expuse la doua conditii de corodare
diferite. De exemplu, o parte a unei palplanse de la un chei este expusa conditiilor marine pe
cand cealalta este expusa unor conditii de contact cu un sol foarte acid. In sol virgin se
uziteaza o pierdere de material de 0.015 mm/fateta/an. In cazuri de umpluturi recente cu
pamant sau pamanturi contaminate industrial viteza de corodare poate fi mult mai mare si in
aceste cazuri este nevoie de aplicare de straturi protective (dar acestea trebuiesc judecate de
la caz la caz).
Corodarea in atmosfera a oelului este de aproximativ 0.035 mm/fateta/ an, dar condiiile
locale cat i poluarea pot produce o rat mult mai mare. n mediile marine, sub fundul
oceanului, corodarea este sczuta, de aproximativ 0.015 mm/fateta/an, in timp ce viteza de
corodare in zona imersa este n mod normal considerata la 0.035 mm/fateta/an. In zona de
spalare situatia este diferita, progresia de corodare fiind de aproximativ 0.075 mm/fateta/an
(Corus, 2001).
Figura 5 sintetizeaza progresia corodarii oelului n diferite medii.
Figura 5. Viteza de corodare a palplanselor din otel in diferite medii
8
3. PALPLANELE I APLICAIILE LOR

Ce sunt palplansele
Termenul perete de palplanse este utilizat pentru o imbinare (o asamblare) de palplanse care
formeaza un tot unitar ce este proiectat a rezista la sarcini orizontale, spre deosebire de piloi
care sunt elemnte individuale si care preiau, de regula, sarcini verticale sau de-a lungul axei
lor. Cu toate acestea, n anumite circumstane, palplanele pot prelua, de asemenea, unele
incarcaturi verticale.
Pana acum 15-20 de ani (nn:raportul a fost elaborat in 2003) palplansele erau fabricate din
lemn (nn:de obicei lemn tare, exotic), otel si beton armat dupa care au aparut palplanse din PVC si,
mai recent, din material compozit (rasini armate cu plasa de fibra de sticla).
Tipul de palplansa folosit este in genere dictat de bugetul proiectului. Palplansele din otel
domina piata, un procentaj insemnat din acestea fiind folosite in mod temporar, adica ele sunt
extrase la sfarsitul lucrarilor si refolosite de mai multe ori.
Aplicatii ale palplanselor.
Lucrarile in care se folosesc pereti de palplanse sunt multe si variate. Acestia pot fi folositi
drept ecran de etansare (bariera impotriva infiltratiilor) unde peretele este in cea mai mare
parte ingropat si este supus la sarcini laterale (orizonatele) minime (fig. 6a); terasamente
(pereti de sustinere) (fig. 6b) sau pereti pentru protectie a malurilor (fig. 6c). In aceste aplicatii
partea de jos a peretelui de palplanse este ingropata iar partea de sus este supusa la forte
orizontale (laterale) exercitate de sol. In aplicaiile de protectie de maluri, palplanele sunt
folosite pentru a stabiliza malul mrii sau a rmului prin prevenirea eroziunii cat si a afuierii de
catre maree i aciunea valurilor.
Aceste palplanse sunt de regula instalate prin vibro-infigere directa sau cu ajutorul sabotilor
sau sabot/jet de apa iar in spatele lor se pune umplutura cu pamant local sau, unde este
nevoie, din pamanturi selectate. Acesti pereti vor fi supusi pe de o parte la presiunea exercitata
de pamant si pe de alta parte la presiunea apei. In unele aplicatii de protectie de maluri sau
prevenire a inundatiilor peretele de plaplanse va iesi deasupra nivelului terenului (fig. 6d) unde
va fi supus unei presiuni unilaterale din partea apei. In aceste cazuri peretele trebuie sa fie
destul de puternic pentru a rezista presiunii hidrostatice cat si fortei valurilor in caz de furtuna
(unde este cazul). Cei mai multi pereti de palplanse sunt ancorati pentru stabilizarea la
contrapresiunea exercitata de pamantul din spatele lor. Cei mai multi fabricanti publica date
tehnice care ajuta proiectantii in a decide ce sisteme de ancorare sunt necesare cat si
metodele de instalare a plaplanselor in diferite soluri.
9
Figura 6. Domeniile de utilizare a palplanselor
Indrumator general
Manualul elaborat de USACE EM 1110-2-2504 din 1994 da liniile directoare de instalare a
palplanselor cu recomandari de coordonare intre proiectantii de imbunatatiri funciare, inginerii
geotehnicieni si cei de structuri. Deciziile finale pentru proiectare i construcie sunt luate de
obicei dup o coordonare ntre proiectanti i interesele locale. Consideraiile geotehnice sunt
primordiale in determinarea condiiilor de instalare i de stabilitate. Calculul de rezistenta va
conduce la decizia privind tipul de perete (in consola sau ancorat), material (otel gros sau
subtire, lemn, beton, PVC, sau compozit). Proiectantul trebuie s ia n considerare posibilitatea
deteriorrii materialelor in timp i efectul acestei deterioarari asupra integritatatii structurale a
intregului sistem.
10
Considerente de baza in proiectare

Palplansele se comporta practic ca grinzi in consola. Pentru o anumita incarcare intinderea si
incovoierea sunt n primul rnd controlate de doi parametri de baz: E, modulul de elasticitate
a materialului, i I, momentul de inerie. n timp ce E este proprietatea fundamental a
materialului, I depinde de adancimea i profilul seciunii palplansei. Frorma ondulata a
palplansei de tip "Z crete pur i simplu valoarea momentului de inertie I. O privire sumar
asupra palplanselor din clasa grea a oricaruia dintre productori arata adancimi mai mari ale
profilului Z cat si grosimi mai mari ale materialului. Ecuaia cheie de proiectare pentru a limita
deformarea grinzii are forma
= M(x)/E x I(x)
care arata ca sageata depinde de produsul EI care se numeste rigiditate. Cu cat este mai
mare rigiditatea cu atat este mai mica sageata. Dupa cum am mentionat mai devreme,
deoarece valoarea E pentru otel este de 206,8 kN/mm2 fata de 2,6 kN/mm2 pentru PVC,
sageata unei palplanse din PVC va fi de proximativ de 80 de ori mai mare decat a uneia din
otel. Testele efectuate de ctre ERDC (Engineer Research and Development Center) din
cadrul USACE, in Laboratorul de Cercetare Pentru Ingineria in Constructii din Champaign, IL,
n cadrul CPAR (Construction Productivity Advancement Program) a definit trei clase de
palplanse comerciale:
Usoare
EI minim de 5,6 x 103 kN x mm2 pe metru de palplansa;
Medii
Grele
Valorile momentului de inertie I al palplanselor PVC din clasa grea sunt in jur de 12.287
cm4/m.
Pentru palplansele din PVC E=2,6 kN/ mm2 si I=12.287 cm4/m deci EI=7,63 x 103 kN x mm2
care se incadreaza, in mod clar, in cerinta de clasa de palplanse usoara conform definitiilor
date mai sus de CPAR.
Proprietati mecanice
Modulul de elasticitate
Am artat c modulul de elasticitate, E, este o proprietate importanta al materialului. In testele
de rezistenta la fortele axiale (compresiune sau intindere) curbele de solicitare-deformare ale
11
PVC-ului sunt non-lineare, astfel ncat trebuie considerate atat modulul tangentei (t1) cat si
modulul secantei (dreapta OS) (fig. 7).
Figura 7. Curba solicitare-deformare a unui material vasco-elastic
Modulul tangentei este mai mare decat modulul secantei. In aplicatiile in care sarcinile sunt
mari se foloseste cu precadere modulul secantei. Deoarece palplansele sunt fabricate prin
metoda extrudarii trebuie determinat daca directionalitatea extrudarii are vreo in fluenta asupra
proprietatilor discutate mai sus. Un studiu recent facut pe o palplansa PVC de catre Tom and
Tom (in anul 2002) din cadrul ERDC GSL (Geotechnical and Structures Laboratory) a
demonstrat c nu exist nici o anizotropie semnificativ n material. Temperatura are un efect
semnificativ asupra modululi de elasticitate. Modulul crete la temperaturi mai mici i scade la
temperaturi mai ridicate. Testele efectuate pe o plaplansa din PVC (Fig. 8) au artat c peste
temperatura de 60C reducerea modulului este semnificativ iar peste 82C modulul se reduce
drastic.
Rezistenta materialului
Alta proprietate importanta este rezistenta materialului. Atat rezistenta la tractiune cat si la
compresiune sunt importante pentru a determina la ce sarcini sau momente va ceda palplansa
din PVC. Desigur, avand n vedere proprietatea de elongatie mare a materialului, un perete din
palplansa PVC poate ceda foarte rar la sarcinile ce actioneaza pe timpul functionarii dar poate
deveni foarte instabil daca o suprasarcina extrem este aplicata accidental. Rezistenta la
incovoiere a PVC-ului este de asemena foarte importanta pentru calculul deformarii sub
sarcina si pentru studierea modului de fisurare si/sau de rupere.
12
Figura 8. Efectul temperaturii asupra modulului de elasticitate a PVC-ului la imbinare

