A,;.

-,@@'

| 61"
# * ' - t ; , , 1 . ,_

r-I

,';".i

r..'.l

' 1 . _ , ,, t. i i ; ,
t',
SauCifl'lc(:tljtt-l1ui
clr-','t.ilrrri,a,a..r,iJ.
L;t)ri:l:'rl-LLl
ilflll,- ,
Cr.;cit ve i'ini.eloge l;l;rt u:r.l1ra!:ia.ut-r,,:r''1'1j
"1r:.1
r.11 , .
:,iljr,Lfit
ulil,tl,Dulnllr:,ieu.l'r4iar.r'plilree
s5 1rir,:l-tir,.,
I i.
aees'r su.biecI iri tur:tp ee privcrs'l.ii;, -f ii,gr'ii -,i
1.1
r:::;ci:trrel"i
i n ace;r-:sti.
c;Lrte.
Ceea ce gtii eu.inirn;rta ei sr nr,.laiic,
esie i:,.,r'"
iiluastri face si se poaEl Ccea ce :,r i"-ua-glr:*rn
ir'r,l:,
l'.rriteallo;rstr5. A,:e,"kl estr dcar unul difi n;it!-iitn,-tl
ie arl inv6{at rCela a:.r,5.
ilecare d;ntre rrci are puferee magici de a scl.l_.
arr', lo,,rstinzesir;iil de edtre Lluinnezei,i elr trlu:r"'r:lrl,:iin- ia-ila;<i1",-l:i;:ri
dc iiceastdputc--;:e"
vom nLrt.a
t'il:.,i1.
s:rrlr,uii'li
Ar:tiur]eadc a rosti cuvinte arci frc-a.ti..
r. , i.:r:eiritr.1i-iii
o eiiprcsica sulfietului.
lr.rtr., ,.,gliri.:,'l...
nrj flclei ecngtiinta ;i :tuiletu,i.,,-.:'
t.:.r-lia,inL:lt'l,r:
Jtlr,t;rr,tg"t'lgIr.rtl,'d,ul':ilIff,b1,''e,sl
rci'talio;11'i.il-i,'
,,'girrJrli(i,t;t'.r',r,'1,:-':lt:atu'irrt;6rfti,lr.tipilie
il*i.'j:lmentale irl .':.',,tLi-, c.c -.:acutc.clil ln;li fi'Llxl-ioii.l
Sl;lii: -:;l-rr'irL,'rririr.:-i

8ll

! 8i
e t :j
..- =! ,

l:'!

'*"@

{r i+l

G'l

--J

('r

i il

'

f,\
T--l
'-'-J?

(al

l'l'rI

\----

?\
\-'
\.J

=/

rli rr
*^J^

{.i
Fi
r rtl

(lr

tr\

\t\t

-*

uiu

ren
nl q!

.tl

."d

Se rlll'i..r:,tL.:il.i:,i-'e{.

q.ji

:*

iijl
t\)
..i.1::L.':::';'.'!'|'!:1l;':;-r..JlillsgJljllir'||ij);..|-.''ntiiii.1-]'Ll-..|'

r"r:tril.i.lleirticnr;,{iLciiL;ri tapl .r.::ui hli;|,tal'

'',.i:rie
6e.:ri'rl,,.tsit".tl
c:i a,pa ;ti.e
i'e,rLirriri.rt- ii,..,ri;t:l
Si.tit'ri.i,itie;
,lr.i.,:t,.,r
l'r.rqar:iuiliil':.
leil:inrrertteie sl illl-t.i;ier;.
F')ri
trrtaeL-ceiiAl":iet
salLt--.
:,
clr- r,r.ltr:l:t ii

i:arrl;ll"u:r,:,tii''l".alle
te;{ii.i-lte
sr-l:;tlrle}.e
rli-rneirii:!it-tiil,itennrci.ll'-ji-rri'
r,l1 ,1,,'liii..l^il-u1l
11il.'-1
r-'r e are trE.ill'1.,lntri;t:llI oarnenli ;ti ilriliirriti
[]:ni-|,i,r
ir:.]'tt,'-'.ilr :r;:;a lrr.re;s.ljl-;i
;-r[tOrulul cl{]ie un-}tLlli
al si;riii,lr L
l-,rvig.r.,r-rrii.-,eiiil;-rlr.li
Xa.searu.gio'baXli9i al picii monctriak:
'.

,:

-r-'l
i
F(

rLl

,il

r1
f'l-

Puterea rugitciunii

1YlzL3z!-''(''lL
Er.r-roLC
:..rt"i

,i

Cuvinte de apreciere adr,rsecirlii

,,Mesajele ascunse din ap;a"'
,,Mesajele asctlnse clin apa este o carte exceplionala. Plin
fotogrefiile sale geniale 9i calitille sale deosebite cle om cle gtiinqa,

Folosind tehnici fotonrafice de mare vitezd.

plofesolul Masat'uEmoto a creat cll aceastdcarte o adevilati comoat'i

profesorul Masaru Emoto a constatat cd

misticl. Contlibr.rliile lui in celcetarea con$tiinlei spilituale sunt cele

cristalele ce se formeazd in apa inghelati se

ale unui maestrLl."

transformd atunci cdnd cdtre ele sunt

opcrelor LegtintinteSpirituttleFrAntrtotDix
F Carolinc M. Myss,ilLrtoal'ea

indreptate gdnduri specifice, concentrate.A

Spiritultti

descoperitcd apa din izvoarelelimpezi gi cea

expusd cuvintelor de iubire prezintd,modele

,,Ca si in cazul lui Galileo, Newton gi Einstein, vedelile clale

ale p|ofesofr.rl Emoto ne ejuta sa pfivin-r Univet'sul 9i pe noi ingine

de cristalestrdlucitoare.frumoase,complexe
pi viu colorate,in forma fulgilor de zdpadd.ln

clintr'-un unghi notr. $tiinla gi spilitr.ralitatease Llnesc, ploducind r-rn

salt spectaculos, plofr.rnd gi de necontestat in modul in c:lre ne

schimb, apa poluat6, cea toxicd din zonele

industriale, cea din zonele intens populate,

percepem lumea si in modalititile de a ne asigur:r sinitatea si de a

cea st[tutd din conductele de ap5 gi din

cfea pacea."

amontelebarajelor de refinere sau cea expusd

gdndurilor

F Mar-cr,rs
LzLttx,reclzrctotal revistci Nttrur'iLllyWell Today

negative formeazd modele

nedesivirgite, asimekice, in culori lipsite de

,,LncLat'eaplofcsonrlui Ernoto dcspl'e api ilustreazi in chip

minunat forla vindecatoare a ir"rbirii gi recunogtinlei. Aceste conlponcnte

strdlucire.Implicaliile acestorcercetiri nasco

noui congtiinld a modului in care putem avea
o influen1d pozitivd asupra Pim6ntului qi a
propriei noastresdn6tdfi.

*H4W..@.,.

cIe btzi

ale glatitudinii

sufleteascir si spirituall

ne splijina bttnristarea fizici,

mentalir,

Mesajele ,)-cllnse din apzi este o contlibtl{ie

valoloasi in cLeat'eauntti viitor pozitiv pentt'u lttnlea aceestx."

)

Noclte

C. Nelson,

tleclic,

co-atttoale

a citr'1ti Putelctt

Rectt,tr().stitrel

MESAJELEASCUNSE
DIN A p A
-Lrr

;r--Y

/\

,r\,
EctitunADEVARj3 otut*
,Calea

cd.tre lumind

:t.

,\^).
t&

gi iubire"

Otr,",lv, str'.Aieea Mir.nozei,ru.. 10, bl. 76, sc. C, et. 2, ltp. 11, c<xl 500377, O.p. 12
M < > l 'It:i 0 72 2 . 7 4 8 . 9 8 3 s a u Q 72 7 . 2 75 . 8 7 7; T e l e f o n , / t r t t x : 0 2 6 8 . 3 2 4 . 9 7O
E-ntai I : ttclevatclivin@gntail.cor.u
l)e sitc-r-tl editurii g2-lsitiSi alte clirti pentm slrflet: www.divin.ro
yahoo I Grotrlt: adevardivin
Copy'r'iglrr O 200i Erdirtr-:rADEVk
$j$ nrVrN.
Toate clrepturile asupl? prezentei erlitii in"limbe ronran.i apartin in exclusivitate

Ectituri i ADEVAR*jF otrrt*.

MESAJELEASCIJNSE
DIN APA

E(IibI: CAIAIJrLPARFENE
Traclut:ere: Laur-a-Corina MIRON
Teltrutecluctztre pi copertti: Fllenx DAVID
Oliginally ptrblished a.s "MIZL| VA KOTAE WO SHITTEIRI,r" bv Masar.u
Emoto.
Copylight @ 2001 by Mas:trlr El]r()to.
Original Japancse eclirion publishecl bl. Sunmarrkptrblishing, Inc., Tokyo.
Japan.
Ror.u:rniuntranslation rights allangecl n'ith Sunmar.k l,ublishing, Inc., thror-rgh
InterRights,Inc., Tokl'o.
Ronranian translation is basecion the Englisl'redition by the title : -THE IIIDDEN
Ml'.!'.sAGE5^
IN WATER",p.blishecl by Bc'yonclw.r'ds publisl-ring,Inc., tlillsboro.
Olegon, Ll.S.A., u.,ww.beyonclwor.cl.con.r
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom2niei
MASARU EMOTO
Mesajele ascunse din api ,/ Masrru Errloto ; tracl.: Laura- Brasov: Acler':-rr
Colina Miron ; e(1.:Crit:ilin I):rr.f'ene.
Dirin.
2006
ISBN (10) 973-87591-36 ; ISIIN 0, 97s-9a3-87i953-1

Masarut Emoto

Traducere: Laura-Corina MIRON

L M i r o n . L a u r aC o r i n a ( t r . r c l . )
I I . I ) a r f e n e ,C i t i l i n ( e c l . )
54fl
'I'ipelul

execr.rtar cle S.C. Gridsolo print Company S.R.L.

tel./fax: 0268 3t33>5
e-ntail: gr.iclsok;@tiposer.v.ro

Misiunea Ecliturii ADEVAR.lj$ ot.rt*,

ADEVAR
ffi ot,rt*

insuflegirea armoniei divine

Bragov, 2006

|':)
6
:'1

Ri'
^fF

5
'|1x.

xg
o
::
n\
! ! . :

\)

\
+'

! -

-. (\
\
"(n

\
o
:r
F.

c]

CUPRINS
Introducere 11
Prolog 15
CAPITOLUT 1NTAT
ce este alcituit Universul ?
CAPITOLUL AL DOILEA
Poarta citre o altd h-rme 81
CAPITOLUL AL TREILEA
Din con$tiinfd se na;te totul 95
CAPITOLUL AL PATRULEA

Lumea se va schin'rbaintr-o singuri clipd 1 1 1

CAPITOLULAL CINCILEA
Un sur1s ce imbriligeazd lumea 161
Epilog 179
Despre autor 183

INTRODUCERE

Au trecut mai bine de zece ani de cdnd am inceout

si fotografiez cristalele de gheaqd.
Cu ani inainte sd conduc cercetareaprivind mdsttrarea
fluctualiilor de undi din apd, dar mar ales atunci cdnd
am inceput sd studiez cristalele, am descoperit cd apa se
exprimi intr-o vastd variet^te de modtrri.
Mi-am dat seama cd aceste fotografii ale cristalelor
sunt pline de multd inqelepciune destinati noud. Spre
deosebire de apa de la robinet, apa natvrald prezintd o
multitucline de cristale superbe, chiar mai multe c2nd
aceasta este agezati in ambianla unei mttzici minttnate.
De asemenea, sunt generate transformiri fascinante in
cristale clnd apei ii sunt adresate prin expunere diferite
cuvinte, ca ,,recunogtinfd"sau ,,prostule!". Aceste cristale sunt
pline de lecgii despre cum ar trebui - $i trebuie - si
ne tfein viala.
in Iunie 7999 am publicat o colecqie de fotografii
intr-o carte intitr.rlatd,,Mesajeleapei", la o edituri micd pe
care am numit-o Hado Kyoikusha (Editura Fluctualiei de
trndil). Deqi am publicat-o eu insunti, fdrd intenlia de a
I in versiunea enp:,Lezd:lVave Fluctuation Publishing4

INTRODI.]CERE

INTRODIICERT..
fi vinclutzr in liltritliile nrzlfi, vc)rbele rostite clespre ea all
transfcrrmat-o intr-r-rn bestseller.
Apa ceva nu se intirlpla aproapc nicioclati in
inclustria eclitorial:i. Mi s-a umplr-rtsr,rfletul1te jumlitate cu
uimire cd aceasta s-a petrecllt sub ocl'rii mei $i pe
jumitate cll recllnogtinti pentru tofi acei oameni rnulli
care gi-au fircut timp si le por,'esterscasi altora clespre

existauinlSuntrr-rlmeu nenllmirate lucruri mintlnate clespre

care cloream si scritt 5i, spunindu-i acestealui Nobutaka
Ueki, clirectorul Eclitr-triiStlnmark, mi-a sptts c'i exact
acestea erau h.tct"ttrileasupra cirora clorea sd-mi inclrept
atentia. A trimis chiar qi un subaltern, pe Ryrya Saitou,

Pentm a implrtipi informatiile din carte cit mai

multor oameni, m-tun oclrpat cle tlacllrcerea tlltul'o1'
explicaflilor in japonez;i pentru o eclitiein limba englezi.

sI-nti lscttlte t'onferinqelein Elvetia.

Acum cind carlea este scrise, manifest pe deplin un
sentirnent de multumire. Aceastd catte mi-a oferit o ,,scene"
de pe care pot sd-qivorbesc despre teoriile legate de api
ce le-am stLrdiatmai bine de un deceniu Ei, de asentenea,
se-ti povestesc clespre experienqele mele, despre

Ace'.rstam-a cil'iuzit czitre viitoarele slrccese,am inceput

si primesc cereri clin Elvetia Oi clin alte Eiri cle peste

cercetirile mele bazate pe observal'ea compoftamentului

Lrman gi despre propriile mele gindttri clt privire la

tot clin lume pentrtr a snstine conferinte.

Publicarea fotografiilor 2lcestor cristale, ?nsoqitecle
to:rte nesajele ce le poartir pentnl omenire, nu s-ar fi
putut petrece la un molrent m:ri potrivit in istorie ca

Univers.
Doresc sI folosescaceastdocazie pentru a-mi exprima
recunogtinla catre: Shinji Tanigawa, pteqedinte al Kokoro
Inc.; Naoki Uchiki, redactor 9ef la Sunmark; Tatsuya Saito
gi, de asemenea, oamenilor pe care i-am interyievat pentrll

cal te.

acesta,$i poate prea bine si fie un semn al tinptrrilor cir

aga este, clacl atit cle nir"rlli oumeni sunt receptivi la
aceste mesaje. ii mr.rlqumescLtri Dnmnezeu pentm cir
tni-a cliruit $ansa cle a avee aceurstlmisir.rne.
inleleg ci unii oameni nu con;tientizea,z.lsemnificalia
clrvlntlrlui s2lLrconceptuh-ri cle Duntnezett Subiectr-rl
principal zrl 'lcestei cirqi este apa. $i cu cit vei intelegc
mei ntrlt xpx, cu 3tat iti va fi nai greu sI negi existen{a
unui Dumnezeu. Mi-ar pldcea si mecliteziasuprasimlirilor
tale legate cle acest sr,rbiectin timp ce privegti la fotografiile
cristalelor ce Ie vei clescolteli in aceastircurte.
Clnd am fost rugat prima oat'r si scritr aceastitcatte
pentrll Eclitura Sunrrark clin -faponia, arr $tillt intecliat cit
12

aceasti cafte.
De asemenea, datorez mullumiri lui Tetsuya Taguchi,
fostul director al Nichirei Ice Inc., care mi-a furnizat o
mare parte clin apa pe care an folosit-o lt tealizarca
cristalelor prezentate in aceasti cat'te.
Mulltmesc editurii Beyond Words pentrtl publicarea
acestei cirqi in limba englez'a, astfel incdt mul! oameni
clin intreaga lurne pot citi despre relaqianoastrt cLl apa'
Nu trebuie si r-ritsd le ofer recunoqtinla mea tllturol'
cititorilor acestei ci4i. $i, in cele clin urm'i, trebuie sd-i
spun mullumesc 9i s'i-i adresez omagii apei din Univers'
Mltltttnesc.
13

PROLOG

De indatd ce incepi sd citegti aceastd.catte, aQ yrea

si te rog sd-!i evaluezi viaga. Mai precis, aq vrea si te
intrebi dacd egti fericit(e).
Bine?nqelescd definilia ta despre fericire va depinde
de cine egti, dar simgi o senzatie de pace sufleteasci, un
sentiment de siguranle cu privire la viitorul tdu gi un
sentiment de speranqd,cdnd te trezegti dimineala ? Dacd.
putem nunri asfel fericirea, atunci poli spune cd in aceastA
clipd egti fericit(d) ?
Cred ci pot afirma cu destuli sigurangdcd nu mulli
oameni vor putea rispunde cu un da convingdtor.
Majoritatea oamenilor nu pot spune cd, viaga lor este tot
ceea ce au sperat sd fie. Ce ne provoaci atdta suferingd,?
Ce se petrece in lume de impiedicd atdt de mulgi oameni
si fie, pur gi simplu, fericili ?
imi pare cd, trdim intr-o epoci a haosului. Haosul
descrie o stare de confuzie, caracteristici materiei
dezorganizate care a existat inaintea crealiei Universului.
Simplul fapt de a ne urma cursul vielii, ne face sd
ne descoperim istovigi ;i obosili. Ziarele gi televiziunea
ne bombardeazd cu informatii, iar la locul de muncd ne

15

PROLOG

PROLOG

confruntim cu probleme gi nein!elegeri. Sursele

probiemelor noastre par nllnlel'oase ;i coplegitoare.
Este foarte probabil ca acesta sd fie un fapt al vielii
indiferent de locul din iume in care mergeflt. Aceasti
planet'i nicuqd a noastri este stiplniti
cie conflicte
economice, neinlelegeri familiale, prejudecifi etnice,
prejudicii aduse mediului inconjurito r, rdzboaiereligioase
gi toate celelalte categorii de probleme imaginabile. in

Probabil cd acesta este un fenomen inevitabil. Degi

cu tolii apa4inern aceleiagispecii, faptul cd trdim in locuri
diferite 9i dupi regulile diferitelor culori ale pielii, face

plus, toate qtirile rele despre oameni aflati in suferinti,

oameni cirora suferinla le face pldcere, despre oameni
care devin mai bogali sau mai sdraci, despre asuprili gi
asupritori, ajung la noi in doar cdteva secunde din cealalti
parte a globului.
Cine, ne putem intreba, este rdspunzator de toatd
aceasti suferinti ? Lumea devine tot mai nepasdtoare gi
mai dezbinatd. ca niciodatd, iar pdm2ntul se transformd
intr-un ioc in care supravietuirea este si mai dificili.
Suntem deja cuftrndati pdnd.la gdt in haos, iar problemele
din lume par si se adA"nceascine?ncetat.
Lucrul pe care-l avem clt tolii ?n comun este acela
cd suntem in cdutarea unei cii de iegire. Cu totii cdutim
un raspuns - gi este un rispuns atat de simplu si eficient
inclt ne-a scdpat pdni acum.

Agadar, cal'e este caLrzaacestui intreg haos ? Ce se

afld la sursa tutllror acestora? Orice ar fi, acest CCVA
indepdrteazi
lumea de armonie gi o indreapti spfe

ca qi modul in care glndim sd fie diferit.

$i ca sd fie totul gi nai rdu, celor mai nulli oameni
le este foarte greu sd accepte lucruri care se deosebesc
de cele din jurul lor. Rezultatul este un gir nesf1rqit de
probleme gi suferinqe.Se pare cd. atdta vrene cat oamenii
sunt oameni, orice soluqie propuse este cll siguranqi
predestinati e$ecului.
$i astfel ne-am intors de unde am pornit. Existi
oare o solulie unicd ce poate fi de folos tuturor oamenilor
de pe glob, care sd. poatd. convinge pe oricine gi care
este atdt de simpld incdt fiecare si o poatd' ingelege ?
De fapt, am gdsit t'dspunsul, iar acestaeste: in medie,
corptrl unan este alcdtuit din 70 de procente de apa.
Ne incepem existenla ca fiind 99 de procente apd,
ca fettrqi. Cind ne na$tem, suntem 90 la sutd apd, iar
cdnd devenim adulli suntem sub 70 de procente. Dacd
murim de bdtrinele, probabil vom fi aproximativ 50 de
procente apd. Cu alte cuvinte, pe tot parcursul vielii
existdnt ntai ales ca fiind apd.
Privind dintr-o perspecdve fizicd, oamenii sunt apd.
C2nd am rcalizat acest lucru gi am inceput sd privesc
lumea din aceastdperspectivd,am inceput se ved lucrurile
intr-un mod complet diferit.
Mai intdi, arn realizat cd aceastd legdturd cll apa se
aplica tutllror oamenilor. Agadar, ceea ce voi spune in
continuare se aplici tuturor, din intreaga lume.

dezacord.

16

17

PROLOG

PROLOG

Cred, cle asemenea,ca incep si vid moclnl in care

oamenii ar trebui si-gi triiascli viatur.Crrm pot oamenii

ba chiar vonl clezlega misten:l motivului pentrtt care

ne-zrm niscut si existim in forma aceasta.

si aibi o viati fericiti gi sinitoasi ? Risprrnsul este si

purifice apa care reprezinti aproape 70 cle procente din
corpr-rl ior.

Deci ce anume este apa ? Primul clumneavoastri

rispuns ar pllte2l fi ci este o fo4i a vieqii. Dacd pierdem

Apzi trnui r1rt rimine puri pentnl ci se afli in

migcare. Cind apa stagneazd.,aceasta moare. De aceea,
apa trebuie sd se afle in continu-i circulaqie. De obicei,
apa - salr s2ngele - clin trupr-trile celor-bolnavi stagneazi.
Clncl slngele nu mai cilculd, corpul incepe si se strice,
iar daci singele nu mai circtrli. prin creier, atr-rnciviate
poate fi in pericol.
Dar de ce ajunge slngele si stagneze? pr_rtemprivi
aceastastal'e ca o stagnare a emofiilor. Cercetatorii moclerni
aLr ard.tatci starea mentali are Lln impact direct asllpra
conclitiei fizice. Clnd duci o viati ?mpliniti gi pllcr_rti, te
simqi nrai bine pe plan fizic, iar clncl viata i1i este plini
de incrincenare gi tristeqe,corpul tiu o gtie.
Deci, clnd emotiile i1i circuli prin intregr-rlcorp, ai
o senzatiecle fericire gi te indrepti citre sinitatea tr.upului.
- ltcestea sLlnt
Miscarea, schinbarea, c_-ircula[ia
principiile vieqii.

50 cle procente clin apa corpttlui, nll ne ptttem nenline

in via1d. Apa, purtati de slnge gi fluiclele corpului, este
mijlocul prin care hrana circlrli prin corp. Aceasti
circulatie a apei ne permite sd clucem o viaqi activi. Apa
serveste ca mijlocr-rl de transport al energiei prin toate
pir!ile corprilui.
Acest transport al energiei se aseamdni unui vagon
de marfd ce se migcd prin tot corpul. Daci trupul este
n'icliit si murdar, atunci ;i n-rarfaciin vagon se va murddri,
cleci este esenlial ca epa si se pistreze nel'etl clll'ati.
Astizi nai mult ca in trecLtt, conunitatea meclicala
a inceput si priveascd a:padrept mijlocul de transport al
energiei, folosincl-o chiar gi in tratat'eabolilor. Homeopatia
este unttl din doureniile ?n care este rectlnoscllti valoelea
apel.
Honeopatia a ap'irut in Germania in prima iumitate
a secolului al nouisprezecelea, prin opera lr-ri Samuel
Hahnemann (1791-1843),insa originile sale ajung pdnd
la pirintele meclicinei, Hipocrat G60-370 i. Hr.), care
a consemnat mttlte tratanente aseminitoat'e celor

Daci luim ?n consiclerare faptr-rl ci, lnainte cle a

cleveni fiinte umane, am existat sub fomri cle api, ne
vom apropia cle aflarea rispr-rnsr"tluiIa intr-ebareecleba.zi,
gi annme: ce este o fiinqirtrmand ? Daca avem o intelegere

pl'orrovate de homeopatie. in cdteva cttvinte, aceqti

pionieri ai medicinei ne-att invilat ,,si platin ctt aceeaqi
nronedzi, si

ne aparam cLl ltmele

inamictlltli".

clari. asupr:r apei, vom inlelege mai bine corpul trnzrn,

De exenplu, daci o percoani suferi de ottivire cu

ph-rmb,sinrptonele pot fi atenuate pdn consttntll cle api ctt

18

19

PROLOG

PROLOG

o cantitateinfimn de plumb in ga - o cantitatecuprirsi intre

o parte cle sr.lb$anqa
la 10r,(Lrn trilion) apa gi o parte la 10.inI
in acest stadiu, substan(a nu mai existd in apd, insi
catacteristicile substanlei se pistreaza in apd, alcdtuincl
neclicamentr-rl inpotriva otravirii cu plumb.
Homeopatia afirmd ci eficienqa cre$te cu mirirea
gradultri de clih-rare.Concluzia logicd este ci, pe cdt cie
concentrata este otrava in corp, pe atat
L'tLffebuie
L-tclrLrrc5a
sd rrc
fie
nrariti proporlia cliluirii.
Alta modalitate de a exprima aceasti idee este
urnritoarea: in loc sa folosim efecnl substanlei pentfl-l a
inlitrra sinrptomere, ar trebui sd folosim informatiire
copiate in api.pentru a anrla informatiile uvL'vrv
despre o'rtPLvrrrL
sir-.ptome

viaqa. Dupd ce am fdcut aceastd descoperire in America,

am dus_o cu mine inapoi in Japonia Ei de atunci folosesc
aceastdfuncqie a apei, funcqia de copiere a infbrmaqiilor,
pentrll a-i ajuta pe oameni si-qi redobindeascd sdndtatea.
Totugi, la aceavreme, doctor.iinici nu se gXndeau sd

oln

otfava.

