Complexul PRISMA

Cl
adirea
este
situata in
centrul
Nurnberg
ului
si
este un
proiect
pilot ce
reprezint
a
o
interventi
e
urbanisti
ca,
arhitectur
ala si de
functiune
in
peisajul
orasului.
Ac
est
complex
dens de
cladiri
formeaza
un bloc
deschis
catre
sud-vest.
Cladirile
construit
e
pe
marginea
blocului
1

au
diferite
functiuni.
Centrul
acestui
ansambl
u
este
liber de
construct
ii,
formand
o curte
interioara
inverzita
si
un
atrium
acoperit.
Acest
atrium de
1000 m2
si
inalt
cat
4
nivele a
fost
conceput
atat
pentru
locatarii
ansambl
ului cat
si pentru
a deservi
orasul,
fiind un
loc
de
relaxare
cu
caracter
semipublic, o
asa
numita
oaza
urbana.
De
aceea,
2

clientii au
dorit ca
in
conceper
ea
designului
sa
fie luata
in vedere
atat
problem
a
dezvoltar
ii
durabile
a
imobilului
cat
si
aceea a
eficientei
costurilor.
An
samblul
contine
urmatoar
ele tipuri
de
functiuni:
locuinte,
spatii
comercia
le
la
parter, 4
etaje cu
spatii de
birouri si
apartam
ente la
ultimele
etaje.
Po
litica de
dezvoltar
e
a
orasului
3

Nurnberg
este
renastere
a
ecologiei
urbane,
prin
imbunata
tirea
calitatii
vietii.
Prisma
este un
complex
cu
mai
multe
functiuni,
dar
echilibrat
din punct
de
vedere
social,
respecta
nd
principiil
e
ecologic
e si ale
economi
ei
de
energie
pentru
revitalizar
ea
urbana.
Acest
proiect
este
o
tema
arhitectur
ala tipica
pentru
proiectar
ea
urbana
4

contemp
orana,
imbunata
tind
functional
si
arhitectur
al
mediul
urban.
De
numirea
complex
ului vine
de la
prisma
spectrulu
i luminii
reflectate
in culori,
prezenta
pe
panoul
de sticla
proiectat
de
Dreiseitl.
Eble
Joachim
este unul
dintre
primii
arhitecti
din
Germani
a care au
creat
cladiri
pentru o
dezvoltar
e
durabila.
Pentru
el,
natura
5

este
esenta
umanitatii
, dupa
filozofia
lui Rudolf
Steiner.

Date tehnice:
Proprietar: Compania de Asigurari Karlsruher, Karlsruhe
A
r
h
i
t
e
c
t
:
J
o
a
c
h
i
m
E
b
l
e
,
a
r
h
i
t
e
c
t
u
l
p
r
o
7

i
e
c
t
u
l
u
i
G
.
R
i
c
h
t
e
r
,
T

b
i
n
g
e
n
D
e
s
i
g
n
e
n
e
r
g
e
t
8

i
c
:
S
U
N
N
A
,
D
r
.
W
.
S
t
a
h
l
,
F
r
e
i
b
u
r
g
S
i
s
t
e
m
H
V
9

A
C
:
I
n
g
e
n
i
e
u
r
b

r
o
S
p
i
e
s
s
&
J
a
r
a
s
c
h
,
F
e
l
l
b
a
c
h
10

D
e
s
i
g
n
s
t
r
u
c
t
u
r
a
l
:
S
c
h
n
e
c
k
+
S
c
h
a
a
l
,
K
o
n
s
t
r
u
11

k
t
i
v
e
s
B
a
u
e
n
,
T

b
i
n
g
e
n
T
i
p
u
l
c
l
a
d
i
r
i
i
:
4
c
l
a
12

d
i
r
i
+
1
a
t
r
i
u
m
,
c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
e
m
i
x
t
a
Data terminarii: Iulie 1997
Suprafata sitului: 6 000 m
Suprafata construita: 18 000 m
Suprafata utila pentru functiunea rezidentiala: 4 500 m (61
apartamente)
Suprafata utila
pentru
functiunea
comerciala: ~7
600 m (32
13