(palplansa fabricate de Crane Plastics). (Test efectuat de E.R. Harrel, Polymer Diagnostics,
Inc.; http://www.polymerdiagnostics.com.)
13
Curgere (fluaj)
Toate materialele vasco-elastice sufera fluaj, n care materialul continu s se deformeze sub
o sarcin constant deformare ce continua pana cand aceasta cedeaza (Fig. 9). La sarcini
reduse, fluajul nu este deloc o problem deoarece este nevoie de un timp extrem de lung
pentru a deforma materialul; cu toate acestea, la o sarcin aplicata mai mare, PVC-ul poate
curge si in combinatie cu o temperatura mai ridicata poate grabi cedarea.
Figura 9. Curgerea la un material vasco-elastic
Rezistenta la soc
Palpansele sunt instalate cu vibro-infigatoare sau ciocane pneumatice, sunt supuse la impactul
cu moloz, piatra, roca si la alt fel de lovituri/socuri neprevazute sub incidente diverse.
Rezistenta la impact este masurata prin testul loviturii cicanului pendulant (ASTM D 256 sau
Testul Izod) sau printr-un test de cadere libera a unei greutati (probe) cu o geometrie speciala
(ASTM D 4226 sau Drop dart test). Msurarea energiei la momentul impactului indic
rezistena la soc a materialulului. Momentan (nn: anul 2003) nu exist un standard privind valori
minime acceptabile pentru rezistenta la impact. Experiena in acest domeniu a celor care au
folosit palplansele PVC de peste zece ani (nn: raportul a fost facut in 2003) este satisfctoare.
14
4. RECENZIE A LITERATURII DE SPECIALITATE CAT SI A DATELOR PUBLICATE DE

FABRICANTI
Parametrii degradarii PVC-ului

Degradarea in timp a proprietilor mecanice discutata anterior este o preocupare majora a
utilizatorilor palplanselor din PVC. Factorii care influenteaza proprietatile mecanice ale PVCului la expunere atmosferica includ radiaiile UV, temperatura aerului, ploaia, poluanii i
umiditatea relativ.
Doza de UV (energia razelor ultraviolete) de la radiaiile solare variaz n funcie de locaie.
Lungimea de und a radiaiei care afecteaza materialul PVC este in plaja de 295-380
nanometri (nm). La aceste lungimi de und, UV are suficient energie pentru a rupe legaturile
chimice (Summers i Rabinovitch, 1999). Temperatura exterioara a aerului variaz de obicei
intre -40 C i +50 C, dar atunci cand sunt expuse la soare, temperatura palplanselor poate
depi +50 C fiind o combinatie intre temperatura aerului, radiaiile infraroii, efectul vntului
cat i evaporare a apei.
Precipitaie variaz n funcie de locaie, fiind intre 0 si 254 cm pe an. Ploaia spala de obicei
particulele libere de la suprafaa palplanselor dar ea poate, de asemenea, sa depuna si
particule ce pot reactiona cu PVC-ul. Umiditatea relativa variaza intre 10% si 100% si poate
favoriza depunerea de poluanti pe suprafata materialului. Gama de poluani este larga i
include CO2, NO2, O3, SO2 i praf.
Modificari ale unor proprietati datorate intemperiilor
Degradarea proprietatilor chimice ale PVC-ului a fost bine studiata si documentata de ctre
Rabinovitch et al. (1993a, 1993b). Aceste procese de degradare conduc la decolorare, sablare
i fragilizare a materialului. Cu toate acestea, acest tip de mbtrnire se limiteaz la o
adncime de nu mai mult de 150 m (0,006 in). D-na Rabinovitch i colegii au expus PVC
extrudat la un unghi de 45 cu fata la sud, in conformitate cu ASTM D1435, n Arizona (cald,
uscat, incidenta mare de raze UV), Florida (cald, umed, incidenta mare de UV) i Ohio (climat
nordic, industrializat). Expunerea a fost continua pentru unul, doi i cinci ani. Proprietile
mecanice au fost apoi msurate pe mostre expuse i neexpuse. Figura 10 prezinta schimbarile
mecanice a esantioanelor expuse cinci ani. Datele indic faptul c, n general, proprieti cum
ar fi rezistenta la incovoiere, modulul de incovoiere, rezisten la traciune cat si modulul de
traciune nu se schimb sau, in orice caz cresc foarte puin n cursul celor cinci ani de
expunere n aer liber pentru toate climatele SUA. Datele arat de asemenea c, n contrast cu
proprietile de mai sus, rezistenta la impact scade semnificativ in timp, cu cea mai mare
reducere fiind observata in zonele calde, de expunere mare la UV cum ar fi Arizona si Florida.
15
Figura 10. Influenta intemperiilor asupra PVC-ului
Schimbari in proprietatile de curgere

Unul din fabricantii de palplanse PVC a efectuat benevol teste pentru determinarea rezistentei
la curgere in conformitate cu metoda de testare ASTM D5262-92. Esantionul a fost supus la o
forta de intindere constanta de 43% din limita de curgere pentru o durata de 10.000 de ore la
care elongatia a fost de 1,80% si la o forta de 65% din limita de curgere, pentru aceeasi
durata, elongatia fiind de 2,78%.
Alungirea n timp este prezentat n figura 11, i scdere progresiv a gradientului de
deformare n Figura 12.
n ceea ce privete fluajul, un alt productor (Materials International) constat "Cedarea la
curgere este deformarea sau curgerea plastica a vinilului atunci cnd este supus la o ncrcare
16
constant n timp i poate fi ignorata n cazul n care fortele sunt meninute sub 50% din limita
de curgere.
Pentru o forta aplicata de 27,6 N/mm2 pe o durata de 75 de ani este prognozata o elongatie de
2,50%. Fabricantul sugereaza o forta de proiectare de 22.06 N/mm2 care este aproximativ
50% din limita la rupere (43.5 N/mm2) a materialului fabricat de ei.
Figura 11 Testul la curgere al vinilului folosit pentru fabricarea palplanselor (Sursa:

Raportul final Northstar Vinyl Sheet Piles modele 1900 si 9400.
10,000 ore test masurarea rezistentei la curgere efectuat de
SGI Testing Services, LLC, Proiect nr: SGI1035 26 iulie 2001.)
Laboratorul Polymer Diagnostics Inc, in raportul lor Modele pentru prognozarea

modulului materialului PVC funcitie de timp si temperatura a SU17A-1, 1998 catre Crane
Plastic Company, un alt producator de palplanse PVC, prognozeaza shear stress relaxation
17
modulus la temperaturi diferite printr-o serie de curbe cum se arata in fig. 14. Acesta este un
alt mod de prezentare a proprietatii de curgere a PVC-ului in functie de temperatura. Conform
cu acest fabricant, modulul de curgere pentru o perioada de 30 de ani a oricarei rasini de vinil
este de aproximativ 45% din modulul iniial de elasticitate. Modulul de curgere al rasinii lor
PVC ajunge la 1.324 N/mm2 la 50 de ani i 1.455 N/mm2 la 30 de ani.
Figura 12. Rata fluajului scade in timp
18
Figura 13. Rezistenta la curegere si parametrii de proiectare recomandati de

Materials International, Inc. (Sursa: Materials International, Engineering
Considerations 052002.doc. 5/20/2002.)
Figura 14. Shear stress relaxation modulus of Crane Plastics SU17A-1 PVC.
(After Polymer Diagnostics Inc, 1998. Courtesy, Crane Plastics Company.)
19
Este evident c toti cei trei productori recunosc problema limitei la curgere a vinilului si
recomanda proiectarea cu meninerea nivelului fortei aplicate sub 27 N/mm2 calculul la
deformare bazat pe modulul de curgere limita de 50 de ani, adica 1.324 N/mm2.
Comparatii ale datelor furnizate de producatori
Datele furnizate de producatori releva informatii cruciale despre comportarea in exploatare a fiecarei
palplanse pe care le fabrica. Datele au fost solicitate printr-un chestionar, a carui copie este in Anexa A.
Anexele B1, B2 si B3 arata raspunsurile primite de la trei producatori. Extrase din raspunsuri sunt date
in Tabelul 2 pentru o mai usoara comparatie.
20
Intrebare
Materials
International12
12
Crane Products12
12
Northstar13
1. General: Nume,
adresa, tel., fax,
adresa e-mail si
website (daca exista)
Materials International
4501 Circle 75 Parkway
Suite E-5370
Atlanta, GA 30339
770-933-8166
770-933-8363 fax
www.materialsintl.com
Crane Products Ltd.

