Sunteți pe pagina 1din 166
Biroul Na ţ ional de Statistic ă al Republicii Moldova FOR Ţ A DE MUNC Ă

Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova

FORŢA DE MUNCĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA OCUPARE ŞI ŞOMAJ

2014

Chişinău, 2014

CUPRINS:

  • I. OBIECTIVELE ANCHETEI

7

II. ASPECTE METODOLOGICE

8

8

IV. EROAREA DE SONDAJ A PRINCIPALILOR ESTIMATORI

17

  • V. SUMAR

19

TABELE

22

Tabelul 1. Repartiţia populaţiei după participarea la activitatea economică, total,

perioada 20092013

23

Tabelul 2. Repartiţia populaţiei după participarea la activitatea economică, bărbaţi,

perioada 20092013

24

Tabelul 3. Repartiţia populaţiei după participarea la activitatea economică, femei,

perioada 20092013

25

Tabelul 4. Repartiţia populaţiei după participarea la activitatea economică, urban,

perioada 20092013

26

Tabelul 5. Repartiţia populaţiei după participarea la activitatea economică, rural,

perioada 20092013

27

Tabelul 6. Repartiţia populaţiei după participarea la activitatea economică, pe sexe şi

medii, în anul 2013

28

Tabelul 7. Populaţia de 15 ani şi peste după participarea la activitatea economică, pe

grupe de vârstă, sexe şi medii, în anul 2013

29

Tabelul 8. Populaţia de 15 ani şi peste după participarea la activitatea economică,

nivelul de instruire, pe sexe şi medii, în anul 2013

32

Tabelul 9. Populaţia de 15 ani şi peste după participarea la activitatea economică,

starea civilă, pe sexe şi medii, în anul 2013

34

Tabelul 10. Populaţia în vârstă de 2049 ani după participarea la activitatea economică, numărul de copii de vârstă preşcolară, pe sexe şi medii, în anul 2013

35

Tabelul 11. Populaţia ocupată după statutul profesional, pe grupe de vârstă, sexe şi

medii, în anul 2013

36

Tabelul 12. Populaţia ocupată după statutul profesional, nivelul de instruire, sexe şi

medii, în anul 2013

38

Tabelul 13. Populaţia ocupată în vârstă de 2049 ani după statutul profesional,

numărul de copii de vârstă preşcolară, sexe şi medii, în anul 2013 Tabelul 14. Populaţia ocupată pe grupe de vârstă, pe activităţi economice,

40

sexe şi medii, în anul 2013

41

Tabelul 15. Populaţia ocupată după nivelul de instruire, pe activităţi economice, sexe

şi medii, în anul 2013

43

Tabelul 16. Populaţia ocupată după statutul profesional, pe activităţi economice, sexe

şi medii, în anul 2013

45

2

Tabelul 17. Populaţia ocupată pe activităţi economice, după forma de proprietate a

unităţii, sexe şi medii, în anul

47

Tabelul 18. Salariaţi pe activităţi economice, după modalitatea de angajare, pe sexe şi

medii, în anul 2013

48

Tabelul 19. Populaţia ocupată pe grupe de vârstă, grupe de ocupaţii, sexe şi medii, în

anul 2013

49

Tabelul 20. Populaţia ocupată după nivelul de instruire, pe grupe de ocupaţii, pe sexe

şi medii, în anul 2013

51

Tabelul 21. Populaţia ocupată în vârstă de 2049 ani pe grupe de ocupaţii, după

numărul de copii de vârstă preşcolară, sexe şi medii, în anul 2013 Tabelul 22. Populaţia ocupată pe activităţi economice, grupe de ocupaţii, sexe şi

53

medii, în anul 2013

54

Tabelul 23. Populaţia ocupată pe grupe de vârstă, după programul de lucru, durata efectivă a săptămânii de lucru, sexe şi medii, în anul 2013