birouri,
9
magazine,
1
cafenea)
Suprafata utila
pentru serviciile
sociale: 500 m
(gradinita)
Spatiu public: 1 000 m (atrium 15 000 m)
Suprafata utila totala: 13 221 m
Populatia tipica a cladirii incluzand vizitatorii: 500 persoane
O
r
e
l
e
d
e
o
c
u
p
a
t
i
e
a
c
l
a
d
i
r
i
i
:
d
e
14

l
u
n
i
p
a
n
a
s
a
m
b
a
t
a
d
e
l
a
0
7
:
0
0
p
a
n
a
l
a
2
0
:
0
0
15

C
o
n
s
u
m
u
l
a
n
u
a
l
d
e
c
a
l
d
u
r
a
(
s
i
d
e
r
e
f
e
r
i
n
t
a
16

)
:
2
7
.
5
k
W
h
/
m

(
6
0
k
W
h
/
m

)
Consumul anual de apa potabila: 3 050
litri/persoana
(8.35
litri/persoana/zi
comparativ cu 150 litri/persoana/zi intr-o
cladire obisnuita)
Consumul anual de apa de
ploaie: 3 300 000 litri (rezervor
de
apa
de
ploaie
cu
capacitatea de 200 000 litri)
Emisia anuala de CO2: 5.60
kg/m
Emisia anuala de SO2: 1.68 g/m
Emisia anuala de NOx: 3.08 g/m
Emisia anuala de metan: 0 g/m
Emisia anuala de particule: 0.08 g/m

17

a
s
u
ri
lu
a
t
e
p
e
n
tr
u
r
e
d
u
c
e
r
e
a
pi
e
r
d
e
ril
o
r
si
a
c
o
n
s
u
m
ul
ui
d
e

18

e
n
er
gi
e:
o
pt
i
m
iz
ar
e
a
fo
r
m
ei
cl
a
di
rii
in
c
o
nf
or
m
it
at
e
c
u
n
or
m
el
e
si
n
or
m
at
iv
19

el
e
p
e
nt
ru
c
o
n
st
ru
cti
i
orientarea cladirii pentru a avea lumina naturala
c
ali
ta
te
a
te
r
m
ic
a
a
c
o
m
p
o
n
e
nt
el
or
cl
a
di
rii
pr
e
c
u
m
20

p
er
et
ii
e
xt
er
io
ri
c
u
U
=
0.
6
W
/
m
K
,
fe
re
st
re
le
c
u
U
=
1.
4
W
/
m
K
,
s
u
pr
af
at
a
vit
ra
21

ta
a
at
ri
u
m
ul
ui
c
u
U
=
3.
0
W
/
m
K
,
s
u
pr
af
at
a
vit
ra
ta
a
p
er
et
ilo
r
d
e
c
o
m
p
ar
ti
m
e
22

nt
ar
e
c
u
U
=
2.
8
W
/
m
K
,
a
c
o
p
er
is
ul
c
u
U
=
0.
1
9
W
/
m
K
,
a
c
o
p
er
is
ul
vit
ra
t
c
23

u
U
=
0.
3
7
W
/
m
K
,
pl
a
c
a
la
s
u
b
s
ol
si
p
e
s
ol
c
u
U
=
0.
3
W
/
m
K
respectarea standardelor de cladire cu energie redusa
(46% din
reglementarile din Germania).
D
at
or
it
24

a
a
c
e
st
or
m
at
er
ial
e
c
u
p
er
fo
r
m
a
nt
e
te
r
m
ic
e
fo
ar
te
ri
di
c
at
e,
c
o
m
pl
e
x
ul
Pr
is
25

m
a
e
st
e
o
c
o
n
st
ru
cti
e
e
x
er
g
et
ic
a.
T
o
at
e
m
at
er
ial
el
e
iz
ol
at
o
ar
e
i
m
pl
e
m
e
nt
26

at
e
s
u
nt
p
e
b
a
z
a
d
e
c
el
ul
o
z
a,
n
u
a
fo
st
fo
lo
si
t
p
ol
is
tir
e
n
ul
,
ia
r
in
ch
id
er
ile
27