2141 Fairwood Ave.
Columbus, OH 43207
614-449-0942
614-449-0945 fax
www.c-loc.com
Northstar Vinyl Products,

13
LLC
www.northstarvinyl.com
2. Produse:
Denumirea
comerciala/modelul
palplansei sintetice
ShoreGuard 225, 300, 400,

425, 550,
700, 950
GeoGuard 225, 300, 400,
425, 550,
700, 950
C-Loc Engineered Vinyl

Sheet Piling CL-2500,
CL-4500, CL-9000,
CL-9900, Perma-LOC
Environmental Barrier
Wall: PL-2500, PL-4500,
PL-9000, PL-9900
Northstar Vinyl Sheet Pile

Series 8000i, 4000i, 3100c,
and 2550c
3. Materia prima
folosita la
fabricarea
palplanselor de
vinil:
3.1 Va rugam
specificati daca PVCul folosit este
reciclat/post
industrial/sau nou;
3.2 Ce standarde se
aplica la materia
prima si cum sunt
controlate;
3.3 Ce teste folostiti
pentru asigurarea
calitatii materiei
prime; detalii.
3.1 PVC reciclat coextrudat cu material virgin

tratat cu aditivi
(capstock/manta).
3.2 Cell Classification
ASTM D4216
Verificata de Certificat de
Analiza.
3.3 Cell Classification
ASTM D4216
Verificata de Certificat de
Analiza.
3.1 Produsele C-Loc

foloseste PVC reciclat coextrudat cu PVC virgin
tratat cu aditivi (manta);
3.2 Tot materialul reciclat
este testat la CPL
conform ASTM D4226 si
ASTM D790
3.3 Vezi 3.2
3.1 Produsele noastre din

PVC sun fabricate in primul
rand din material recilat
care include inhibitori UV si
modificatori de impact;
3.2. Retetarul granulelor de
PVC virgin este conform cu
standardul ASTM D421687. De asemenea cerem
furnizorilor nostri de
material reciclat ca
produsul lor este conform
acelorasi standarde.
3.3 Prima sarja este testate
conform ASTM D4226 and
D256-00.
12
13
Crane Group a achizitionat firma Materials International in 2003 si a format noua companie Crane Materials International.
Achizitionata de compania Crane Materials International in 2010.
21
4. Procesul de
fabricatie:
4.Descrieti procsul de
fabricatie a
palplanselor din vinil
din materia prima.
4.2 Adaugati vreun
aditiv in procesul de
fabricatie?
4.3 Daca puneti
aditivi, modifica ei
proprietatile
fizice/mecanice ale
PVC-ului din
palplansa? Daca da,
care sunt ele?
4.1 Co-extrudere.
4.2 Pigmenti.
4.3 Imbunatateste
consistenta de culoare a
materialului reciclat.
5. Testarea
produsului:
Ce teste faceti
produsului final
pentru a asigura
conformitatea cu
specificatiile tehnice.
Va rugam mentionati
daca testele sunt
conforme cu
standardele ASTM
sau alte standarde
recunoscute pe plan
national.
6. Specificatii:
Va rugam specificati
proprietatile fizice si
mecanice ale
palplanselor fabricate
de dumneavoastra.
Control de calitate propriu;

teste pe teren; teste
efectuate de laboratoare
independente.
ASTM D4216, ASTM
D4226, ASTM D256, ASTM
D638,
ASTM D790, ASTM D1435.
Vezi anexele.
4.1 Grosimea
palplanselor model C-Loc
and Perma-LOC este
intre 4,5mm si 9,14mm.
Fabricarea se face prin
metoda de co-extrudare
cu o manta de 0,381mm
de material nou tratat
impotriva uzurii provocata
de expunere la mediu.
4.2 Agent de atenuare a
luciului
4.3 Aditivul deglossing
este folosit pentru a da o
citire la testul luciului,
masurat la 60 intre 10 si
20.
Vezi Certificatul de
calitate al CL9000 si
testul la impact (na: am
QCS si CL9000 in format
imprimat pentru cine este
interesat).
Vezi anexele.
nn: Raspunul fabricantului

Northstar este
neconcludent, nu este la
obiect. Cei interesati sunt
rugati sa citeasca
documentul original.
Controlul final incepe cu

inspectia vizuala si
masurare, prin sondaj, cu
sublerul, a grosimii
profilulului pentru
asigurarea dimensiunilor
specificate in documentele
tehnice. (na: Restul
raspunsului se gaseste in
Anexa 1).
Vezi anexele.
22
7. Historic Data
7.1 Data la care ati
fabricat prima
palplansa si data
instalarii ei.
7.2 Ati schimbat, in
decursul timpului,
material prima,
retetarul inclusive
aditivii, procesul de
fabricatie? Daca da
va rugam comentati
schimbarile.
7.3 Puteti impartasi
cu noi datele de
instalare a cel putin
trei dintre cele mai
vechi proiecte ale
dumneavoastra?
Daca da va rugam
dati-ne urmatoarele
informatii:
7.3.1 Data fabricarii;
7.3.2 Data instalarii;
7.3.3 Adresa lucrarii;
7.3.4 Modelul si
datele tehnice ale
profilului;
7.3.5 Cerinetele
tehnice ale lucrarii
(nn:scopul
proiectului);
7.3.6 Metoda de
batere;
7.3.7 Lungimea
peretelui;
7.3.8 Lungimea fisei;
7.3.9 Inaltimea palp
lansei in apa;
7.3.10 Inaltimea
palplansei deasupra
apei;
7.3.11 Au fost
probleme la instalare,
ca de exemplu:
incovoiere/deformare,
rupere, fisurare,
7.1 1989
7.2 La inceput palplansele
au fost fabricate 100% din
vinil nou. Cand a aparut
materialul reciclat s-a
inceput fabricarea prin
metoda co-extruderii cu
material virgin pentru manta
si material reciclat pentru
miezul palplansei. Furnizorii
de PVC imbunatatesc
continuu retetarul aditivilor.
7.3 Aceasta tema va fi
abordata la intalnirea
noastra de la sfarsitul lunii
ianuarie.
7.1 Modelul C-LOC a fost

prima data prezentat pietii
de firma C-LOC
Retention Systems din
Utica, MI in 1985.
Inventatorul a fost Larry
Berger. C-LOC a fost
prima data fabricat de
Minton Plastics din
Canada. Crane Plastics a
inceput fabricarea
modelului C-LOC in 1988.
Crane a cumparat
patentul de la Berger in
1966.
7.2 Nu, formula materiei
prime nu s-a schimbat.
7.3 Deoarece Crane nu a
fost implicata cu
marketingul sau vanzarea
acestui produs in primii
11 ani ai existentei lui nu
cunoastem numele sau
locatia instalarilor din
perioada aceea. Cele
mai multe proiecte au fost
pe lacuri sip e raul St.
Clair in Micigan. Un
proiect foarte mare facul
la mijlocul anilor 80 a fost
Point Fuchon in Houma
statul Louisiana. Initial
proiectul a fost facut cu
C-LOC CL-1250 care a
fost scos din fabricatie si
inlocuit in anii 90 cu CL4500. Contractorul
general a fost Albert
Bankston, +1 (985) 3962241 or +1 (985) 3968046.
Vezi anexele.
23
probleme cu renurile
sau de oricare alta
natura?
8. Ciclul de viata
8.1 Care este durata
perioadei de
explaoatare a
produsului
dumneavoastra in
conditii normale?
8.2 Ati facut incercari
care sa ateste aceste
date?
8.3 Aveti date care
atesta perioada de
mai sus, date obtinut
prina alte metode
decat testare?
8.1 Durata de exploatare a

produselor Plastics Industry
de 50+ ani.
8.2 Milioane de metri patrati
de palplanse in folosinta de
mai mult de 10 ani.
8.3. Milioane de metri
patrati de palplanse in
folosinta de mai mult de 10
ani.
.
8.1 Un ciclu de viata de

peste 50 de ani este de
ateptat, cu toate acestea
nu exist nici o baz real
pentru determinarea
"Utilizarii normale" ntr-o
structur cum este o
protectie de mal ca urmare
a multor schimbri n factori
de ncrcare si alti factori
aleatori. Produsele noastre,
atunci cnd sunt
incorporate intr-o lucrare
proiectata si instalata
correct, cand s-au luat in
consideratie profilul adecvat
si un factor de siguranta
rezonabil conform normelor
ar trebui sa reziste mult
peste de 50 de ani
Perioada noastra de
garantie este o dovada
clara a increderii noastre in
aceasta durata de viata.
Palplansele de PVC vor
dura mai mult decat
produsle folosite in prezent
in mod curent. Palplansle
sintetice devin acum cea
mai puternica veriga a
acestui lant.
8.2 Testele pe care le-am
facut si le facem pot fi
vazute in Capitlolul 5 al
acetei lucrari. Noi am apelat
la laboratoare
independente pentru a
confirma ca asteptarile
noastre in ceea ce priveste
longevitatea palplanselor
PVC sunt corecte.
8.3 Putem vedea
popularitaea crescanda a
palplanselor din vinil chiar
24
in statul New Jersy (nn:

statul de resedinta al firmei
Northstar) unde vinilul a
inlocuit complet folosirea
lemnului pentru palplanse
in ultimii 11 ani. Primii
pereti din palplanse. Primii
pereti instalati arata si
acum la fel, fara nici un fel
de schimbare in
comportarea materialului de
la instalare. Aceasi crestere
in folosirea palplanselor din
PVC se poate observa in
statele Florida, Louisiana,
New York, Maryland,
Michigan, Nebraska,
Carolina de Nord si
Carolina de Sud, Insulele
Caraibe, America Centrala
si America de Sud si
aproape in orice loc din
lumea civilizata unde exists
nevoia de protectie
impotriva erosiunii solului
provocata de apa. Putem
de asemea sa amintim de
explozia filosirii lambriurilor
si a tamplariei de PVC care
a inceput in anii 60, a
devenit foarte populara in
anii 70 si dupa si exista si
astazi dupa mai bine de 3540 ani (nn: acest raport a
fost scris in 2002).
PVC-ul a fost folosit pentru
prima oara in scopuri
comerciale in Germania
inca din 1935 la fabricarea
tevilor. Datorita aditivilor, a
inhibitorilor UV cat si a
aditivilor de crestere a
rezistentei la impact
industria de tevi PVC este
intr-o continua crestere.
Evidente si mai puternice a
rezistentei PVC-ului la
25
intemperii este cresterea

