Tema nr.

5
Inflatia
1. Conceptul si indicatorii inflatiei
2. Cauzele inflatiei
3. Costurile inflatiei.
4. Interdependenta dintre inflatie si somaj
5. Politici anti-inflationiste
1. Inflatia reprezinta un dezechilibru macroeconomic care afecteaza in proportii diferite toate economiile
nationale si care poate fi caracterizata prin 2 tendinte majore.
1) Cresterea generalizata a preturilor.
2) Scaderea capacitatii de cumparare a banilor.
Inflatia reprezinta un dezechilibru macroeconomic care caracterizeaza existenta in circulatie a unei
mase monetare ce depaseste necesitatile economiei ceea ce determina cresterea nivelului general al
pretului si scaderea capacitatii de cumparare a banilor.
Necesarul de bani in circulatie trebuie sa corespunda valorii bunurilor si serviciilor create in economie
pe parcursul unei perioade de timp.
Teoria cantitativa a banilor poate fi poate fi reflectata prin urmatoarea ecuatie: M * v = P * Y, unde Mmasa monetara.
v- viteza de circulatie a banilor.
P- nivelul general al preturilor; Y nivelul productiei.
In conditiile cind viteza de circulatie a banilor este relative constanta si care se modifica, doar in
perioada indelungata odata cu modificarea tehnologiilor bancare, atunci se inregistreaza inflatie ( ), cind
ritmul de crestere a masei monetare depaseste ritmul de crestere a nivelului productiei.
De exemplu: daca M creste cu 10%, iar nivelul productiei creste cu 2 % atunci rata inflatiei va fi 8 %.
Indicatorii inflatiei:
1. Indicele general al preturilor (IGP). Se calculeaza:
2. Indicele preturilor de consum- se utilizeaza pentru bunurile care formeaza cosul de consum al
populatiei.
3. Indicele preturilor producatorilor se utilizeaza pentru principalele bunuri material ( materii
prime) utilizate in principalele ramuri ale industriei.
Concluzie: Rata inflatiei caracterizeaza cresterea procentuala a indicelui general al preturilor.
Deflatia caracterizeaza procesul de reducere a nivelului general al preturilor.
Dezinflatia caracterizeaza procesul de reducere a ratei inflatiei.
Slumpflatia- reprezinta situatia in care exista inflatia galopanta in acelasi timp cu situatia de recesiune
economica.
Staginflatia- se inregistreaza inflatie in paralel cu cresterea economica zero.

2.

In dependenta de cauzele ce determina cresterea preturilor, cunoastem urmatoarele forme ale inflatiei:
1. Inflatia prin cerere- este determinata de cresterea cererii agregate si a comportamentelor acesteia (
C, I, G, Nx) . Aceasta forma se inregistreaza in perioada de expansiune si se caracterizeaza atit prin
cresterea preturilor cit si prin cresterea nivelului productiei. Ca rezultat curba D se deplaseaza in sus,

ceea ce determina cresterea nivelului preturilor , ca rezultat se inregistreaza cresterea preturilor, si

cresterea nivelului productiei de echilibru.
2. Inflatia prin oferta (sau costuri) este determinata de cresterea costurilor de productie, ceea ce va
duce la reducerea ofertei agregate. Ca rezultat are loc majorarea nivelului preturilor de echilibru si
reducerea nivelului productiei de echilibru. Aceasta forma a inflatiei se inregistreaza in perioada
recesiunii economice.
3. Inflatia combinata- este determinare atit de modificarea ofertei agregate cit si de modificarea AD.
De ex: in perioada de recesiune economia inregistreaza inflatie prin costuri.
a) CP creste AS scade y scade P creste
b) statul intervine prin politici stimulative in vederea depasirii declinului economic.
G creste , T scade , rd scade , AD creste Y cresre pina la nivelul potential preturile insa
sunt in continua crestere.
4. Inflatia prin moneda- este determinata de cresterea masei monetare ca rezultat a unei politici
monetar creditare stimulative. De ex: p/u acoperirea deficitului bugetar.
5. Inflatia prin credite- are loc in rezultatul reducerii rd, deci ieftenirea creditelor si respectiv
cresterea volumului de credite in economie.
6. Inflatia prin buget, - are loc in rezultatul unei politici bugetar fiscal stimulative si anume G ,
Taze si impozite , Tr. Ca rezultat apar sau se creeaza deficit bugetar.
7. Inflatia prin import ( importata)- in acest caz se inregistreaza cind se importa bunuri si servicii
din tarile cu un nivel inalt al preturilor.
In dependenta de ritmurile de crestere a preturilor, deosebim urmatoarele tipuri de inflatie:
1. Inflatia latenta se mai numeste tiritoare, ce presupune cresterea anuala a nivelului general al
preturilor cu 3-4% . Acest tip este favorabila cresterii economice prin stimularea consumului,
investitiilor.
2. Inflatia moderata se mai numeste deschisa, se caracterizeaza prin cresterea preturilor de la 5-20%
anual.
3. Inflatia galopanta- cresterea preturilor de la 20%.
4. Hiperinflatia- cresterea preturilor mai mare de 50% lunar.