di
n
ca
ra
mi
d
a
a
u
ca
p
ac
ita
te
m
ar
e
d
e
st
oc
ar
e
a
ca
ld
ur
ii.
R
e
z
ul
ta
te
le
si
m
ul
ar
ii
re
ali
z
28

at
e
p
e
nt
ru
cl
a
di
re
a
u
fo
st
:
n
e
c
e
s
ar
ul
a
n
u
al
d
e
c
al
d
ur
a
3
1
k
W
h/
m
2
,
a
c
29

u
m
ul
ar
i
p
a
si
v
e
a
n
u
al
e
d
e
e
n
er
gi
e
s
ol
ar
a
1
3
0
M
W
h,
p
e
nt
ru
s
p
at
iil
e
d
30

e
bi
ro
ur
i.
I
n
pr
i
m
ul
a
n
(1
9
9
7)
c
o
m
pl
e
x
ul
Pr
is
m
a
a
a
v
ut
ni
st
e
p
er
fo
r
m
a
nt
e
fo
31

ar
te
b
u
n
e
la
te
m
p
er
at
ur
ile
cr
e
sc
ut
e
al
e
v
er
ii.
In
ti
m
p
ul
ie
rn
ii,
si
st
e
m
ul
d
e
in
c
al
zi
re
32

s
u
pli
m
e
nt
ar
,
re
te
a
u
a
d
e
in
c
al
zi
re
ur
b
a
n
a
a
or
a
s
ul
ui
,
c
o
nt
ri
b
ui
e
la
m
e
nt
in
33

er
e
a
te
m
p
er
at
ur
ii
p
e
st
e
5
C.
P
ri
nt
re
m
a
s
u
ril
e
lu
at
e
p
e
nt
r
u
o
pt
i
m
iz
ar
e
a
c
34

o
n
s
u
m
ul
ui
d
e
e
n
er
gi
e
s
ol
ar
a
si
re
g
e
n
er
a
bi
la
s
u
nt
d
e
si
g
nul
at
ri
u
m
ul
ui
c
a
35

u
n
s
p
at
iu
ta
m
p
o
n
ia
rn
a,
m
o
di
fic
a
n
d
cli
m
at
ul
in
te
ri
or
,
si
c
a
s
p
at
iu
d
e
sc
hi
s
si
36

c
o
m
pl
et
fu
n
cti
o
n
al
v
ar
a;
ali
m
e
nt
ar
e
a
c
u
a
er
pr
o
a
s
p
at
pr
in
d
e
sc
hi
d
er
ile
di
n
s
37

p
at
iul
at
ri
u
m
ul
ui
si
pr
in
st
ru
ct
ur
a
p
ar
ie
to
di
n
a
m
ic
a
(p
er
et
ii
bi
o
cli
m
at
ici
);
st
o
c
ar
38

e
a
te
r
m
ic
a
pr
in
in
te
r
m
e
di
ul
st
ru
ct
ur
ii
d
e
c
ar
a
m
id
a
si
si
st
e
m
ul
n
at
ur
al
d
e
ra
ci
39

re
pr
in
e
v
a
p
or
ar
e
a
a
p
ei
.