exploziva a folosirii lui ca
material de constructii in
domenii ca tamplarie pentru
geamuri si usi, decking,
garduri, cu produse noi
prezentate in fiecare an la
expozitiile si targurile de
profil. Este evidenta
crestere in increderea
utilizarii PVC-ului in
asemena domenii.
9. Degradarea
proprietatilor de-a
lungul timpului:
9.1 Rezistenta:
Ati observat o
schimbare in timp a
rezistentei
palplanselor la
compresiune,
intindere si forfecare
cauzata de
expunerea
indelungata la
intemperii si la lumina
soarelui? Daca da,
care este rata
schimbarii?
9.2 Modulul de
elasticitate:
Valoarea moduluilui
de elasticitate
determina rigiditatea
sau sageata de
incovoiere a
palplansei de PVC in
sarcina. Ati observat
vreo schimbare in
timp a modulului de
elasticitate la
materialul din
componenta
palplanselor de PVC
datorita expunerii la
intemperii si la lumina
9.1 Proprietatile mecanice

ca rezistenta la incovoiere,
modulul de incovoiere,
rezistenta la intindere,
modulul de in tinderer
raman relative neschimbate
in timp. Studiile arata ca
expunerea indelungata la
intemperii si la radiatiile UV
poate reduce rezistenta la
impact a materialului cu
pana la 40%.
9.2 Proprietatile mecanice
ca rezistenta la incovoiere,
modulul de incovoiere,
rezistenta la intindere,
modulul de in tinderer
raman relative neschimbate
in timp.
9.3 Curgerea nu se
intampla la o presiune mai
2
mica de 22 N/mm .
9.4. Studiile pe termen lung
arata o mentinere a
rezistentei la impact de
60%.
9.1 Noi nu am facut teste

special pentru rezistenta
la curgere pe durata
indelungata. In industri au
fost facute multe studii
care au analizat
rezistenta functie de
durata de expunere la UV
a PVC-ului rigid. Toate
aceste teste au fost luate
in calcul atunci cand s-a
proiectat produsul C-LOC
si repetarea lor nu a fost
considerate necesara. Un
exemplu concludent este
studiul facut in 1993 de
catre BF Goodrich, unul
din liderii lumii in
domeniul cercetarii si
producerii de PVC rigid.
Va rugam cititi studiul
elaborat de BF Goodrich
si Elf Atochem (atasat
acestui report).
9.2 Vezi raspunsul 9.1
deasupra.
9.3 Vezi raportul de la
Polymer
Diagnostics Inc., atasat.
Vezi Anexele.
26
soarelui?
9.3 Fluaj:
Polimerii
termoplastici au o
rata de curgere mare
atunci cand sunt
supusi unor forte
mari, continue. Ati
reusit sa stabiliti rata
de curgere a
amestecului final de
polimeri folositi la
fabricarea
palplanselor din vinil?
Daca da, care este
valoarea acestuia?
9.4 Rezistenta la
impact:
Ati observat vreo
schimbare in timp a
rezistentei la impact a
materialului folosit la
fabricarea
palplanselor din PVC
dupa expunerea
indelungata la
intemperii si lumina
soarelui? Daca da,
care este rata
schimbarii?
10. Ce alte informatii
credeti ca ne mai
puteti furniza pentru
acest stdiu.
10. Raportul catre Wade

Wright, COE (nn: Corps of
Engineers) din 27 martie
2002
2. Raportul catre Carl
Guggenheimer, COE, din
19 iulie 2002.
10. Contrar consensului

general in lumea
inginerilor, noi
consideram ca momentul
admisibil determinat de
produsul dintre modulul
sectiunii x forta la care
trebuie sa reziste
palplansa nu trebuie
folosit in determinarea
solutiei optime pentru o
aplicatie data. Acest lucru
se datoreaz faptului c,
dup cunostiintele mele,
nici un perete nu a euat
din cauza depirii limitei
de curgere a vinilului.
10. Nu a raspuns.
27
Parerea noastra este ca

modulul de elasticitate al
vinilului este atat de mic
incat un perete din vinil
va fi considerat
neadecvat datorita sagetii
de incovoiere mari mult
inainte de esecul datorat
ruperii prin deformare
(vezi Note Tehnice
atasate). Ca rezultat al
acestei pozitii a noastre
valoarea momentului
maxim admisibil publicat
de noi este determinata
de marimea momentului
ce va cauza o sageata de
aproximativ 2,5 cm initial
si/sau o sageata de
aproximativ 7,5 cm intr-o
perioada de 30 de ani de
functionare. Asta este
cea mai mare neclaritate
si confuzie in industria
noastra. Datorita curbei
forta-deformare a PVCului care este destul de
larga, avem trei firme
mari fabricante de
palplanse PVC care
folosesc momentul
maxim admis folosind trei
coeficienti de oboseala
diferiti. Cinstit vorbind, noi
publicam aceste valori
pentru a putea fi inclusi in
proiecte unde inginerii
folosesc momentul
maxim admisibil drept
criteriu de proiectare.
28
5. REZULTATELE TESTULUI DE EXPUNERE A PLACILOR PVC LA ULTRAVIOLETE

Experimentul expunerii probelor din PVC la ultraviolete a fost efectuat la Departamentul de
Stiinta Materialelor i Inginerie a Universitatii din Birmingham, statul Alabama (UAB).
Exist surse artificiale i surse naturale de radiaii ultraviolete. Sursele artificiale includ
lmpi solare, lmpi cu vapori de mercur, etc. Soarele este o surs natural de radiaii
ultraviolete. Radiatiile UV au trei componente principale i anume UV-A, UV-B, i UV-C.
Radiaiile UV-A (320-400 nm) sunt doar puin afectate de nivelurile de ozon, astfel nct
suprafaa pamantului primeste o cantitate mare de aceasta radiatie. Unitaile de masura sunt
J/m2, W/m2 sau
W/cm2. Radiaia UV-B (280-320 nm) este puternic absorbita de catre nivelurile de ozon n
stratosfer, astfel nct numai o cantitate mic ajunge la suprafaa pmntului; o data cu
subtierea stratului de ozon stratosferic, mai multa cantiate de UV-B poate ajunge la suprafaa
pmntului, astfel devenind o problem de mediu. Radiatiile UV-C (100-280 nm) sunt
distructive i produc cele mai
grave deteriorari a biosferei, dar sunt complet absorbite de ozon i de moleculele de oxigen din
straturile superioare ale atmosferei, astfel nct impactul acestora este neglijabl.
In acest studiu ne vom ocupa de radiaiile UV-A. Un laborator de cercetari din sudul regiunii
New England a folsoit un dispozitiv Photochemical Reaction Vessel RPR-100 echipat cu 16
lampi ce emit pe lungimea de unda de 350n-m aranjate circumferential pentru expunerea
esantioanelor de PVC la radiatii. Puterea lampilor a fost de circa 9200-9500 W/cm2 la centrul
camerei de incercari care este de aproximativ cinci ori mai mare decat intensitatea masurata
intr-o zi insorita in statul Arizona. Intensitatea radiaiei UV n condiii de exterior in acea regiune
este de aproximativ 1500-2000 W/cm2, acestea fiind date generale dat fiind faptul ca multi
factori cum ar fi prezenta norilor, a poluarii aerului, etc. influenteaza drastic aceste valori.
Un set de 30 de esantioane a fost trimis de CRREL14. Dimensiunile aproximative ale
esantioanelor au fost de 10 10 1,2 cm. Dintre acestea, zece au fost pastrate ca etalon,
zece au fost supuse la 20 de ore de expunere i restul de zece la 200 de ore. Dimensiunile
incintei de testare la UV au fost de 22 30 cm.
Testul a constat in expunerea fiecarui set de zece mostre pe durata timpului mentionat mai
sus. Doua eantioane, sustinute cu ajutorul unor carlige, au fost atrnate de la partea de sus a
camerei UV cu ajutorul unui fir de nichel. Cinci seturi de acest fel au fost atrnate mpreun n
14
Cold Regions Research and Engineering Laboratory
29
camera. Aceste probe au fost rotite uniform, n diverse poziii, pentru a obtine aceeasi cantitate
de expunere pentru fiecare prob. Schema pozitionarii esantioanelor in camera de testare este
prezentat n Figura 15.
Schema de rotaie pentru testul de 200 de ore a fost de aa natur nct fiecare set de probe a
fost plasat la poziiile 1, 2, 3, 4, i 5 pentru 40 de ore. Mai mult, fata fiecarei probe a fost rotita
180 dup 20 de ore de expunere la o anumit poziie. Pentru timpul de expunere de 20 de
ore, poziiile 1 i 5 au fost considerate a fi echivalente i de asemenea au fost poziiile 2 i 4.
Prin urmare, schema de rotaie a implicat schimbul de eantioane intre pozitiile 1 cu 2 si 4 cu 5
dup 10 ore. Eantionul de la poziia 3 nu a fost mutat pe toata durata de expunere. Figura 16
prezinta interiorul camerei de testare la UV cu un singur esantion reprezentativ din PVC
atarnat cu o srm de nichel.
Figura 15. Schematica pozitionarii

esantioanelor in camera de expunere la
UV
Figura 16. Esantion agatat de sarma de

nichel in interioul camerei UV
Figurile 17-19 arata decolorarea mostrelor de PVC expuse 20 de ore 200 ore la UV fata de
esantionul martor.
30
Figura 18. Esantionul expus 20 ore
Figura 17. Esantionul etalon
Figura 19. Esantionul expus 200 ore
Incercarea dinamica la soc (la viteza mica)