3. Costurile (consecintele inflatiei) pot fi:

1. pozitive- care stimuleaza cresterea economica , are efecte pozitive asupra investitiilor. Totodata
inflatia stimuleaza exporturile.
2. negative- scad veniturile reale ale populatiei si se reduce capacitatea de cumparare a banilor.
Vreal= V nom / Pret
Venitul real reprezinta cantitatea de bunuri si servicii ce poate fi cumparata la un anumit nivel al
preturilor.
Un alt efect negativ al inflatiei.
3. Inflatia genereaza o redistribuire a venitului in societate in favoarea unor grupuri sociale.
Inflatia descurajeaza economisirea, determinind agentii economici sa cheltuiasca mai mult.
Aceasta la rindul sau va determina cresterea preturilor.

4. Inflatia descurajeaza economisirea banilor prin intermediul sistemului bancar. Ca rezultat se reduce
baza financiara a investitiilor si respective reducerea posibilitatilor de crestere economica.
In relatiile de imprumut , in situatia de inflatie sunt defavorizati creditorii si sunt avantajati
debitorii.
5. Inflatia influenteaza asupra gestiunii intreprinderii- ea conduce la devalorizarea capitalurilor si la
deformarea semnificatiei reale al elementelor de bilant. Totodata firmele nu pot prevedea correct
raportul dintre costuri si incasari. Astfel se afecteaza pozitia concurentiala pe piata, creste gradul de
incertitudine in procesul de luare a deciziilor de investitii.

4. Intre somaj si inflatie exista o interdependent inversa , si anume (Philips):

a) Cresterea nivelului ocuparii (adica reducerea somajului), ca determina cresterea veniturilor salariale,
ca rezultat va creste consumul ceea ce determina majorarea cererii agregate, ca rezultat apare inflatia prin
cerere.
U scade Salariu creste C creste AD creste inflatie prin cerere(creste pretul)
Aceasta interdependenta este valabila pe TS.
Pe TL preturile au o tendinta permanenta de crestere, iar somajul oscileaza in limitele nivelului natural.
Citeva situatii:
1) SOmajul creste P scade
2) Intervine statul prin politici anti somaj. Somajul revine la situatia initiala. Preturile cresc. Aceasta
crestere a preturilor depaseste procesul de reducere a somajului.
Oricare politica sociala de ocupare a fortei de munca ca determina modificarea somajului iin limitele
nivelului natural. Preturile avind o tendinta permanenta de crestere.

5. Politicile de combatere a inflatiei sunt correlate cu cele 2 forme cauzale a acestui fenomen.
Inflatia prin cerere si costuri. In dependenta ce aceasta politicile anti-inflationiste vizeaza fie:
controlul cererii agregate, in sensul reducerii ei.
controlul ofertei agregate , in sensul majorarii acestuia.
Politicile anti-inflationiste se clasifica dupa urmatoarele criterii:
1. dupa intensitatea si sensul procesului inflationist, deosebim:
Politici de lupta cu criza inflationista
Politici de prevenire si mentinere sub control a proceselor inflationiste.
2. In dependenta de forma cauzala a inflatiei , deosebim:
Politici orientate catre cerere
Politici orientate catre oferta.
3. In dependenta de perioada de timp, avem:
Masuri de ordin strategic pe TL
Masuri de ordin tactic.

Politicile de control a cererii agregate in vederea limitarii proceselo inflationiste sunt:

a. Politica bugetar-fiscala - foloseste 2 instrumente:
- majorarea taxelor si impozitelor ceea ce reduce cantitatea de bani destinata consumului si investitiilor
- reducerea chelt publice care presupune mentinerea unor deficite bugetare cit mai mici
b. Politica monetar-creditara - vizeaza controlul masei monetare aflate in circulatie si are drespt scop
blocarea masei monetare, fie reduceea acesteia in corelatie cu nevoile circulatiei
Stimularea ofertei agregate poate fi facuta prin:
1. Ieftinirea ceditelor si acordarea acestora in scopuri productive. Consecintele acestei masuri ar fi
cresterea volumului de credite in economie si punerea in functiune in termenii stabiliti a obiectivelor de
investitii
2. Acordarea unor facilitati fiscale
3. Reducerea costurilor de productie - aceasta presupune atit achizitionarea factorilor de productie cit si
cresterea productivitatii acostor factori.