40

T
r
a
t
a
m
e
n
t
u
l
s
t
r
u
c
t
u
r
i
i
s
i
a
l
m
a
t
r
i
a
l
e
l
o
r
:
41

i
z
o
l
a
t
i
a
t
e
r
m
i
c
a
e
s
t
e
d
i
n
m
a
t
e
r
i
a
l
p
e
b
a
z
a
42

d
e
c
e
l
u
l
o
z
a
(
r
e
n
u
n
t
a
r
e
a
l
a
p
o
l
i
s
t
i
r
e
n
)
,
p
e
r
e
43

t
i
i
d
e
s
p
a
r
t
i
t
o
r
i
s
u
n
t
a
l
c
a
t
u
i
t
i
d
i
n
c
i
m
e
n
t
d
44

e
c
a
l
c
a
r
c
o
l
o
r
a
t
i
c
u
v
o
p
s
e
l
e
m
i
n
e
r
a
l
e
i
a
r
s
t
45

r
u
c
t
u
r
a
a
f
o
s
t
g
a
n
d
i
t
a
a
s
t
f
e
l
i
n
c
a
t
s
a
s
e
p
e
46

r
m
i
t
a
v
i
i
t
o
a
r
e
m
o
d
i
f
i
c
a
r
i
s
i
i
m
b
u
n
a
t
a
t
i
r
i
a
l
47

e
s
a
l
e
.
P
r
i
n
t
r
e
m
a
s
u
r
i
l
e
l
u
a
t
e
p
e
n
t
r
u
r
e
d
u
c
48

e
r
e
a
p
i
e
r
d
e
r
i
l
o
r
c
o
n
s
t
r
u
c
t
i
e
i
s
i
p
e
t
i
m
p
u
l
49

f
u
n
c
t
i
o
n
a
r
i
i
s
e
p
o
a
t
e
a
m
i
n
t
i
t
r
a
t
a
m
e
n
t
u
l
d
e
50

o
s
e
b
i
t
a
l
a
p
e
i
d
e
p
l
o
a
i
e
(
c
o
l
e
c
t
a
r
e
,
f
i
l
t
r
a
51

r
e
,
s
t
o
c
a
r
e
s
i
u
t
i
l
i
z
a
r
e
)
s
i
p
l
a
n
t
a
r
e
a
a
b
u
n
52

d
e
n
t
a
a
t
a
t
a
i
n
t
e
r
i
o
r
u
l
u
i
a
t
r
i
u
m
u
l
u
i
c
a
t
s
i
53

a
e
x
t
e
r
i
o
r
u
l
u
i
c
u
r
t
i
i
,
c
o
n
t
r
a
b
a
l
a
n
s
a
n
d
i
m
p
54

a
c
t
u
l
n
e
g
a
t
i
v
a
l
a
m
p
r
e
n
t
e
i
c
l
a
d
i
r
i
i
.
P
r
o
i
e
c
t
55

u
l
e
s
t
e
i
n
t
e
r
e
s
a
n
t
d
i
n
p
u
n
c
t
u
l
d
e
v
e
d
e
r
e
a
l
56

g
e
s
t
i
o
n
a
r
i
i
s
i
c
o
n
t
r
o
l
u
l
u
i
a
p
e
i
:
p
r
i
n
r
e
c
u
57

p
e
r
a
r
e
a
d
e
a
p
a
p
l
u
v
i
a
l
a
s
e
r
a
c
e
s
t
e
a
e
r
u
l
i
n
58

m
o
d
n
a
t
u
r
a
l
v
a
r
a
,
s
e
r
e
a
l
i
z
e
a
z
a
c
a
d
e
r
i
d
e
59

a
p
a
s
i
s
e
i
r
i
g
a
p
l
a
n
t
e
l
e
.
A
p
a
e
s
t
e
c
o
l
e
c
t
a
t
60

a
i
n
t
r
u
n
r
e
z
e
r
v
o
r
d
e
2
0
0
m
3

s
i
e
x
c
e
s
u
l
e
s
t
61

e
e
l
i
m
i
n
a
t
i
n
s
o
l
p
r
i
n
t
r
u
n
i
a
z
d
i
n
a
p
r
o
p
i
e
62

r
e
a
c
a
f
e
n
e
l
e
i
c
e
n
t
r
a
l
e
.
V
e
g
e
t
a
t
i
a
e
s
t
e
c
o
m
p
u
63

s
a
d
i
n
t
r
o
s
e
l
e
c
t
i
e
d
e
p
l
a
n
t
e
a
r
o
m
a
t
i
c
e
s
i
64

p
l
a
n
t
e
t
i
p
i
c
e
p
e
n
t
r
u
s
e
r
e
d
i
n
e
s
t
u
l
A
s
i
e
i
65

s
i
A
u
s
t
r
a
l
i
a
N
o
u
a
Z
e
e
l
a
n
d
a
,
c
a
r
e
s
u
n
t
i
r
66

i
g
a
t
e
c
u
a
p
a
d
e
p
l
o
a
i
e
c
o
l
e
c
t
a
t
a
d
e
p
e
s
u
p
r
67

a
f
a
t
a
a
c
o
p
e
r
i
s
u
l
u
i
.
P
e
n
t
r
u
r
e
d
u
c
e
r
e
a
u
t
i
l
i
z
a
68

