Caracterizarea titeiului

Titeiul este format dintr-o varietate de componentii chimici formati din doua elemnte principale:
carbon si hidrogen.
Pe langa aceste elmnte in titei mai sunt prezente sub forma de impuritatii si alte elmente: sulf,
oxigen, azot metale ( nichel, vanadiu)

In titei se mai gasesc si componenti nonorganici: apa, saruri, argile

Tipuri de legaturi
Carbonul se leaga de hidrogen prin diferite tipuri de legaturi chimice formand
hidrocarburi

Legatura simpla

Legatura dubla

Legatura tripla

Ciclu benzenic

Hidrocarburi saturate

Hidrocarburi nesaturate

Para fine

Olefine

Naftene

Hidrocarburi aromatice

Benzene

Compusi cu sulf

Ompusi cu oxygen

Principalele caracteristici ale produselor petroliere

Caracteristicile de calitate ale produselor petroliere sunt definite prin srtandarde
Marca SR se acordaproduselor certificate in conformitate cu cerintele dintr-un standard roman care este
proprietatea Asociaiei de Standardizare din Romnia, conform OG nr. 39/1998 i sunt nregistrate la OSIM.
- SR ISO care sunt standardele romane identice cu standardele internationale;
- SR EN reprezint standardele romane identice cu standardele europene;
Benzina

Benzinele utilizate drept carburanti pentru motoarele cu ardere interna ale

avioanelor si automobilelor se caracterizeaza prin proprieti fizice (densitatea,
presiunea de vapori, curba de distilare, indicele de volatilitate) i prin
performanele de ardere in motor (cifra octanica).

Benzinele utilizate drept carburani pentru motoarele cu ardere interna ale avioanelor si automobilelor
se caracterizeaza prin proprieti fizice (densitatea, presiunea de vapori, curba de distilare, indicele de
volatilitate) si prin performantele de ardere in motor (cifra octanica).

Curba de distilare a benzinelor auto serveste pentru aprecierea volatilitatii s a performantei benzinei la
diferite regimuri de lucru ale motorului.

Temperatura la care distilq 10 % vol. pe curba ASTM (STAS) caracterizeaza comportarea motorului la pornire
la rece si tendinta formarii de vapori.
Temperatura la care distil 50% vol. benzina ajuta la aprecierea comportaii benzinei la incalzirea motorului
si in operatiile de accelerare, adica la trecerea de la un regim de alimentare redus, la o alimentare in sarcina.
T90%vol. STAS da indicatii si asupra temperaturii minime a aerului, la care o parte din benzina nu se evapora in
cilindrul motorului si poate produce diluarea uleiului lubrifiant din carter
Depirea finalului benzinei de 200 205C conduce la uzura mai mare a motorului, consum mai ridicat de
benzina, ancrasarea bujiilor, depuneri de calamin pe tijele supapelor, pe capul pistoanelor etc.

Volatilitate
Volatilitatea determina:
-pierderile prin evaporare
-calitatea combustiei
-calitatea actului de conducere
-controlul debitului de alimentare
Volatilitatea controleaza:
-pornirea la rece
-formarea dopurilor de vapori pe circuitele de alimentare
-componenti grei din benzina(volatilitate prea mica) determina depunerea de murdarie in
motor, dilutia uleiului de ungere,
dificultati in arderea totala a combustibilului
Clase de volatilitatea a benzinei

Presiunea de vapori Reid

Petrolul
Sub denumirea de petrol se pot gasi urmatoarele produse comerciale: combustibili pentru
turboreactoare, petrolul lampant si petrolul tractor
Combustibilii pentru turboreactoare se fabric, n Romnia, conform STAS 5639-88
Cerinele de calitate ale combustibililor pentru turboreactoare se referi la:
-pornirea rapida
- alimentarea continu a motorului chiar in conditii nefavorabile,
- arderea completa si stabila, fara depuneri;
-stabilitate la oxidare in timpul depozit rii,
-stabilitate termica ridicatain timpul zborului,
- absena compusilor corosivi, si a apei
Combustibilii pentru turboreactoare se obin prin amestecarea de componente distilate cu
coninutul de hidrocarburi olefinice si aromatice este limitat prin specificatii. Cantitativ, hidrocarburile
aromatice se limiteazadatorita arderii cu fum si depunerilor din motor.
Combustibilii utilizati pentru motoarele turboreactor au
- limite de distilare 150 290C;
-un continut ridicat in componenti usori asigura o pornire usoara la temperatura de 50C specifica
temperaturii aerului la altitudine inalta
--temperatura de tulburare safie minim 50 C
- temperature de congelare de min 60C.