Incercarea dinamica la soc (LVI) a fost facut pentru a evalua daunele produse in PVC.
Pentru comparaie, cteva mostre reprezentative din policarbonat (PC, cunoscut si sub
denumirea de Lexan) au fost incluse in test cu mostre de aceeasi grosime ca cele de PVC.
Echipamentul folosit pentru efectuarea testelor este un turn cu cadere libera a sondei Instron
Dynatup 8250 aa cum este aratat n figura 20. Principiul de functionare este de a lasa sonda
instrumentului (berbecul), care are o greutate cunoscuta, in cadere libera de la o nlime
31
stabilit pe proba supusa testului. Se masoara forta de impact, energia absorbita de material si
amprenta lasata.
Figura 20. Instrumentul de testare impact la viteza mica Instron Dynatup 8250
Pentru testarea tuturor esantioanelor, adica a etalonlui, a celui expus 20 ore si a celui expus
200 de ore s-au folosit aceeasi parametrii de testare: inaltimea de cadere 100 cm, masa probei
23,4 kg, traductor de sarcina de 44 kN impreuna cu un dorn semisferic (sonda) avand
diametrul de 15,875 mm (fig. 20). Dispozitivul de fixare a esantioanelor este compus din doua
placi de aluminiu care au decupata o gaura de 76,2 mm diametru si care prind intre ele placa
de PVC ce va fi testata (fig. 21). Sarcina i curbele de energie pentru esantionul PVC etalon,
PVC expus 20 de ore si cel expus 200 de ore sunt prezentate in fig. 22.
Deformarile de pe faa si de pe spatele esantionului sunt prezentate n figurile 23-26.
Adncimea amprentei de deformare plastica sub impactul sondei a fost cuantificata i
prezentata n Figura 27.
Unitatea de masura a rezulatatelor este raportul dintre adncimea amprentei raportata la
grosimea esantionului. Esantionul de PC (Lexan) a prezentat cea mai mare adncime de
penetrare (38,7%), urmat de PVC-ul etalon (28,3%), PVC-ul de 20 de ore (27,6%) i de PVC
de 200 ore (23,5%).
32
Figura 21. SDV-ul pentru testarea esantioanelor
Figura 21. Graficul forta-energie-timp pentru esantioanele testate: PVC etalon, PVC-20
ore, PVC-200 ore si PC
33
Figura 23. Imagini fata si spate a esantionului PVC etalon testat la impact
Figura 24. Imagini fata si spate a esantionului PVC expus 20 de ore. Diferenta in culoare se
datoreaza faptului ca fata a fost mai aproape de sursa de lumina in timp ce spatele era mai departe.
In cazul expunerii de 200 de ore nu se observa aceeasi diferenta deoarece esantioanele au fost
rotite la fiecare 20 de ore.
34
Figura 25. Fata si spate a esantionului PVC expus 200 de ore dupa incercarea la impact.
Figura 26. Fata si spate a esantionului din PC dupa testare
35
Figura 27. Adancitura amprentei lasate de sonda pentru PVC etalon,

PVC 20 ore, PVC 200 ore si PC
In figura 27 se pot vedea valorile absolute ale adanciturii amprentei pe axa Y, in mm.
Esantionul expus 200 de ore pare sa aiba o crusta maronie de cativa microni. Asta a condus la
o crestere semnificativa a rezistentei suprafetei si la o reducere a adanciturii amprentei in
comparatie cu etalonul. Materialul PC a suferit cea mai adanca amprenta. De mentionat ca nu
s-au semnalat nici un fel de fisuri la esantioanele de PVC (atat etalonul cat si cele expuse). Sau observat, in schimb, cateva fisuri radiale la materialul PC.
Incercarea la duritate
Pentru incercarea la duritate s-a folosit un dispozitiv Rockwell (ASTM D 785-89) cu care
s-a masurat duritatea esantioanele de PVC si a Lexanului. In diagrama din figura 28 se pot
vedea rezultatele masuratorilor, Duritate Rockwell E (RHE). Standardul ASTM foloseste o
sonda cu diametrul de 3.18 mm cu doua mase diferite: de 100 kg pentru penetrarea majora si
10 kg pentru penetrarea minora.
Amprentele lasate de testul precedent (LVI) corespund cu duritatea (RHE) masurata a
materialelor respective, de exemplu PVC 200 ore are o duritate RHE mai mare in timp ce
etalonul are o duritate masurata mai mica. (Nota: materialul PC are o duritate RHE mai mare
desi are cea mai adanca amprenta la testul LVI; asta datorita compozitiei moleculare a
materialului PC.
36
Figura 28. Incercarea la duritate Rockwell E pentru PVC etalon, PVC

20 ore, PVC 200 ore si PC (media a cinci masuratori)
37
Incercarea dinamica la soc (la viteza medie)

Deoarece in cadrul testului de incercare dinamica la soc, la viteza mica, nu s-a produs
penetrarea materialului, vom supune acelasi material la o incercare dinamica la soc la viteza
medie pentru a determina forta de penetrare si urmarile acesteia. Pentru acest test s-a folosit
un tun cu gaz prezentat in figura 29.
Aparatul este format dintr-un rezervor sub presiune, valva de actionare de la distan, cilindru,
i camera de captare inchisa pe laturi cu foi de policarbonat. Ca gaz de lucru este folosit
azotul a carei viteza de expandare este controlata de catre o valva. Ca sonda este folosit un
proiectil aratat in figura 31. Viteza proiectilului este masurata cu ajutorul unui cronometru
optic fixat pe camera de captare. Esantionul de PVC a fost fixat rigid, pe doua laturi, in camera
de captare (fig. 30). Sonda (proiectilul) este de fapt un dorn semisferic fabricat din otel de scule
cu masa de 14,20 grame (figura 31). Esantioanele, presiunea din rezervor, viteza proiectilului
si energia lui la momentul impactului sunt aratate in tabelul 3. Rezultatele testului la impact a
etalonului PVC, a esantioanelor expuse la UV timp de 20 de ore si de 40 de ore cat si
esantioanele de policarbonat sunt aratate in figura 32. Viteza de impact pentru fiecare esantion
este aratata in figura 33. Figurile 34-37 arata fracturarea produsa in fiecare esantion.
Figura 29. Aparatul pentru testarea la

impact la viteza medie
Figura 30. Dispozitivul de fixare a

esantionului supus testului
38
Figura 31. Sonda semisferica din otel de scule cu

butoiasul de lansare din polietilena
39
Figura 32 Rezultatele testului la impact la viteza medie pentru esantioanele de PVC

(etalon, 20-ore, 200-ore si material PC)
Figura 33 Viteza balistica limita a esantioanelor din PVC

(etalon, 20-ore, 200-ore si material PC)
40
Figura 34 Efectele loviturii la esantionul de 20 ore

lovit sub viteza balistica
Figura 35. Efectele loviturii la esantionul de 200 ore

Figura 36 Efectele loviturii la esantionul de 200 ore Figura 37. Efectele loviturii la esantionul de 200 ore
lovit la viteza balistica
41
Esantioanele materialului policarbonat arat daune foarte localizate i faptul ca a absorbit

aproape 500 J nainte de penetrare (viteza balistica15). Toate esantioanele din PVC au artat
puine indicii de avarie (sau deloc) pana la pragul de penetrare balistic. Pana la limita penetrarii
balistice proiectilul pur si simplu a ricosat, lasand o mica amprenta. Limita balistice a fost n
jurul valorii de 120 m/s, ce corespunde la aproximativ 120 J, cand s-au observat mai multe
fisuri radiale (dup cum se arat n figurile de mai sus).Cresterea usoara a limitei balistice (122
- 130 m / s) la PVC-ul expus 200 de ore la UV se poate datora crustei intarite de la suprafata
mostrelor.
Pentru a rezuma, am observat c:
Expunerea la ultraviolete a adugat o crusta de cativa microni, la suprafaa
esantioanelor de PVC. Esantioanele au fost destul de groase astfel incat aceasta crusta
este nesemnificativa.
S-a observat o decolorare puternica a esantioanelor expuse la UV 20 de ore si 200 de
ore.
Testul de impact la viteza mica a aratat ca expunerea la UV are o influenta mica asupra
rezultatelor. Nu s-au observat fisuri radiale si toate esantioanele prezentau o indentatie
locala mica si o umflatuira pe partea opusa. Testele s-au efectuat la o sarcin maxim
de circa 25-30 kN rezultand o energie absorbita de catre material de aproximativ 30 J.
Testul de impact la viteza ridicata a aratat ca PVC-ul a avut o limit balistic de 122-130
m/s,
care a provocat fisuri radiale n cretere de la locul impactului. Pn la viteza de120 m/s
nu
s-au vazut indicii de avarie, proiectilul pur i simplu a ricosat. Expunerea la UV
a ridicat limita vitezei balistice datorit creeri crustei (suprafeei) intarite.
15
Limita balistica sau viteza limita este viteza necesar pentru un anumit proiectil de a penetra in mod fiabil (cel puin 50%
din timp) o bucat de material. Cu alte cuvinte, un proiectil dat nu va strpunge un obiectiv dat atunci cnd viteza proiectilului
este mai mic dect limita balistica. Termenul de limit balistica este utilizat n mod specific n domeniul armurilor,
blindajelor; viteza limit este utilizat n alte contexte.
42
6. REZULTATELE TESTULUI DE IMPACT IZOD A PLACILOR PVC EXPUSE LA UV
Esantioanele
Pe langa testele caderii libere (TUP) si a testului la impactul cu un proiectil tras cu viteza
medie s-au efectuat si teste la impact IZOD pe un lot de esantioane facute din materialul din
care sunt fabricate palplansele PVC ale unuia dintre producatorii de mai sus. Ca si inainte, un
grup de esantioane nu a fost expus la nicio radiaie UV, un al doilea grup a fost expus timp de
20 de ore, iar al treilea a fost expus timp de 200 de ore. Figura 38 prezinta aceste probe n
mod individual, i Figura 39 prezinta toate probele. Reinei faptul c s-a schimbat culoarea
materialului cu durata de expunere, esantioanele cu modificri de culoare maxim fiind cele
expuse 200 de ore.
Deoarece probele au fost facue dintr-o placa de PVC relativ subtire (6,4mm), geometria
esantioanelor a fost diferita de geometria standard de testare ASTM Izod. Astfel, metoda de
testare a fost similar, dar nu identica cu standardul ASTM D256. Cu toate acestea, rezultatele
testului ne-au permis s comparam
influena expunerii la ultraviolete relativ la rezisten la impact a palplanselor din PVC.
Figura 38. Esantioanele pregatite