r
i
i
a
u
t
o
m
o
b
i
l
e
l
o
r
d
e
c
a
t
r
e
o
c
u
p
a
n
t
i
i
c
l
a
d
i
r
69

i
i
,
s
a
u
r
e
a
l
i
z
a
t
p
a
r
c
a
r
i
s
u
b
t
e
r
a
n
e
p
e
n
t
r
u
b
70

i
c
i
c
l
e
t
e
s
i
s
a
m
i
c
s
o
r
a
t
n
u
m
a
r
u
l
d
e
p
a
r
c
a
r
i
71

p
e
n
t
r
u
a
u
t
o
m
o
b
i
l
e
p
e
d
o
u
a
n
i
v
e
l
u
r
i
s
u
b
t
e
r
a
n
72

e
.
D
e
a
s
e
m
e
n
e
a
,
s
a
r
e
a
l
i
z
a
t
o
c
o
n
e
x
i
u
n
e
e
x
73

c
e
l
e
n
t
a
c
u
t
r
a
n
s
p
o
r
t
u
l
p
u
b
l
i
c
d
a
t
o
r
i
t
a
a
m
p
l
74

a
s
a
m
e
n
t
u
l
u
i
s
i
l
o
c
u
r
i
d
e
s
t
a
t
i
o
n
a
r
e
p
e
n
t
r
u
a
75

i
n
c
u
r
a
j
a
u
t
i
l
i
z
a
r
e
a
i
n
c
o
m
u
n
a
u
n
e
i
m
a
s
i
n
i
76

d
e
c
a
t
r
e
m
a
i
m
u
l
t
i
l
o
c
a
t
a
r
i
.

77

Schema sistemului de aer conditionat:

1. Furnizarea de aer proaspat in spatiul
atriumului prin intermediul peretilor bioclimatici
2
.
F
u
r
n
i
z
a
r
e
a
d
e
a
e
r
p
r
o
a
s
p
a
t
i
n
78

s
p
a
t
i
u
l
a
t
r
i
u
m
u
l
u
i
p
r
i
n
i
n
t
e
r
m
e
d
i
u
l
f
e
r
e
s
t
79

r
e
l
o
r
3. Apa si plantele din atrium
4. Piloni care extrag aerul din spatiul atriumului
5
.
V
e
n
t
i
l
a
t
i
a
p
r
i
n
i
n
t
e
r
m
e
d
i
u
l
f
e
r
e
s
80

t
r
e
l
o
r
i
n
z
o
n
e
l
e
d
e
b
i
r
o
u
r
i
o
r
i
e
n
t
a
t
e
c
a
t
r
81

e
a
t
r
i
u
m
6
.
F
u
r
n
i
z
a
r
e
a
(
m
e
c
a
n
i
c
a
)
d
e
a
e
r
p
r
o
82

a
s
p
a
t
i
n
z
o
n
e
l
e
d
e
b
i
r
o
u
r
i
o
r
i
e
n
t
a
t
e
c
a
t
r
e
83

n
o
r
d
7. Ventilare mecanica
8. Circulatia aerului intre magazine si atrium
9. Ventilarea atriumului
10. Protectie solara (storuri)

84

Masurile
luate pentru
imbunatatirea
calitatii mediului
interior si
exterior includ
solutiile designului
pentru iluminat
natural,
tratarea aerului,
materialele de
constructie si
finisajele, izolatia
acustica si instalatia
electrica.
Utilizatorii si
chiriasii au o serie
de optiuni in
conformitate cu
dorintele
individuale. Masuri
specifice s-au luat in
urmatoarele cazuri:
m
e
c
a
n
i
s
m
e
p
e
n
t
r
u
85