Deci apa are capacitatea de a copia qi ntettora

informaqii. putem splrne, cle asemenea,cd apa clinocean
are nemoria fdpturilor ca1-etriiesc in ocean. se poate
prea bine ca gheqarii de pe glob si conlini milioane c1e
ani clin istoria planetei.
Apa circuld in jurul globului, trecincl prin corpurile
noastl"e gi rdsplndinclu-se in lume. Daci am fi in stare sd
clescifrim aceste infomraqii cuprinse in memoria apei, am
citi o poveste cle proporlii epice.
Sd intelegi apa inseamn?i sa intelegi Cosmosnl,
nrintrnile nattuii gi insisi viata.

ia in considerare posibilitatea ca apa in sine sd arba

capacitdritdmdcluitoare.Am fost gi sunt ferm convins cd
apapoate memofa $i pufta informaqii,insd aceastdsugestie
a intilnit respingerea categoricd a comunitdlii medicale.
in 1988, omul de qtiinli francezJacques Benveniste
a condus un experiment pentru a testa principiile de
bazd" ale homeopatiei' A diluat un medicament cu api
pdna la punctul

?n care

medicamentul

nu

mai

putea

fi

detectat prin mijloace fizice' iar apoi a descoperit ci

aceastdsoluqiecliluati aveaacelaEiefect asupra pacien[ilor
ca qi n-redicamentulnediluat'
La un an dupi ce a trimis rezultatele experimentului
siu revistei britanice de gtiinqi Naftrre, acestea au fost, in
sfdrqit,publicate, laolalta cu comentariul ci acesterezultate
sunt indoielnice Ei nu sunt dovedite practic. rpoteza expusi
a fost ?ngropatd 9i uitati de atunci'
De fiecare data cdnd apare cineva cu cercedri $i
experimente care bulverseazd comunitatea oanrenilor de
gtiinli, reac\ia este, intr-o mdsuri sau alta, aceeaqi.M-am
intrebat multd vreme dacd ar fi posibil sd se giseascd
dovada frzica a capacitdlii apei de a memora infonnalii
- existd oare o modalitate de a vedea acest ltlcru ctl

Am studiat apa ani lntregi. inlelegerea faptnlui cir

apa are capacitatea de a copia infonnalii mi-a schimbat

ochiul fizic ?
Dacl. ai inima deschisd la nou, incepi sd obserui
lucruri m'irunte care pot duce la descoperiri de proporqii'

20

21

PROLOG

PROLOG

Si lntr-o zi, clin intAnrplare, am cleschiso calte l;r aceste

ctrvinte izbitoare: ,,Nu existi. cloui cristale cle zipad:i care

in fiecare seari, tdrziu, il scoteam la cini pe tlnirl,rl

cercetitor gi incercam s5-1incurajez. ii spuneam ci tot ce
a$tept de la el este si facd tot ce ii std in putinld.
Dupi doud luni de experimente, am reugit, in sf2rqit,

si fie absolut iclentice."

Desigtrr, invdtasem acest htcru la scoala primari.
infdtigarea tlrtllrol' fulgilor cle zapacla care ell cizut pe
Pimlnt

timp cle milioane de ani a fost merelr clifer-iti.

Tottrsi, am citit aceasti frazi ca si cum ar fi ar,-uto cu
totul alti semnificaqiesi acelsra pentlll ci inirtra imi erzr
cleschisi si receptiv'i mesajului sdu. in clipa urntitoare
an ginclit: ,,Dztc'ipun apti Ia inp4hetatsi nt;i ttit la a-istale.
fiecare se va inftilipa drept unic". Iar acea clipi a ?nsemnat
primul mell pas ciintr-o aventuri intr-o ltrne noui,
neexplorati. Planul melr era si pun apd la inghelat pi sti
fotografiez cristalele.
Este in firea mea sd pr-rn in practici o idee nor-rd..
Am rugat indati un tindr cercetitor clin cadrul companiei
mele si inceapi

experimentele, insi

acesta el.a Lln

domenir-rdespre care nimeni nu sti:r nimic. Nimic nll ne
garanteci eforturile noastre vor fi, intr-un final, risplzitite.
Straniu, clar nu nl-an] incloit nici o clipd cir vctm r-eusi.
$tiam cu siguranti ci ipoteza mea era corecLi gi c:i
experinrentele aveaLl sir reugeascd - pLtr si sirnplu
ptiant. De obicei sufir cle lipsa perseveren{ei, insi cle
data aceasta am refvzat si mi clar-rbitut.

sd facem o fotografie. Apa ne ddruise fotografia unui

frumos cristal hexagonal. Am fost entuziasmat c1nd
cercetdtorul mi-a adus vestea.
Astazi am o incipere frigorificd mate, ir care se poate
inra gi unde temperutLuase pdstreazdla -5'C (.23'F) pentru
experimente, insi totul a inceput cu acea prini fotografie.
AvXnd in vedere metoda pe care am folosit-o gi ceea
ce anr aflat intre timp, este un nimcol ci am reuqit sd
facem acea primd fotografie.
Ceea ce gtii cu inima ta cd este realmente posibil,
este intr-adevdr posibil. Voinga noastrd face si se poati.
Ceea ce ne imagindm in mintea noastrd devine lumea
noastri. Acesta este doar unul din nenumdratele lucruri
pe care le-am invaqat de la apa.

de btrcitirie. insi, deoarece ficeam fotografiile la

temperatura camerei, gheata se topea repede. Ne-a h-rat

Fotografiile cu cristale pe care incepusem sd le fac

s-au dovedit a fi extrem de glditoare in descrierea lumii.
Am aflat o filozofie addncd' ascunsd in ele. Cristalele se
aratd pentnt nunai clouizeci sau treizeci de secunde, in
timp ce temperatura cre$te, tat gheaga incepe sd se
topeasci. Adevirurile Universului iau formd 9i devin
vizibile, chiar daci timp de doar cdteva clipe. Aceastd
scurti fereastri de timp ne ingdduie o privire intr-o lume

o buni. bucati. de vrerne pZini si putem fotogr-afiacristale.

care este cu adev'irat magici.

Primul rneu pas a fost sd inchiriez un microscop

perfomant gi si mi r:it la apa inghetatir clintr-r:n frigider

PROI,OG

PROLOG

Sd vd explic cum proceclez pentrr-r a fotografi:r

cristalele.
Pun cincizeci de feh-rri cle api in cincizeci cle vase
Petri diferite. (Foloseam cite o suti ?n primii citiva ani).
Pun apoi vasele intr-un frigicler la inghetat, pentru tlei
ore, Ia -20'C (-4'F). Rezultatul este ci tensiunea suprafetei
formeazd in vasele Petri picitur"i de gheati. transversale
de aproximativ un milimetru. Cristalul apare cdncl ?nclrepti
o lumin:i deasupra picaturii de gheali.
Desigur, rezr-rltatulnu este nicioclatiracela de cincizeci
de cristale aseminitoare; uneori nici nu se folrueazi
cristale. Sttrciiinci n-roclul cle fomare a cristalelor, ne-2lll
clat seama ca cliferitele feltrri cle api dau nastere la cristale
cliferite. Unele se aseminalr in mocl eviclent, altele erau
cleformate, iar in trnele tipuri de api nll s-all forntat
deloc cristale.
lntli m-am uitat la cristalele apei cle robinet clin
localii diferite. Apa din Tokyo a fost un dezastru - nlr
s-a format nici un singur cristal intreg. Apa de la robinet
conline r> dozd. cle clor pentt'u eplu'afe, care distruge
complet stmctura apei naturale.
Totugi, in apa natlrrali, incliferent cle uncle a provenit
- din izvoare naturale, rluri sul-lterane, ghefari sau
cursurile superioare ale unor rluri - s-an format cristale
intr-egi.
Eforturile mele cle a fotografizr clistale de gheati ;i
c1ea face experimente inceptneri. si dea roade. Iar intr-o
zi, tAninrl cercetitor - la fel de implicat in acest proiect
ca gi mine - a venit cu o proplrnere jesiti din comun
pentrLl clomeniul nostrll: ,.Ia s'i veclem ce se ?ntlintpla
claci expunem apa la muzicd".

Stiam ci era posibil ca vibraliile muzicii sd aibi un

efect asupra apei. Eu insumi sunt un ir.rbitor de muzici;
copil fiind, a\tlsesem chiar speranle de a deveni muzician
de profesie, aga cd am aprobat ?ntru totul acest experiment
neasteptat.
La inceput n-am avLlt habar ce fel de muzici si
folosirn gi in ce concliqii si facem experintentul. insa,
dupi multe incercdri qi eqectiri, am ajuns la concluzia ci
cea nrai bltni tletodd era, probabil, cea mai simpla - sd
punem o sticli cu apd pe o masi, intre doud difuzoare,
expundncl-o la volttmul la care o persoand ar asculta' in
mod normal, muzici. Trebuia sd folosim aceeaqi api pe
care o folosisem in experimente anterioare'
Am incercat prima oari cu api distilatd de la o
farmacie.
Rezultatele ne-all uimit. Simfonia Pastorali a lui
Beethoven, cu acorcllrrile sale luminoase gi clare, a avut
ca rczultat cristaie frumoase, bine structurate. Simfonia
numirul 40 a lui Mozart, o gralioasi odd inchinatd
frumuselii, a dat nagtereunor cristale delicate 9i elegante.
Iar cristaiele formate in urma expunerii la Studiul in Mi
major al lui Chopin, Op. 10, Nr. 3, ne-au sttrprins prin
minu[iozitatea adorabili a structurii.
Toate mostrele de muzic'i clasica la care am explls
apa au reztiltat in cristale bine formate, cu diferite
caracteristici. in schimb, apa expusi la rn:uzicaviolentd,
gen hear,y-meta1.a produs cel mult cristale fragmentate
si diforme.
Dar experimentele noastre nu s-all oprit aici. Apoi
ne-zrnrglnclit ce s-ar intimpla daca am scrie expresii satt
cuvinte ca ..Mttl1umesc"9i ,,Pt'ostule"pe bucili de hlrtie

PROLOG

PROLOG

gi le-am infdgura in jurul sticlelor, cu cuvintele inspre

api. Nu pd.reasd aibd sens ca apa sd poatd ,,citi,, ceea
ce era scris, sd prindi inqelesul ;i si igi schimbe forma
in mod corespunzdtor. $tiam insa din experimentul ctr
muzica ci se pot intimpla lucruri ciudate. Ne simfeam ca
nigte exploratori ce pornesc intr-o cilitorie printr-o jungii
neumblati..
Rezultatele experimentelor nu ne-au dezanagit. Apa
expusi cuvintr,rlui ,,Mulqumesc"a format frumoase cristale
hexagonale, pe c2.nd cea expusi cuv2ntuiui ,,Prostule"a
produs cristale aseminitoare celor din apa expusi nuzicii
hear,y-metal, adicd. diforme gi fragmentate.
Experimentele ulterioare au ardtat cd. apa expusd
Lrnor expresii pozitive ca ,,Hai si o facem l" a dat nagtere
unor cristale atrigatoare, frumos stl'uctllrate, insi apa
expusa unor expresii negative ca ,,Fi-o !" de-abia dacd,a
proclus cristale.
Lectia ce o putem inviqa din acest experiment are
de-a face cu pllterea cuvintelor. Vibraqiile cuvintelor
binevoitoare au Lln efect pozitiv aslipra h-rmii noastre, pe
cind vibraliile cuvintelor negative all puterea cle a distruge.

imi aduc aminte in mod special de o fotografie. Era

cel mai frumos gi mai delicat cristal pe care il v'izusem
pini atunci - se fomrase prin exptlnerea apei la cuvintele
,,iubire qi recunogtinli". Pirea cd apa sdrbitorise 9i iEi
aritase bucuria creind o floare deschisi. Era atdt de
frumos incAt pot spune ci, din acea clipd, mi-a schimbat

Cdncl incepi sd inveli despre api este ca gi cum ai

descoperi modul in care funcqioneazi Universul, iar
cristaiele revelate in apd sunt ca o poartd citre o noui
dimensiune. Pe misurd ce ne-am continuat experimentele
in fotografierea cristalelor, ne-arn dat seama ci urcam
treptele spre o inqelegere a adevirurilor profunde din
Cosmos.

simte foarte comod ?ntr-un trup sindtos.

Din dorinqa de a a|uta cat mai mulqi oameni cu
pudnli si-gi pistreze sall s'i-qi recupereze sdndtatea, am
Iucrat ani intregi ingrijincl bolnavi. $i cu cAt vicl mai mulli
oameni suferind, cu at6t mi conving mai mult ci boala
nu este doar o problemi individuali, ct tezultatttl unei

vla\a.

Apa m-a invilat despre gingigia sufletului uman 9i

despre inpactul pe care ,,iubirea gi recunoEtinfa" il pot
avea asupra lumii.
in Japonia, se spllne cI cuvintele sufletului existd
intr-un spirit numit kotodanta sat spit'itul cttvintelor, iat
acliunea de a rosti cuvinte are puterea de a schimba
lumea. Cu toqii gtim ca vorbele au o influenla imensd
asupra felr-rluiin care gindim 9i simlim 9i ci, in general,
lucmrile merg nai bine cdnd sunt folosite cuvinte pozitive.
in orice caz, pdnd. acum nu am putut vedea niciodatd,
fizic, efectul cuvintelor pozitive.
Cuvintele sllnt o expresie a sufletului. $i este foafte
probabil ca starea sufletului nostrll sd aibi un impact
covirgitor asupra apei care alcatuieqte 70o/oclin corpul
nostn-r,iar acest impact ne poate afecta - 9i ntl in micd
nrisurd - corpul. Persoanele sin'itoase fizic at de obicei
gi o stare mentald bund. intr-adevdr, ttn suflet sdndtos se

deformiri a societdqii ca intreg.

27

PROLOG
Daci ntr facem ceva in leg:rturi cu lumea diform:i
fir care tr:iim, clactinu putenl tirml'ich.ri
sufletul rinit, numl'rnrl
celor ce sr-rferi cle lxrli fizice nr-r va sc:iclea.
Care sunt, c1eci,cliforntitlitile luruii ? Acestea sunt
clifrrrmititi zrle sufletr-rhri5i asemenea clifomrititi iru r-rn
mare efect asupra Cosntctsuluiinsr-r5i.
intocmai precLtll ()
picittrra intr-un lac ce procluce Lln trenllrr cle unde care

CAPITOLUT1XTAI

se intincle la nesfirsit, clifctrmitate'.tchiar si a unr-risingr-rr

suflet se intincle in hule, rezultincl in clifornritati globale.
Dar nu e totul pierclut - mai este speranti. Existi

Din ce este alcetllit Universul ?

o s2llvaregi se numegte ..iubire si lectrnogtinfir''.

Pinrintnl este in cIr-rtare.Vrea s:.rfie frtrmos. Vrea szi
fie clt se poate cle frunros. Mai clevrenle alt] sptLs cli
pllten defini fiintele ullune ca fiincl apa. Am convingereir
ci

apa clin persoanele care se uiti la fotografiile cu

cristale isi va schimba forma, intr-r.rn fei satr altul.
Si am clescoperit cel mai fruruos cristal clintre toate
- cel produs cle ,.iultire ;i recr.rnorstinta".
Se presupLlne
ci pe aceastase baz.eazirtoate religiile clin h-rmesi, chcir
ar fi cu aclevlrat a$:r, nu am ntai arrea ner.oie de legi.
Cnnoagteticleja r:isptrnstrl.,,Iubirea si recunogtinta"sunt
ctrvintele care trebuie szi fie lnclrunritorii lumii.
Apa ne invati foarte clar cr.rm trebuie si ne tr:iim
viaqa. Povestea apei pol'neste cle la fie'care celr-rlI
inclivicluala,pentr-Lta cuprincle intregul Cosruos.Sper ci
veti siurti aceeasi nerirltclare$i aceiaSi entr.rziasmca si
mine c/incl aur triit clesfisurareaacestei clraure.

28

'lnqelegelea
./\'

faptulr-rica slrnten in esenld apd este

I cheia pentl'Ll dezlegarea misterelor Universului'
Reexaminlncl lumea clin ir,rrdin aceasti pefspectivi nott'i,
vei incepe si vezi lucrttrile intr-un mod inedit'
Feluritele evenimente ce se clesfdgoari cle-a lungttl
vielii unui om sllnt evenimente reflectatein api. Indiviclr-rl
gi societatea fotmeazd Lln ocean imens; contribuind cu
picitura noastri inclividuald in acest ocean, pafiicipdm la
formarea societilii.
Am vntt ca un nttmir cdt mai mare de oameni s:i
aucld mesair.rl apei pentrll noi, aEa cd m-am decis sd
public fotografiile cristalelor de ghealI. Acest gest a
reprezentat cloar o picatr-rr5infimd, insd a prodlts o ttncli
ce a rezr-tltatintr-ttn val care s-a intins la nesflrqit, avlncl
un impact en()l'lrt asllpn vie[ii mele 9i a multor altora'
Prinra oard mi-am publicat fotografiile in 1'999, la
ch.rpace am pornit in aceasti aventttra
$aseani incleh-rngaqi

29

MESNELEASCLI/.SEDrN APA
neobignuiti. in aceqti $ase ani se strAnseseun munte de
fotografii ce zd.ceauin biroul meu.
Pregitind fotografiile pentrll publicare, am cdutat sd
le agez intr-o oarecare ordine si, ficdnd asta, am vd,zut
o poveste desfigurdndu-se sub ochii mei. Am inceput si
inqeleg cd fiecare cristal in parte incerca si ?mi spund o
poveste mdreatd,gi minunati.
Din momentr-rl in care arrl hotirlt publicarea fotografiilor, am vorbit cu mai mulqi editori despre ideea mea,
dar nimeni nu pirea interesat. Refuzurile nu mi-au schimbat
hotdrdrea de a-mi publica fotografiile, aga cd am hotirdt
si le public eu insumi. Mi-am dat insd cur2nd seana cd,
degi mi-aq fi permis se tipdresc fotografiile gi sd le
introduc intr-o cafie, sistemul lestrictiv de distributie din
Japonia nu mi-ar fi permis si-mi vind cdrqile in marile
llDfarl t,

Aceasta pdrea o piedici grozavd, dar am decis, pur

gi simplu, si nu-mi fac griji in aceastdprivinqa. CXnd am
primit cirqile in forma finiti, le-am impachetat pentm
vreo sutd de prieteni gi cunogtin[e care igi comandaseri

DIN CE ESTEALCATUIT UNIVERSUL?

Speranlele mi s-au ldrgit repede, iar apoi am vrut ca
oamenii din toatd lumea sd afle ce con[ine aceaste cafie
cu fotografii, aga cd am apelat la o companie de traduceri
pentru traducerea explicaqiilor in limba englezi. Din
fericire, oamenii din intreaga lume chiar au ajuns sd vadd
cartea: Shizuko Ouwehand, o femeie care, mai tdrziu,
avea sd-mi fie traducdtor, a trimis cartea unor prieteni din
Europa gi America, iar ca urrnare am inceput sd primesc
invitagii de la persoanele care vdzuserd fotografiile, sd
vizitez acele tiri 9i si lin conferinle. De-a lungul anilor,
am fost binecuvlntat cu ganse de a vizrta Elvegia,
Germania, Australia, Olanda, Italia, Anglia, Statele Unite,
Canada gi multe alte gdri (printre care Ei Rom2nia), pentfti
a prczenta cristalele oamenilor din intreaga lume.
Totul pdrea si se ?ntdmple chiar la momentul potrivit.
Oamenii cautd o cale prin care sd dea un sens acestei
lumi a haosului in care trdim. Acest album cu fotografii
a devenit o picituri infimd, dar imporlantd care a prodts
un val ce se intinde de atunci in lumea intreagd.
Ag vrea sd prezint aici doar o micd parte din

exemplare gi le-am expediat. La pulin tinp dupd ce anr

trimis primele exemplare, a inceput si se ?ntdmple un
lucru ciudat. Am inceput si prirnim noi comenzi de la
persoanele care igi comandasera deja exernplare. Ei le

fotografiile pe care le-am fdcut. Unele dintre ele se gisesc

gi in lucrarea Mesaiele Apei, rar unele din cea de-a doua
coleclie de poze numitd Meniele Apei II, iar celelalte
fotografii au fost ficute special pentru calrea aceasta. Voi

povestiserd prietenilor $i cllno$tinqelor clespre carte, iar

aceia spuseserd mai departe. Unii au cumpdrat cinci,
chiar zece exemplare gi le-au impdrfit prietenilor. Pirea

ingivd vefi putea vedea clar efectul pe care cuvintele,

fotografiile qi muzica le pot avea asupra apei.
Aceste fotografii au fost vdzute de iaponezi qi de
oameni din intreaga lume, mulqi dintre aceqtia mi-au trimis

?ntr-adevir ci picitura din lac devenise o undi ce se

extindea rapid.
30

scrisori cu pirerile gi gindurile lor. Pietricica pe care am

11

I-am ardtat apei diferite cuYfurtc

ASCUNSEDIN APA
MESA.JELE
aruncat-o in lac a cfeat intr-adevir un v:rl mare, cal'e
acuil a incepr:t si se intoarci la mine.
Am rimas surprins sa v:id ci atiit de r-nulti hrme a

Am inf-isurat in iurul r:nei sticle cu apit o bucat'ir de

htrtie clactilografiati cu urmltoarele expresii salt
cuvinte indreptete sPre aPi.

fost impresionatd cle efectul pe care energia con$tiinlei

Llmane gi cr.rvintele il au asupra formirii cristalelor cle
gheaq:i,gi aceastain cir:da faptului cd aceastdiclee - gi
anllme ci. vorbele si glncfrrile all putel'ea de a transform:t
apa qi alte substanfe - poate, intr-adevir, sd pari ct
religie szrlr o filozofie neobisnuiti.
(Textul continuzi la pagina 65)

Ir
tl
I

Iubire ;i recr-rno;tin[:i
Acest cristal este absolut perfect, ceea ce aratir ca
ir-rlrirea gi recuno.,stin[asr-rntesentiale fen<>menului
vielii in ?ntreztganaturi.
ll

12

"',

:r,.lt

#j
$.:

W.

..

4:1
t
,,\
L'. ,'

lil

;'
i:.

'i'::1.:a:.

Un experiment

fdcut la o qcoali primard

Acesteasunt unele fotografii fdcute dupd ce copiii de

la o gcoall primari japonezdi-au vorbit apei, precunr
gi o fotografie a unei rnostr de apd neluatd in seamd.

Copiii all rostit cuvinte cliferite in fala c2torva sticle cu

apd,.Apa cdreia copiii i-au spr:s ,,Egtidriiguq5" a produs
cristale clrigufe, in schimb cuvAntul ,,Proasto"a avut
efectul opus celui anterior.
4l

{..+":irrIrit is;:r-{.-:
{."qF$stlcr5{.fl$
}
;ar."q:
Aceste lbtografii ale cristalelor ar: fosf thcute unor
llostre cle api. expuse cuviintr"llr-ri,,Costttos"in limitile
japonez:t, eng,lezd;i germani; intr-o imltginc, epll x
lost exprlsi unei lbtografii a PiuniintLllui.

Cosmos(in japonczi)

Cosnx.rs(in englezi)

(in gcrttranir)
I(ostt-tos
Cele trei cdstale se aseatnini, avincl contururi clare.
Se pare cir principiile Cosmosului nu lin cont cie
dif'erenteie clintre limlti.

{:${ff {"::;3}tiu;,i
.E;i
{,e: s*; riaiaiirr+p*ii.
ie$};E
*:Ssa{-$
gaeg"cgiil;,{
J'
Fotografiile cristalelor ulnirtoare au fost Iicrrte ch,rpa
ce sticlele clr apl an lost a$ezatelntre clor,rl difuzoare.

llcctlroven: Sirlfonia a V-a -

destittultri"
...Simfbniot

Reetlrovcn: Sirrfonia a Vl-a -

..Pctslorctlcr

Nluzic:rlui Beethoven a dat na;tere unor crist;tle cleosebite, cr.rmr:lte cletalii ;i forme lanteziste ce proclttc ltn
efect terapeutict.
l5

,
L

lf
, rdtl.a.

:iu..,ffi:l
il::r4r4'r':

:t+h+

'
.,i-

_=+

ib

rn-"

.j
t

'':i;.

"

. r'.fl'

",*911,.

"%

'.]
...

ii*
:
....

Hfectele ddunfitoare ale undel*r

electr*rrnasiletice
Mostre de api distilatd ;i apa cireia i-am ardtat cuvintele ,,iubire $i recunoqting:i'iau fost agezate lingn televizoatel computefe gi telefoane mobile. Alte mostre au
fost incdlzite in cuptoare cu microunde.

Televizor

ComPuter

Mostrele de apd din stinga, care fuseseri expuse

,,iubirii gi recunogtinlei", au format cristale mai
completedec2t mostrelede apd distilati, din dreapta.
tmalinile atatd ci e nevoie de moderalie in folosirea
televizorului qi a comPuterului.
57

+'
-'E""ft
*'

.tt

"

ln plrginilc unrrirtoaresiuntprezent:tle I'otrrgrullilccristltlelor firrmute rrstf'el:

in apa unui lltc uncles-eu lricr:t
(zciq:r
lLrgr-tcir.rni;
in aplt exprrsirnuurcluj ArttatellLsr-r
scxtreiuiShinto); in aplr clireilt i-au Iirst er-rfuteintlrgini
cu cercuri clin lunLrri.clelflni ;i in apa sulrtcr:.rn:i1rr
scllrt tilnp inaintc 5i clLrpaun cLltrenrllr.

gi
-

ry

Aplr r-u-tiri
llrc inrrinte;i clupli_cfLcturlrelr
rrnei rrrglrcrunilrrrclislt:
tlullll(tLl1t( )llfe

S t l i n c lc L r l l r q ai n s p l e l l t r ' , r r n l ) r c ( ) t x r c l ) e t l t t ( ) t ' u g l l c i u t t ( '

tirnlicluitoure. l)r'imul cristal, itlrinte cle rrrgieiunc, lt llrtl"[
ca Llll chip clelirnnat. sLtlcrincl, iar c'ristah-rllirnrat clupri
rurgliciune' pare (':r o lLtnrin:i cc strilucelte (lin glrllrxie.