pentru testul IZOD: esantionul etalon
(stanga), 20-ore (centru), 200-ore
(dreapta).
Figura 39. Toate esantioanele pregatite pentru test.
43
Testul Izod
Figura 40 prezinta dispozitivul de testare Izod cu un eantion fixat n nicoval. Pendulul
cu o greutate calibrata la capat loveste esantionul prins vertical in menghina pe partea
crestaturii fracturand piese la rdcina crestturii. Partea de sus a eantionului se rupe,
permitand ciocanului sa continue miscarea de pendulare la o nlime care indic energia
consumata n fracturarea materialului din PVC, energie care este direct proportionala cu
rezistenta materialului la impact.
Figura 40. Dispozitivul de testare metoda Izod cu

esdantionul in menghina, in dreapta
Rezultate
Rezultatele sunt aratate grafic in figura 41a si 41b; in fig. 41b axa X este axa timp.
Graficul arata ca se pate determina o legatura intre rezistenta la impact R si timpul t de
expunere la UV reprezentata empiric prin urmatoarea ecuatie:
R= At
unde A si sunt doua constante date de material si de geometria mostrei, constante ce pot fi
determinate de efectuarea a o serie de teste Izod. In cursul testelor prezentate aici valorile lui
A si sunt 0,3651 si respectiv -0,0183. Acest exemplu demonstreaza ca, folosind aceeasi
metoda, rezistenta R dupa o expunere ipotetica continua de 50 de ani (438.000 ore), poate fi
44
extrapolata la 0,288 dupa cum se vede in figura 42. Rezultatele arata acelasi tendinta de
scadere a rezistentei la impact observata si de Rabinovitch si colab. (1993a si 1993b).
Figura 41a. Rezultatele testului Izod.
Figura 41b. Rezultatele testului Izod care arata

degradarea progresiva a rezistentei la impact
45
Figura 42. Estimarea valorii rezistentei la impact

pentru o perioada de 50 de ani.
46
7. TESTUL ACCELERAT LA IMBATRANIRE

Un test simplu bazat pe metodologia de imbatranire accelerata a fost utilizat pentru
estimarea pe termen lung a proprietilor mecanice a palplanselor de vinil. Testul se bazeaz
pe principiul lui Arrhenius i a fost folosit de Litherland si colab. n 1981 i de ctre Vijay i
Ganga Rao n 1991. Litherland si colab. au corelat datele lor cu esantioane corodate natural
timp de aproximativ 10 ani. Testarea lor a implicat expunerea esantionului la o temperatur
mai mare pentru o perioad scurt de timp i apoi comparand degradarea care rezult n
proprieti mecanice la degradarea egala care rezult din expunerea naturale pe o perioad
mai ndelungat. Astfel, ei au stabilit c expunerea natural de 18 zile n Marea Britanie a
produs aceeai degradarea ca o zi de expunere in camerei lor de testare. Vijay i Ganga Rao
au utilizat echivalenta a 17 zile in localitatea Morgantown, West Virginia, pentru 1 zi de
expunere in camera de testare. Ecuatia timp-temperatur stabilita de Arrhenius se suprapune
ecuatiei stabilite de Vijay i Rao Ganga si care este:
ND/CD = 0.098 x e0.0558T
unde:
T = temperatura in (o F)
ND = Timp (zile) in natura
CD = Timp (zile) in camera de testare.
Teoria este explicat grafic n Figura 43. Aceast figur arat c o expunere la 120 F
in camera de testare timp de o zi va provoca aceeasi degradare ca expunerea la conditiile
meteorologice naturale timp de 98 zile. n cazul n care temperatura camerei este ridicat la
150 F, atunci o zi de camer va fi echivalentul a 400 de zile de vreme naturala. Folosind
aceeai abordare am ajuns la concluzia c la 212 F (punctul de fierbere al apei), o expunere
de 1, 2, 10, i 20 de ore ar arta o mbtrnire progresiv (Figura 44). De fapt, conform
ecuaiei de mai sus, o expunere de 20 de ore la 212 F ar fi echivalentul a 36 de ani de
expunere la conditii naturale.
Figura 43. Teoria testului acelerat la imbatranire
47
Figura 44. Temperatura necesara pentru a masura o

perioada de exploatare de 50 de ani
Mostre de ncercare la ncovoiere de 6,4mm 12,7mm in seciune transversal i 127mm

lungime au fost tiate dintr-o palplansa PVC furnizata de unul din fabricantii de mai sus si
supuse la testul de incovoiere standardizat prin ASTM D790 la temperatura camerei. Figurile
45 i 46 arat desfasurarea testului. Reinei c materialul din PVC poate fi supus la incovoiere
fr a cauza acestuia nici o fractur sever sau ruptura. Valoarea maxima (de varf) a fost luata
drept limita la curgere, iar valorile inregistrate sunt aratate grafic, pentru fiecare tip de
expunere, n Figura 47. Figura 48 prezint graficul valorilor medii la incoviere; din nou nu s-a
observat nici o modificare semnificativa legata de durata de expunere la imbatranire.
Figura 45. Testul la incovoiere de

patru puncte sustinere
Figura 46. Deflexie excesiva fara nici

un fel de fisura sau rupere datorita
modulului de elasticitate scazut al
PVC-ului
48
Figura 47. Rezultatul testului pentru esantioanele supuse la fierbere,

etalon, 1,2,10 si 20 de ore.
Figura 48. Valorile medii a limitei de curgere dupa testul la fierbere.
49
8. OBSERVATII IN TEREN
Situatia proiectelor cu palplanselor PVC a fost evaluata de vizite la faa locului la rmurile din
statele New Jersey i Louisiana. n timpul acestor vizite, s-a acordat atenie tehnologiei
montarii, durata in serviciu precum si orice defeciune vizibil a palplanselor generate de uzura
in serviciu (fisuri, etc), sau probleme la instalare (deformare, etc.). Daca in apropierea acestor
proiecte au fost si proiecte cu palplanse metalice acestea au fost vizitate de asemenea si atat
varsta lor cat si cantitatea corodata au fost comparate cu cele din PVC de aceeasi varsta. In
unele cazuri s-a facut un test simplu, pentru incercarea duritatii suprafetei palplansei de PVC,
cu un pistol cu capse, care a produs o energie de impact de 0,27 J.
Majoritatea lucrarilor vizitate au fost in zone cu terenuri proprietate la apa unde rolul peretelui
de palplanse PVC era de a proteja malul impotriva eroziunii. n unele cazuri peretele de
palplanse a fost ridicat deasupra nivelului terenului pentru a proteja zona din spatele lui
impotriva valurilor in caz de furtuna sau impotriva inundatiilor.
Mai jos va oferim cele mai importante observaii.
Figura 49. Palplanse PVC instalate in districtul New Orleans.
Figura 49 arata un perete din palplanse PVC instalat de ctre New Orleans District al USACE,
Districtul New Orleans (Wright, 2003). Acest perete din PVC a fost instalat cam cu 0,9-1,2 m
deasupra terenului i n 1998 a supravieuit la trei uragane, George, Elly i Isidor (Wright,
2003). Proiectul a avut ca scop prevenirea inundarii lacului adiacent (vezi poza din mijloc) de
catre apele de inundatii. Un operator care taia iarba cu o masina motorizata a avariat o
portiune de perete care era cam 30 cm deasupra solului (aceasta se poate vedea in partea
50
dreapta a imaginii). Testul cu pistolul de capsat nu a produs nici o crptur pe suprafata

palplansei ceea ce indic faptul c materialul nu a fost afectat de expunerea la intemperii.
In figurile 50-55 se pot vedea pereti de PVC variind ca varsta intre sase luni si zece ani. La
acesti pereti se pot vedea foarte putine urme de degradare. In cateva cazuri, singurul lucru
observat a fost o decolorare usoara. Testul la impact la fata locului nu a produs nici o crapatura
sau fisura. Chiar si palplansele vechi de 10 ani, care inca mai aveau imprimata pe ele data
fabricatiei (figura 55) nu a prezentat nici o crapatura, fisura, pete sau orice forma de degradare.
Figra 50. Instalare veche de sase luni in Louisiana
Figra 51. Instalare veche

51 de un an in Louisiana
Figra 52. Instalare veche de doi ani in Louisiana
Figra 53. Instalare veche de cinci ani in Riverwalk, Madisonville, LA.
52
Figra 54a. Instalare veche de opt ani in Louisiana.
Figra 54b. Instalare veche de opt ani in Houma, Louisiana.

Poza din dreapta jos arata niste palplanse vechi tot de opt an ce au ramas de la
instalare. Se poate vedea capsa care a fost impuscata in palplansa si care nu a
produs nici o fisura.
53
Figra 55. Instalare veche de zece ani in Houma, Louisiana.