d
e
s
c
h
i
d
e
r
e
a
a
8
0
%
d
i
n
s
u
p
r
a
f
a
t
a
a
c
o
p
e
r
i
s
u
l
u
i
86

d
i
n
s
t
i
c
l
a
p
e
n
t
r
u
a
l
i
m
e
n
t
a
r
e
a
c
u
a
e
r
p
r
o
a
s
p
87

a
t
s
i
s
t
e
m
d
e
v
e
n
t
i
l
a
t
i
e
i
n
z
o
n
e
l
e
d
e
b
i
r
o
u
r
88

i
s
i
f
a
n
t
e
d
e
v
e
n
t
i
l
a
t
i
e
i
z
o
l
a
t
e
f
o
n
i
c
r
e
n
u
89

n
t
a
r
e
a
l
a
s
i
s
t
e
m
u
l
d
e
a
e
r
c
o
n
d
i
t
i
o
n
a
t
m
e
c
a
n
i
90

c
p
e
n
t
r
u
e
v
i
t
a
r
e
a
s
i
n
d
r
o
m
u
l
u
i
d
e
c
l
a
d
i
r
e
b
o
l
91

n
a
v
a
u
t
i
l
i
z
a
r
e
a
p
l
a
n
t
e
l
o
r
d
i
n
a
t
r
i
u
m
p
e
n
t
r
u
92

i
m
b
u
n
a
t
a
t
i
e
r
e
a
c
a
l
i
t
a
t
i
i
a
e
r
u
l
u
i
i
n
t
e
r
i
o
r
93

s
i
a
a
b
s
o
r
b
t
i
e
i
a
c
u
s
t
i
c
e
6
p
e
r
e
t
i
b
i
o
c
l
i
m
a
t
i
94

c
i
a
l
i
m
e
n
t
a
t
i
c
u
a
p
a
d
e
p
l
o
a
i
e
p
e
n
t
r
u
r
a
c
i
r
e
95

a
a
e
r
u
l
u
i
,
u
m
i
d
i
t
a
t
e
s
i
c
u
r
a
t
a
r
e
;
M
a
s
u
r
i
l
e
96

l
u
a
t
e
p
e
n
t
r
u
a
s
i
g
u
r
a
r
e
a
l
o
n
g
e
v
i
t
a
t
i
i
c
l
a
d
i
r
97

i
i
s
u
n
t
r
e
p
r
e
z
e
n
t
a
t
e
d
e
a
c
o
p
e
r
i
s
u
l
p
a
r
t
i
a
l
98

v
e
r
d
e
,
e
c
h
i
p
a
m
e
n
t
e
l
e
l
o
w
t
e
c
h
p
e
n
t
r
u
o
u
s
u
r
99

i
n
t
a
i
n
a
c
c
e
s
i
b
i
l
i
t
a
t
e
s
i
u
n
s
i
s
t
e
m
d
e
c
o
n
s
100

t
r
u
c
t
i
e
s
i
m
p
l
u
,
r
o
b
u
s
t
s
i
f
l
e
x
i
b
i
l
(
7
.
5
c
u
5
101

.
0
m) realizat din caramida si lemn.

102

Atriumul si peretii exteriori

S
p
at
iul
at
ri
u
m
ul
ui
d
e
1
0
0
0
m

s
er
v
e
st
e
dr
e
pt
el
e
m
e
nt
s
p
at
ial
d
103

e
le
g
at
ur
a
in
cl
a
di
re
,
d
ar
le
a
g
a
si
z
o
n
a
s
e
m
ip
u
bl
ic
a
d
e
z
o
n
a
ur
b
a
n
a.
104

A
c
e
st
s
p
at
iu
ar
e
si
u
n
ro
l
i
m
p
or
ta
nt
in
re
ali
z
ar
e
a
c
o
n
di
tiil
or
d
e
c
o
nf
or
t
pr
in
105

v
e
nt
ila
ti
a
s
p
at
iil
or
d
e
bi
ro
ur
i
si
a
c
el
or
c
o
m
er
ci
al
e.
V
e
nt
ila
ti
a
in
s
p
at
iul
at
ri
u
106

m
ul
ui
s
e
fa
c
e
pr
in
in
te
r
m
e
di
ul
p
er
et
ilo
r
bi
o
cli
m
at
ici
si
a
d
e
s
c
hi
d
er
il
or
.
S
u
nt
107

s
a
s
e
p
er
et
i
c
ar
e
re
c
u
p
er
e
a
z
a
c
al
d
ur
a
ia
rn
a
si
ra
c
e
sc
a
er
ul
pr
in
e
v
a
p
or
108

ar
e
v
ar
a.
P
er
et
ii
a
u
4
m
in
al
ti
m
e
si
fo
lo
s
e
sc
a
p
a
d
e
pl
o
ai
e
p
e
nt
ru
ra
ci
re
a
a
2
109