56

efectivă a săptămânii de lucru, numărul de copii de vârstă preşcolară, pe sexe şi medii,

în anul 2013

57

Tabelul 25. Populaţia ocupată după nivelul de instruire, programul de lucru, durata

efectivă a săptămânii de lucru, pe sexe şi medii, în anul

58

Tabelul 26. Populaţia ocupată după statutul profesional, programul de lucru, durata

efectivă a săptămânii de lucru, pe sexe şi medii, în anul

59

Tabelul 27. Populaţia ocupată pe activităţi economice, după programul de lucru, durata efectivă a săptămânii de lucru, sexe şi medii, în anul 2013

60

Tabelul 28. Populaţia ocupată pe grupe de ocupaţii,după programul de lucru, durata

efectivă a săptămânii de lucru, sexe şi medii, în anul 2013

62

Tabelul 29. Durata medie a săptămânii de lucru, după statutul profesional, activităţi

economice, pe sexe şi medii, în anul 2013

64

Tabelul 30. Durata medie a săptămânii de lucru după statutul profesional, pe grupe de

ocupaţii, pe sexe şi medii, în anul 2013

66

Tabelul 31. Persoane ocupate pe grupe de vârstă, după motivul pentru care au lucrat

mai puţin de 40 ore/săpt., sexe şi medii, în anul 2013

68

de 40 ore/săpt. după numărul de copii de vârstă preşcolară, motivul pentru care au

lucrat mai puţin de 40 ore/săpt., pe sexe şi medii, în anul 2013

70

Tabelul 33. Persoane ocupate care au lucrat mai puţin de 40 ore/săpt. după nivelul de instruire, după motivul pentru care au lucrat mai puţin de 40 ore/săpt., pe sexe şi

medii, în anul 2013

72

vârstă, după motivul pentru care au lucrat mai mult de 40 ore/săpt., sexe şi medii, în

anul 2013

74

de 40 ore/săpt. după numărul de copii de vârstă preşcolară, motivul pentru care au

lucrat mai mult de 40 ore/săpt., pe sexe şi medii, în anul 2013

75

Tabelul 36. Persoane ocupate care au lucrat mai mult de 40 ore/săpt. după nivelul de instruire, motivul pentru care au lucrat mai mult de 40 ore/săpt., pe sexe şi medii, în

anul 2013

76

3

Tabelul 37. Persoane subocupate, pe grupe de vârstă, după modul în care au dorit să

lucreze mai mult, sexe şi medii, în anul 2013

77

Tabelul 38. Persoane subocupate după nivelul de instruire, după modul în care au

dorit să lucreze mai mult, pe sexe şi medii, în anul 2013 Tabelul 39. Volumul subocupării pe grupe de vârstă, activităţi economice,

78

sexe şi medii, în anul 2013

79

Tabelul 40. Volumul subocupării pe grupe de activităţi, după nivelul de instruire, pe

sexe şi medii, în anul 2013

81

Tabelul 41. Persoane ocupate pe grupe de vârstă, care ar dori să‐şi schimbe situaţia la

locul de muncă, după motive, sexe şi medii, în anul 2013

83

Tabelul 42. Persoane ocupate care ar dori să‐şi schimbe situaţia la locul de muncă,

nivel de instruire, motive, pe sexe şi medii, în anul 2013

85

Tabelul 43. Persoane ocupate după nivelul de instruire, corespunderea ocupaţiei cu

domeniul de pregătire, pe sexe şi medii, în anul 2013

87

Tabelul 44. Persoane ocupate după tipul unităţii de producţie, natura locului de

muncă, pe grupe de vârstă, sexe şi medii, în anul 2013

88

Tabelul 45. Persoane ocupate după tipul unităţii de producţie, natura locului de muncă, nivelul de instruire, pe sexe şi medii, în anul 2013