''

i ::,
':i':

.:-.:
l

:,:.|:

:ti

:',i

ri

DIN CE ESTEALCATUIT UNIVERSUL?

in timp ce unele feluri de apd. au produs crisrale
sublime, parci pentru a simboliza toatd fiumuselea acestei
lunri, cristalele formate in alte tipuri de apd erau diforme
sau nu apdreau deloc, parcd pentru a ne spune ceva
despre cotloanele intunecate din suflet.
Cdnd qin conferinqe, folosesc diapozitive pentru a
ardta fotografiile cristalelor de gheagi. Reacqiilela aceste
diapozitive sunt dintre cele rnai variate. Deseori aud
oamenii trdgdnd aer in piept de uinire, iar cdteodatd vdd
chiar lacrimi in ochii lor. Am descoperit ci o singurd
picituri

de apd poate avea diferite efecte de undd asupra

unui individ.
Manuela Kihm, persoana care m-a invitat printa oard.
si gin o prelegere in Elvegial a re^clionat la fotografii
exprimindu-gi

sentimentele astfel:

Putem vedea minunea din fotografiile

cristalelor de apd, cu propriii nogtri ochi. Ca
urmare, congtiin[a noastrd face un salt rapid.
Aceasti trezte

a congtiintei are loc aproape

instantaneu. Faptul cd lucrurile pe care le-am

gXndit gi le-am simgit pot fi vdzute acum cu
ochii nogtri accelereazi. aceastd schimbare.
Un alt participant elvegian a reaclionat astfel:

ci

Prin intemrediul fotografiilor anr plrtut vedea

energia con$tiintrei gi a cuvintelor noastre
65

DlN CE ES'|E ALCATTI1T tAIIVflIsTiIZ

I,TESAJELEA.rCL/t/st- Dlti A1'A

poate tfansfornra lucr.t-rr.ipe cere le putem veclea

cleschicle con$tiinta necesatit pentrLt in[elegelca

cr-r ochii

aclevirate a Universtthri si a t'olltlui nosttr.t eici.

no;tri.

Aceasta este pllulil

;i singr_Lre

cale plin ca1'e xcexsti energie inefabili

ziliti.

Nu creclem ceea ce nu plttellt

orclinii

poate fi

At'e mr-t1techillttri, fcltlrate

Apa este oglincla surfletr-th,ri.

veclea,

fiinqelor ttlllanc. Ce anltnte

prin aclaptarea apei la cc,ir-r;tiir-rqa
apei capecitatea cie a t-eflecta ce se ef'la in

insi cristalele cle gheati ne arati totul - nu mai

ii conferi

e vorba

Folosinclu-se cle aceasti ntetocli, oricine poate

suf'letele oanrenilor'i Pentn-t a rispltncle la acreasti intrebare,

vreaLl intii si tni asigttt' ca infelegeli r.truritorltl h-tcl-t:

si incerce experimentele pe cont pr.opt-ili pentl.u

Existenta inseanrni viblaqie.

clesple a creclc slll

a avea incloieli.

intleglrl

a-;i clot'ecli tcttr-r1.

Univers se afla intr-cr stare de vibratie

flecare obiect igi ploc|-rce proplia

frecvenlJ,

trnic'f,. Tot ce am cle spr-ts in eceestal certe se btzetzl

TlI rrn ciliroI jelttlncz I scris:

$i

cere este
pe

acest f'apt. Anii cle cercctlre r ellei rl-t-lttl invziqat ci acesta

Apa ntr este cloer o sr_rbstanqiintre snbstanqe
- ea este folta
M-a ajutat si
clpacitate

vieqii in

natura maiestuoasi.

re.tlizez, din

nou,

niisterioasa

a apei cle a pr-rrifica si c1e a cla viaqi

?ntregii fl'i. Pot veclea ci suflettrl, sentinentele

.,sil.iltratiile

alr un efect in formarea cristalelor.

cle glieali, iar prin aceasta pot sinti inlportanta

sufletuh"ri gi a crtr,,intelor. Aceestd informa{ie este
cle-a clreptlrl nrinunati

si impresictnantj

intr-trn

mocl unic.

este plincipiltl

fttntlaurental al Llnivet'sttltti.

Poate fi expt'imat ln cioer trci cuvinte, insit pentrll

cei care ntt le-att ar-tzit nicioclat,l, sllnt cr-tvinte foarte grer.t
cle inqeles.
Va puteli intreba, Existen{Lr inseantni vilv"tEie'/ Cltier
si ntastt eceaste? Scattnul ac'estit? Ttupul nteu ? Cttttt pcttte
si fie vibralie tot (-eea ce pot t'eclea;i etinge? Este
grelt cle ct'eztlt ci h-rclurile pe cal'e le poqi
apLlcrain miini gi exatuina - lucrttri ca letlnr-tl, pietrele,
betonul - se afli toate in vibratie.

intr-adevir

insi in zir,rade azi gtiinqa mecanicii cllenticre aclurite,

in general, ci

nlateria ntt este altceva cleclt vibraqie.

Cristalele de gheala strnt legate strins ;i permanent

cie suf-letul Liltltn. Clnci reflectez asLlpl.a tlotivlrlr,ri pentnt

Cincl descolupllnem ceva in ccle mai tuici courponente,

intritn rnel'ell intr-o h:tle Lizari, lttlcle tot ce exista sllnt

care cristalele cle gheati le-au rrorbii atiitor oanteni,

,stitr
ci aceasta s-a intiniplat clin cauzi ci in ele se gise;te

particllle ;i trncle.
S:i ne it-rcl-ripr-rinrci

cheia citre misterele Universuh-ri, ilr aceasti cheie poate

mirir-ne nricroscopicir ;i cd a[i porni intr-o cxplol'afe pentrLl

66

v-aqi ptttea reclltcc trttpttl la o

DIN CE ESTEALCAI-T]r7'TINIVERSLIL?

ILI-:SA.IELEASCLAIU! 1)1N - Pj{

a clcscoperi secletele acestlli univers nLunit t'iinti untuni.

aratiaca gi cum viaqa l-ar fi extenrtat, pur gi siurplu.

Aqi rreclea in scr.rrt tinrp ci orice hrcrr-r nll estc elcirtlrit clin

Care ar plltea fi cauza acestei suferinqe? Poate o inim'i

altceva cleclt clin atonti, fiecare aton'r fiincl lrn nucleu ctr

frdnti, o gregeali la locul cle mttnci sar-tcloar un clezgr:st

general pentru viaqa - las rispr-tnsttl pe seama

electroni ce se invlft in jun-rl lui. Nr-rr-nirntlgi for.nra acestor

electroni gi a orltiteior lor ii conf'erir fiecirei snbsnnqe un
set specific cle frecvente r..ibrationale. Aqi clescoperi ci,

dumneavoastri. Vreatt si vi gincliqi la motivtrl pentrll

care s-a schimbat atutctsferaclin cameri in momentltl in

incliferent de sultstanqi, nimic nll este masi soliclit. Existi

care s-21deschis r:$a.

cloar nucleul

Si fiintele Llltlane se afli in vibraqie gi fiecare indivicl

vibreazi la o anumiti frewenli tmicd. Fiecare dintre noi ate

inconjr-rrat de o uncli

ce se rote5te fir.i

oprire.
Totul

se afli

cincl in cind,

in contir-tr-ri nti;care

si vibra(ie - din

cr-r r> r,itezi increclibila.

Confornr Heny,esbingyo, Sutrt btrclistti a intelepciunii

si ;t Initttii: ,,Tot ce poate fi \.izut nLt are forlti,

iar ce mr

poate fi viztrt are folnri". Pntenr spllne acnnt cir aceasti

ciuclati contraclictie, rostitti cu secole in untri
Btrclcll-ia, a fost valiclati

cle ;tiinta

cle citre

tlocletni.

Ochii no;tri

pot veclc:i obiecte, insli nlr ltot l'eclea

vibratii. in orice ci,rz, as vrea si r.,irglncliti clac:i nu cLlnva
ali '.rvLrt;i cluntneevoastri o expelienqi asenrin:'rtoal-ecll
aceasta:
Stati cle vorbir cr-rcineva intr-o cameri., ier. atmosfera
este calcli, prietenoasir si clescl-risi.Apoi o altu persoani
intli

in camerl.

Din ciipa in clre

e intrat in caureri,

obsen'aqi o schimltare in atmosf'eri, ial acllnt, in locr-rl

cilclLrrii care uniltlea inciperea,

s1-r:lIir-rl
este inchis ca

intr'-un tnr-rlaj intrrnecat Si rece.

Prive;ti chipul noului r,-enit gi vezi o expr-esie
pos<rrrroriit'i ;i r-rmeli incorroia(i, vezi pe cineva care

capacitifle senzorialenecesele pentftr a simqivibraqiilecelorlalqi.

Cineva care trece printr'-o mate tristeqe ve cmite o
frecvenq'i a tristeqii,iar cineva care igi trAieqteviala clin plin
gi este mefell br-tcttt'osva emite ftecvenqa cofespLlnzttoare'
Cineva care ii iubegte pe ceilalgi va enite o frecvenld a
iubirii, insl din paltea cltiva cate face riu va porni o
fiecvent'i intunecati gi maleficd.
Acelagi principitr se aplica obiectelor 9i locurilor' De
exemplu, existi locttri ttnde att loc frecvent acciclente,
locatii uncle afacerile au succes 9i locaqii care ptoclttc
fericire. $i se prea poate ci ali auzit de o bijr'rteriecare
aduce nenot'ocire posesorilor sttccesivi.
Aceasta nll se aplicd doar obiectelor fizice, ci 9i
feluritelor fenomene ce au loc in hrme emit, dc aselllenea,
frecvenqespecifice. o schimbare in energia din atmosferi
are ca Llrmare fr.llgere ;i ftrrtuni. O energie intensa va
procluce cataclislre, insi trebtrie si inqelegem ca acestea
nu sunt evenimente negative. Daci ne glnclim la cantitatea

69

D,IN CE ESTEALCATUIT UNIVERSTTL?

1)1N itP.l

lrllense cle energie negltir-;r cral'e este lstfcl

neLltl-alinti,

ar ttebui poirte sI fint recuncisc:itori pelltrLt Iirlgerc si

fultuni.
Pe'tru . r'ai cler.i cxe'rpiificar.e, gi'cliti_l,r,r la faptul
ci

oer'enilor

clin int'crga

l'.re

intilneasca si si sirbit.reasci

le face pliicere si

iurpreuna. ci'cr

acllrni, pLlfiancl haine cleosebite, clntincl

se

oa'renii se
si clansincl,

|ezultatlrl este ci vilr|aqiile negative

;i care strgneazi sLlnt
risiltite gi.se crecazl r.,ilrraqiiale fericirii.
Toate luclurilc se efli in viltr.alie ;i fiecare t,rbretzi
la prcpria frecvenlu. inleleglncl aceasta, ri veti largi
inqelegerea clespr.e l.rnirrer-s.Aceast:i intelegere

r,.i va

cleschicle ochii citle lrrcluri pe cal'e nu le-ati zirit inainte

- lucrnri pe carc le-eqi inghesLrit
ltir-ri acum in
strifr-rndurile conf tiinlei - iar zrceste clescoperiri gi
sentinrentc ii r,'or clilui

c-r nor,ri viagi slrf-letr-rlr.ri

vostfll.

FaptLtl ca t()ate se afli

intr-o

stere cle vibr.atie

insearttnd, cle asetnenea, cit foate cl.eetz:-] suncte.

Asta nr-r inseantr-ri ci putem auzi or.ice .sunet, cle;i
existi persoanc cl-ll-cse p:rr.e cir aucl l,ocile copacilor si
pot corrlrnica cu pler"rtele.lnclif-erent clacir puten] saLl nll
si ar-rzi't sunetcle, puteul sp,ne ci fr.ec'en(a particulari
a tlltllror obiectelor l)oate fi interpletat:i ca fiincl sr-rnet.
Se sltune ci Lrlechea ontultri potrtc, in general, sir
pelceapi frecventc cirltrinse intre 15 Hz si 20.000 Hz (LIz
sau Heltz inclici r-rr"rni:irul
cle cicluri pe .sec.untlliale trnclei
t'epetitive). De fllpt, e un lucrr-r bun cli ur.echile noastt.e

70

all aceste lin-rite - altfel, probabil nll alll pLltea doruri

noaptea.
Lumea naturalzieste, intr-adev'ir, bine gincliti - tcltttl
se afld in echilibrtt. Iar atttnci clncl Lln sllnet este prodtts,
intotdeatrna exista Ltn lltaesrl'Ltreceptol cale sd-l asculte:
apa.
Permiteqi-mi si vd rog sd va glnclili cle ce formarea
cristzrlelorar fi irLfluenlati de mr.rzici 9i cle ce s-ar ajunge la
rezultate complet cliferite in fr-rncqiecle cttvintele rostite
sau scrise la care apa a fost expttsi. Rlspr.lnsulse giseqte,
clin nou, in faptr.rl cd totul este vibratie. Apa - atat de
sensibifi la flecvenla specific'i eurisi cle lr.ttne- oglindeqte
in mod eficient ;i esenqial lunlea clin afari.
Muzica ,si cr-tvintelerostite sunt villra{ie 9i sunt lesne
inqelese gi interpretate cle oricine. Sunetele ca meloclia
proclusi cle o voce ttmani la o inurornlintare br-rdisti
creeazd o frecventi tdmdduitoat'e.
Dar cttur ptlten interpreta fenotleur-tl cle formare a
cristalelor ce sLlnt afectate cle cr.rvintelescrise pe hirtie
gi aritate apei ? insegi cuvintele scrise emit o vibralie
specifici pe care apa o poate simqi. Apa oglindeSte cu
precizie toate viltraqiile produse in luure ;i transfoluri
aceste vibraqii intr-o formi ce poate fi perceputa cle
ochiul Llnan. Clncl i se aratd ltn ctlvlnt sct'is,apa il pleia
ca vibralie gi explimi rnesaiurlintr-o fortni specificd' (Aqi
putea privi literele ca Lln cod vizr"ralpentrtl expl'inrrcrt
cr-rvintelor).
71

I
DIN CE 1.5'fL: AI,CA7-T]I'I'LiN,I\/E,{ISL/I

I tES.\.lELE r{sc{ 1Al5l- I)I'V -{1'].{

l)al cc sllnt, ilt firnc[, cul'ir]tclc 7 Vechiul 'festsn]ent
a f l t t t r i : , . 1 . ai n c e p r L t a l i r s t ( , u l i n t u l " .

Asta ar.insertrna ci,

inaintee creirii I Jnir-ersuhri, existx,,cln.intu1". Inrerpl'ctarei-r

pe cere o chlr t:u estc aceee ci ,,Cul'inttrl" e cl.eJt fiinqele
Llnlene, iar acestea arr ir-rviqat epoi crrlrnre clin natr,tr:i.
in tirnltLrrile de clcnrrrlt, pe clncl oanrenii triiar,r in
slnul natLrrii, ei tlebuiau si sc apere, a9a cir er.errsensibili
la frecr.enqelc ;i sr-tnetcle prorlu.se cle neturi, pr-rtincl
cletectr ltericolul inaintc si fie luati pc ncpr-cgititc.
Sr-rnetr.rlvintrrlui

;uicr-incl, sunetul altci curgind,

sr-rnetul r.rnrri anirnal trnrlrlincl pr.in ier-bi - capacitatea

liilrba folosita. insi apa exllr-tsi cuvlntuhti

,,Prostltle !' sar-t

altor cuvinte clegraclante a clat ltagtere nnor clistale rrizibil

frinte

gi diforme.
Potrir,'it ]libliei, ineitlte cle

;i

l]ltbcl' toeti lr'tmce

Poete aceasta ne spLllle ci, deqi

vorbea aceea$i limbi.

locurile

-fltrnr-il

ruecliile inconjltrdtoare

clifet'i, plincipiile

funclanrentele ale naturii sLlnt aceleaSi.

Plrteur plesllpllne

ci, atr.tnci cinci se fcxureazi ttn

cristal iutleg gi perfect geotrletric, apa este itr arulonie clt

natlll'a ;i cr-t fenomenul pe care noi il nltmitlr viala' Ntt
se fot'meazl

cristale in

apa cale a fost pcllr'tati prin

cle a inlclege acestc sultete ;i cle a le transuritc celor.lalti

folositrclLr-;i voce:l el'J nc(cs.u.J sr-rpr.er-ic(r_ririi.
ltste pr-obabil

ignorarea, clir-rpartea noastLi, a legilor netr-lrii' Cind arn

incercat si fotografiem cristalele din apa cle la rclbinet

ca accste incerciri

cle n.rnui catela cllvirte, insi, o clata cu dezvoltar.ea ctrlttuii

din Tokyo, rezultatele au ftrst lamentallile' Nlotivul este

cLl cltlr, clistrr'tgincl r'r-se astfel
ca apt) este epurati

;i acumularca clc exlnienli,

capacitatea inniscuti

sple un lintbaj sd fi fost sinrplc ntesa;'e

r'ocabr-rlar-trlni s-a clezvoltat.

De ce slrnt atunci linrl;ile nrrbite cle oanreni atit clt:

ciiferitc ? E u;ol cle inleles chci lineru seanle clc f)ptril ci

Clncl inghea[i

a apei cle a fotua

cristale'

rpa, particLllcle cle apa se itnbini

limba se inve{:i clin vibraqiile nrerlirrlui inconjur:'rtclr. N,Iecliul

pentl'Ll a forura nuclettl ct'istalullti, iar cincl nltclcltl cfeste'

Iuincl o foruri hexagonala stebila, apare Lln cristal cle api

inc'njr,r.at,r

vizibil; clar cind se grisesc irlformalii ce sLlnt in conflict

cliferr 'rrrlt

clc la r-r' loc la altrrl si fiecare

tnecliu proclrrcc vibratii clife|ite. clima eulr4rcani cu vfclne

schinrbitoare ;i ir-rstrlelc asietice cu climi r.rnrcch - t,atc

cLr natLlra, se fot'meaz;i un cristal incottrlllet'

cl-eeezi viltrl(ii

clin nrtur.j. Jepor-ria

a1'e patnl an()tirtrlllri clistinctc, si astfel lintba jaltoneza

fundar-nentale in cach'ul legilor natLlrii ;i ale f'enomenltlui

vie[ii. Astfel, cltrpi firea ei, apa este preclispr'rsi si creeze

reflcctir tlcc:tsta cLl Lln fhruro.s lexic cle ctn.inte legate cle
vl-ente.

fofma hexagonald. in scl-rirnb, cLtviute ca ,,Prostttle !" ntl

existi ?n natr-tri, cli sLlnt elemente netirc;ti, crclte cle

Alta cxltLrsi clrvintr.rlui,.Nltr-rl1

r-rrnesc',a 1trcclus cristale
fruntoase in fonne geometric.e clectsebite, inclif'er.entde

oameni. vot.bele ce insultit, r.inesc 9i batjocot'esc sllnt

clifer-ite. carc ernani

Cuvintele

recLtno1tin(i ;i itbire

rezr-rltatr-rlcr-rltr-rriic1'e:rt.ecle oatleni.

7.J

alcitttiesc prir-rcipiile

DIN CE ESTEALCATLIIT L]NIVERSUL?

ASCUI/.SEDIN APA
MESAJELF:
Este foafie probabil ca in naturi si apan doar vibratii
de iubire gi recuno;tinfd, iar obseruarea naturii confimd
aceasta.Copacii si plantele igi ciovedescrespectul reciproc
prin felul armonios in care tr-d.iesc.Aceasta se aplici gi in
lumea animalelor. Chiar si leii ucid doar clnd le este
foame, niciodati clin intlmplarc. Plantele ce cresc la unbra
copacilor nll se pl1ng, iar animalele nu cauti. si aibi mai
mlllti mancare declt au nevoie.
inrr-un afiicol din ediqia Martie-Apriiie 1989 a revisrei
americane de stiinqi 27't Centuty Science and Technology,
\Warren Hamerman scria ci materia organicd ce alcitr,riegte
J.
corpul Lrrnanproduce o frecvenqi care poate fr reprezentatd.
prin sunet la aproximativ patfl_rzeci gi doui

de octave

Clnd le vorbesc oamenilor clespt'evibraqii 9i frecvenle,

md folosesc de ceea ce imi place sa nttnesc ,,teoria
do-re-nti-fa-sol-la-si". Aceastd teorie simpli spttne pur si
simplu ci frecvenqa oricirui lucru din lJnivers poate
fi rezurnatdla gapte pa4i componente - do, re, nti, fa, sol,
Ia ;r si.
IJniversul este alcitr:it clintr-un numir nesfirgit de
lucruri cle la cea rnai loasd la cea mai inalti frecvenqS.
imaginali clapele unui pian ataniate
in ordine, inceplnd de la cel mai jos slrnet. Daci apeEi
clapele albe, vei atinge sunetele do, [e, nti, fa, sol, la 9i
si. UrcAnd pe claviaturi ctt o octavi, de la un do la
V-ar putea aj\Ltaslvi

celilalt, fi'ecvenla se dubleazi. Cu alte cuvinte, aceastd

dublare a frecvenlei impirqiti in sapte pirqi rezuitd in

claviaturii unui pian). Standardul nodern pentfti aceasti

do, re, nti, fa, sol, la gi si. Astfel, repetitia acestor $apte
sunete exprimi toate sunetele, de la cel mai jos pina Ia

notd do este de aproximativ 262 Hz, ceea ce inseamni cd

cel mai inalt.

deasupra lui do de mijloc (nota aproape de centrul

sunetul atin5{e?n jur de 570 de trilioane de Hz. De vreme

ce Hz inseamni vibraqii pe secunda, aceastaindici fapml cd
fiinqelerlrutne vibreazade 570 de trilioane de ori pe secundi,
o cifri care clepdgegteputerea de imaginalie ;i indici un
potenlial ascltns incredibil gi minunat.
Este greu de inchipuit patruzeci gi doud de octave,
?nsi doar realizati ci frecven[a fiintei Llmane este fantastic
de diversificatd qi incomparabild. Fiinqatimand are ?nduntrul
ei un univers cle frecvenqe ce se supfapun, iar-rezultatul
este o simfonie de propo4ii cosmice.

74

Dar ce revelagie se poate obline clin inlelegerea

frecvenqei ca sunet?
Cea mai irnportanti revelalie este aceea a rezonantei'
Sunetele cu aceeagi frecvenqi intrd ?n rezonan\d..Ptttem
inqelege aceasta folosindu-ne de ttn cliapazon, tln
instrument in forma de Y, folosit pentru a da tonul unei
voci sau pentru a acorda Lln instfllment muzical'
C1ncl un diapazon este lovit ctl Lln ciocinel cle
caucilrc, proclucdnd nota Ia, iar un cdntireq rdsllunde ctr
Lln sllnet Ia, cliapazonul 9i vocea produc o ttndi sonori
de frecven!5 unici. Aceasta se nLlme$terezonanti' Cand
75

DIN CE ESTEALCATL]ITL]NIVERSL]L'/

\TESAJELE
ASCL]NISI'DIN ApA
una ctintre pirli prodr_rceo frecr,-enli, izrr cealaiti pat.te
rdspuncle cu acelagi slrnet, ele intra in rezonanti. Se

chiar si cincl frecventele nlt sllnt identice. Aceasta se

spllne ci ce se-asearuini se-adr-rni,aga ci s-ar par.eaci

vibraqiile se arra:l gi interaclioneltz:t intl.e e1e.

intimpli, de pilda, cind frecventa se dubleazi. Intonarea

la pian a notei la, h 440 Hz ;i a aceleaqinote 1r cu o

Printr-o observaqieatenti veqivedea ci acest fenomen

se intimpli peste tot ?n jurtil r.ostrn. Un cline ce se

octavi mai jos, Ia 220 Hz, produce Lln sllnet ce risund

foarte plicut; la fel, dace la sunetul de dt'epazon

plimbi

pe stracli probabil cd nu ie r.a rispuncle altor

animale pe linga care trece, ?nsi poate fi fbarte sensibil

rispundem prin intonarea aceluiagi sunet cll o octave

mai jos, rezonan\a va fi, de asemenea, una pldcutd'

ia un ciine cle pe cealahi parte a s.aizti. Ciinii trrli

adesea cind ar-rclsunetul unei sirene, iar aceastaal. putea

Cind cliferenqacle frecvenld este dubli, cle patru ori

mai mare, de opt ori mai mare $.e.m.cl.- sau la jumitate,
nn sfeft etc. - rezultatlll este rezonan\e. Principiul acestei

fi, de aseiltenea, un tip de rezonanli.

in orice caz, este interesant cd poate exista rezonen\d

aceasta ;i in relaqiile clintre oameni:

persoanele cale prctcit-tcfrec-u.enqe
asemir-ti.toarese simt

legrituri ?ntre frecvenle se extincle la infinit. Indiferent cit

de indepirtate sunt frecvenfele, rezonan\a va exista daci

atl'ase unele cle altele, rezultatul fiincl prietenia. Anumiqi

oameni rimin indiferenqi turii f'atd de ceilalti, indiferent

una dintre cele dor-ri cifre este multiplul celeilalte. De

asemenea, plltem spllne ci pentru fiecare sr-tnet,de la

cit cle apropiali er fi ftzic. Torugi, claci. ct per-soani pe

care n-o sintpatizezi intli ir-r contect cLt tine, iar tr-r
reacfionezi, aceasta,rle asemenea,inseamni ci intr.i in

fiecare nivel, existi cite Lln sllnet rezon:lnt, il

intilnim

fezonant:eintr-un annntit rnocl cu acea persolni.

Cel mai nrare secl'etal artelor trlartiale japoneze este
numit ,.victctriafdrl lupti''. Accasta inseatnni, in esenli,
a evita si intri in rezonanld cu inaruicr_rl.Si lupqi gi si
cl;tigi inseamn:i si intli in rezonan[i cr_rinaruicul, iar

torte

celelalte niveluri.
Daci stim sa ne glnclim, oantenii se simt atraqi de
Hristos, cle Br-rddhagi de allii care eluit un nivel inalt de
vibratii, dar, de asenlenea, ne simqim atra;i de speqa
joasa a renega{ilof societilii (cum sttnt Bonnie si Clyde).
Pare o inconsecven\i, dar se poate explica prin faptul cd
oarnenii intrd in rezonanfi cu altii la niveluri cliferite. Este

astfel nivelul relaqiei este foarte scli"zr_rt.

posibil ca aceasti clihotonlie sa facd parte, in mod nattlral,

Cincl fi'ecr.'en[elesr-rntfr-rnclarnentalinconrpatibile, ele

nu pot intra in rezonanli. Nu plrtem eccepte ceea ce este

din viati.

funclarnental clif'erit cle noi insine.