Se poate vedea data fabricatiei in poza din stanga jos si testul la impact care nu a produs nici o fisura.
Figura 56 arata clar superioritatea palplanselor din PVC fata de cele de oel in privinta
rezistentei la intemperii. Aici, att palplansele de oel cat si cele din PVC au fost instalate cu
aproximativ ase ani n urm. Palplansele de PVC au ruginit
grav in timp ce palplansele din PVC nu au prezentat niciun semn de degradare. Figura 57
prezint un perete de palplanse din otel relativ nou care prezinta deja semne de debut al ruginii
in zona in care stratul protector a fost deteriorat de vibro-infigator in timpul instalarii.
54
Figra 56. Aici se vede c;ar superioritatea PVC-uli fata de otel din punct de vedere al
rezistentei la intemperii. Amandoi peretii au fost instalati cu sase anin in urma la strada
Esquinance nr. 228, LA. Palplansele de otel din dreapta prezinta urme de coroziune
avansata.
Figura 58 arata o instalare la care n mod clar proiectare nu a anticipat corect incarcarea
in timpul functionarii, ca urmare peretele a flambat si s-a curbat inspre partea apei. De
asemenea in partea de jos a pozei se vede deteriorarea imbinarii renurilor. Acest lucru
subliniaz inca o data, daca mai era nevoie, necesitatea pentru proiectarea adecvat a
sistemului cu sarcini bine estimate.
Figra 57. Un perete palplanse otel PZ 22 la care se vede debutul ruginii.
55
Figra 58. Exemplu de perete de palplanse PVC cu greseli grave de dimensionare unde se
vede flambajul peretelui, curbarea lui cat si deteriorarea renurilor.
56
9 DISCUII, CONCLUZII I RECOMANDRI

Discutii
O trecere n revist a literaturii de specialitate, experienta utilizatorilor, testele de
laborator precum i vizite la faa locului a instalaiilor din PVC sugereaz c PVC-ul, ca
material, este potrivit pentru palplanse i are un avantaj clar fa de oel n usurinta de folosire,
costuri i durabilitate. Materialele de PVC folosite in prezent la fabricarea palplanseor, desi
protejate impotriva UV-ului prezinta, la expuneri indelungate, o decolorare si intarirea
suprafetei (nn: raportul a fost elaborat in 2003; aditivii folositi in ultimii ai au eliminat si aceasta problema). Cu
excepia rezistentei la impact si curgere, o mare parte a temerilor legate de degradarea
proprietilor mecanice in timp nu sunt ntemeiate. Cu toate acestea, rata de schimbare a
rezistentei la curgere si la impact sunt cuantificabile i pot fi luate in calcul n stadiul de
proiectare pentru un anumit ciclu de via estimat. Acest lucru necesit desigur un protocol de
proiectare adecvat pentru clasa specifica a PVC-ului care a fost selectata si aplicat un factor
de siguran corespunztoar. Dac decolorare prin expunerea la soare este un factor, atunci si
acest aspect trebuie s fie luat n considerare n proiectare. Acest lucru ar garanta constructia
din toate aspectele pe durata de via proiectat16.
A devenit clar pentru noi, n timpul studiului, ca palplansele din PVC sunt utilizate in
scopuri multiple, de exemplu reducerea infiltraiilor (ecrane de etansare), protectie de maluri,
terasamente, prevenire a inundatiilor precum si protectie de tarm impotriva valurilor pe timp de
furtuna. Dup cum s-a discutat n seciunea 3, oelul are o superioritate clar asupra PVC-ului
n ceea ce privete rezistena, rigiditatea, rezistenta la impact i muli ali parametri, ns, n
multe instalaii, din punct de vedere economic, al protectiei mediului si al designului, inginerii
de proiectare trebuie s ia n considerare dac aceste proprieti superioare sunt
cu adevrat necesare pentru cerinele funcionale ale constructiei respective17. Evident, astfel
de consideraii au nevoie de o analiz structurala (o determinare precis a sarcinilor, att
cvasi-statice cat si dinamice), o analiza de mediu (temperatura, umiditate, expuneri, etc) cat i
de introducerea corecta in ecuatie a
proprietilor mecanice ale materialelor n conformitate cu aceste medii. Pe piata se
comercializeaza programe de calculator (software) (de exemplu PileBuck, 2003) dezvoltate
16
nn: din nou trebuie tinut cont de faptul ca acest raport a fost intocmit in 2003. Intre timp aditivii inhibitori de UV au cunoscut o dezvoltare
rapida. Dovada o face proiectul din palplanse PVC din Utreht, Olanda din 2009 (il puteti vedea pe situl nostru). Aici municipalitatea a cerut
expres folosirea palplanselor de culoare maro, cat mai apropiata de a lemnului imbatranit de vreme pentru ca acest perete sa se imbine cu
peretele din lemn de pe restul canalului. Culoarea maro este una dintre cele mai absorbante de raze UV. Palplansele au fost bombardate cu
UV echivalent a peste 50 de ani de expunere in Arizona si nu au aratat nici un semn de deteriorare a culorii.
17
nn: acest raport nu trateaza deloc palplansele din material compozit care imbina calitatile materialului sintetic cu rezistenta data de rasini
poltruzate armate cu fibra de sticla pretensionata, ajungand la factori de rezistenta echivalenti cu ai metalului.
57
pentru proiectarea de ziduri pentru terasamente sau pereti pentru protectie de maluri. Cu toate
acestea, proiectarea pentru sarcini dinamice care ar putea aparea de la aciunea valurilor,
inundatii, impactul cu diferite obiecte plutitoare, etc ar putea necesita o analiz de proiectare
mai sofisticata folosind alte metode. Anexa C prezint un exemplu de model de analiza
numerica, care pot fi extrapolata pentru a lua n considerare diferite ncrcri pentru a
determina eforturile maxime.
Pentru proiectarea structurilor cu palplanse PVC este necesar s se ia n considerare
criteriile de avarie, care ar trebui s fie aplicate la proiectare. PVC-ul se rupe nu numai dup o
deformare foarte mare. Dup cum s-a discutat n seciunea 2, modulul de rezistenta al PVCului este de aproximativ 1/80 din cel al oelului, astfel nct pentru o sarcin dat i o anumita
forma a grinzii, PVC-ul se inconvoaie de circa 80 ori mai mult dect oelul. Proiectarea trebuie
s stabileasc o limit privind incarcarea admisibil pe durata de viata a structurii de la toate
sursele (fluaj, temperatura i sarcina), pe langa cea la intindere.
Problema vulnerabilitatii palplansei din vinil la daunele produse de vandalism sau de
incendiu a fost discutata pe larg cu experi in domeniu (Agostinelli, 2003, Anexa D). Acestea
sunt probleme care ar
trebui s fie luate n considerare n procesul de decizie de a folosi palplanse de vinil18.
Palplansele de vinil, din cauza duritatii relativ slabe a materialului si a punctului de topire
sczut, ar fi mult mai probabil s fie deteriorate de vandalism
i de foc dect oelul sau betonul. Un incendiu simplu de iarb ar putea duna grav un perete
de vinil si i-ar putea periclita functionalitatea proiectata. Aceast problem ar putea fi reduse
prin furnizarea unui substrat / a unei fasii, pat de pietris (balastru) de-a lungul peretelui, acesta
eliminand iarba de langa perete si potenialul de incendiu. Aceste consideraii trebuiesc luate la
proiecte ale caror deteriorare ar implica periclitarea imediata de vieti sau pagube materiale
insemnate19.
Abordarea n mod satisfctor a tuturor problemele descrise mai sus ar pune palplansa
din PVC in pozitia de a fi solutia adecvata pentru multe aplicatii creind o mare oportunitate de a
economisi bani n materiale, instalare i costuri de ntreinere. Peretele de protectie impotriva
uraganelor a Canalului Westwego construit de ctre USACE (Wright, 2003), este un bun
exemplu a unei astfel de realizari. Din momentul construirii sale n 1998, acesta a supravieuit
la trei uragane i cinci ani de intemperii fr nici o urma de slabire structurala, n ciuda
acumularii unei cantitati de 30cm de sedimente si alte materiale carate de inundatii care in
prezent sunt depuse la baza lui (nn: este usor de imaginat pentru specialisti impactul acestora asupra
peretelui in timpul viiturilor). Fotografia peretelui din figura 49 ii arata clar verticalitatea si alinierea
18
nn: in cazul Romaniei, palplansele de metal sunt mult mai vulnerabile la furt (atat pe perioada stocarii in vederea instalarii cat si a
exploatarii) fiind stiut faptul ca multe bande organizate devalizeaza instalatii pentru a colecta metale ce sunt vandute ca fier vechi.
nn:PVC-ul folosit la palplanse este ignifug de gradul III.
19
58
mentinuta foarte bine in continuare. Singura deteriorare a peretelui s-a produs pe o portiune
de 30 cm lungime a peretelui, pe portiunea cea mai inalta a structurii, prin lovire accidentala cu
un utilaj.
59
Concluzii
Inspectiile si controalele facute pe teren nu au aratat nici o degradare semnificativ a
structurilor sau a materialului chiar i la pereti vechi de zece ani
Studiile publicate au artat c n cinci ani de expunere la intemperii s-a observat o
scadere foarte mica a rezistentei la tractiune si o uoar mbuntire a rezistentei la
ncovoiere. Cu toate acestea, rezistenta la impact a scazut in timp.
Materialul de baz, PVC-ul, este bine studiat si cercetat si date exhaustive exist de la
organizaii precum Vinyl Institute, Vinil by design, etc.
Deterioararea datorata coroziunii a palplanselor din metal a fost mult mai rapida
dect orice degradare a palplanselor din PVC.
Cei patru fabricanti de palplanse PVC din SUA au abordri diferite cai de structurare a
materialului cat si diferite profiluri de palplanse.
Nu exist standarde ASTM sau alte standarde de evaluare a performantei palplanselor
din PVC.
Studiile de laborator de imbatranire accelerata au demonstrat degradare
nesemnificativ a rezistentei la ncovoiere cu inaintarea in varsta.
Expunerea prelungita la UV poate determina modificari de culoare.
Expunerea la UV reduce rezistenta la impact a mostrelor crestate (testul Izod), dar rata
de reducere poate fi cuantificata.
Expunerea la UV tinde sa intareasca materialul la suprafata. Ca urmare, proprieti la
incovoiere tind s se mbunteasc. Acesta ofer o rezisten mai bun la impact n
conformitate cu testul de impact la viteza joasa si mare.
Recomandri
Se cere o abordare a proiectarii bazata pe cerinte bine-definite a functionalitatii
structurii
Cerinele funcionale, n plus fa de rezistenta pe termen lung a constructiei, trebuie
sa ia in consideratie diverse riscuri, cum ar fi suprasarcina accidental, focul, riscul de
de impact, vandalism, etc.
Cerinele funcionale ar trebui s ia n considerare, de asemenea, cerintele de
ntreinere speciale palplanselor din PVC (cum ar fi inspecii frecvente, nlocuirea
palplanselor deterioarate, meninerea zonei libere de iarba dea lungul traseului pentru
prevenirea incendiilor cauzate de temperaturi extrem de ridicate, etc).
Productorii trebuie sa certifice materialul pe baza specificaiilor de testare
standardizat efectuate de ctre laboratoare de independente.
60
Se lucreaza la scoaterea pe piata a palplanselor din material compozit armat cu fibre