Motorinele auto
Motorinele se ntrebuineaz drept combustibili pentru :
-motoarele diesel, diesel cu turatie mare (automobile),
-cu turatie medie si joasa (motoare marine si stationare in industrie) si
pentru instalatii centrale de incalzire.
Motorinele se caracterizeaz n general prin: calitile de combustie (cifra cetanica sau
indicele diesel), densitate, intervalul de distilare, viscozitate i temperatura de
congelare.
Caracteristicile motoarelor diesel impun doua categorii de proprietati:
-sa asigure buna funcionare si performanele sistemului de alimentare
(temperatura de tulburare si congelare, viscozitatea, absenta apei) ;
-sa asigure performanta in exploatare a motoarelor (cifra cetanica, volatilitatea, cifra
de cocs, continutul de sulf).

Combustibili lichizi casnici tip P (intervalul de distilare al petrolului) i de tip M (intervalul de distilare al
motorinei)
Se utilizeaz la maini de gtit i n sistemele de nc lzit a spa iilor de locuit, inc lzire apa calda etc. cu sau fara
evacuarea la cos a gazelor de ardere.
Specificaii tehnice pentru combustibilii lichizi de tip P si M

Metode de ncercare

Caracteristica

Valoarea
tip M

tip P

0,870
5

0,830

Vscozitate cinematicaa 20 C, cSt, max

2,5

Punct de inflamabilitate PM, C, min

55

Distilare:
- panala 300C distila, %, v/v, min
- pn la 350C distila%, v/v, min
Aciditate minerala si alcalinitate

50
80

98

lips

lipsa

1,4

Cenu, %, m/m, max.

0,01

0,003

Sulf, %,m/m,max.

0,25

0,1

Cifra de cocs, %, m/m, max

0,2

0,05

Sediment

lipsa

lipsa

Apa, %, m/m, max.

0,03

lipsa

Punct de tulburare, C, max.

-12

Punct de congelare, C, max.

-15

18

41500

41900

Densitate relativ la 20 C, max

Culoare ASTM, unitati, max

Indice de neutralizare, mg KOH/100 cm3 max.

Inaltimea maxim a flacarii fara fum, mm, min.

Putere calorifica infer., kJ/kg,min

Solutii pentru reducerea poluarii motoarelor auto cu benzina

Schema reaciilor dintre compuii prezeni n gazele de eapament.

NO

CO

O2

CmHn

H2O

H2

CO2
N2 + CO2
CO2 + H2O
CO2 +H2O +N2
CO2 +H2O
CO + H2
N2 +H2O
H2O

Convertor catalitic cu monolit ceramic, folosit n tratarea gazelor de eapament

Iesire gaze
curate

Manta de
otel

I gaze
Intrare
poluate

Izolatie
Monolit
ceramic

Componenta convertorului
Monolitul
Monolit ceramic
.

suport+faza
activa

canal

perete monolit
detaliu din structura
monolitului

Monolit
metallic

vedere generala
Structura monolitului
(detaliu)

b) Suportul activ
Suportul active frmat din -Al2O3 asigur suprafaa necesar dispersiei metalelor preioase

m
m

1000

monolit
ceramic

monolit

macropor

suport activ

m
meso +
macropori

Particula
secundara

particula
secundara

Paticula
primara

Cluster
metalic

c) Faza activ
Faza activ este constituit din metale nobile Pt, Pd,
Rh dispersate sub form de clustere cu diametre medii de 20 pe
un suport de -Al2O3

Solutii pentru reducerea poluarii motoarelor auto cu motorina

Tipuri de emisii produse de motoarele Diesel
Gaze
N2
CO2
CO
NO/NO2
SO2/SO3

Lichide
H 2O
H2SO4
Hidrocarburi
C15-C40
Comp.
oxigenai
HC
poliaromatice

Solide
Cenu
Metale
Oxizi
anorganici
Sulfai
Hidrocarburi
solide

Hidrocarburi C1-C15
Compui oxigenai
Comp.organici cu S
i N

Pozitia canalelor

Solutii pentru depoluare

Filtru ceramic monolitic
pentru reinerea
particulelor materiale.

Convertoare catalitice pentru oxidare