90

natura locului de muncă, numărul de copii de vârstă preşcolară, pe sexe şi medii, în

anul 2013

92

Tabelul 47. Persoane ocupate după tipul unităţii de producţie, natura locului de

muncă, statutul profesional, pe sexe şi medii, în anul 2013

93

Tabelul 48. Persoane ocupate după tipul unităţii de producţie, natura locului de

muncă, pe activităţi economice, sexe şi medii, în anul 2013

94

Tabelul 49. Persoane ocupate după tipul unităţii de producţie, natura locului de

muncă, pe grupe de ocupaţii, sexe şi medii, în anul 2013

96

Tabelul 50. Persoane ocupate după tipul unităţii de producţie, natura locului de muncă, forma de proprietate a unităţii, pe sexe şi medii, în anul 2013

99

Tabelul 51. Persoane ocupate după tipul unităţii de producţie, natura locului de

muncă, forma organizatoricojuridică a unităţii, pe sexe şi medii, în anul 2013

100

muncă, programul de lucru, durata efectivă a săptămânii de lucru, pe sexe şi medii, în

anul 2013

102

Tabelul 53. Salariaţi după tipul unităţii de producţie, natura locului de muncă, pe

grupe de vârstă, sexe şi medii, în anul 2013

104

Tabelul 54. Salariaţi după tipul unităţii de producţie, natura locului de muncă, nivelul

de instruire, pe sexe şi medii, în anul 2013

106

Tabelul 55. Salariaţi în vârsta de 2049 ani după tipul unităţii de producţie, natura locului de muncă, numărul de copii de vârstă preşcolară, pe sexe şi medii, în anul

108

Tabelul 56. Salariaţi după tipul unităţii de producţie, natura locului de muncă, pe

activităţi economice, sexe şi medii, în anul 2013

109

Tabelul 57. Salariaţi după tipul unităţii de producţie, natura locului de muncă, pe grupe

de ocupaţii, sexe şi medii, în anul 2013

111

Tabelul 58. Salariaţi după tipul unităţii de producţie, natura locului de muncă,

condiţiile de angajare, pe sexe şi medii, în anul 2013

114

4

Tabelul 59. Salariaţi după tipul unităţii de producţie, natura locului de muncă,

programul de lucru, durata efectivă a săptămânii de lucru, pe sexe şi medii, în anul

2013

118

Tabelul 60. Persoane ocupate pe grupe de vârstă, după amplasarea locului de muncă,

sexe şi medii, în anul 2013

120

Tabelul 61. Persoane ocupate după amplasarea locului de muncă, statutul

profesional, pe sexe şi medii, în anul 2013

122

Tabelul 62. Persoane ocupate pe grupe de vârstă, după factorii nocivi la care sunt

expuse la locul de muncă, sexe şi medii, în anul

124

Tabelul 63. Persoane ocupate după factorii nocivi/periculoşi la care sunt expuse la locul de muncă, pe sexe şi medii, forma de proprietate, statutul profesional, tipul

locului de lucru, în anul 2013

125

Tabelul 64. Şomeri BIM pe grupe de vârstă, după nivelul de instruire, sexe şi medii, în

anul 2013

127

Tabelul 65. Şomeri BIM pe grupe de vârstă, după durata şomajului, sexe şi medii, în

anul 2013

128

Tabelul 66. Şomeri BIM după nivelul de instruire, durata şomajului, pe sexe şi medii, în

anul 2013

129

Tabelul 67. Şomeri BIM pe grupe de vârstă, după experienţa de muncă, sexe şi medii,

în anul 2013

130

Tabelul 68. Şomeri BIM după durata şomajului, experienţa de muncă, pe sexe şi medii,