76

Pentrll o mai bund inqelegerein acest donenitl, am

putea si ne gindim cum sd interpretin, din pclspcctiva

MESAJELEASCU /5t DrN APA

frecvenqei vibralionale, fenomenul indragostirii clintre cloua
persoane ?
Iubirea este Lln tip de rezonan\d. De exemplu, daci
aveli capacitatea nivelului de frecvenli 10, veti intra in
rezonan\d cu alfli de la acelagi nivel sau, poate, gi cu
cineva de la un nivel putin mai inalt, sd zicem 12.
Clnd oamenii intrd in rezonanga gi se indrigostesc,
acegtia ajung la cel mai inalt nivel a\ capacitdgiilor. Dacd
o persoana ctr capacitatea 10 care, pdni atunci, s_afcrlosit
doar de 5 pdrgi din aceasti capacitate, se indrdgostegte
de cineva cu capacitatea 12, atunci el sau ea ya incepe
in mod natural si se fcrloseascide intreaga capacitate 10,
indicind o cre$tere a frecvenfei.
Cdnd egti indrdgostit, lucrezi mai eficient, iar rnunca
pe care o faci (gi, adesea, chiar mediul tdu inconjuritor)
se poate transforma ?n bine fi,rd, ca tu si observi.
Persoanele care contintri. sd lucreze eficient p6,nala virste
inaintate sunt, aproape fdrd exceplie, inclrigostite. Desigur,
aceastd iubire nll se liniteazd, la iubirea ronnntici. pot fi
incluse respectul afectuos gi atracgiapentru alte persoane.
Iubirea ne detenrrind cregterea nivelului frecventei. Ea ne
face sd strilucim. Nu ar fi minr:nat dacd an outea fi
indrdgostili toata .via\a?
Majoritatealucrurilor din naturd emit frecvenqestabile.
Fiecare vribiufi are, in esenli, aceeagi vibratie (deSi,

DIN CE ESTEALCATUIT UNIVERSUL?

fiinla umand. are capacitateade a se folosi dupi bunul
sdu plac de gama do, [e, nti, fa, sol, la, si, pentru a crea
melodii frumoase. Nu gdsiqi9i dumneavoastrd cd' aceasta
este o capacitate minunati ?
Oamenii sunt singurele fdpturi cate pot intra in
rezonan\d clr toate celelalte fiinle 9i lucruri din naturd.
Putem comunica cu tot ce existi in Univers. Putem sa
emitem energie gi, in schimb, sd primim energie. Totttqi'
aceastd capacitate este o sabie cu doui tdiquri. Clnd
ac\ioneazdin slujba propriei ldcomii, oamenii emit energie
care lllcreazi la distrugerea arnloniei din naturd.
Pdngdrirea Pamintului nostru este rezultatul unui
impuls neimbldnzit pentru caqtig, ldcomie $i pentru
implinirea poftelor, ndscute din revoluqia industriali'
Aceasta a dus la stilul de viatd al consumului in mase'
periclitind in mod serios mediul global.
Am pornit la dr"um intr-un nou secol' o perioadi din
istorie in care trebuie sd teaLrzdm schimbdri serioase in
modul nostru de gindire. Doar fiinlele umane pot rezona
cu tot restul lumii gi, din acest motiv' este esenlial sd ne
schimbdm modul de glndire, pentru a putea trdi in
armonie cu natllra gi pentru a nu mai continua sd
distrugem Pdmintul. vibralia pe cafe o ddn Pimlntului
qi planeta pe care o creim clepinde de fiecare dintre noi
in pate.

intre ele, vrabiulele pot silnli mici diferenle), iar sunetele

emise de cAini sau pisici ntt variazd.prea mult. in schimb,

Cum veli alege sd va ttdi\i vtaga?

Daca va umpleqi inina de iubire 9i recuno;tinfi, vi veqi
gasi inconjurali de atitea lucruri vrednice de iubit Ei pentru

78

79

MESAJELEASCU /.58 DrN APA

care putefi fi recunoscitori gi vegi ajunge cliar si vd bucurali
de viata plini de sdndtateqi fericire pe care o ciutali ! Dar
ce se va intAmpla dacd emiteqisemnale de uri, nemultumire
gi triste[e? Probabil veli ajunge intr-o siruaqiecare vi va face
neslferiti, nentulturniqi gi tristi.
Viaqa pe care o triiqi gi lunea in care tr.diti sunt in
mlinile dumneavoastrd.

CAPITOLULAL DOILEA

Poarta cdtre o altd lume

cllm, a$ vfea sa vd rog si lasali aceasti carte

din mdnd, si vi turnati un pahar cu apd gi sd

il aEezagipe masd, in faga dumneavoastrd. (Sau, dacd nu

se poate, imaginaqi-vd cd ati fdcut-o).
Ce vedeli in pahar ?
Puteli vedea inciperea in care vd aflagi,peisajul de
pe fereastrd gi puteqi simli intreaga atmosferd din jur toate acestea surprinse de apa din pahar.
Apa este atat de banald. incdt rareori stdm sd ne
g2ndim la ea. DeEi o bent, ne spdldm Ei o folosim Ia gatit
in fiecare zi din viali, pufine persoane ?gi petrec mult
timp reflectind serios asupra apei. Probabil cd nimic ntt
este mai nristeriosdecdt apa.
Unul dintre cele mai misterioase lucruri despre apd
este simplul fapt cd gheagapllrteqte in ea' La alte substanle
care tlc de la starea lichidi la cea solidi, cregte densitatea

BO

B1

PO,,TII]:1CA]'RI.:O AI'TA LT]Y|F:

x IESAII:-I,|':A.S(-'r/AIsl'DIN I I']r
ln()leclllclor ;i a etonrilor clrfe fbnueazi

nusa solich, iar'

respectivr strbstarrlir clevine ceve r)]xi glea. insi parlicr-rlele

apei se alir-riazi intr-un n'urcl extrem cle regulat, cu nrulte
spxtii lxrgi intle ele. Oancl ghealr se transfbmrir clin nou
in ap:i, prrticr-rlele cler,in cle sllte cle nrii cle ori mrLi actir.,e.
Particr-rlelefiincl mei active, spxliile acelea se umplu, faclncl
apa in starea lichiclir nni clensi ;i mai grea cleciit cca clin
stalea yrlicli.
Apr are cea mai lr)are greLltate la 4"C (J9"F). Aceaste
este tel)rpelrrtLrreIa cale pxrticlllele xctive cle epi lrnrph-r
spatiile libcle

clin strr"rctr-rranroleculari.

Pe nrlsr-rr-r cc

tenlperatulu creste, p;rlticr,rlele cler-in 5i nrlri lrctive, cceu

ce cluce la sciclerea clensitaIii.
Din

aceasti

catrzli, incliferent

clt

cle joasli este

tenrpentllra cleasupla r-rnui lac (sau e oricitrei alte ape),

tenrperxtllra cle le funclrrl apei lirmine constanti, la .1'C.
Ca LrnnlIre, r.'ieqr-ritoareleclin 1ac pot slrplar.ie!lri ielnilor'
Iungi. sr-rb gheaqa.
Daci '.rpri s-irr c()l)rporta cu celelalte sr.rbstante, iar
gheala s-ar scuftn-rcla la funcl, ce s-ar intinrpla i' Probabil
ci noi nLl anl fi aici. La fiecare sciclele cle temperattrri,
funclLrl lecurilor
\ i c l u i t (x - t l t ' l c l l
Datoriti

si rl

occrtnekrr ar ingheqa f i t()ate

rttttt'i.

frptLrlLri ci gl'reaqaplrrte;te, chiar ;i atunci

ciincl supluf ala apei este rc()pelita

biologic cle srrb glieall

pcnnite

cle glreall-r, meclir.rl

continr-ritrtea vietii.

De ascrlener, aplt lrc cuptrcitltctr r.rniclicle a clizolva

elte slrbsnntc $i cle r le purta cr-r sine'. Gincliti-r'i cit cle

82

nlrltd uratede porre fi clizolr atri in epi li cit cle clificil

esre cle reclat apei stacliLrliniqial tle pr.ttitetc. in ir-rstalaqiile
tehnice senicgncfi.tcto]re $i in frrlrricile chitrlicc se fblosesc
'.tpci fiyafte
purificator.i speciali pentfLl elli llent|r-r 1l'Jtsttltrel
pure, clar clin urourentr-rl in care acelst"r apa este pusa
intr-lrn Vas clin plastic (sau clin apfoape orice alt m:rterial),
impr.rritiqile lr.rce1t sa se clizolYe. Este cleosebit cle clificil
urira sll
slr pistrezi alta ln stafer peffect 1tu|i. Nr-r r,'i l'eqi
ce
atrziqi ci pina ;i :rpa cle la rol>inet ;i cee clin rltrrile
par pelf-ect cllrilte, conqitre urttlte impurrit'i1i ;i minerale'
Aceasti capacitate a apei cle a clizolr'e alte sttbstan[c
creeaz.T un fel cle ..sr-rpi a vieqii" cere aprovi'zic>nxaz'it
Accast'.t
oceanele cu slrbstantele hfrnitoefe nccesltfc Viclii.
su1,td] clevenit locr-rl cle nlr$tefe al tlttttttlt' r'ietr-titcxtelor
cle pe Pintint.
care ctee'rzl

intr-acler''ir, ep'.I este fbrp

$i cli viatlt'

apa, l)efiiclllele nLl s-ar llnesteca ;i nr't ar cit'cullt'

nllstere
Apa a clcet he()sLll pe Pitmint 9i tot ee a cl''Lt
clc viaqa'
olclinii - rczLtltattli fiincl o planeta ce abr'trrclit

Firi

apa'
O creclinq'i striveche sptlne ci acolo r'tncle estc
apir clin
este pi l'iap. tr-r Japclnia, lclclrl cle ltncle izvora
et'a considerJt sacrll ;i cle r:n nir"el energetic
plmlnt
lnelt,CeeaCeilficealoctrliclealpentftlriclicerceltnttt
s'"lct'e
altar.. Alte locur.i au fost, cle asetltenet, ntttlrite
lar ilceste
clatoriti,,sLlrsel()r cle energie" care eutitcatl,
locut'i s-art cloveclit allroape

intotclelr'tnlt ca lflinch-t-se

cleasttltta Llnor ilPe sltbtet"tne'

I\IT:SAJELEASCUNSE DIN APA

POARTACA'I'REO ALTA LUME

Apa este utaltla vielii ;i, in acela;i timp, enefgla

vieqii, clatoriti caracteristicilor sale unicc.

in atmosfera Pimlntului intr-o pl'opoflie de aproximativ

dov'azecipe minttt (sau zece milioane pe an)' Teoria este

Cerceti.rile

ntele in misterele

apei m;i fac sa mi

glndesc ci apa nu aparline acestui Piurint.

De ce crecle[i cii existi ^titr, api 1te Pimint ?,Cele

mai multe explicaqii afirmi ci atunci cincl s-a fomrat

aceeacd aceste mrngi cle gheaqdau bonbardat P5mlntul

gi acum patruzeci cle miliarde de ani, formdncl mdrile 9i
oceanele, iar acest fenomen continud 9i in ziua cle azi'

Pimintul,

aclull vreo 4,6 miliarde cle ani, apa s-a

transfctmratin aburi, s-a evaporat si a prctchrsploaia cale

For-fade gravitalie a Pdrnintuh'ti atrage aceste comete

de gheag5in atmosferd, iat cildura soarelui le evapori,
transformindu-le in gaz. in spalitll exterior, incepind de

a c;azut pe Pimlnt, fonnincl astfel oceanele.

insi totul a inceput cLl ne$terea soarelui. Br.rlgiri
inren;i cle gaze s-au aclunat la un loc gi ar-rinceput si se

la 55 cle kilometri deasupra Pamintului 9i plnd aproape

de suprafaqatel'estre,pe parcul'stll ciderii, particulele de
gaz se amestecl cu aerttl din atmosferd 9i sunt suflate

roteasci, fonnlncl o rninge lo;ie. Resturile de plaf si

gaze s-alr adunat si ele, alcitr-rind Pinrlntul gi celelalte

intr-o parte gi-n alta, cdzdnd pe Pdmint sttb formd de

planete clin sistemlrl solar. Pe atunci, Pimintul

Acum ciqiva ani, a fost puternic ntediatizat Lln anunt,

ficr-rt de NASA oi ljniversitatea din Hawaii, care relata cd

era inci

o minge de magur;i topiti ce conlinea hich'ogen.Pe ntisuri

ce magula s-a ricit, hidrogenLrl s-a evaporat in atmosfera
proaspit formati.
insi nr-r toli oartrenii cle stiinvi sunt cle acorcl clr
aceasti teorie, iar r"rniiproplln alternative raclical cliferite.
Unul clintre acestia este Lor.risFrank cle la Universitatea
din lowa, cale a sugeratcit apa a ajuns pe aceastdplaneta
sub fomra unor gheqali veniti clin spatiu.
Profesorul Frank gi-a inceltr-rtcercetirlile deoarece l-a
neclnmerit faptul ci fcrtoglafiile clin sateliqi aritau pere
negl'e; a ajuns la concluzia ci aceste pete negre erali
mici conrete cizincl pe Pin-rint.
Aceste mini-comete sLlnt cle fapt rtringi cle api si
ghea$ cintarincl nrai bine cle o sutd cle tone si care cacl

ploaie sau ninsoare.

teoria profesorului Frank este intr-adevdr veridici' Cu

toate acestea, nlal sunt incl mul1i oameni cle gtiinqd care
refvzd sd accepte aceasta noui modalitate de a privi
lumea.
Dacdnouaabordareaclrestittniiarcigtigacr.edibilitate
pe scard largd, multe cirqi din bibliotecile h-rr-niiar trebui
sa fle rescrise. Ar afecta aproape toate teoriile gtiinqifice
ce trateazl viaga pe aceastd planetd, plcllm cea a originii
omului gi teoria evolttlionisti a lui Derwin'
Este o iciee r-tniversal acceptard aceea ca nu poate
exista viald in lipsa apei, iar dacd acceptem ca apa, sursa
oricirei vieti, a fost trimisd clin spaqiu, atunci, in mod
B5

\IESAJELEASCr/l/Sl' DrN APA

POARTACA'I-REO ALTA LUME

logic, ajr-rngemla concluzia ci toate for.nrele c1e viaqi,

inclusiv cea a fiintelor Lurane, este de naturi extntel.estri.

algd capabild de fotosintezi, ceea ce a dus la asigurarea

primei provizii de oxigen. Oxigenul, interacqionind cu

Daci continudm cu aceastliteorie a apei, ca fiincl de

natlu'd extraterestli, probabii vom putea inqelegc mai l>ine

razele ultraviolete ale soareh.li, a inconjurat Pdmintr:l

intr-un fel de brAu protector numit stratul cle ozon.

numeroasele caractelistici neclbigntriteale apei.

De ce phrte,stegheaqa? Cum cle poate apa sa dizolve
atat cle ntulte i' Cum de poete un prosoll si absoar-bi apa,
sfidlncl, aparent, legile gravitatiei? Privind apa ca nefhci.nd
parte din aceasti h,urte, nisterele acestea ca gi altele care
tin cle apd pot pirea rnai tr;ol cle inteles.
Api veniti din spatiu - poate pirea o idee exagerati.
Dar nr-rvi si intriladimaginaqiai,incheinclu-gi
Lrnga czilatorie
prin C<rsmos,apa i;i incepe urmitoar-ea fazi cle czrlatorii
pe planeta noastri.
Blocririle cle gheali ajr-rngpe pinrinr, apoi se
tlansfcrmri in nori gi, in cele clin urmd, cacl pe pam1nt
sub formi. de ploaie sau ninsoare. Apa spala apoi mlrnfii,
sapi in pirniint, imbogifindr-r-se in ntinerale, apoi iese
din nor: la sr-rplafali.Din riiuri ;i oceane soarele evapor.i
apa, acltrcincl-odin nou ln atmosfer.i peutl.Lla fomra, clin
nou, nctfi.
Aceasti api gi rnineralele pe care le pctarti cu ee pe
clurata acestlli cichr, fac ce viala si poata exista. Dioxidr-rl
cle carbon clin atmosferi se dizolva in oceane, ficlincl
posibila fbtosinteza si creincl astfel r-rn sister-necologic
per-fect cchilibrat.
Occantrl cste locr-rllutcle, acLtm vreo 3,8 miiiar.clecie
ani, e apinrt pr-ima sclipile cle viafi. Aceasta a rlevenit o

Apoi, in Llrme cu circa 420 de milioane de ani, viaqa

a pagit pentru prima oard afati din api, eliberdndu-se
din aclincurile oceanului ctt ajutorul oxigenului 9i a
stratului de ozon.
Se presupune cd aparitia strdmosilor noqtri umanoizi
s-a petrecut abia in ulmi cu 20 de milioane de ani' in
Africa. Daci consiclerdmci istoria de 4,6 miliarde cle ani
a Pimlntului constituie un singur ,,an",atunci fiinqa tlman'i
s-a ndscttt la ora opt seara, ?n ultima zi a anului - totul
fiind posibil datoriti form'irii oxigenului 9i a stratulr-tide
ozon.
Iar fo4a care a creat viata 9i i-a pernris si evoltteze
a fost, bineinqeles,apa. Apa a putllt face acesteadeoarece
are capacitateasingulari' de a dizolva stlbstanlelenutritive
necesare vielii gi de a le pufia apoi din munli 9i r2ltri
plnd in oceane.
Aga ci ttrmitorul lucrtt despt'e care ne intlebim este
claci aceastd granclioasi dramd a vieqii este doar ttn
accident. Cind ne glndirn la povestea a c'irei intriga a
inceput ?n vremr.tri atit de indepdrtate incdt ne simqim
inaginalia impovirat'i, cind ne gdndinr la naqterea vieqii
pe aceasti planetd Ei la modul de creare a unui sistetl
perfect care a ingdduit evolufia, ntl plltem si nlt speram

B7

LIESA.IEI.L:A5CI/N.5E DIN AI)A

POARTACA'I'REO AL'|A LUI\IE

$r si nu sinrlim ci, in t()ate tcestea, este inrltlicati cLlmva

;i rcie;ind
apoi, apa adtrn'f, informaqii cle la diversele urinerale 9i

o intenqie ntireati.
Kazuo N'lulakanri,ltrofesor emerit la I lniversitatea
Tsr.rkubl, a clevenit cllnoscllt in irrtreagl lunte pentftl
interpretereape cere a aclus-<_r
cochrh-ri
ADN, nunrit renin.
Pirerea h-ri tlesple aceastl chestiune estc ci, cu cdt
inqeleginrai proftrncl Al)N-ul, clr atfu mai obliget te simqi
si aclnriqici cinel'a rlnLllncI jr-rclt r-rnxrl in inregistrarea
atator infirmaqii arlinunlite ;i sofisticateintr'-un spalill
amt clc nric. f'ennenr-rl 1re care il folo.scgtepentrLr a
clesc|ie ece:lsti existen[:i este cer? ntircg.
(lranclioasa clrarui a apei ;i a vieqii nr-r poate fi
explicata claci excltrclentexistentaa cet:l ntircl. Po\estea
se clesfi;oari chiar gi astizi, dr,rpi scenarir-rlscris de
intentiile nrirete ale Cosnrostrlr-ri.
Ce infctltnaqiia acltrs cLl et apa clin trectrt cind a
parasifsp:rtiLllcosnricpi a cizrrt pe Pimint? PrrtenrpresLr1)Lilte
ci pr-rrt:-r
in ea progrartrtrl neccsal' clezr.oltirii vietii. Acr-un
sper cI incepeli si aveli o intagine mai chli

clespre ce

insearnni viata.
Apei care cade clir-rcer li trebuie zeci sau chial sute
cle ani si se inliltreze in pirufnt ;i si cier.ini apir strltterani.
Joan S. Davis cle la UniversiLatcaTchnici clin Ztirich a

Cizincl pe Pimint,

iutrand in pirlant

devine ingeleapti.
Dupi cei treizecicle ani in care a fost profesoard,Joan
s-a retras cle la ttniversitate,iat' acuur cercetclzi pe cont
proprir-r.Anr alttt onoarea cle a face o plezentll'c llinrri
de ea la un sitnpozion clin Elveqia. Cercetarile ei se
concentreazi pe prelucrarea apei. Sisteurul actltal de
aprol,izionale clt apd transllc-rnataprin qevi lLrngi are ca
urrnare o tpa nlt plea sinitoasi pentfl'l n'up. Cind apa
este exputsti la presiune ridicatd 9i cr-rrgind in linie dleapti
prin qevi, legitr-rrileapei se sfirimd, pierzind urineraieie'
Prin urmare, Joan 9i-a inclreptat aten[ie spre a gisi
cdi simple cle aprovizionare cr"rapi sinitoasa pentrll Lln
numir clt urai rtlal.ede oameni, inch:siv pclrtl Ll cei sireci.
Una clintle propr-tnerile ei este fblosirea cristalelor: cind
sunt intrctclusein apa cr.istalerlici cle gheala, tnineralele
din api se pastreazd,iar, astf'el,apa ace:lstx ve ajr'rtala
clesterea ttnor recolte tlrai bogate. Joan a f:icut, de
asenenea, cercetiri in r,.ede|eailrbun'itiqilii celitlllii epei
folosind tltagneti gi inventincl robinete care si clea apei
o mi;care circr,rlari.Ea I'rea sI clescoperecLlllt se poate
miqcarea naturali a apei in sistemul de
intro<1r-tce
aploviziotr;rrectt aPi.
Iati ce are cle sptrs clespre cercetilile ei:

ficLrt, tirnp cle circa trcizeci cle ani, cercetairiasulrra apei

cle ritr clin lrlveqia,pe ('are () rtlmeFte ltlt:i ?ngclcepta.in
schirrrlr,rrl)x c-xrea ciztrt cle cr-rlj,ncl,o nlunc)te npti tiniri.

88

Am altzit cI mr-rltaltttne se intctcselza tle

cercetdrile tale asr-tpt'acristalelor cle gheaqi'
89

MESAJELEASCI/I/.5EDrN APA

POARTACATREO ALTA LUME

Cred cd aceste cercetdri le vor aduce oamenilor

nigte sugestii importante. Una clintre ele ar fi

insd a apirut $tiinla 9i a respins aceste mituri'

deoarece nu erau gtiinlifice. Apa 9i-a pierdut
caracterul mistic, devenind doar o sllbstanli ca

lespectul crescut pentftl ap5. Alta ar fi realizarea

faptr-rluic:a apa rispunde chiar gi celei mai subtile
energii. De asemenea, vreall sa le aduc la
cunogtinqa oamenilor de qtiinqd si autoritatilor
cd, la momentul actual, nu este alocatd aploape

oricare alta de care tehnologia poate dispune

dupi bunul plac. Spunem uneori: ,,Apapurificati
nu este purd". Apa prelucrata ?n statiile de tratare
nLl este apa care produce cristale nlinunate' Ntt

nici o sumi. de bani pentru stuciir_rlapei.

Consider cd. cercetirile mele pot fi folosite

de purificare a1'e nevoie apa, ci de respect.

in domeniiie sdndtdlii gi ale ingrijirii nedicale.

Nu prea existi interes pentrll importanla

Aceste vorbe inlelepte sunt rezultatul a nul! ani de

obselare a apei. A fost deosebit cle incurajator faptul ci

caracteristicilorfizice ale apei. De exemplu, se

spune ca apa minerald,este sinitoasi, dar pulini

un otn de gtiinfi de o asemenea calitate 9i-a exprimat,

clin respect pentrLt api, interesul pentru cercetiriie mele

stiu cd. mineralele din apa minerali pot ddllna

afierelor. De asemenea, apa minerali carbonizatd"
are aciditatea riclicati, ceea ce este nesinitos

asupra cristrlelor de aPa.

Iar, in final, Joan mi-a clat urmitorul sfat:

pentflJ trup. in orice caz, ar trebui sa inlocuim

apa imbuteliati cr-rapa culgitoare, naturala. Apa

Daci rettgegti sa pui bazele fizice pentru

teoriile tale privind cristalelede gheaqi, vei putea

vrea sd fie liberi.

face un anun! foarte convingitor citre intt'eaga

Irtme, chiar cle aici, cici Elve[ia este recLlnoscllta

Joan ne mai transmite urmitoareie cuvinte:

in intreaga lume pentru cercetirile sale asupra

apei.

Ce conteazi acum este si ne redobindim

dorinla de a trata apa cll respect. in cadrul
cultr-rriinoastt'emoderne ne-an pierclut atituclinea
respectuoasi fatd cle apd" in Grecia antici,
oamenii omagiau cu aclevirat apa 9i nulte
legende grece;ti se ltezeazd.pe protectia apei.

Acest inclemn m-a inctlrajat ctl adevirat intr-o vl'enre

cincl aveam cle gind si deschid Lrn centllr in Eiveqia
pentru a-ni pronlova cercetirile asupla apei'
Apa inregistreaz/einformaqii ;i, circulind prin pdm2nt,
distribr_rieacesre infoflnalii. Aceasti api trirnisd clin spafitt
91

ASC{/N.5EDrN APA
NTESAJELL,

POARTACATREO ALTA LUA'IE

este plind de infclmalii clespreviaqi, iar lrna clin ntodalitittile

mal1,pe cdncl otezul cdmia i s-a spr-ts,,Pt'ostule"a ptttrezit

cle a clescifra aceste infbrmatii este ol)sen'area cristalekrr

gi s-a innegrit.

cle gheaqd.