0
0
lit
ri/
m
in
ut
.
V
ar
a,
la
m
el
el
e
d
e
sti
cl
a
d
e
p
e
a
c
o
p
er
is
ul
at
ri
u
m
ul
ui
p
ot
fi
d
e
sc
110

hi
s
e
a
pr
o
a
p
e
c
o
m
pl
et
(8
0
%
)
p
e
nt
ru
a
re
al
iz
a
o
v
e
nt
il
ar
e
s
uf
ici
e
nt
a
si
p
e
nt
111

ru
a
p
er
m
it
e
re
ci
rc
ul
ar
e
a
a
er
ul
ui
.
L
a
in
te
ri
or
s
u
nt
in
st
al
at
e
st
or
ur
i
c
ar
e
pr
ot
ej
e
112

a
z
a
at
ri
u
m
ul
d
e
s
u
pr
ai
n
c
al
zi
re
.
A
er
ul
pr
o
a
s
p
at
e
st
e
in
tr
o
d
u
s
in
bi
ro
ur
i
fi
113

e
pr
in
fe
re
st
re
le
d
e
sc
hi
s
e,
fi
e
pr
in
fa
nt
el
e
d
e
v
e
nt
ila
re
fo
n
oi
z
ol
at
e.
N
o
a
pt
e
a,
cl
114

a
di
re
a
s
e
ra
c
or
e
st
e
pr
in
ci
rc
ul
at
ia
c
ur
e
nt
ilo
r
d
e
a
er
p
e
s
u
pr
af
at
a
o
p
a
c
a
a
a
115

n
v
el
o
p
ei
.
I
ar
n
a,
at
ri
u
m
ul
c
ar
e
e
st
e
in
c
hi
s
p
e
a
c
e
a
st
a
p
er
io
a
d
a,
a
cti
o
116

n
e
a
z
a
c
a
u
n
s
p
at
iu
ta
m
p
o
n
u
n
d
e
e
n
er
gi
a
s
ol
ar
a
e
st
e
c
a
pt
at
a,
fii
n
d
ut
117

ili
z
at
a
la
in
c
al
zi
re
a
a
er
ul
ui
pr
o
a
s
p
at
n
e
c
e
s
ar
v
e
nt
ila
rii
.
C
o
m
pl
e
x
ul
P
118

RI
S
M
A
d
o
v
e
d
e
st
e
c
a
e
c
ol
o
gi
a
si
e
c
o
n
o
m
ia
n
u
s
e
c
o
nt
ra
zi
c,
c
u
u
n
d
119

e
si
g
n
in
te
lig
e
nt
a
c
e
st
e
c
o
n
c
e
pt
e
s
u
nt
te
n
di
nt
e
pr
of
it
a
bil
e
p
e
nt
ru
c
o
n
st
120

ru
cti
i.

121

Consum
ul de caldura
specific
pentru
diferite
zone
ale
cladirii
conform
cu
rezultatele
simularilor.
Designul cladirii a
fost
realizat
de
o
echipa
multidisciplinara si
optimizarea s-a
facut
de
la
inceputul
proiectarii,
simulandu-se
performantele
dinamicii
termice
a
cladirii
monitorizand
consumul
de
caldura,
electricitate
si
de
apa
calda
si
parametrii
climatici
interiori
pentru
evaluarea
performantei
termice.
122

Rezultatele
simularii
pentru
atriumul
neprotejat

prin
parasolare pentru
sudic
de la etajul al trei
(vara) cu
ventilatie
prin

intermediul
ferestrelor si racir

123