în anul 2013

130

Tabelul 69. Şomeri BIM cu experienţă în muncă pe grupe de vârstă, după motivul

principal pentru care au încetat să lucreze, sexe şi medii, în anul 2013

131

Tabelul 70. Şomeri BIM pe grupe de vârstă, după metoda principală de căutare a

locului de muncă, sexe şi medii, în anul 2013

132

Tabelul 71. Populaţia inactivă de 15 ani şi peste pe categorii de inactivitate, grupe de

vârstă, sexe şi medii, în anul 2013

134

Tabelul 72. Populaţia inactivă de 15 ani şi peste pe grupe de vârstă, după relaţia cu

piaţa forţei de muncă, sexe şi medii, în anul 2013

136

Tabelul 73. Populaţia inactivă de 15 ani şi peste după nivelul de instruire, după relaţia

cu piaţa forţei de muncă, pe sexe şi medii, în anul 2013

138

Tabelul 74. Populaţia inactivă în vârstă de 2049 ani după numărul de copii de vârstă

preşcolară, după relaţia cu piaţa forţei de muncă, pe sexe şi medii, în anul 2013

140

Tabelul 75. Populaţia inactivă de 15 ani şi peste pe grupe de vârstă, după forma de

instruire urmată, sexe şi medii, în anul 2013

141

Tabelul 76. Populaţia inactivă de 15 ani şi peste care nu a dorit să lucreze, pe grupe de

vârstă, după motivul pentru care nu doreşte să lucreze, sexe şi medii, în anul 2013

142

Tabelul 77. Populaţia inactivă de 15 ani şi peste care nu a dorit să lucreze, după numărul membrilor gospodăriei aflaţi la muncă peste hotare, motivul pentru care nu

doreşte să lucreze, pe sexe şi medii, în anul 2013

145

Tabelul 78. Persoane inactive de 15 ani şi peste, declarate plecate la lucru peste

hotare, după nivelul de instruire, pe grupe de vârstă, sexe, în anul 2013

147

Tabelul 79. Persoane inactive în vârstă de 2049 ani, declarate plecate la lucru peste hotare, după starea civilă, numărul de copii de vârstă preşcolară, pe sexe şi medii, în

anul 2013

149

5

Tabelul 80. Persoane inactive de 15 ani şi peste, declarate plecate la lucru peste hotare, pe grupe de vârstă, ţări de destinaţie, sexe şi medii, în anul 2013

150

Tabelul 81. Persoane inactive de 15 ani şi peste, declarate plecate la lucru peste hotare, după nivelul de instruire, pe ţări de destinaţie, sexe şi medii, în anul 2013

152

Tabelul 82. Populaţia de 15 ani şi peste din municipiul Chişinău, după participarea la

activitatea economică, pe grupe de vârstă şi sexe, în anul 2013

154

Tabelul 83. Populaţia de 15 ani şi peste din zona Nord, după participarea la activitatea

economică, pe grupe de vârstă, sexe şi medii, în anul 2013

155

Tabelul 84. Populaţia de 15 ani şi peste din zona Centru, după participarea

la activitatea economică, pe grupe de vârstă, sexe şi medii, în anul 2013

156

Tabelul 85. Populaţia de 15 ani şi peste din zona Sud, după participarea la activitatea

economică, pe grupe de vârstă, sexe şi medii, în anul 2013

157

Tabelul 86. Populaţia de 15 ani şi peste din municipiul Chişinău, după participarea la

activitatea economică, nivelul de instruire, pe sexe, în anul 2013

158

Tabelul 87. Populaţia de 15 ani şi peste din zona Nord, după participarea la activitatea

economică, nivelul de instruire, pe sexe şi medii, în anul 2013

159

Tabelul 88. Populaţia de 15 ani şi peste din zona Centru, după participarea la activitatea economică, nivelul de instruire, pe sexe şi medii, în anul 2013

160

Tabelul 89. Populaţia de 15 ani şi peste din zona Sud, după participarea la activitatea

economică, nivelul de instruire, pe sexe şi medii, în anul 2013

161

162

Tabelul 91. Populaţia ocupată pe activităţi economice şi zone, în anul

162

Tabelul 92. Populaţia ocupată pe zone şi grupe de ocupaţii, în anul 2013 Tabelul 93. Populaţia ocupată după tipul unităţii de producţie şi natura locului de