Am scris despre acest experiment intr-o carte pe

care am publicat-o qi, ca Llrt-Ilare'sute de familii clin
atl avut aceleaqi
Japonia au ficr-rt experinentui. Ctt tofii
rezultate. Una dintre familii a incet'cat o extindere a

Clncl rna r"ritla nenumiratele clistale ruinr-rnatece se

formeazi in api am senzalia ci privesc la m:iterializarca
vieqii ce se clesfi;oari in faqa ochilor mei. Cristalele care
se fomreazi cincl ii araqi apei cuvinte pctzitive sunt cle-a
clreptul fantastice. Risltr-rnsr-rlapei la cuvintele iul_llc si
recunrrytiny'ieste pLlr gi simph.r granclios. Aceste cuvinte
pozitive ii conferi suflet apei, pe cale-l nutterialize.tzi,
pentrLl a reda viaqa in cleplinitatea ei.
De asemenee, allt impresia ca fapttrl cle a plivi
cristalele cle gheati este Ltn act cle creale a vie[ii. Aceasta
pentnl cd., atunci c1ncl privim cristalele cle gheaqi, apa i;i
schimbi inidqigareacu fiecare clipi. Privirca are energia
sa specifica gi, in tintlr ce o plivire binevoitoare clirr,rieste
curaj, cl privire liuticioasi

inclepllteazd sentimentul

curajnh-ri.
O f'amilie aboneti la revista noastri a ficut un
experiment iltteresant. Ar.r pus orez in cloud borcane ;i,
in fiecare zi, tirup cle o luni, i-aLr spus ,,Mr-rlqlunesc"
orezullri dintr-un bolcan ;i ,,Plostule'' celui clin celalalt
borcan, urmdrincl schinrbareasr-rferiticle orez pe parcursul

experimentttltti: ca 9i ceilalqi, i-att sptts ,'Mulqr:mesc"

primului borcan cu orez, ,,Prostule"ceh-ride al doilea, iar
apoi au pregdtit un al heilea borcan cll olez pe cate l-au
ignolrt pLrr 5i sirttPltr.
Ce crecleti ci s-a intlmplat ? Orezul pe care l-au
ignorat a pLltrezit mai repede decit cel ciruia i-au spt-ts
..Prostule,,.Altii care an incercat r,tlterioracest expef iment
au avllt aceleagi rezultate. Se pare ca a fi riclictrlizat nu
este chiar atet de distrugator ca a fi ignorat'
Faptul cle a acorda cuiva atenqiepozitivi sau negativa
este, oricllm, o moclalitate de a transurite energie' Forma
'lrceea de a
cea urai clegraclantda comportamentttluri este
nu acorda atentie.
Cred ci acest experiment con[ine o lecqie foerte
impoftantA pentfl-r noi. Trebuie sA avem grij'i si le acorclim
copiilor nogtri atenlie ;i si vorbim ctt ei. Rostireacttvintelor
de iubire gi bunitate ar trebui sd inceapa inci din timpul

rosteall aceste cuvinte in faga ltorcanelol cll olez.

concep!iei.
purtlnclLt-r.a fn unos cu plantele clin casd - privinclu-le
bldncl $i rostinclu-le clrvinte cle lar-rcli le veli ejtrta si

Dupa o hrni., orezul cin-ria i s-a spus ,,NLrlqtrnesc'

a incepr-rtsi fet'ruenteze,ar,incl lrn miros sLlav ca cel cle

fie sdnitoase gi pline cle viaqa. Acelagi lttcrtt este valabil

si pentru animalele cle casi gi chiar pentlLl insecte'

acelei lterioacle.Chiar si copiii, intorciinchr-secle la gcoali,

92

93

ASCU /5E DIN APA

LTESAJELE
Prin aceastd.catle sper ca un numdr cit mai rnare de
oameni sd dobdndeascd"respect pentru apd Ei sd o priveasci
intr-un mod mai prietenos. Rezultatul va fi c:a apa va
procluce mai multe cristale frumoase, iar astfel vom
pafiicipa la crearea unei lumi micu[e, clar fiumoase.
Nn am nici o indoiali cd DumnezeLl se ltucur-i pe

CAPITOLUL AL TREILEA

deplin de creagiaSa gi ci doregte si ne dimiascd ;i noud

capacitatea Sa cle a crea. Atunci va privi in jos citre noi
cu ochi blA.nzi, in timp ce ne vom folosi liberul arbitn-t

Din constiinld se naqtetottll

in practicarea acestei abilitdti.

Memoria modulr"rluide viagaa ajuns pe acest Pimdnt,
pufiatd de sr,rfletr-rlapei. Din aceastd ruemorie s-a niscurt
via\a, av apdn:t fiintele Llnane gi, in sfdrgit, te-ai ndsclrt
gi m-anr niscnt. Iar astazi privim din nou apa gi-i insuflSm
viatd. Congtiinfa, conEtientagi bunivoinla ta, ca $i surisul
tiu pornit dintr-un sentiment de ir-rbire - toate acestea
ii damiesc apei o noud viaqdgi au ca Llnllare clealea unui
Univers nou si mdret.

T\"
L)ale

cl,nd ma aflu sub vnia niracttloaselor puteri

apei, am fost binecuvdntat cu gansa de a

vedea gi intreprinde experimente pe multe tipuri de apd

din intreaga lume. Fiecare mostri de apa din diferitele
locuri de pe Pimint afe caf^cteristici unice 9i minunate.
De asemenea, am vdzut ctt proprii mei ochi cum
este poluatd apa. Otganizagia mondiald a comerqului
(vorld Trade organizationi) a afffn'nt cd secolul al )c(-lea
a inceput cu rdzboaie pentru petrol 9i cd in secolul al
)Cfl-lea se vor da fi'zboaie pentru apd'
An-r menlionat faptul ci nu existi apd de la robinet
in Japonia care sd poatd produce cristale desiv2rEite 9i
intregi, din cauza folosirii clorului. Clorul, introdus in apd
la inceputul secolului al )O(-lea in Londra, a fost folosit
cincizeci de ani
9i in Japonia incepind cu cel pulin
in urmd.

91

95

MESAJELEASCUNSEDIN APA
Spre deosebire cle apa de la robinet, apa de izvor,
cea din cursul superior al rlurilor si din alte surse naturale
formeaziacristale superbe. TotuEi, cea rnai nttre parte a
apei care qlgneqte astazi din pimdnt a cizut din nori de
mai bine de cincizeci de ani - canl in perioada cdnd, a
inceput industrializarea ln Japonia.
Poluarea apei de ploaie s-a intins la scari globali.
Am incercat sd fac fotografii ale cristaleior formate in
apa de la robinet dintr-un ora; din Japonia, api ce
fusese poluati cu dioxini, dar nu am reugit sd scot la
iveali nici micar un cristal. Reziduurile inclustrialecirculd,
poluAnd apa in circuirul ei gi imprdgtiincl roxine in
lntreaga lume.
Existd?nsi speranfi. Locuitorii oraEuh-ricLrapa poluata
cu dioxini

au devenit extren de interesafi de proteclia

apei, iar acum, de la an la an, este tot mai upor si
produci cristale.
Poluarea s-a ndscut in propria noastrd con$tiind. Am
inceput si glndim cd vrem un stil de viati imbelsugat gi
comod cu orice preq, iar acest egoism a dus la poluarea
nreditrlui, care) acun, afecteazd,orice colq al lumii.
Am vizut

din fotografiile cristalelor ci apa este

oglinda sufletelor noastre. Cum ne arati. stifletele _ si
cum ar trebui si. arate? Aceste intrebiri pot fi clezlegate
tot de citre api.
incotro ne indreptim ? Care este roiul nostru in
protejarea acestei planete ? Astfel de intrebiri se pot nagte
doar daca recLtnoa$temmi.refia fiinlei umane. poate cli a

Dll/ COI/5711/TA SE NASTE TOTUL

venit vremea si lncetdm si mai considerim omttl ca
millocitorul riului. Cred ci subestimim capacitdlile
inndscute pe care le are fiecare dintre noi. Dispunem de
puteri incredibile.
Oamenii de gtiinli estimeazi ci existd intre 108 9i
111 elemente. (Cred ca cifn este 108 - din motive pe
care le voi explica mai incolo). Pdna aclll1l, gtim ctt
sigtrranld ca 90 din aceste elem.ente se afli in corpul
Llnan - dintre toate viedfile, numai corpul Llman conline
atdt de multe elemente. Eu cred insd ci mai stlnt elemente
nedescoperite in noi (satt c'i vom acttmula restul
elementelor pe ndsuri ce evoluim Ei ne apropiem de
desdvirgirea fiin[ei umane).
Fiinqele mai evoluate conlin o gami mai largi de
elemente. in comparalie cu otrul, plantele conqin mtllt
mai puqine elemente, gi care este urnrarea acesttli lucru ?
Plltem deduce ci mai pLlline elemente inseamnd o
capacitate nai mici pentru emotii. Diverse aninrale pot
simli clurerea, dar este foarte probabil cd doar oamenii
(qi alte animale apropiate, ca nivel de evolufie, omului)
pot simfi unele emofii superioare ca tristelea 9i pasittnea.
Privind corpul Ltman ca pe un ttnivers conlinllt in
sine, este normal si tragem concluzia ci pttrtim in noi
toate elementele. Conform budismului, omtll se naqte cu
108 de clorinle lumeEti (de exemplu: dezotdinea,
ata$amentul, gelozia gi vanitatea) care ne chinttie de-a
Iungul vieqii. Cred ci este logic sd concludem ci aceste
108 dorinte lume;ti corespund celor 108 elemente.

IIESAIELF:
A,SC[/,VSE
D/N AI'_i
De fapt, primul clispozitiv cle cletectiea r.,ibr.a1iik;r
pe care l-a't introclr-rsin Japonia :r acllrs nttrlte clovezi

1)1N (,'ONsZ/N/}{ SE NASTT' TOI-(IL

Descopetirell stl 1l fost cit, atttnci cincl -satr-trn
clomin'.i P'Jtnrintnl, pllur-rlrr,r1lcactionexzal hsiincltr-se

in clilectia aceasta.Dispozitivul ptrtea nrisur.tr vibratiile

singr-rlaleeuri.se,transntiqincln-lcapoi in api. Am plttltt

absolbit

mirsu'zr vibratiile mai rnlrltof persoane cliferite si am

clescoperit c?i vibr.atiile negatirre pe care le emitenr

ptttin sau chiar cleloc.

corespuncl viLrra[ii1oremise cle clir.erseleelenrente.

De pilcla,vibraliile pr.ocllrseia iritare sunt echivalente

legattrlir stt'insli intre planet'.t Slttrrn si ph-rn'rb.

celor ale mercurului. vibratiile procluse la furie

plunrbulLri, iar cele la tristete si sr.rpira'e - :rh.rminiLrh-ri.

omr.rlui. cleci r-tu-ulitoareaclecltrclie logicd este cit

L a f e l . n e s i g t r r a n [ a t i n e c l e c a d n r i t r , c li s p e r a r e : r ; i
cleznidejclea cle fier, iar .stresuisi incorclarea de zinc.

cle hirtie, pe cincl celelaltc eleurente

clrm sltnt cttpnrl, '.rrginttrl 5i fieml. alt teactionat

Puten't cleclr-tcc clin aceasta cit existit o

N{etalele intli

in rezon:rnfir clt emotiile $i stlrlilc

Szttttt'nse afli in lel'.rtie stl'ins'.i cll stllree cle ftrrie.

Poate cir 1eg'.itttra clintre constele!ii

st

caractet'ttl outtthti, clespre care l-orllesc ilstrologii'

in r,rltimii ani s-a afirntet c:'r folo.sireacratilelor si

ustensilelor-cle br-rcit:irieclin aluminiu :rl putea contribui

at'e cle-a frtce ctr mctalele.

I:r declansare:rbolii Alzl-reinrer.Daci este aclevirat,

probabil este clin cauzi ci alu'inir-rl are aceeasifrecvenqi

Aceas&r este o teotie foarte insetnnati

cu atit

tlai

nrr.tlt ctt cit

lLnr propriile

pentrtt tllinc.

mele concepte

cr-ltristete:r,x.stfellnc/it tristetea si glnclurile sumbre a1e

bitrlnetii atrag ahrnlinir-rl,cleclansinclboaia Arzheimer.

clespt'e legirtura clintt'e ceie 108 cle clorinle ltltl're$ti lii

Joan Davis, specialisti in cer.cetir.iasupra apei,

mentionat:i ln c:rpitohtl anterior, relateazir lrrmitorul
episocl interesant:

o cifiir cat'e nrr-tltiplicatir cr,l 12, cll cifra 108. Folosincl

elcnrente. Ntruriml

pllLnetelor clit't sistetlttl solar este 9,

tabeltrl perioclic :rl elementelor, o sI clescifralll poate,

intr-o zi, cc planete cctt'espltncl eletnentelcx.
Chiat' i'r tit't'tp ce lttct'aur la plarrtrl pentrll

Lln lizician a f:icut lrn experiment, cir-rtAncl

aceasti

ciute, ilm r''lizt-tto eurisittne la telelizcll' ttncle se spllnex

sI afle ln ce fel pozititt stelelor afecteazi apa.

Fol<tsinclapi ce con{inea clir,,erseminer;rle, a

ci toate elcurentele cle pe Plimint

testzLtlzrpiclitateacu care hirtia absoar.beapa

in functie cle ctrn.r sllnt asezate stelele.

clepalte, in s1t'.t1ilr.Iata inca ttn elet'uent intereslnt

98

r-rriag'i provocat'i

ar-t lpiLrlrt chn c'ilclura

cle o stea czlre a exploclat ttncler''a,

jocttl acesta cle llr.tzzle.

clin

1)1N CONST/INI-ASE NA57"

ASCT/A"S-E
DIN APA
NTESAIELE

'I-OT'UL

De-a lungtrl vieqii vom fi victil-nele celor 108 cle

dctrinqeiumegti, clar ctrm ar treblli si aborclim er-noliile

neclorit, cel"cedtorii pllteaLl proch-tceopusr'tlaceltti zgolnot

gi, emillnchr-l plin clifttzoare' s'i anuleze conlplet sttnetttl

negative care paf imposibil de evitat? Cr-rnoa5terea

moch,rhri

clintr-un anumit loc. Aceasti metocli a fost deia folositd

pentru a combate zgomotul ficut cle urotot'ul

in care ar trebLli sir ne compofi:'tur in legitr-rri cr.remoliile

negative este aceeasi cunoastere cle care avent nevoie
pentrll a ne descurca bine in aceasti viati. Ce ar trebui,
cleci, szi facerl cincl ne simtim mintea plina cle furie,
tristete, inviclie sau alte glnc|-rri negative'i
Mai ?ntli treblrie si inlelegem cir nr.reste posibil sar_r
necesar sd ne eliiterdm cle prctpriile noastre sentiurente.

automobilelor.
Exista corespondenle ale acestui principiu, cr'tprivire
la sentimentele umane' Orice sentilnent negativ are' la
polul opus, Lln corespondent pozitiv' IJnnitoarea listd
contine sentitlente care clall naqtel'e la frecvenqe opLlse:

Nirreni nll este ?ntru totul liber cle ginc|.rri negative. Cr_r

Lll'a

recunoqtinli

totii plrrtir-n in noi ntentoria strimogilor clin vremtrri

furie

bundtate

indepirrtate, incepincl cu nasterea lrrimei fiinte umane,

gi tr-rtlrrorne este scris si mostenim o pelte clin negativismr_rl

tean]a

curaj

anxietate

p:rce liuntricd

lor.

stres

prezen[zi cle sPirit

Oricum ar fi, este intradevirr dureros si nn ne putell

elibera cle neincetatele giincluli si sentinente negatir,-ecare
ne n-ncini sufletr-rl.
Chiar;i pentnl o cli1-ti,ce e1ll pr-rteaface
si ne eliberlm cle tot acest negativisnr?
Sprijininclu-sepe principiile vibratiei, r'ispunsul este
limpecle. Tot ce avem cle f:icut este sl'remiter-nsentimentr-rl
opr-rs celui negativ. Contbinlncl clor-ri trncle opLlse,
sentimentul negativ clispare.
Cu cltiva ani in urrtli. o universitateclin Japonia a
cl'eat o metoclti cle a gterge sr.tnetr.rl
prin sunet. Proch-rceau
un sllnet care avea roltrl cle a $tel'gezgor-ncttulneclo|it,
cliincl astfel na5tere la liniste (cle pilcli, in jurtrl unui
telefon). Iclentificiincl h-rngimea cle r-rncli a zgomotului
r00

Faptul cd cloui sentimente opLlse genereazl aceergi

rind'
uncl'i este semnificativ clin cloui motive' in pr:imul
'rvem
doui feqe'
asentenea lui Jekyll si Hycle, cu tolii
Probabil vi este cLlnoscllt faptul ci persolnele netvoltse'
vi se
cu firi apritlse, izbttcnesc adesea in p12ns 9i ci nu
pare Lln lttcru neobignuit ca o persoani considerata
urttlte
cumsecade sir cotltti, dintr-o datl, o nelegitlire' De
ctl
ori auzinr clespre un bdrbat care este clragtll $i atent
prietena lr-ri,cd incepe s') facd ameninldri ;i sa fie violent
clacd.ea se gAnclegte sa-l pirdseascd'
La fel cum nll existi om fdrd' fir de rdtttate in el' tot
Faptul
astfel nr.r existi om rau pina in miclttva oaselot'.
101

\IE.SAIELE
ASCI.TiVSE
1)IN Al,.I

't'OTttL
D/N CONS77NIA )-E ArAl-7E'

ci acl:rpostir-n
in noi sentimente opllse ne face, ptrr. si
sinplu, r-rrtrani.

substanlziintr-ttn soarcrce,obtineti efecttll clorit, puleli :lpcli

si incerca{i si o claqi ;i oaurenilor'
Ciincl meclicattrentttlaittnge ?n corp ;i opteste cluretet,

Prin Llfllare, clac:I r'-ati imboln:ivit clin caLtza

sentimentuhricle r-rri, atunci va trebui s:i cliutati vinclec:rr-ea
in sentimentul cle recunclstinf:i.
inszi cl-riar clacii s,ntefi conqtienti cle rrceste 1,cr-trri,
tot poate fi clificii s:i v;i .mpleti ini'ra cle recunostintd
claci ea este cleja plin:i cle trri i'potr.i'.a altora. in astfel
cle clipe v-ar prte2l fi cle folos sr vi bazati pe serwiciile
rnlri terapetrt. se po:rte c2rapa miraculoasi cle la Lolrrcle.s
clin Frant:r, clespre care se spllne crl lr.ar-el pr-rtcri

se opresc si vibratiile sutlst:rntelorcombinate, iar cliverse

revin la stacliul lor inili:rl, emilind vibraliile lor
substzrnqe
specifice. Dar claci se intlmpli ca aceste vibratii si
clduneze altor structuri celtllafe, vor apirezr efectele
secttncl'lt'e neglttive.

Medicamentele sunt eficiente in tratamentul bolilor',

clar nu inlelegem ctr adevirat cum se face ci ele
funclioneaza. Daci vefi privi ueclicamentele conform

t:imzich-ritoale,
s:i poarte in ea sentimentele cle gratitr-rcline
ale' Maicii l)omnului. Ca '''ar-e, perso.nele care s_arr

principir-ilui vill'atiilor, veli avea o perspectivi inedita'

De exeurpht, in timpttl unei operalii, frecvenla vibralional'i

inrb.lni'it

afectati va fi tratati ctt o frecvenld mttit nlai puternicd'

Si spunetn ca se intlmpl'l si cadeti c1epe o clddire 9i vi
izbiti cle p'imint. in clipa impactului, frecvenqa corpttlui

clin cauza vibratiilor cle r.':-r se pot vindeca

milacr,rlos claci beatr clin aceasttj zrpi sflinti.
Acelasi principir-r este folosit si in l-ronte()patie.CLln
se face cir, claci cliltu'rntotrar-ir in apa pAnli la punctr_rl
tincle, fizic, nu mai poate fi detectati, soluqiacarc.inaintc:
fusese toxici clevine, acl'-n, leac'? Clincl sr-rbstant:r
in sine
clispare ;i ntr mai rimin cleclt info'-':rtiile c,prinse in
r.ibralii, otrzlva si medicamentul clevin rrna.
Dac;i ne gindin-r logic, nredicanrentelenu sunt bune
pentm tnlp. Poate ci atenueazi r-rnelesimptorle si inlituri
dtrrere'J, clar ele p't

szi clevina si o otravit perictrloasi.

Meclicamentele care inlitr.rri ch-rrereaau frecventa
vilrrationald opusi clurerii pe care o avem in vizor.
Amestecincl cliverse substante intr-r-rnlaborator veti plltea
gisi frecve-nt2r
pe care o c:i,tati. Dac:i. injectincl respectiva
102

vi cre;te cle sllte cie ori, iscind, eviclent, o situalie criticzi'

Schimbdri bruste gi cL'amaticeale r'-ibralieicorpr-rluiau c:l
'rmare cltu'erin-nri si rini. in astfel cle cazuri, tratamentttl,
ca s'i fie eficient, trebttie si implice flecvenle la fel de
intense sau mai putemice - iar asta se obfne acleseori
cu ajutorul bistttriului. Jnstfl.unenteleasculite att, in mod
normal, {i'ecvenle inalte gi este de clatoria chilr-rrgtllui si
foloseasc'f, astfel c1e instl'tlmente pentl'Ll x taia corptrl
pacientului si a-i reac|.tce frecvenp la nornai.
Dupi parerea nrea, nledicul care se octtpi cll tl'atarea
corpului Lrllzln trelruie sil fie, nai intAi, r-rn filozof. in
trecut. meclicttl era FananLtl sau preottll comunitetii, care
103

DLV CONSTI/NTA 5^ENA57E

ASCT/Ns/]DIN A1'A
NIE.SAIELE
inclemna lumeu s:i urnreze legile nattrrii, si-$i tr:iiasca
viafa intr-trn uroc] corect si si se foloseasci de pr-rterile
tirr-ni.cluitoareexistcnte in nattrri.
Daci meclicii ar trata nu numai p;ir{iie boinave ale
corpr-rh-ii,ci gi con5tiin(a umani, cred ci atn obsela

'l'OT'(tL

oorglniza(ienr-lmitiiSocietateecleNleclicinal{olistic:rclin
tip cle meclicini in
Jap<rniar, care pronoveazl
"rcest
Japotrie.
ceea ce
Atl trectlt vretllttrile in care ctecleatn cl<lar
sfirsit si
vecle:rmcLl ochii lil-reri 9i incepet-uin

Persoanele bolnave ar' rnerge la cel mai apr"opiat filozof

pas in clirecqia
clescopet'itu inrportanla sttfle:tuh'ti' Este Lln
tuoclul cle
bunir si crecl cir, in acest secol, va cleveni

cirre s'i-i ajute si inteleagi r.rncleau gregit gi s-ar intoarce

gindire

scriclere consiclerabili a nevoii de meclici si spitale.

apoi acas:i cu hotirirea cle a trii o viaki mai bunrI. Se

al celrlr lrlai mr-rl1i oatnetli'

iar con9tiinta este
Truptrl tlman este in esent'i a1-r'Jr'
cLlfgal Ll$ol' sllnt

prea poate ca nrecliciiviitorului s'i aibi rolr-rlcle sfituitoli,

sr_rfletr-tl.Nletoclele cle a aiuta apa si

in trai mare ntisuri

de sanitate $i zrm ajlrns sI inteleg ci bolile sunt, in

mare p2rrte,rezr.rltatr,rl
sentimentelor negative. Daci pllteti

sr,tperioalettlttll.o1.celor.laltenretoclenreclicaleaccesibile
sr'rfletr-tlintr-o
noltl. Idcea principalir este si ne pitstt'itm
ce ar insetnnlt
stare puri. nepolttutLi. V'i puteqi itlragina
form'a crist'llele
si ne circule prin corp api care s"i poatit
ltlcrlt p()ate
acelea sttperlle ?' Daci ii penniteti' acest

gterge caLrz'Junor astfel cle sentimente, avefi capacitatea

cleveni rezrlitate.

clecit rolul meclicilor clin ziva, de

^stazi.
Am cliscr-rtat
ctr nrulti oameni clespreproblemele lor

inndsctrti cle a r':-r reveni dintr-o boali. Nu trebr:ie

subestinratir importanta unei atitr.rdini 1-rozitive.
Gindirea pozitivi vzi va int:lri sistemr,rlimnnitar si vi
va ajrrta pe calea insdnito$ilii - fapt pe cal"ecomunit:rtea

nici trnr'tl ctt

Dintre toate lledicatttentele, ntt erist:i
cincl am realizat
puterile titnriclr-titoare ale iubirii' De
cit itttunitatett
2rcest lLrcrlt. le spltn lllereLl oamenilor
mai eficient in
inseatln'i itil'tire' Ce altceva ar ptrtea fi

meclicali incepe si il inqeleagd.Existd, cle exemplu, un

cornitatet'ea fortelor

meclic care ipi tratee.z:dpacienlii bolnavi cle cancer prin

r'orprrItti

escalacl:iricle mr.rnti.Diruinclu-le oamenilor un motiv de

a tr:ai, le riclica moralul si le intirreste sistemr.rlimunitar.
De asemenea,existit un interes crescincl in medicina
holisticrr - pe llngd tratarea sintptomelor cle boala se are

9i in

reclarea vitaliti!ii

nevola sa-m1
in rtrice cllz. elll simtit in ttltima vreme
sclrinrbternrinologia.ActrtrrFtitrclicloltritrbir.elsingtlrli
pi recrtnostinfa iurpretln:r'
nu creeazit iurunitate, ci ittbirea
ttrmltorttl
M-am convins cle acest h-rcru clttpi

in vedere stilul de viata al pacientr,rluigi bunistarea

11-Ient.

mentali a acestLlia.De f,aot.rleclicii aLrformat de curind

'r The l:trxln tlolistic

101

negative

N l c - c l i c e lS o c i e t v

expeli-

MESAJELEA.sct/t/.sn DrN APA

An incdlzit apd, intr-un ctuptor cu nicrouncle, iar
apoi am incercat sa vicl efectul ci.mpului magnetic asupta
cristalelor. An folosit cloua tipuri c1eapi: api clistilata
Ei
apd de la robinet cireia i-am ardtat cuvintele ittbire gi
recunogtinfd.. Cristalele formate in apa distilati au iesit
doar par{ial gi neclesdvdrgite,dar apa cireia ii ardtasem
cuvintele ittbire gi recttnostinfi a produs cristale intregi.
Cu alte cuvinte, iubirea 9i recunoqtinfa au reugit si facd
apa imuni la efectele ddundtoare ale cimpului magnetic.
Am menlionat ci. apa cireia i se arati cuvintele iubite
gi rectrno;tintd fontteazd.cele mai fillm.ase cristale. Desigur
cd gi cr-rvlntu\ ittbire poate forma, cle unul singur, cristale
fnrmoase, dar iubirca gi recunoptinra impreuni dau nagtere
unor cristale de o profunzime ;i un rafinament unice, ctr
o striiucire de clianrant.
$i arl mai descoperit ci cristalele formate stib
influenta hbirii gi recrinoprlnlei seamini mai mult ctr
cristalele produse sub efectul unic al lecunostintel clecit
cele influenqate doar de iubire. Aceasta indici faptul cd
vibratia recttnoptinlel este mai intensi Ei are o fortd mai
mare de influenti. Iubir.ea tincle sa fie nai degrabd o
energie active, constinci in actul cle a dirui in mod
necondiqionat.in schimb, recunogtinla este o energre mai
degrabi pasiv-i, un sentiment izvordt din faptui cd"ti_a
fost diruit ceva, clin cunostinta faptului cd qi-a fost
ddruiti viata gi din actul de a primi acest cjar bucuros,
cu ambele brale larg deschise.
Legitura clintre iubire Ei recuno;tin1d poate fi
asenldnati aceleia dintre soare si umbrd. Daci iubirea
este soarele, recllnostinta este luna. Daci iubirea este
bdrbatul, recuno$tinta este femeia.
106

1)/,^/ (l()l\/sTrlNIA

SE NA\sTE T'OTLtt'

Atr-rnci ce inseamna cincl spllnem ci energizl 1'rzlsivi

a umblei

szllt :t recunogtinlei

este tllai puternici

clecit

iubirea ? Reflectlncl asupra acestei intreb'f,ri, am dat peste

un concept interesant care a devenit o pisti
in clezlegarea intrebdrii
si ne traitl

importanti

privincl moclul in care ar trebui

viafa.