de sticla care sa poate ntruni rezistenta la incovoiere, usurinta in manipulare si
instalare, rezistenta la curgere, la oboseal, la impact, precum i cerinele de
durabilitate care sa ofere o alternativa egala palplanselor de metal. Aceste palplane ar
trebui s satisfac att criteriile de flambaj cat si de incovoiere20.
Att palplansele din PVC si cat si cele din material compozit pot suferi reducerea
grosimii datorate abraziune de-a lungul timpului cu nisip grosier sau alte resturi. Daca
aceasta situatie este prezenta si critica functionalitatii constructiei atunci se cer masuri
speciale de acoperiri de protecie sau supra-dimensionari a grosimii lor la proiectare.
20
nn: aceste palplanse exista deja, va rugam sa vizitati situl nostru (www.palplanse-pvc.ro)
61
BIBLIOGRAFIE
ASTM D256, Standard Test Methods for Determining the Pendulum Impact Resistance of
Notched Specimens of Plastics.
ASTM D785, Standard Test Method for Rockwell Hardness of Plastics and Electrical Insulating
Materials.
ASTM D790, Standard Test Methods for Flexural Properties of Unreinforced and Reinforced
plastics and Electrical Insulating Materials.
ASTM D1435, Standard Practice for Outdoor Weathering of Plastics.
ASTM D4226, Standard Test Methods for Impact Resistance of Rigid Poly(Vinyl Chloride)
(PVC) Building Products.
Corus, C.P. (2001) Piling Handbook, Internet Edition.
Lampo, R., Nosker, T., Barno, D., Busel, J., Maher, A., Dutta, P., and Odello, R. (1998)
Development and Demonstration of FRP Composite Fender, Load Bearing, and Sheet Piling
Systems, USA-CERL Technical Report 98/123, Construction Productivity Advancement
Research (CPAR) Program.
Litherland, K.L. Oakley, D.R., and Proctor, B.A. (1981) The Use of Accelerated Aging
Procedures to Predict the Long Term Strength of GRC Composites. Cement and Concrete
Research, Vol. 11, p. 455466.
Materials International (2002) Engineering Considerations.
Northstar (2001) Northstar Final Report 10,000-Hour Unconfined Tension Creep Testing
Northstar Vinyl Sheet Piles 1900 and 9400 Series. Prepared by SGI Testing Services, LLC,
Project Number SGI1035, 26 July 2001.
Polymer Diagnostics, Inc. (1998) Model for the Prediction of Time and Temperature Dependent
Modulus of SU17A-1. Report prepared for Crane Plastics Company, January 9, 1998,
http://www.polymerdiagnostics.com.
Polymer Diagnostics, Inc.(1998) Model for the Prediction of Time and Temperature Dependent
Modulus of SU17A-1. Report to Crane Plastics.
Rabinovitch, E.B., Summers, J.W., and Northcott, W.E. (1993) Changes in Properties of Rigid
PVC During Weathering. INTEC Conference Proceedings, p. 17841787.
Rabinovitch, E.B., Summers, J.W., and Northcott, W.E. (1993) Changes in Properties of Rigid
PVC During Weathering. Journal of Vinyl Technology, December 1993, Vol. 15, No. 4.
62
Summers, J.W., and Rabinovitch, E.B. (1999) Weatherability of Vinyl and Other Plastics,
Weathering of Plastics (G. Wyoych, Ed.). Plastics Design Library, NY, p. 6168.
Tom, J.G, and Tom, J.C. (2002) CMB Report 02-008: Results of Vinyl Sheet Pile Materials
Investigation of New Orleans District, March 2002, U.S. Army Corps of Engineers ERDC-GSL.
U.S. Army Corps of Engineers (1994) Design of Sheet Pile Walls. EM 1110-2-2504, 31 Mar 94.
Vinyl Institute (2003) http://www.vinylinfo.org/materialvinyl/material.html.
Vinyl by Design (2003) http://www.vinylbydesign.com/
Vijay, P.V., and GangaRao, H.V.S. (1991) Accelerated and Natural Weathering of Glass Fiber
Reinforced Plastic Bars. ACI International, Fourth International Symposium Fiber Reinforced
Polymer Reinforcement for Reinforced Concrete Structures, SP-188.
Wright, T.W. (2003) Technical communication and response to questionnaire.
63

Studiu Despe Comportamentul in Timp Al Palplanselor Din PVC

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Despe Comportamentul in Timp Al Palplanselor Din PVC

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CATRE CITITORII NOSTRI:

Astazi vom continua articolul intitulat UN STUDIU DESPRE COMPORTAREA PE

A STUDY OF THE LONG-TERM

Cold Region Research

Piyush K. Dutta and Uday Vaidya

UN STUDIU DESPRE COMPORTAREA PE TERMEN LUNG A

6. REZULTATELE TESTULUI DE IMPACT IZOD A PLACILOR PVC EXPUSE LA UV .................. 43

comparate cu esantioane ne fierte. Nu s-a observat nici o diferenta semnificativa in

Testul de rezistenta la soc:

FRP- Fiber Reinforced Polymer

UN STUDIU DESPRE COMPORTAREA PE TERMEN LUNG A

PIYUSH K. DUTTA SI UDAY VAIDYA

Environmental Protection Agency (EPA)

Food and Drug Administration (FDA)

Consumer Product Safety Commission (CPSC)

Figure 1 Fluxul fabricarii PVC-ului

Figure 2 Granule de PVC pur

Pentru mai multe informatii vezi www.garduri-pvc.ro;

National Fire Protection Associations National Electrical Code

Comparatie a proprietatilor PVC si otel

Figura 3. Comparatie intre proprietatile otelului si cele ale PVC-ului.

Figura 4. Curba forta/deformare a OL si a PVC.

Figura 5. Viteza de corodare a palplanselor din otel in diferite medii

3. PALPLANELE I APLICAIILE LOR

Figura 6. Domeniile de utilizare a palplanselor

Considerente de baza in proiectare

Figura 7. Curba solicitare-deformare a unui material vasco-elastic

Figura 8. Efectul temperaturii asupra modulului de elasticitate a PVC-ului la imbinare

Figura 9. Curgerea la un material vasco-elastic

4. RECENZIE A LITERATURII DE SPECIALITATE CAT SI A DATELOR PUBLICATE DE

Parametrii degradarii PVC-ului

Figura 10. Influenta intemperiilor asupra PVC-ului

Schimbari in proprietatile de curgere

Figura 11 Testul la curgere al vinilului folosit pentru fabricarea palplanselor (Sursa:

Laboratorul Polymer Diagnostics Inc, in raportul lor Modele pentru prognozarea

Figura 12. Rata fluajului scade in timp

Figura 13. Rezistenta la curegere si parametrii de proiectare recomandati de

Crane Products Ltd.

Northstar Vinyl Products,

ShoreGuard 225, 300, 400,

C-Loc Engineered Vinyl

Northstar Vinyl Sheet Pile

3.1 PVC reciclat coextrudat cu material virgin

3.1 Produsele C-Loc

3.1 Produsele noastre din

Control de calitate propriu;

nn: Raspunul fabricantului

Controlul final incepe cu

7.1 Modelul C-LOC a fost

8.1 Durata de exploatare a

8.1 Un ciclu de viata de

in statul New Jersy (nn:

intemperii este cresterea

9.1 Proprietatile mecanice

9.1 Noi nu am facut teste

10. Raportul catre Wade

10. Contrar consensului

Parerea noastra este ca

5. REZULTATELE TESTULUI DE EXPUNERE A PLACILOR PVC LA ULTRAVIOLETE

Cold Regions Research and Engineering Laboratory

Figura 15. Schematica pozitionarii

Figura 16. Esantion agatat de sarma de

Figura 18. Esantionul expus 20 ore