163

muncă, pe zone, în anul 2013

164

Tabelul 94. Populaţia inactivă în vârstă de 15 ani şi peste, pe zone, după relaţia cu

piaţa forţei de muncă, în anul 2013

164

165

Tabelul 96. Gradul de instruire al tinerilor, perioada 20002013

165

Tabelul 97. Nivelul de instruire al persoanelor adulte, perioada 20022013

166

Tabelul 98. Participarea la educaţia permanentă, perioada 20022013

166

6

POPULA Ţ I A ECONOMIC ACTIV Ă , OCUPAREA Ş I Ş OMAJUL

Ancheta Forţei de Muncă (AFM) este o cercetare continuă realizată în gospodării casnice. Aceasta este organizată de Biroul Naţional de Statistică începând cu anul 1998, iar începând cu anul 2006, se efectuează pe un nou eşantion de gospodării casnice şi conform metodologiei ajustate la ultimile recomandăti ale BIM, la normele europene şi la Codul Muncii din RM. Rezultatele cercetării permit gruparea populaţiei în trei categorii distincte: ocupaţi, şomeri şi economic inactivi, precum şi descrierea detaliată a acestor categorii. Datele oferite de cercetare oferă informaţii despre principalele tendinţe de pe piaţa forţei de muncă: rata de participare a populaţiei la activitatea economică; structura ocupării pe activităţi economice şi ocupaţii; orele lucrate; rata şomajului etc. Aceste date pot fi utilizate la dezvoltarea, managementul şi evaluarea politicilor de ocupare a forţei de muncă.

I. OBIECTIVELE ANCHETEI

Ancheta Forţei de Muncă a fost creată ca răspuns la necesitatea de a obţine periodic (trimestrial) indicatori calitativi ai pieţei forţei de muncă, precum:

Măsurarea populaţiei active – ocupate şi în şomaj – şi a populaţiei inactive Determinarea structurilor acestor categorii Determinarea tendinţelor de evoluţie Furnizarea datelor esenţiale despre forţa de muncă

Astfel, AFM asigură informaţii privind situaţia existentă pe piaţa forţei de muncă, evoluţia fenomenelor de ocupare, somaj si inactivitate.

În plus, metodologia şi instrumentariul anchetei sunt proiectate astfel încât să permită obţinerea datelor necesare pentru studierea unor probleme specifice de pe piaţa forţei de muncă, precum: ocuparea/şomajul femeilor, tinerilor şi vârstnicilor; subocuparea; ocuparea în profil regional; migraţia forţei de muncă etc. Aceste probleme pot fi studiate detaliat, în baza caracteristicilor socioeconomice furnizate de AFM.

Beneficiind de o veche tradiţie în ţările cu economie de piaţă, acest tip de anchetă este unicul instrument prin care se poate măsura complexitatea şi interacţiunea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă. Cercetările efectuate la întreprinderi nu analizează decât un segment al populaţiei ocupate (salariaţii), în timp ce lucrătorii pe cont propriu, patronii, cei care îşi ajută familia întro activitate economică rămân în afara sferei de cercetare statistică. Un alt exemplu care ilustrează aceeaşi idee este şomajul care, cu toate că este înregistrat, prin canale administrative, nu poate fi evaluat la adevărata lui dimensiune, pe de o parte, pentru că nu toţi şomerii se înscriu la agenţiile de ocupare a forţei de muncă, pe de altă parte, pentru că dintre cei înscrişi, unii mai prestează şi activităţi ocazionale. Ocuparea incompletă (subocuparea) este un alt aspect de mare importanţă pentru caracterizarea performanţei unei economii şi a pieţei forţei de muncă.