Care este legitura dintre ir-rbire si recunogtinli

un rispttns

? Pentru

la aceasti intreb'.rre pLltem sli foiosim

clrept moclel. Nlolecr.tla apei este alcitttita

apa

din doi atomi

cle hicl'ogen gi unr,tl de oxigen, reprezentati de formula

lIrO. Daci iubirea si recttno;tinla s-'.u-imbina, ca oxigenul
;i hiclrogenttl, intt'-o p1opo1'!ie cle 1 ia 2, t'ectlnoqtinl:r ar
fi c]e cloui

ori cAt ittbirea.

Sugestia rrrea este ci echilibrul

spre care trebuie s'i

tinclenr este acela in care rectlnostin{a este clubli fafi de

'.rm afimat acesl lucrr't,
iubire. Lzr un setninar, clupi ce
cloui tinere fetnei s-'.ru apropiat de mine ;i uri-atl sptts:
,.Am fost foatte impresiclnate. Ati sptts, de fapt, c'.r omttl
are o guri pentrll vorbit ;i cloua r-tt'echi pentrll ascr-tltat,
nr.r-i as'.r?"
- chiar aga !" am exclamat 9i am stiut ca
,,Aga este
devenisem ttn pic ntai infelept.
DacI privitn nzltltfa, ptltem veclea ci enetgia pasivi este
Pestii clin mari ;i oceane clepun c'.lntititi
uriage cle icre, clal' ntt toate aiung s:r fie clocite' Doar tln
nllmdr mic ajunge la staditll cle a cla viali pr-rilor, in vLene
mai puternica.

ce restul <tuilor sr-rnt oferite ch'ept hfanu altor vieftlitoare.

D1N COI{STIINIA

MESA.JELEA.SCIiVSE Dll/ APA

Au triit oamenii intr-o propo4ie cle cloui pi4i cle
-/
recunogtinti pi una cle ir-rbire Senzaliamea este ci exact
opusul este valabil.
Fili

indoialit, nn pLltelr nega mirelia iubirii, iar

majoritatea oamenilor au o iclee generala clespre puterea

iubirii. insi am fost crescu[i intr-o culturi in care intreaga
noastri atentie este indreptatl asupra energiei ir-rbirii,in
timp ce al doilea element al formulei nu prea este luat

faptul cle a ne fi nziscllt pe o

pentrtt
planeti cll o natlll'a atit cle bogati, fecLlnostint'i
de minttnat
apa care ingicluie viata. Stim cu aclevirat cit
cttrat ?
este si putem respira o gttri buni cle aet
este plind
Daca deschicleti ochii, veqi veclea ci lttmea
cle nenumdrate lttct'uri care v'i merit'i rectlnostin[a'

sinr[im recr.rnoStin[I pentnl

Cincl v-aqi umplttt

de pr.rrd va fi
intdmpla

in seami.
Atentia umanititii s-a inclepirtat cle la ceea ce mr se

5^ENASTE TOTUL

strilucitor

apa din

cle recunoqtinl'i,
tot corpul

acest lllcl'tl, voi insivi

clistal de luminl'

poate vedea si s-a inclreptat spre lunea fizicd, evidenti.

$i, pentru a ne insuSi clt mai mult din aceasti lulre
fizic'a, arn tiiat pi(lLlri gi am ctrcerit de$erturi in efofiul de
a asigura dominalia supremi a culturii noastre.
Se poate, intr-adevdr, ca acegti paqi inainte facr-rticle
societateauman'i sd fie lezultatul iubirii - fatd de familiile
$i patriile noastre - insi, clt timp vom continua sd ne
triim viaqa bazlnclu-ne pe aceasti strategie, conflictele
nlr vor mai lr-rasfirgit. Istoria secolulr-rial )O(-lea a fost
o istorie a luptelor gi a rdzboaielor.
Poate ci incepem, in sfdrSit,si inlelegem cd clirecqia
in cale ne lnctreptim nn cluce niciieri. Am ficut prea
multe sacrificii pentm a ne asigura bogaqiile vieqii. Au
fost clistruse paduri gi am pierclut ape cLlrate, ba chiar am
pol'tionat si arn vi.nclut pimlnt.
Lumea are nevoie acum cle recunoqtinli. Trebuie si
incepem invitlnd

ce inseamna sd ai destr-rl.Trebr-riesd

108

109

ginclili-vi

vostl'Ll' Clnd

veli

la cit
se va

fi ttn minttnat

9i

CAPITOLULAL PATRULEA

Lumea se va schimba intr-o singuri clipd

(-\titi de unde putegi face rost de apa cu adevdrat

\
\Jbr.rna. ouri ?
)Poate de la poalele Alpilor Elvelieni sau de la poli ?
Nu-i greu, in ziua de astdzi, sd gdsegti apd imbuteliatd
cu preten[ia de a fi cea mai bund apd, din lttme, dar
putem cumpdra, intr-adevdr, apd. bund.?
Apa nu este pur gi simplu HrO. Indiferent cit de
naturald. sau purd este apa pe care o be1i, fdri un suflet
pur, apa nu va avea un gust bun.
Penliteqi-mi sd vd, intreb: Cit de limpede vd este
sufletul ? Cdt de mult vi inpovdreazd problemele de serviciu ?
Cunr e cu problemele din familie ? Aveli conEtiinta incarcata?
Dacd da, se prea poate ca apa pe care o beqi sd vi se
pard stdtutd pi greoaie.
Dupd ce p rticipa\i cu pldcere la un sport sau la un
alt fel de exerciqiu,ap - chiar si cea de la robinet - are
111

MESAJELEASCUNSE DIN APA

LUMEA SE VA SCHIMBA iNTN.O SINGURACLIPA

un gLrst clelicios qi invioritor. Cu alte cnvinte, conteazd,

mai mult ce este in interiorul vostru.
imi dau seama cd acestea suni ca gi cum aS spune
cd totr-rlse int2mpld in mintea voastre, dar ce incerc de
fapt sd vi spun este cd atunci cdnd beti apa cu un

Dumneavoastri, cel sall cea din acest moment, deginegi

sentiment de recunoqtin\d,,apa insd.gieste, fizic, alta decdt

dacd" o beqi cdnd sufletul vd este plin de sentimente
sumbre.
Afectele gi sentimentele noastre influenle azd. lumea
in fiecare clipd..Daca transmiteqicuvinte gi imagini creative,

cheia citre orice.

Daci vreqi sd aflatri cit de mare poate fi impactul
con$tiinlei voastre asupra lumii, vi sugerez si faceqi un
mic experiment printr-un joc pe care il vont nttmi
,,$tergereanorilor". Vreau si incercali si qtetgeli norii
folosindu-ve de puterea gdndului.
intr-o zi cu centl pa\ial noros uitali-vd la cer 9i ochigi
un singur nor, ttnul nu prea nure. Gdndurile pe care le
aveli sunt foarte importante in acest joc, aqa cd este

veli contribui la crearea unei lumi frumoase. insi emiqdnd

mesaje distructive, vefi contribui la distrugerea Universului.
Dacd. aiungeli sa fili congtienti de acest lucru, nu
veli mai fi in stare si le spuneqi celor din jur cuvinte de

impofiant si credeli cu tdrie ci norul va dispdrea, dar nu

trcbuie si vd strdduiqi prea tare. Dacd' vi concentra\i ptea

supdrare, nici sd-i invinoviqiqi pe alqii de propriile voastre

greqeli gi sldbiciuni. Avegi puterea de a schimba lumea

de energie indreptati, din congtiinld, asupra norului 9i

care il sfdrdmd.in buclqi. Urmirigi cu mintea cttnt Lazalaser

intr-o clipd. Tot ce ave[i de fdcut este o simpli alegere:

Ve;i alege o lunte a iubirii pi recunoptintei sau o lunte
chinttitd, plind de nenntl;untire ;i lipsuri ? Rdspunsul

tinte$te in tot norul gi nu numai intr-un singur loc.

Rostili apo| la timpul trecut, ,,Noml a dispit'ttt"; in
acelagitimp, spttne{i-i energiei (din nou la tinipr-rltrecttt),

depinde de atitudinea voasfi-e chiar din acest moment.

Potrivit invdqiturilor budiste, toate lucrurile gi fenomenele

,,i1i mulqumesc cd ai f5.crtt asta". Dacd respectali aceqti

paEi, sunt sigur cd nontl va incepe sd se subqieze 9i c\,

din lume se afld in continui schimbare gi nimic nu se

schimbi vreodati. Din perspectiva principiilor vibraqionale,

in clteva clipe, va dispirea.

energia vibraliei trebuie sa rdmdnd, in migcare continud.

inlelegerea faptului cd rorul existi in clipa de fagd,va
va aduce speranfd gi lumind in viaga. Nu veti mai avea
de ce sd vd. facetri probleme din cauza trecutului si veti
$ti cd viitorul

poate fi tot ce veti dori sd fie.

112

tarc atj putea chiar si impiedicali energia in dmmul ei.

Cind sunte[i pregdtili, imaginagi-vdo razd invizibild

Aceasta aratd cum constiinla umand poate avea un

impact enorm asupra lumii din jttrul nostru. Norii sunt
fdcuqi dtn apa sub formd de gaz, de aceea reaclioneazd
atdt de prompt voinqei noastre.
in mod tradiqional, daci" cineva sus{ine puterea de
influenld a congtiinlei ttmane astlpra h.rmii fizice riscd
113

A,IESA.JEI,E
As'CL/I/SEDIN APA

I,LIMEA 5E \,'A SCHIMRA IAryI?-O STNGURACL]PA

sigur si fie ostracizat pe motiv cd nu glndegte gtiintific.

insa stiinta a ajuns la r-tnpunct in care ignorarea constiintei
gi a mintii ne limiteazi capacitateade intelegere a lr-rmii

clrm Lrn antturit aspect al flniversului interior este proiectet

din jurul nostrll.

a unui alt aspect g.a.m.d. Cu alte ctlt'inte, in fiecale clipzi

Mecanica cuantici, anurrite teorii psihologice (cum

e teoria lui Jung) si ingjneria genetici ne invati cd existi

ne este arit'lta

gi alta iume clecit cea pe care o cunoagten atdt de bine.

Aceasti lnme nu poate fi viztttd cn ochiui liber, nici

iar astfel aveur impresia zrceleasi h-rmi contintte.

atinsi cu mdna. Este o lurne nnde insusi timpul nu existd.

Cnnoscr-rtulteoretician al fizicli cuantice Davicl Bohm

clipi,

nume$te lumea accesibili simfurilor noastre ,,ordinea

expliciti", iar firea clinir.rntlu ,,ordineaimpliciti". Concepqia
sa este ci tot ce exist.i in ordinea expiicita a fost cuprins
in orclinea implicita si ci fiecare element al ordinii
explicite contine toate informatiile din orclinea in-rplicitd.
Aceasta ar putea fi ceva mai greu c1einleles, dar
ceea ce spLlne el este ci fiecare element clin Univers
conline infolmatiile clespre toate celelalte elemente clin
Univers. Cu alte cnvinte, in fiecare inclivicl - chiar si

clipe clin timp,

asupra fieclrei

astfel pt'ezentui.

moment in timp este, cle 2lseillenea, c,rploieclie

Unnltorul

o alti

lttme.

va influenta

morlentani

Confortl

in

creincl

Doar

ttruritoarea

ci

fiecare lume

ltlme

ntontentani,

acestei teorii, ltlme'.t se schimbir in fiecare

recleati in contintttt. Conqtiinfa no]stri

aceasti cl'eare a lumii.

Crecl ci,

rte ttn tol

claci veqi cleveni

con$tienli c1e acest lucttt, viaqa c'ltulneal-oastrir ntl va tlai

fi aceeasi.
Am cliscutat r-tnele lttcrttri complicate si se poate sit
fi dat nastere la confr-tzii. Dar claci ne intoat'cem ctt
glnclul la cristale ne-ar fi poate mai r-t$or s:i gisim
rispunsrtri. Aceast;.r lttme se schimbi
apa recltnoa$te cea dintii

ctt fieciire clip:i, iar

aceasti schinrbare.

Arl menlionat faptr-rl cir all inventat ttn clisprlzitiv clc

mdsurare a vibraqiilor gi cir l-am folosit pentrlr a inlelege
mai bine apa. in cltrpi-atlriaza invacl'irii Irakultli cle la

intr-o singurd celula - se gdsesc toate inforntaliile din

gi despre Univers.

inceputul

Aceste informatii ale Universului incltid timpul.

Altfel spus, faptul ci existati aici si acrllrrl este inclus

apei cle l:r robinet clin Tokyo si am clescoperit o crestel'e

neobi$nuit cle acut'i in valorile vibratiilor proclttse de

in informatiile c1inUnivels, impreuni cu toate informatiile

din trecut, prczent .-siviitor. Deci schimbarea lumii intr-o

merclrf,

singtrri. clipa nu este o simpli

pentrll acest lllcfl.l; la incepi-lt am crezllt ci se intimplase

fantezie.

Dar si reflectim Lln nloment la clipa de fata. Cum

o putern explica pr1n stiinta flzicli/ David Bohm explica
111

priul-tlui

plttmb,

Rizboi

alttminilt

corptrltti Lllnan. Nr-r pirea

clin Golf am m'isttrat vibratia

si alte stlbstanle

clir-tndtoare

sI existe vreo explica[ie logici

ceva cll echiparuentrtl lltett, dal repetarea misltritorilor

mi-a clol'eclit contralitrl. De-abia a clotta zi, cincl at'n citit

115

MESAJELEASCtl \/,5E'DIN APA

LUMEA SE VA SCHIMBALNTN-OS/A/GURACLIPA

ziarele, am fictrt legitura. $tirile clespre cleclansarea

Rdzlxrirltri clin Goif ur'pleau pdma pagini clin ziare. S-zr
sptrs czi grelrtateabonrlrelor lansatein prima zi a acesttri

Am chemat la barajul Fujiwara din centrul -faponiei

un preot Shinto clin secta Shingon, pe nume Houki Kato,
sd faca incantatii. Prima oari cind l-am cttnosctlt mi-a

razboi a fost egalir cn cea 2r tlltltror bonrbelor lansate

?n tir-npul Rizboiului clin Vietnan-r.

ardtat doui poze carc iurpresionaseri nrttltd lume, aga ci

am dorjt si vid gi ett ce eru in acele fotografii. O fotografie

in Japonia, la mii cle kilometri clepirtare cle Orientul

Mijlociu. :url plltut nrz'rsu'avibratiile substantelor nocive

ftrsese fdcr.rtd?naintea unei incantaln, iar cealaltd'dupa; a

doua pozd prezenta o diferenqi impresionantd - apa era

aproape ?n r-nomenteleizbucnirii riizboiuhri. V_ati ptrtea

intreba: Chiar este posibil ?

vizibil nui curati.

Sigur, efectele noci-"'e ale bontltelor clin Orientr_rl

Mijlociu nll :llt fost transportate imecliat in
Japonia. Dar
vibratiile negative cre:lte prin lansal.ea bombelor pe cr
parte a Pzi'rintrlui atr a.j.ns i'recliat in celilalt cap-it al
Pimlntr-rlui. Aceste vibrafii s-alr intins crincolo cle limitele
tinrpultri .si s1-rrtitrh.ri.
Am senzaqiacd vibraliile nu existi in caclrul lumii
noastl'e triclir-'ensionale li nici intr-o lrme dintr-o
climensiuneinvizibil:i, ci intr-o lume intermecliari. cincl
ceva pe pamiint, incliferent in care clintre
lumi, apa cletecteazliprima acest lllcrll si ne transntite
se ?ntl'rpli

acelstl-linlorntrtie noui.
La vrenrea Rizboiuh-ri clin Golf nu ?ncepusemincir
si fac fotografii cu cristale, clar claci ag fi facut sr,rnt
sigur ci ar fi fost nigte fotografii foarte interesante.
Si vi

nrai clau Lrn exentplu clincl vibratiile au

inflr-ren{atplltel'nic si rapicl h-r.rea fizici. De clata aceast:r,
s-a folosit pllterea rr-rgiciunii pentrll a pr-rrificaapa.

1t6

Putelea incantaliei venise de Ia spiritul cttvintelot,

deci este posibil ca energia spiritului cuvintelor si fi fost
cea care a purificat apa clin lac. Pentru a verifica acest
Itrcru, am v1'ut si fac poze cu cristale forrnate in apa
clinainte gi dupi

o astfel de incantaqie.

Preotul a stat pe marginea lacului gi a fdcr-rto

incantaqie cle aproximativ o ori, pe care am inregistrat-o.
Dr-rpd incantalie, atn stat c1e vorbi

clt preotul; clupd

cincisprezeceminute m-au chemat cei din echipa mea.

,,Esteincredibil ! Apa se lirnpezeqte sub ochii noqtri",
a splls cineva. $i chiar aga era. Se plttea veclea clar cum
apa devenea tot ntai transparentd, in timp ce o priveai.
Am plltut chiar sd veclett-tvegetalia de pe fr.rndul lacuhti,
care ftrsese acoperit'i cle apa tttlbure.
Am fotografiat apoi clistalele. Cristalele formate in
apzi inainte cte incantalie erau cliforme 9i seminatt ctt
chipr-rl unei persoane ce sttferi cuurplit. Dar cristalele din
apa cle clupi incantatie eraLl intregi qi superbe. induntrul
unni hexurgon se afla un hexagcln mai mic, tottll fiind
invlluit intr-o ar-treoli de ltlminl.
117

MESATELE
ASCUI/s-EDIN APA

LLIX,'EA5E YA SCIIIMRAiNTN-O.51I/GT]&1CLIPA

Sigur, a h-rat ceva timp dupa inczrntafieplna sa se

limpezeasci aptt, ceea ce aratd cir transformirile clin
substantece pot fi observate cu ochii liberi au loc treptat.

clotrizeci de ani, pe cale ins'i revista cle gtiinla l'lature a

respins-o afirmdncl ci ar trebui si fie arsd. in ciude xcestei
respingeri, teoria profesorr.tluia atins inimile multora, iar

Dar nu existi indoiali c:i vibratiile rugiciunilor sunt

transmise pe cale nemijlocitd gi rapidi obiecteior clin jur,
influentlncl apa din apropiere. Acesta a fost r.rnfenomen

cercetirile pe marginea teoriei continui. Ctlm de a atras

fiztc pe care nlt ?l putem explica claci. nu acceptin icleea

ci mai existi o alti htme in caclrul celei pe cal.e o
numim lumea noastli.
Dar zrsta nu este totul. La ciiteva zile dupi acest
experiment, presa a relatat un inciclent. in lac fusese
girsit corpul unei femei si, ar.rzinclacestea,mi-am amintit
de crist:tlele formate in api inaintea rngiciunii, c,le
aseminarea formei cristalelor cu un chip in agonie.
Poate ci prin aceste cristale sufletul femeii a incercat
si ne spuni ceva. inri place s:i crecl cd strfer-in{aei a fost
alinatA, intr-o oarecare mi.suri, de rugiciune.
Mai existi o lume pe linga cea in care triim. privincl

atdta aterttie?
Se spune adeseori cd, daci Lln lllcrtl se intinrpla de
doui ori, se va mai tot intlmpla. Plobabil vi s-a pimt
ciudat faptul c'i accidentele, crimele 9i nelegittirile atr
tendinla si se repete, in serie. Daci va glncliqi la istorie
si la curentele sociale, veli vedea cd de-a lungul
perioadelor mari de timp, in general, evenimentele se
repeta. Cttm se poate explica aceasti ciudatl repetare a
evenimentelor ? Profesorul Shelclrake a cdutat sd afle
rdspunsul pe cale ;tiinlifici.
De obicei, oamenii cle gtiinqa aborcleazdlucruliie pe
care nll le pot veclea cu ochii lor prin reduclie' pentrll
a tzola un fenomen ftzic. insi profesorul Sheldrake a ales

acllm nll ne sllnt eviclente.

un clr totul alt mocl de aborclare.

Conform teoriei sale, cind ttn lucnt se tot repett se
creeazl un cAntp nlorfic, iar tezonanta ctl llcest camp

Profesorul Rr.rpert Sheldrake clin Anglia este Lln

cercetirtor zr1c:inti qel este promovarea unei noi vizir_tni
asupra ltimii, in legdturi cu lur-neainvizibili nor_ri.Dupi

n-rorfic mlregte probabilitatea repetirii aceltli incident'

Un cin-rp morfic nlt este informaqie pe baza de energie,
ci mai degrabi un fel de schita pentftr construclia unei

ce a obqinut cloctoratr_r1
in biocl-rimie la Universitatea
Cambriclge a fost conferentiar cle biocl-rimie 9i biologie la

cl'idili.

la lumea noastri clin acea lume, putem veclealtrcrr.rricare

Cambdclge Si, pe llng."i asta, nrentbrn al Royal Society.

Teoria profesorului Shelclrake este clezvoltati intr-o

Ptttem privi aceasta ca pe o exemplific re ^ teoriei

rezonantei. Profesorttl Sheldrake sugereazi ci incidentele
pot rezona in acelaqi fel ca sunetele. Vorbegte despre

cafte pe care acesta a scris-o ?n ltrmit cu mai bine de

locul unde se intimpli

t18

astfel cle incidente numinclul

119

A,SCt/l/sE DrN APA

I,TESAJELE

A]PA
LIT]VEASEVA SCI]IMI]AiXTTi-O.SII{GLTITJ

cdurp morfic, iar fenomenul repetirii unor incidente

cristale. formarea cristalelor va cleveni ceva obisntlit la

sinrilare il nume5te rezonanfi ntorficti.

acea substanti.

Desi tcoria sa a fost ferm respins'i in revista Nature,

aceasta s-a ficnt cunoscuti si a fost hratd in serios de
persoanele cu vecleri rnai largi, ceea ce a dus la discutii
impofiante. Firi indoialzici profesorul Shelclrakes-a abdtut
cie la ciile bitute ale gtiinlei, clar trebuie si" recunoagtem
ci teoria h-ri contribuie mult la explicarea Llnor mistere
pe care $tiinla traclitionalann a stitrt cum si le aborcleze.
in dezbaterile obiqnr,rite despre astfel de mistere,
disculia revine adesea asupre cristalelor cle glicerina. in
primii patnrzeci de ani de la clescoperireaglicerinei, ideea
generzrlacceptati a fost cI glicerina nu formeazi cristale.
$i, intr-o zi pe la incepr-ttul secolultri al nou:isprezecelea,
giicerina dintr-un recipient transportat cle la Viena la
Londra a inceput brusc sd cristalizeze.
La scurti vreme clupd asta, intr-un cu totnl alt loc,
alt lot cle glicelind a cristalizat. Fenomenul a inceput si
se n-rsplndeasc:i,iar astzizieste un fapt genelal l'ecunoscut
ci glicerina forneazi
sr.rb 17'C (63"F).

cristale cincl temperatura scacie

Ce si intelegem cleci din acest lucru ?

Clncl s :ru format prima oard cristale (indiferent din
ce motiv), s-a creat un clrlp morfic gi, in final, in
conformitate cu cimpul

mclrfic, glicerina a devenit o

subshnti c..ue formeazi cristale. Acest tip de fenomen s-a

Cu nu prea nul1i ani in ttrt-nit,tln post cle televizitlne

din Anglia a hot:irlt s'i faci un experiment ptlblic pentftr
a vedea claci teoria rezonantei morfice a profesorului
Shelclrakepoate fi confirn'ratd.intii, atr pictat clou'.rtablouri:
ambele pireatt nipte pictlrri ficute la intimplal'e, dar
unul zrscuncleachipttl unei femei cu o pilirie, iar
celilalt, un barbat ctt mr.tstat.i.Chipurile erau niscocite
nu pllteall fi recttnosctlte.
Experimenttrl s-a desfdguratin trei etape' Prima etapa:

astfei incit

inainte cle enrisittne:r in direct, tln gl-Llp de pamicipanti au

'.rce1epicttlri. A clotta
fost pr-rgi si spuni ce 'u-ecleauin
etapi: in timpr-rl enisiunii a fost clezvilttit secretul tablouli.ri
reprezentincl bir-batul ctt nustafi. A treia etapi: dupa
emisir-tne,un alt grr-lp cle p'.uticipan[i, c:lre ntl arttsesera
voie si rradi emisitlnea, au fost cle asenleneaintt'ehlrli ce
vecleart in pictnrile respective'
Care credeti ci att fost reztrltatele? Al doiiea grup
s-a clesclifcat mult mai bine clecit primul in iclentificarea
birbatului cu ilrustatzi. Cei care ait ficttt experimentr.rl
au fdcut tot posibilr.ll si asigrtre aceleapi imprejurari 5i
telespectatorilor clin alte tiri c"leclt Anglia 9i Irlancla, iar
reznltatele atr ariitat n]tfell ci al cloilea gfttp se clescttrci
de trei ori m'li bine clecdt primul.
Experinentttl acestane areti ca claci cineva clevine

clomne5te in hrme, claci o substantii zl format o clata

con$tient cle un lttcnt, atltnci si alte persoane vor avea

tenclinta sir con$tienttz,ezeacel:rsi lucfr-r.Efectr-rlcimpuh.ri

120

121

petrecut si la mr-rltealte substante.in ciLrclahazarcluluice

MESAJELEASCUA/SEDTN APA

CLIPA
I.L]MEASE VA SCHIMBA TTN-O.s-II/GURA

notfic a determinat impresionanta cregterea rispunsurilor

dar am devenit ctt aclevirat interesat c1nd l-am vizut pe

profesorul Shelclrake intr-lrn docltmentar cle televizir.rne
ntrnrit Saseoanteni cle Stiinti clentni cle interes' Soafia a

corecte.
Conform profesorulr-ri Sheldrake, ADN-ul nu este
singurul factor care determini trdsiturile asemdndtoarela
nrenrbrii trnei familii - rezonanqamorficd joaca qi ea un
ro1. Teoria profesorului Sheldrake ne ajr.rtd,de asemenea,
sd inlelegem aga-nllmitele coincidenle (cu trimitere la
,,sincronicitate"),fenornenele congtiintei de grup (memoria
colectivd) gi modelele arhetipale.
Aspectul important clin teoria profesorului Sheldrake
este acela cd, o datd ce rezonanqamorfici s-a rdspindit,
se intincle in intreg spa[illl Ei timpul. Cu alte cuvinte,
o datd ce se formeazd" ttn cdmp morfic, el va avea un
inpact instantaneu asllpra tllturor celodalte locuri, avdnd
ca urmare o transformare instantanee pe plan global.
Cdnd am auzit prima datd" de teoria profesortrlui
Sheldrake, nu mi-am putut abtine interesul, deoarece

vrut ca la patru ani clupa aceea sd anl <>cazi:'tde a-l

intllni pe profesorr'rl Shelclrake ln tirnpr'rl trnei serii cle
prelegeri prin Europa. S-a intimplat ca Lln prieten care
lLla parte la seminarttl tueu sd o cttnoasci pe soqia
profesorultti Shelclrake,aqa inclt m-am pomenit ca stlnt
invitat la casa lor clin Lonclra.
Arn fost bttcttros si ar-rd ca el aflase dejzr despre
cercet:irile mele astlpra cristalelor de ape; lri-a splls:
o sct'isoarein
,,Printesccel pulin o data pe siptimini
cafe ml se poveste$tedespre tine." Aveammttlte intreb'iri
pentrll profesorul Sl-reldrake,dar 9i el era foarte interesat
cle cercetdrile mele 5i pinir la unni s-a cloveclit ci avea
la fel sau chiar mai mttlte intrebari pentrtt tlrine'
El mi-a impirtaqit ttrmitoarele lttctttri:

cercetdrile mele asupra cristalelot de apd.nu sllnt altceva

decdt o incercare de a exprim^ rezonan\a cAmpului morfic
intr-un mod ce poate fi vizut cu ochiul liber.
Cdnd am ficut

primele incerciri

de a fotografia

cristale, nlr aln avut nici o reuqiti timp de doud luni

insd, o datd ce am reuqit sd fac prima fotografie, gi alqi
cercetltori au inceput si aibd succes. Poate cd acesta
este tot rezr.rltatul rezonanfei morfice.
Prima <>ari am auzit cIe lucririle profesorului
Shelclrake clintr-o cafte bestseller din Japonia, intitulati
Din ce catrzit se intAntpld,aceste lucmri ? de Eiichi Hojiro,

122

Aur fdcut cercetiri privind organismele vii

gi conportamentul lor, insi nu privind apa; cleci
ntt md pricep prea bine in acest dourenitt' Este
clestul de probabil ca in viitor sa se
stabileasc?ileg:rttlri intre cercetarile n-rele Oi
cercetlrile tale privind cristalele cle apd'

insi

intereseazi cel mai mult

Dotnenittl care n-I'.-I
este efec0.ll actului cle obserare asupra celui
obseruat. Sttnt oameni care ;;tiu cincl cineva ii
pdveEte cle la spate. Vrear't si cercetez acest
123

I\IESAJELE
ASCrr /.SEDIN APA
fenomen gi s:i incerc si,l exprim ?ntr-un mocl
statistic.
Existi liscul ca cloctrnenta!ia acestor
cercetiri si fie subiectiv:i, aga ci n-ri. ?ntrebam
ciaci nLl s-e1- pLltea s-i folosirl apa in
experimentele noastre. Voi incerca sd fotografiez
cristale, sa vacl cllm se transformi apa in cliferite
imprejr,rriri, cie erenrph_rclncl este ignorati, c2ncl
este priviti de oameni cu inze.striri cleosebite,
de oameni nornraii gi, in sflrgit, cle oameni
cieosebit cle malefici.
Acesteaaclnceatrfoafte bine cu expedmentul in cadr.ul
cin-ria orezul clin borcanul ignorat a putrezit mai repecle
clecdtorezul cUn borcanele exptrse ctivintelor ,,Multumesc,,
gi ,Prostule". Cind i-ant povestit despre acest experiment,
a clevenit si mai interesat si mi-a sugel-at cd daci a;
incerca efecttrl simplei <tbseruiri a apei as obtine mai usor
reznlt:rte decit folosind orezr:l (care implici pr-ocesul
complicat de dezvoltare a microbilor).
Actuahnente,profesorul Shelclrakeeste foafie interesat
de fenonennl telepatiei. A ficut r-rn expelinlent pentru a
zrflaclacd si clinii reactionezrziin momentul in care stipinii
lor pornesc spt'e casi. Folosincl r-rn echipament vic,leo

l/A SCITIMBAiITM-O s/I/GT/R4CUPA

LUMEA.5-E
Vieqile noastre se datoreazd tli;cirii

unei

energii nev:izute. Din acest motiv sper ci votn

fi merett, ctt tolii, con$tienti de aceasta si ci
vom acorcla atenlie celor din jtlrul nostru q;i
lticrurilor care se intimpfi. Este foafie important,
deoarece actiunea c1e a privi ttn iucru a1'e o
influenld inrediati asLrpraaceltti ltlcru. Toli par
si gtie aceasta,dar nimeni nr,l-l pr-rnein practicd.
Acasi, pilinlii trebuie si acorde atentie 5i griji
copiilor 1or'. Este acela$i lttct-tt.
Faptul cle a vi concentra atenfia - ]stipra olicirtti
Sheldrake
Iucru - este o expresie cle ittbire. Profesor-r-rl
este initiatontl acestor studii despre impactttl conqtiinlei
asllpra obiectelor, aqa incAt spttsele sale au o impoltanli
cleosebiti.
Corlbinincl invirliturile apei ctt teoriile propuse de
profesorul Sheldlake vom face pa$i importanli in
clezlegareanttmeroaselor mistere clin lttmea in care triim'
Fiecate clintre noi are pllterea magici de a schimba lumea'
Cu to(ii an fost inzestrali de citre Dumnezeu cll puterea
cle a ctea. Dacd ne folosim la maximtlm de aceasti plltere,
vonr plltea schimba lttmea intr-o singurd clipir.

As r,'rea si vi impirtasesc r-rn mesaj pe care l-am

prinit cle la profesorul Shelch-ake:

Penftu cei carc nu intreziresc sfirsitul grijilor 9i stferinlelor

Ior, aceastit pelspectiv'i ar hebtti sd le fie o male alinare'
- iti sti in putere si schimbi lttmea !
Jie - da fie
Totul in lunrea asta este intercorelat.Orice ai face in
clipa aceasta,o alti persoani face acelagilttcltl altttncieva'

121

125

pentfll obselare, a reusit si clovecleasci acest fenomen

in mai mtrlt cle dotri sute cie caztu.i.

MESAJELEASCUI/SE DIN APA

LUMEA SE VA SCHIMBA|NTN-O 5'1I/GUR}1CUPA

Aqadar, cle ce tip de cdmp morfic ar trebui si fim interesati

si creim ? Vom crea cimpuri de suferjnln Ei rdutate satr

incredibila capacitate de refleclie a apei, la fel de vie gi

receptivi la toate emofiile gi glndurile noastre.

o lume plind cle iubire gi recunogtinti ?

Apa ne indeamnd si contemplim mult mai proftrnd

spre propria noastrd frintd, pentrll cd' ea ne reflectd

Ori de cdte ori stai in fap unei ape gi transmiti

mesaje de iubire gi recr:noqtinti, undeva in lumea asta
cineva se umple de iubire gi recunogtintd. Nu trebuie sd

congtiinta, inima qi sufletul ! Atunci c2nd ne privim prin

oglinda apei, mesajul ei devine uimitor, cristalin si limpede'

nrergi nicdieri. Apa din faga ta se afld in relatie cu apa

din intreaga lume. Apa pe care o privegti va rezona cu
apa cle peste tot, iar mesajul tiu de itrbire va ajunge la

Depincle de fiecare om in parte ce fel de influenli

aduce in jurul siu, prin glndurile, cuvintele 9i acliunile
sale, astfel i;i modeleazd realitatea fizic'a. Oglinda apei

sufletele tuturor oamenilor din lume.

Putem acoperi lumea gi pimAntul cu iubire gi
recunogtinfd. Acestea vor deveni un mi.req cimp morfic

ne redi fidel proiecliile cuvintelor Ei gindurilor noastre

care influenteazd direct structura materiei fizice.
Dac'i dorim si avem o viati fiumoasd trebuie sd

care va schimba lumea. Nu este vorba despre timp $i

spatill; acum, aici, se pot intlmpla lucruri minunate si
miraculoase.

aven griji si bem api proaspdta in fiecare zi 9i, de

asenenea, si fim atenfi la modul in care gindim, simfim,
vorbim gi acliondm pentfti a nu influenla negativ apa din
interiorul nostftr.

ly'ofd; Urmitoarele poze color de la pagina I29 Ia

160 atr referinqi in capitolul al cincilea, pagina 16I.
Fotografiile prezentate in carte sllnt dovezi
convingdtoare pentru faptul ci putem sd ne vindecdm si
si ne fiansfonndm alitLlri de planeta noastld atlt prin gdncluiile
pe care le trdim deliberat c1t gi prin n-roclurilein care
punem ln aplicare aceste ginduri.

Si nu uitdm cd tot ceea ce facem, de la glnd, privire,

gest, vor-bi, faptd, se inregistreazia undeva' ?n finitul care
ne inconioari gi cind plecdm din via{i ne intilnin cu
noi, fiind direct rispunzitori pentfl.l tot ceea ce an ficttt,
bine sau rdu ! Tu ce alegi ? intreabd-fi sufletul 9i ili va
rispunde ! intreabi daci trupul tiu dorcqteapa pe cere tunrcaza
si o bei, fii bun cu gindul, cu vorba 9i cu fapta 9i i.ti vei
crea, clr liberul atbitru, rair-rl tiu ve$nic, vei descoperi
adevdl-rl divin, calea citre lumini

Aceste fotografii sunt dovezi materiale privind faptul

cd energia vibrafionald umani, cr.rvintele,icleile si ntuzica
influenteazi structura moleculard a apei. Ele relevi

t26

127

9i iubire !

ApA *sir:eia i s-;eu ardgat prlce cte peisaj*: *at**.:r*alc

Am a;ezat un vas cle sticli cu api pe ni;te poze infaqi;ind peisaje frumoase, apoi am fotografiat cristalele
care s-au format. IatI reacgiaapei la pozele respective,

Cristalul acesta, fomrat sub influenfa imaginii ce

reptezintl Soarele, este nlare ;i frutlos ca qi Soalele.

..

,.

',:.t:.'
'::l::

iftEFer&Hlrp4r:

':.:
,,a:,

t..

...

-b-$E.
;i

;.h*,

*":t"
I

-,

trl
.

t: '

t,

.'

"

l:

'i:

l
I

'
I
I

:
i

' '

( . i r t l t ' r ' l r r r c l i<slti n I i l r t ' t

imlrinrilile anr:inunqiteciin structLll'aclistalrrlLriinclici

lort:r, asenrenclrlentplelor.( l l n l l l ) e t l.lo

l....1

f:} I

,:i '

rs'''

Fn.'

ffi
,':3

i+.t:

c.$ix}?xt{.ra:icg;t {e'}s;l'q:
'\jli+'',;$c,:l,;i, l"+.:h,t.irtc:{
I)in car:za tnetodclor cie iratare a apei, este clil-icil sa
proclr"lcricristztlein apa cle la r<lbinet cle xproape orir"lncle
in lutne. Poate e titnpul si cttoper:,im 9i s:r lnr':i!;.rrnunii
cle la altii clrtn si avem griil rnai bine cle ap?i.

+-

Londra

"l'okyc>

Nu se formeazi nici un cristal, ca Ltrll-Iarea fblosirii de

substantecare alecteaz:icapacitateanaturalr lL lrpci dc
a cla viat:i.
1.17

i'i..
l':.

::.':
: ..,'

:,.:.,:l:

.l

Splendo area api naturale

Cristale bine structurate, in forml de bijuterii, s-aLr
forryat in apa naturald din gheqari, izvoare s,i r2uri.

ApI de izvor clin Saijo,Hiroshima

Acest cristal cll structurd minugioasi pare un frumos

omament din argint. O parte din cea mai gustoasd gi
mai bunl apla dinJaponia provine din Saijo. (Cu
^ceastd api se prepard Ei biutura alcoolici japonezd
din orez, ce se serveq;tecaldi, numitl sake).
157

i,,
,:
.,' .

CAPITOLULAI- CINCILEA

Un suris ce imltt:itise:rzi lttt'ue:t

tlolintrL c-aLtn nr.turirt'cit tlrai t"t'iarccle oarlleni

,l rtfle tlcspre uinr-tnlLtcle uristel'e ale lJnil'ersttlr.ti
in felr-rl cLl11t acestea sLlnt reler''lte 1ll'in interureclir.rl
cristalelol cle api, ttti-aur pr-rblic'.ttin Japonia coiectia cle
T\in
lJ

;*

pozc cu ctlstale clc apli, it-tsi celc ttrai tlrttlte r":ispr-tnsttt'i

1e-arn priurit clin Errlopa. Sc parc ci s-a creat Lln efl:ct clc

-a..

uncLi in sr-tfletele oanlenilol', cafe s-a extins crt o r''itez:1

rnai mare clecit mi-as fi putttt iniegin'.1.
Care s'f, fie factclrr-tl cat'e a trezit interesltl atetof
pel'so:rne clin atitea qlr|i clife|ite ? Er-tcrccl c;.rin tuotllentltl
in c'lt'e o pers<tani lllive;te fotografriie ctt cristale cle api,
:rre loc o transforutale fizicir in apa clin corptrl acelei
pers()anc. Apa arc ttn nles'.rj pcntftl llttlte: Itllltea

e'sre

iul'tire ;i rccut'trt5tirtti.
Irrbirea ;i t'ectLno5tintxsLlnt pl'incipiilc fttnclrurentalc
a1e ntturii. La clpittlrl ltrngii sale cillitorii prin (lostt'tos,
unitti prin

ape a ajuns pe Priuliint, pnrtincl

in

sir-ir.t-i ir-tbile 9i

recuno$tint'.r. hrltir-ea ;i rccltnrlgtinta'.lll creat llriur:r sclipile

MESAJELEASCUA/sEDIN APA

LL:AIEA
I'N,5Ti/Iri.SCE i NIB,|.1^11'I':AZA

de viaqd,ingrijindu-se apoi de hrana necesar.i dezvoltirii.

Cdnd privim imaginile cristalelor de api, ni se trezegte o

oamenii - luct'lrl cle care avelll ne\/()ie in Vt'eurr-trilegrele

in care trititn. N{ai tlrziu, Shizr.rko tlr-a invitltt si fac <r

anintire ancestrali aflatd, addnc inriclacinatd in apa din

fiecale celuld a noastri.

prezentare in caclrtrl r-tntti uric setninar anttal pe cale il

Mesajul apei este iubirea gi recr.rnogrin[a.

Uitati-vi inci o data la imaginile cr.r cristale de la
paginile I29 - 760. Aceste irnagini oglinclesc fir_rmoasa
noastri lume. Fotografiile arati transformarea apei in
funclie de peisajele minunate gi de muzica din intreaga
lunre si prezinti, o compara{ie intre apa cle la robinet si
apa naturali.
Dupi cr:m am ruen{ionat in primul capitol, lumea a
aflat pentru prima oari de cercetdrile mele din prima
mea colecgiede fotografii cu cristale cle api. Acest lucrtr
a fost posibil datoliti stridaniei doamnei Shizuko
Otrwelrand, o japonezd.cu ceti.lenie olandezi care acum
imi este translator.
Fiindr-r-miprezentataa
de o ctinogtinli comr_rnl,Shizuko
nri-a ficut o vizitd la biror-rla mai plltin cle o ltrnd dupa
prima publicare a acestei colectii de fotografii, in Japonia,
ial eu i-ant ardtat un exemplar al cdrtii.
Din clipa in care s-a uitat la fotografii mi-am dat
seana ca a rd,ntas impresionatd. A cLlmpdrat pe loc
Eaptezeci gi sapte exemplare pe care le-a trir-nis unor
prieteni gi cunogtinfe clin Olancla, Elveqia,Gemtania, Statele

tine in Ztirich, Elvelia, 9i care se ntllrefte

.,in citr-ttat'ea

nestenletel()r Lllllllne".
La o sitl'lttimina ch-rpi acest evenilllent trebtlie sa aill'"r
loc o aclltnare anr.tald inlpoltanti;

asistat cle Shizuko, an-t

arrut ocezia cle a qine o plelegere

in faqa urai urltltor

reporteri gi cle a fi intervievet pentn-r ciitel.a t'eviste.

Rezultatul a first r-rniurens yal clc intet'es pentlLl a dcsctllle;i
si a ir-rlelege lttltnca mea.
llna

clintle petsoanele

care eLl or!{enizet xcest

e'n'eniment urajor este Nlanuela Kilillr, si ea ntunit'incllt-se

printre acei'"t care att fost lncintali la r''eclerea fotografiilor'
Ea a transtnis ltruritorttl

tlesaj:

Am cloi cclpii 9i gtir-rci este o mare cliferenli

cu clragoste satl claca pttr 9i
claca le l'orlx;ti
simph-r Ie pol'ttnceSti. Existal tl cliferenqli intle
,,Hai slr f'aceur lttcrttl asta" 5i ,,Fit asta"' De
aselllenea, inqeleg foarte binc ci aceste lttcrttd
sllnt sillltite cle fiecare celtrli

a noastri'

Cristalcle cle api ne inr''a1air"tcrltri ilrpofiante

pentrll

vlala noastri

cle zt ctt zi. in fiecare zi

Unite, Australia 9i clin alte qdri.

Nu a trecut mult ch"rpi ce a expecliat cirtile, gi a
inceput si primeasci foarte multe rdspunsuri. Er-a ca gi
clun aceste cristale ar fi fost exact lllcrlll oe care il catrta

sltnteltt inctlnjlrraqi de cit-n1lltt'i tnagnetice. Ni se

pare itnltosibii si tlaim fira colllplltere. Dar

162

t6J

pLltenl veclea clar cliferen(a enomli

fi con$tient

clintre a ntt

cle riscttl expr.tnerii la cimpr-rri

MESAJELEASCU/.58 DrN APA

rD/ SURASCE |MRRATI$EAZALL]MEA

magnetice gi a fi con$tient gi atent. Anr fost

foarte impresionati.

Vestea clespre nlllnca mea s-a ldsplnclit clin Europa in

Statele Unite, nnde am fbst invitat si votbesc la Harvard
si 1a o gcoali speciald clin suburbiile Boston-ului,

Dupi ce a v:azut fbtogr.afiile, X,Ianr-rela

mi-a propus
sa sus(in un seninar pe cal.e avea si il or.ganizeze.A
vorbit intli la o agentie a mecliului inconjr,rritor clintr-un

frecventat'i cle copii care nll igi gisesc locul ln societatea

american'f, fiectatd cle arnte, clroguri gi violenqi. Probabil
ci sensibilitateaaceastacleosebitaa elevilor i-a ficut mai

origel ntrmit Sanglant pentrll a line o prelegere despre

apd Ei mecliu, dar i s-a sptrs ci ml o pllteau ajuta deoarece
era Lln sr,rbiectprea delicat. Ea a apelat atunci la persoane
mai cleschisela chestiuni spir-itr-rale
gi a acllrnat un grLrp
de oarrreniclolnici si cercetezcceca ce nll poete fi vdzrrr

receptivi la inforrnatiile clesple cristalele cle api. Sttnt

aproape convins cd elevii ar.tclevenit congtienti cle faptul
ci rostirea cuvintelor neprietenoase ddltneaza atit apei

cu ochiul liber. Toqi cei care auziseri despre cristalele de

apd erau vizlbll impresionati gi inspiraqi.
Datoriti strddaniei Mannelei, in clecurslrl unei
siptdmlni am ficut prezentdri in uei orage clin Elvetia gi
m-am intors in Japonia gtiind cd exista trn numdr mare
de persoane dornice sd inveqe mai rlr-rlte clesDremlrnca
nlea.
Primei invitatii din par-teaManuelei i-au urmat multe
altele 9i ori de cdte ori am vorbit despre cristalele cle
apd, reacfia a fost senza[ionala. Am avtrt Ocazia sd fac
multe excnrsii in Europa pentrll a line conferin{e si
prezentdd in sili pline cle oar-nenial ciror interes Dentm
apa era personal sar.r profesional.
Articolele ce all Lurlat acestol- eveninlente au dus la
Lln noll val de interes in intreaga hrme gi, pe rudsuri ce
tot mai mulqi oameni aritau interes pentru colecqia de
fotografii, am fost asaltat cle propuneri pentrlr a
tine
conferinqe qi prezentiri.
161

cdt li celor'lalqi oameni. imi inchiptti, ctt zimbetul pe

buze, c'i, ajttngdnd acasi, ei le-au spr-rspdrinqilor si nu
mai rosteasci vorbe ca ,,Fd-titemele l" sau ,,F;i-qicttrat in
cameri l"
I)ar acesta este cloal' ttn alt aspect al fenomenului
rezonanqei. Pe mdsuri ce persoanele ale clror sttflete
delicate aur fost rdnite intr-ltn fel sau alttll afla despre
cristalele cle ap'a, mesajurl apei se rispindegte 9i mai
lapicl in jLu'trlltrntii.
De asentenea, alll pLltea spune ca acesta este
rczultatul cdutdrii unor rdsptlnsltri in vremttt1le acestea
tulburi. Ntt am nici o incloiala cd cristalele cle api vor
ajunge in centn:l atenliei ttltllror acelora clin intreaga
lume care cattti si giseasci tln sens in hacls'
Vizitele mele in Gerurania, Elvelia, Olancla, Anglia,
Franla, ltalia, Canada gi Statele Unite mi-au dat ocazia sa
cllnosc gi si corespondez cr.r mulqi oameni din intreaga
lr,rmecare se ocupi gi ei cu cet'cetiri asltpra apei. Poate
dtn cauz:aca apa este atlt cle misterioasi sunt 9i modurile
cle aborclale atat de cliferite ;i neconven[ionale.
to)

ASCLINSEDlAr AI']A
ML':SAJELE
Acest mare interes pentrll apa presuplrne ci merell
se lin simpozioane gi adr-rnariin intreaga lunre, faclncl
din tnine un otr ocllpat - clteoclati plci.l ocLlpllt.
Simpozionr-rlclin Elvetia s-a mai qintrt inca cle cloui ori la
Lrtcerna gi este foarte probabil si clevini, cu tirupul, lrn
eveniment internaqional.Am participat, cle asemenea,le
simpozioane clin Australia si Anglia.
La inceput lll-arr intrebat cit interes poate exista
pentrll api in Europa si in alte 1iri, clar gtiu acum ci
celelalte fdri sr.rnt la fel sar-rchial mai interesate decXt
Japonia. imi aduc aminte clnd am auzit clespreun grLrp
cle japonezi care vizitau Lacul Ztirich. Lacr-rlerx atat de
fi'urnos incit unr-rl dintre turigti l-a intrebat pe ghiclr"rl
elvelian: ,,Cum de nlr sllnt gnnoaie 1te llnga lac ?" Ghich-rl,
care considera cle la sine inqeles ca lacul si fie curat,
nu a gtir-rtprea ltine ce sd rispuncll si l-a intrebat 1te
laponez ,,Cum cle pr-rne{i o astfel cle intreltare ?''
Oriunde cilitoresc, iau cr-rnine cliapozitive cu imagini
ale clistalelor de tpd, iar apoi Ie alit oamenilor cristalele
fomrate in apa clin oraEele lor. Clncl aucl ce mesaj :rm
pentru ei si cdnd v:acl diapozitivele, er,rropeniir;imdn viziltil
surpringi gi impresionali. Reacliile acestee sincere cloveclesc
fapnrl ci au o congtiin{i pr.rternicdin ceea ce ltdvegte apa.
in orice caz, cercetirile mele snnt limitate cind
produc cristale in Japonia, aga incit lumea a cerllt si
cl'eez Lln centrLl cle cercetare in Er-rropa.La r'lncltrl meu,
am fdcut cnnoscr-rtdo idee care rni-a r:mblat ntulti vrelne
prin ntinte.
Ideea este grandioasi gi unici - am cle gincl si
creez Lln institut cle cercetarein fonna unui cristal cle aoi