7

Concepută ca sursă importantă de informaţii asupra forţei de muncă, ancheta furnizează, întro manieră coerentă, date esenţiale asupra tuturor segmentelor de populaţie, cu numeroase posibilităţi de corelare şi structurare după caracteristici demosocioeconomice diverse, în condiţii de comparabilitate internaţională.

II. ASPECTE METODOLOGICE

Participarea la educaţia permanentă reprezintă raportul dintre populaţia de 2564 ani care urmase o formă de instruire în ultimele patru săptămâni precedente interviului, la totalul populaţiei de 2564 ani.

Subiectul cercetării îl constituie toate persoanele din gospodării private, cu domiciliul permanent în centrele de cercetare selectate.

Nu intră în sfera de cercetare persoanele care locuiesc permanent în unităţi de locuit în comun (cămine pentru bătrâni, handicapaţi, sanatorii etc.).

Înregistrarea datelor în chestionarele anchetei se realizează prin intervievarea persoanelor de 15 ani şi peste, la domiciliul gospodăriilor din locuinţele cercetate.

Interviurile sunt repartizate uniform dea lungul trimestrului, realizânduse o cercetare continuă.

Perioada de referinţă (pentru marea majoritate a întrebărilor) este săptămâna (de luni până duminică inclusiv) dinaintea înregistrării.

Ancheta se realizează selectiv, pe un eşantion aleator de locuinţe, reprezentativ la nivelul ţării (fără partea stângă a Nistrului şi mun. Bender), utilizânduse un plan de sondaj în două trepte: în prima treaptă au fost alese centrele de cercetare în baza Clasificatorului Unităţilor AdministrativTeritoriale (CUATM) şi rezultatelor Recensământului Populaţiei din octombrie 2004, iar în treapta a doua locuinţele (cu toate gospodă‐ riile care le alcătuiesc). Pentru a participa la anchetă sunt selectate trimestrial câte 12000 locuinţe. Extinderea rezultatelor obţinute din anchetă la nivelul ţării se realizează în baza unui sistem de calcule probabilistice.

Concepţia metodologică şi organizatorică a anchetei a fost realizată cu asistenţa tehnică a specialiştilor francezi de la Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice (Franţa) şi a specialiştilor români de la Institutul Naţional de Statistică (România) în cadrul Programului TACIS în domeniul statisticii. Organizarea practică şi conducerea anchetei în teren se efectuează de către Biroul Naţional de Statistică prin direcţiile teritoriale de statistică.

III. CONCEPTELE ŞI DEFINIŢIILE DE BAZĂ

Conceptele şi definiţiile utilizate în AFM sunt bazate pe metodologia Biroului Internaţional al Muncii (BIM) de determinare a „forţei curente de muncă”. Conceptul de bază al acestei metodologii este cel al activităţii economice, care a fost preluat din Sistemul Conturilor Naţionale (SCN 93).

8

1.

Activitatea economică este activitatea care este efectuată cu scopul de a

produce bunuri/servicii şi care aduce venit (în bani şi/sau în natură). Măsurarea populaţiei

active se bazează pe conceptul de activitate economică.

  • 2. Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care

furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii.

  • 3. Rata de activitate a populaţiei proporţia populaţiei active de 15 ani şi peste în

populaţia totală de aceeaşi categorie de vârstă.

Producerea de bunuri şi servicii (în decursul unei perioade de timp bine determinată) include, conform Sistemului Conturilor Naţionale şi a Balanţelor ONU, producerea şi prelucrarea produselor, fie pentru piaţă, fie pentru schimb sau consum personal. Încadrarea populaţiei pe categorii după participarea la activitatea economică se efectuează conform principiului priorităţii ocupării faţă de şomaj şi a şomajului faţă de inactivitate.

  • 4. Populaţia ocupată cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste, care au

desfăşurat o activitate economică sau socială producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră în perioada de referinţă (o săptămână), în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii.

În definirea populaţiei ocupate sa adoptat criteriul standard “de cel puţin o oră”, recomandat de Biroul Internaţional al Muncii în scopul asigurării comparabilităţii datelor la nivel internaţional, precum şi din următoarele considerente:

cuprinderea activităţilor desfăşurate în timp redus, ocazionale sau sezoniere; definirea şomajului ca lipsă totală a muncii; evaluarea dimensiunilor subocupării forţei de muncă.

În afara persoanelor aflate la lucru, care au un loc de muncă şi care în cursul săptămânii de referinţă au lucrat ca salariaţi, ca lucrători pe cont propriu sau lucrători familiali neremuneraţi, se consideră persoane ocupate:

persoanele temporar absente de la lucru în cursul săptămânii de referinţă, care îşi păstrează legătura formală cu locul de muncă, motivele de absenţă putând fi: concediul de odihnă, medical, de maternitate (în limita unei perioade prevăzute de lege), fără plată, de studii, pentru incapacitate de muncă temporară, conflict de muncă sau grevă, cursuri de perfecţionare sau profesionale, suspendarea temporară a lucrului datorită condiţiilor meteorologice, conjuncturii economice nefavorabile, penuriei de materii prime sau energie, incidentelor tehnice; persoanele care, temporar sau pe o durată nedefinită, nu sunt remunerate, dar cărora nu li sa desfăcut contractul de muncă; persoanele care au un loc de muncă (în regim de lucru complet sau parţial), aflate în căutarea altui loc de muncă; persoanele care în cursul săptămânii de referinţă au desfăşurat o muncă oarecare, plătită sau aducătoare de venit, chiar dacă erau în curs de pregătire şcolară obligatorie, erau la pensie sau beneficiau de pensie, erau înscrise la oficiile forţei de muncă, primind sau nu ajutor de şomaj; lucrătorii familiali neremuneraţi, inclusiv cei temporar absenţi în cursul săptămânii de referinţă;

9

membrii forţelor armate (cadre active şi militari în termen).

  • 5. Rata de ocupare a populaţiei – proporţia populaţiei ocupate de 15 ani şi peste

în populaţia totală de aceeaşi categorie de vârstă.

  • 6. Subocupate în raport cu timpul de lucru sunt persoanele ocupate care au lucrat,

independent de voinţa lor, mai puţin de 40 ore şi care au dorit şi au fost disponibile să lucreze mai multe ore.

Subocuparea constituie un aspect determinat de durata obişnuită a programului de lucru şi reliefează caracteristici şi particularităţi ale pieţei forţei de muncă. Acest fenomen este pe larg răspândit în ţările tradiţional agrare.

  • 7. Volumul subocupării în raport cu timpul lucrat – numărul de ore suplimentare

pe care persoanele subocupate au dorit să le lucreze în săptămâna de referinţă, cu condiţia

ca suma dintre aceste ore şi cele efectiv lucrate să nu depăşească 40 ore/persoană.

  • 8. Rata subocupării în raport cu timpul lucrat – raportul dintre numărul persoane

lor subocupate şi numărul total al persoanelor ocupate. Acest indicator indică gradul de

subutilizare a resurselor de muncă oferite de persoanele implicate deja în procesul de producţie a bunurilor şi serviciilor.

  • 9. Întreprinderile sectorului informal sunt definite ca întreprinderi necorporative

(fără statut juridic), care nu sunt înregistrate. Nu sunt parte componentă a sectorului

informal persoanele angajate în gospodăriile particulare ale cetăţenilor şi persoanele ocupate cu producerea de bunuri agricole (în gospodăriile casnice) în exclusivitate pentru consumul propriu al gospodăriei 1 .

Ocuparea în sectorul informal include toate persoanele care, indiferent de statutul lor profesional, în timpul perioadei de referinţă au fost ocupate în întreprinderi ce aparţin sectorului informal, având această ocupaţie (loc de muncă) în