166

t,'N 5I/R{.5 Cp'iurnA'{$el'zA

LUNIEA

hexagonal. Laboratoml pentfLl str-rditrlcristalelo| de apd

se' va afla in centrll, iar alte gase laboratoare vor fi
amplasate in jttil-rl centrttltti, pentrll stuclir-rlaltor teme Si
clonenii gtiin[ifice ct': ftzicd $i nateilatici, biologie 9i
medicini, astronourie 9i oceanografie, filozclfie 9i religie'
in
chinrie gi inginelie. Fiecare laborator va fi specializat
18 categolii cle cercetare, pentrLl ca, instlmete, si dee
cifla 108.
M-aur ginclit la acest htcrlt urtilt tilllp' din clipa cind
arn inceptrt sI mi intreb cle ce tneclir,tlinconjtrlitor cle
pe P'imlnt este intr-o stare atat de grav'i, de ce oaurenii
sunt atat cle confr-tzi 9i cle ce civilizaqia noastrA este
aseltlenea 1or..Reflectind asupra acestof intrebdfi am ajuns
primtrl
la conch-rziaca este vorba cle o courllinaqie, in
rind, intre m1nclria gi con-rpliaclin courr'tnitateaoamenilor
a
cle gtiinqir gi, in al cloilea rincl, acqir'rneaautoritdlilor de
permite gi incuraja in mocl con;tient formarea trnei astfel
cle societi[i.
Sigltr, existi 9i oameni cle gtiinqa cr-tvoinli proprie
pr()pl'ia con;tiinqa'
si care, in mtlnca lor, se ghlde'tzaclLlpd
sealra
insd luincl in consiclerafestafea societaqii,ne cliur
cLl
ci sunt foarte pulini cei care igi incleplinesc lllltnca
phneta pe
intentia cle a ajuta onenirea si cle a cr-rrafa
care triiur.
intra
De exempltt, in aceasti categorie nobil'i nu
oamenii cle gtiinld ce sLlntla urlna autoritalilor clin Japonia
astfel
cat'e insista ca apa sd fie tratati cll clor, cauzlnd
r-rn declin total al societdqii'
Bineinteles cI nr-t doar oaurenii de gtiinqi stlnt singlrfii
s-alt
vinovali pentfl.l problemele ecestea' l)'tzele sociedqii
r67

MESAJELEASCU,ry-.'EDIN APA

tr-Nst/&{s CE|I4BR4T\SEAZALLI\|IEA

gubrezit intr-atita ?nclt o mlni de oameni de stiinta ntr

ntai are cr-rmsd schirnbe directia nefasti in care suntem
indreptati.

glncl sa fac gi mi s-a splts lllel'elt ci vorbesc prea mult'

Dar' sirnpltrl fapt cie a spr.tue cevlr esle Lln urod de a
atralle energia in dileclia ta. in special clncl spui ceva
celorlal! oanteni, energia vine ?nspre tine, ajutindr-r-tesd

Curn putem schimba direclia gi, totodati, si. facent

ceva pentru a imbuneteli sintitor deplorabiia stare a
lucrurilor care cuprinde comunitatea oanenilor de stiinti ?
Cred cd trebuie sd incepem prin a schimba mediul gi
sistemele legate de comunitatea oamenilor de stiinti.
in cadrul laboratorului pe care ?l am in minte,
comunitatea locald" ii sprijind pe oamenii de ;tiintd,
care se concentreaza asupra propriului doneniu de
activitate qi, in acelagi timp, se afli in legdturd cu
oameni de stiinli din alte domenii, obqindnd astfel o
vedere largd, care ?i ajutd sd-si traseze cursul cercetdrilor.
Comtrnitatea locald"se va ingriji gi de asigurareafinanfirii
necesare gi a altor ajutoare pe care, Ia momentul
actual, cercetetorii nu le pot obqine pe cont propriu.
Cred cd asta va duce la descoperiri gi progrese ale
gtiinlei care vor contribui in mod real la viitorul
P a n r a n t t r l r r5i i a l o n r e n i r i i .
ii vad cu ochii minlii pe cercetirori aduninclu-se la
restaurantlll central cu alltoservire, purtdnd discutii in
timpul gustarilor de dimineaqi gi de prinz gi anunqlnd la
sflrgitul zllei rezttltatele cercetdrilor lor.
Sigur cd existi multe obstacole in calea implinirii
acestui vis, dar simt acun ci primLrl pas a fost ficut.
Indiferent care v5.sunt intenfiile, este Lln pas important

iqi atingi lelLrrile.

Daci vi exprimali intenqiile, ele se vor implini'
Bineinfeles, nu spLrnsa faceqi afirmaqii le voirt intarlrplirii
- este important si rostiqi ce simqiti cr-t aclevirat, si \''i
ascultati surfletul.Cuvdntul vd este protnisiune, cleci, clnd
spuneti ceva, treblrie si fili hotiriqi sd vi angajali in ce
ati spus. De aseuenea, ficindu-r'i crtnoscute intenlile
fali cle ceiialqi poate cleseo|i sa duci la aflarea ajr-ttorttlui
c1in sttrse nea$tePtate.
Cuvintele au propriile lor frecvenqer"ibraqionalettnice
si an vizut cleja cunr energia lor infhrenleezi UniversLll.
Cr-rvintelerostite c1egttra voastli au o plrtcre proprie clre
influenqeazdintreaga hune. Puterl spLlne chiar cd ct-tvirltele
cafe lte inr.afi clespre natrlra sllnt cllvintele creatotr:lui.
Cttnosc Lln onl care a clovedit plltclea ;i aventajele
cuvintelor pe proplir-rl trr-lp.Nobtto Shioya este Lln bdrbat
pe care il numesc, cr-r minclrie, naestftll meu' Ale 101
ani, clar are spatele drept si se aratd sindtos 9i in plttere
oricui il vecle. Chiar 9i actttn sti in picioare una, dor-ti
ore tinand prelegeri cle citeva ori pe an' igi exerseazl in
fiecare zi migcarea de golf gi netge la curs o data pe
siptamin'i. Capacitateasa cle a-qi menqine sinatatea este

sd le faceqi cllnoscute. Spun asta cu sip4rrranqa

multor ani
de experienld in afaceri. inca de clnd eram copil le
spunean mereu celor din jur ce gindeam gi ce aveam de

pur gi siurplu ruiraculoasi.

Maestn-tlShiol'a spllne ci secretttl sinitdfii sale este
metocla sa speciala de respira!ie. Aceasti metodi
presuplrne sd inspiri pini ce aerltl uurple pldmlnii'

168

169

i /N .sI/R45 CE iMBItA',t'l$EAZA LttMEA

MESAJELEASCUNSE DIN APA

rdspdnclind oxigen in tot corpul, in timp ce meditezi
asllpra energiei Universr.rluicare se adund in lr.rrultiu si
iqi diruieste energie revigoranti. Aceasti. metocli ne
confirmd pLrtereaafirmaqiilor.Maestrul Shioya recomandd
ca la sf1rqitul exerciliului siu de respira[ie sd rostiqi
urmdtoarea afirmalie: ,,Puterea infinitd a Llniversului se
ya concentra pentru a aduce lumii adevd,rata pace,,.
Aceastd afirmatie este Lln fel de rugiciune, clar ce este
important este hotdrlrea puternici cuprinsd in cuvintul
va, ce provine din verbul a voi.
Potrivit Maestrului Shioya, existi pafiicule-dlrh ce nu
pot fi vdzvte cu mijloacele gtiinqei de azi pentl.Lrci se
afla la granita dintre dimensiunile a treia qi a patra.
Cuvintele fostite cu hotdrdre aLl o mare putere carc atrag
aceste pafiicule-duh, fic1nd posibila realizarca unor lucruri

intregttltri

in Septembie 1999, am putut si simt cu adevdrat

puterea cuvintelor descrisd de Maestml Shioya. in acea zi
se adunaserd aproximativ 350 de persoane pe marginea
Lacului Biwa, cel mai mare lac din Japonia. Adunasem
acest grllp cu intenqia de a curdqa lacul. Existi o zicala
veche in Japonia care zice cd, dacd. Lacul Biwa este
ctrtat, toatd apa din Japonia va fi curate. Alt scop al
adundrii era si ne rugdnt penttr.t pace in intreaga lume
la incepr-rtr:lunui nou secol.
indruma,ti de Maestrul Shioya, pe atunci in vdrsti de
97 de ani, toqi acegti oameni gi-au adunat fo4ele, qi-au
armonizat vocile qi inimile intr-o rugdciune pentrtr pacea
nrondiald. Incantatia noastrd. se putea auzi imprejurul
170

q;ira

spinirii.
r'tn lttct'r-t
La cloat o lund clupi aceasta s-a intimplat
putrede
ciudat cu Lacul Biwa. Ziarele alt relatat ci algele
'.rn,
provoclnd un miros ingt'ozitot''
care apiteatl in fiecare
nlr aLl aP'irtlt anttl acela'
Dacit ntt inqelegeqi principitrl spit'itului cttt intclor'
clar noi
aceste h.tcrr.tt'ivi se vor pirea intr-adevir stt'ltnii'
are pLlterea cle a influenla
;tim c'i acest spirit al clt\'intelol'
aproape
intreaga existenq'i Ei cle a schirnba ltturea
cleat
instantaneLt. Nr.t mi indoiesc ca spiritul cttvintelor'
hotirdte pentrll pecea moncliali' a dtts' in
iurportant
citeva clipe, la cr-trilirea apei clin lac' Alt htcrtt
t'ugat
este c'i 350 cle persoane s-atl adllnat 9i s-au

cle rugicittnile

impreuni.
intn:

in lumea tridimensionald.

lac si o senza{ie cleclsebita ne-a lnfiorat

Voinla unit'i a atator oameni a fost ca o forqi

schit-ubarea Universttllti'
Folosesc citeodati

teoria relativitilii

a lui Einstein

(E : MC) pentftl a explica acest principitt' Fotnltl'r lceasta

general'i
mai are o setlrnificafie importanti' Intefpfetarea
inurlrlliti ctt
este ci E = MCr, aclici ,,energie este masa
C chept
vtteza h-rminii la pitrat". Dar ptltem intelpretx
vleure ce M
con1tiinlLi in ioc de viteza luminii' l)e
cl nlttrl'irtll
reprezintd llfasa, ecttalia o ptltem interprete
persoaneltll' ce se concentl'e'Jzi congtient'
Aceast'i interpretel'e am inviqat-o cle la plofesorul
niscut in
Hoang Van l)ltc, un ?nvilat in psihoimunologie
Ctt mai mult cle zece ani in urmi' invitinclu-l
I polllenlt'
la ttn seminar pe cale il lineam in Japonla'
E = MC'ntt
in timpr.rl r-rnei clisculii libere, cd ',C"-ul clin

Vietnatl.

171

ASCUI/SE DIN APA

ML:SAJELE

UN 5L/R4.SCE |]\IBRA]'$EAZA LL]LIEA

se refera 7a viteza luminii, ci la congtiinfi. Aceastl

perspectivem-a impresionatadinc; nrai tlrzin, reflectincl

unei tehnoklgii
clioxrna in api. Articoh.rl relata clespre clearea
cle 1'100
pentrLl expllnerea apei la o eurisie de ultresunete
cle aer calc' cind se
kHr, p.o.l.,clncl astfel ll:le minr'rscr-rle
spal'g, clesctlurptln clioxina ;i llte toxinc'

asupra vibratiilor ;i asupra moduhri in care ar trebui si

ne trdim viata, mi-am adus aminte brtrsc cle acele votbe.
A trecut aproape un secol de clncl Einstein a ficr_rt
cunoscuti lunii aceastd formr-rla.Nu avem cum si gtim
daci Einstein instrgi a avut in veclere posibilitatea ca
litera C din ecualie si reprezinte congtiinfa, dar cle vreme
ce totul este relativ in acest Univers, nLl se poate spune
cd este greqit s:i prive;ti formula in acest fel.
Se spune c;i oarnenii isi folosesc cel nult 30o/oclin
capacitaqi, dar daci am pLltea si ne sporim capacitdqile
ctr doar I0/0, atvnci aceasti cantitate se va ridica la pdtrat,
potrivit formulei, iar cantitatea cle energie va fi astfel
dubli. Daci toli oamenii clin lume gi-ar spori congtiinta
in acelagi timp, cliferenta energetici ar fi enormd.
Dacd ne vom umple viaqa de ir,rbiresi recunogtint:i
pentlu to[i, aceast,iconstiinp va deveni o putere mintinatd
care se va rispincli in intreaga lume. Asfa incear.ci sd ne
spund cristalelecle apI.
Tocmai am descris cum rugiciunea solemni si
glndurile unui gnrp c1eoameni au putllt curdqaapa unui
Iac, iar cei care au vdzut pozele cu cristalele nll se vor
mira c:i glndurile noastre aLl pLlterea cle a transfonna apa.
Cu mai multi ani in umd ant vnlt si mai f'ac r_rnpas in
clirec{ia fr.rndamentirii gtiintifice a teoriei mele, dar ntr
eram sigur ce cale si apuc. Aru gisit r-ispr-rnstrl
cleschizlncl,
intr-o clinrineagd,,ziarul. Tith.rl care mi-a atras atentia vorbea
de posibilitatea folosirii ultmsunetelot pentru a clescompune
172

cle entltzi'lsur'
Citincl acest afiicol, ant fost cr'tprins
'"r
cle analiza energia
Arr gtir-rt ci gisiseur, in sfirqit, o cale
oaureni s-att lclttnet
spiritului cltvintelor' Cind cei 350 cle
incentetii $i a se
pe malul Lacr-tlui Biwa pentrlt "r face
pclate 2'000 cle kHz'
nlga pentrLl pacea nroncliali, aLl cfeat
la care nLl pot fi
Ultrasunetele se afla la tln nivel
ntt ell creat aceste
cletectate cle tlrechea lttttani, cleci
potrivit principiului
ultrasttnete cLl vocea. Dal se poate ca'
stlnete cle 1le c)ctave
rezonanlei privincl acordarea aceloraqi
pcntrll pt'och'tceree
cliferite, sa se fi creat concliliile plopice
cle ultrasltnete.
Trebr-tie spus ci

pllterea

spiritr'rlr-ri ctlvintelor

este

courbina tehnologia
intr-adev'f,t' grozava clar ci, clacl am
cLl tehnologia vibraliilor
cle cr,trdpre a apei prin r'tltrasr'inete
uui ptltet'nic'
apei, efectr.ti asupla apei ar fi mult
sutbstanle chimice
De exeurplu, clttpi ce apa poluata ctt
ar putea fi apoi
industriale este tratat,l ctt ltltrasltnete'
Daca epe poltnti
tfl)tatd, intr.-o a dor-ra etapi, cLt vibraqii.
chiurice sltnt
este expttsi la 1.100 de kHz, substanlele
se sprrg; cleSi toxinele
clescompuse de bulele de aet care
Pentut e cttliqe lpa
s-ar,i clescotnpr-ts,ele se afli tot acolo'
apa si fie cxllusi tlnor
cle aceste toxrne, este necesar ca
stlnt opttse toxinelor'
infbnlaqii ale ciror ftecvenle vibr'4ionale
pLltea si ntr fie
Folosirea unei singr-tre uretocle s-ar
clou'i uretocle s-at pr'rtee si
suficienti, cler courllinlncl cele

MESAJELEASCUNSE DIN APA

u ,rsuR 4s cE iMBRATISEAZALUMEA

curdtem definitiv apa, de orice substanle poluante

diunitoare. $i s-ar putea chiar ca, folosind aceeagi
tehnologie combinatd, si putem elimina substanqele
ddunitoare din propriile noastre corpuri.
Ce rezervd, viitorul cerceterilol- asupra cristalelor de

Eforturile noastre includ folosirea stontrilor, pentru a

inlattrra posibilitatea unei schimbdri cauzate de gindurile
cercetdtorilor. Aceasta, pentlll cd ntt vrem ca gindul sd
influenqezein vreun fel rezultatele' De exemplu, gindul

apa? Ca sd rispundem la aceastd,intrebare trebuie sd ne

gindim mai mult la recunoagterea stiinlifica pe care o
vor dobnndi aceste cercetdri. Cdnd preztnt pozele ir cadrul
conferinlelor pe care le gin in strd"initate, sunt bombardat
cu o serie de intrebiri. De exemplu: care este difer.enta
in fomrarea de cristale cdnd apa este expusd, la rnuzicd
digitala (creatd. pe calculator) sall, dimpotrivd, la ntuzici.
creatd. de instrumentele muzicale tradigionale? Dar la
n'Lrzica live ? Pentru a rdspunde la aceste intrebdri trebuie
si continui cercetarea gi sd mai fac expedmente in diferite
conditii.
O aItd, chestiune importante este testarea
repetabilitigii. Am vdztt de multe ori cd formarea cristalelor
depinde de congtiinla privitorului. Clnd plrnem mostrele
de apd,in vase Petri - pregetim de obicei cincizeci de
nrostre - cristalele ce se formeazd diferd in funqie de
modul ?n care cercetitorul s-a pllfiat cu apa ;i de gdndurile
acestuia. Iar starea celor cincizeci de mostre de aod se

cd apa cdreia i se spune ,,Mulgumesc" va fornla cristale

mai fi'umoase decit cea cireia i se spune ,,Proasto"' poate
influenqa rezultatele. insemndm vasele cu mostre cu literele
alfabetului gi nu clezvdluim care ce fel de apd conline
pdni nu vedem rezultatele. Sperlm cd aceastd metodi va
inlitura pe clt posibil efectul de influenfd a glndurilor
cercetdtorilor.
Pentru fiecare din cele cincizeci de vase alcituim
grafice conlinand numdn-tl de cristale din fiecare vas care
trec clrept fiumoase, hexagonale, nedesivdrqite 9'a'm'd'
Stabilim un coeficient pentrLr fiecare model 9i insemnim
cristalele cu valori nunterice' Aceasta ne oferd o imagine
clard a caracteristicilor cristalelor din fiecare mostra 9i
produc
astfel putem si clasificdm mostrele de apd ce
mo<lele cle cristale fi'umoase, hexagonale etc' Apoi alegern
pentfl-l fotografiere cristalul cel mai leprezentativ pentnt

schimbi in fiecare clipd.

Cred ci este practic imposibil sd controlim tofi acegti
factori pdna la punctul in care si putem afirma, din
punct de vedere gtiinlific, cd toate condiqiile sunt ideale.

mostra resPectivd.
Cristalele de apa se transformi in funcfie de gdndurile
Pentru a explica acest
;i chiar de sinitatea obseruatorilor'
lucnt, divergi cercetetoricu experienqdar-rstudiat mostrele'
netode
Scopul cerceterilor noastre este sI folosim aceste
atit
pentfti a dezlega mesajele purtate de aceEti mesageri

in orice caz, noi facem tot ce putem pentrul a realiza

acestecondiqii, folosind cele mai precise metocle gtiinlifice
disponibile.

de delicali.
Un domeniu in care cercetirile asupra cristalelor de
apa pot fi extrem de folositoare este pt'ezicerea

171

175

MESAJELEASCUNSE DIN APA

cutrenurelor. Se crede ca apa poate detecta apropierea
unui cutremur mai curAnd declt orice altd substantd.
An viziunea unei lumi in care se vor lua zilnic
mostre de apd, din apele subterane qi, prin obseryarea
diferenlelor in formarea cristalelor, vom detecta schimbiri
in scoarla Pimdntului. Cdnd are loc un curremur, putem
compara fotografii cu cristale formate in apa inainte gi
dupi cutremur. Adunlnd date despre cristalele formate
pl.na la producerea clltrenllrului, vom putea gdsi
asemdni.ri gi, in final, vom putea folosi aceste informatii
pentru ptezicerea viitoarelor cutremute.
Pierzdndu-mi bunicii gi o mdtugd din partea mamei
in timpul unui cutremur cumplit din 1923 qi lu2nd in
calcul suferinga si distrugerrle cauzate de cutremurul care
a lovit Kobe in 7955, eu unul pot spune ci posibilitatea
de a folosi cristalele de apa pentru prezicerea cutremurelor
ar fi un ajutor considerabil pentru ontenire.
Este foafie posibil ca, intr-o zi, aceastd.tehnologie sd
poata fi folositd pentru prezicerea altor forne de
distrugere, cum ar fi fufiuni, inunclaqii, epidemii qi chiar
organizarea unui atac secret din partea unui stat ostil.
Lucrez gi la descoperirea unei modaiitiqi prin care
toati lunrea si poata fotografia cristale, cu sau fi.ri
echipamenr $tiintific sau pregitire speciali. Folosind noile
materiale, acest lucru ar putea fi posibil in viitorul nu
prea indepirtat. Vedem materiale supeftermoconductoare,
ce sllnt de doudzeci de ori mai eficiente decdt obisnuitele
nrateriaie termoconductoare, ca fac posibild inghelarea
apei la tenperatura camerei; nu va mai fi nevoie sd facem
fotografiile inrr-o incipere speciald, Ia -5"C (23.F).

176

LUMEA
ul{ suR4s cE LMBRATI$EAZA
Cercetltorii lucreazd la un dispozitiv bazat pe aceasta
tehnologie, care va pernite orictti sa fotogrefieze' apl'oape
orir-rnde,t't'istalede aPi.
Am o presimlile ci tehnologia cristalelor de apd va
putea fi
fi folosita, in viitor, de intreaga omenire' insi ar
mocl
in
vorba de o sabie ctt cloui t'iiguri' Folosita
corespttnzitor, apa are potenlialul de a aduce fericire ;i
strdlucire nesfirqiti omenirii, dar o astfel de tehnologie
riu'
poate sd fie folositd ;i ire veclerea clgtrgului, satt si faci
Corpul nostl'r-leste in mare parte apa, cleci viafa ntt
apa
poate exista' fara aceasta.Dar ntl trebuie si uit'in ca
Totul
nenorociri'
ponr" clistruge civilizalii qi provoca
are'
depincle de ce avem in sufletul nostlal' Sufletul Llman
un
puterea cle a acluce lumii fericire, dar 9i sr-rferin{d'Este
fapt pe care cristalele de apd il aratd clat'
Deci cum sd facem sa ne gisim clrumul in viaqi ? Am
subliniat neincetat impoftanla iubi[ii ;i recttnogtintei'
iubire'
Recuno;tmla este creatontl unei inimi pline de
direclia
Iubirea poartl sentimentele de recunogtinli in
recLlnostinta
apa'
de
btrnd. Dupd cr-tm ne atatd cristalele
qi iubirea se pot rasplndi in intreaga lume'
Avem cu totii o misiune importantd: Sa cttrilam apa
si trdin
clin notl, si crein o lunre ?n care si ne fie uEor
gi sa clucem o viaqa sinitoasd' Pentrtl a ne incleplini
sufletele
misir-rneatrebuie si ne asigttt'im intii ci avem
pr-rle gi nePolr-tate.
De-a lungul secolelor,oamenii au pangdrit neincetat
- istoria aceasta se
Pimdntttl, poludnclr-r-ltot mai rnult
sd ne
gdsegte inregistrat'i in api' Acttnt, apa incepe
apd'
de
vorbeasci. Ne spttne, prin intermediul cristalelor
ce trebttie sA 9t1n'
177

MESAJELEASCUA/sEDIN APA
inceplnd cle tzi treblrie sd incelrcm
si fiurim o
istorie nor-rd.Apa umrdregte, ticLrti
atenta,
calea pe
$i
care o apucdm - calea pe care ril o alegi
chiar in aceasti
ciipi - ,si tot ea are grij:i de noi toti.
Vd cer cloar si ascultaqigi si asintilaqi
mesajr-rlapei
catre inreaga omenire gi cdtre fiecare
clintre v.i.

EPILOG

Spel clin tot strf'letr,rl

ci l'om plltea continlra in aceasti
minr-rn:ltdclescoperirea epei gi a Universullri.
Clncl arn atrzit priurrr oeli ci epa ajr,rngein mocl
cc)nstant1re Pitmlnt clin clepirrririle Universuh-ri,am fost
r-rurplutcle uinrire. NI-;ul ginclit ci, claci epa continr,ri si
r''ini in litmr-rlecestl, Pirniintul va fi in curlncl inr.rndat.
Din cele mei vechi timpr-rri,ourenirea a fost r.'ictima
nenorocirilor';i clistnrgerilorcellzate cle api. in eprrlepe
t()etct'trltrr|ilctlin lrrrre se g,isestcl)o\(stcx rrnr.ri1'lotOlr
r,rriap;i avem cl-iiar clovezi ;tiinlifice c'.i Pinrlntul a fost,
oclati, acoperit cle apl. Nu irtrtem si clesfiintim povestea
cu Noe qi potopr-rl,nici legencla civiiizaqieiAtlanticlei ;i
cea clespre continentlrl N'ft-r,clispirr-rte in ocean.
Este acler..irret
ce se spllne, cit istoria se lepcti; cleci,
chiar' gi azi, nrai existir liscul ca apa si vinlr clin spatill,
acoperincl clin nor-rl)'imlntr"rl. Ar mai pr-rteafi nrii salr zeci
clc mii cle ani pina anrnci, clar poate nLl este prea clevreme
si h-rinr nri.suri l)entrLrevitele-e]ccstLri clezastru.Deja, ?n
zilele noastre, auzirtt frecvent clespre inunclaqii peste tot
in h,rme.

178

EPILOG
insi .clati, pe cinci reflect:rrtrneiinistit
Ia aceasta
posibilitate, 'ti-a venit un gdncl
cLr t.t,l cliferit. Tot ce
existi ?n Univers, existi paralel. Micr.ouniverslrl
este copia
perfecti a 'ac..lrniversulLri, iar
Universlll este o mancrala
rmensj (ceea ce in sanscriti inseanrna
,,cerc.,).Acest fel
de ginclire ne chrce la concluzia ci
tot ce se ?ntinpli in
Univers se intirupli
,si in corpr_rlnostl.u.
Corpr,rlLlntan ale nevoie de circulaqia
apei, cleci plltenl
tmge conclttzia ci.t gi Universul are
nevoie cle acest lucr_r-r.
in cazni in care cantititi mari cle
alti se incheaptd intr.o
singuri clirecqie,inspte pimdnt, circr,rlaqia
apei in Univem
va stagna in cele din umri. Apa ajunge
pe plmdnt pentftl
ca apoi szi se reintrarcd in vastele clep:ir-tirri
are univerctrhri,
intr-o trimitoare cildtorie firi sf'sit.
A'a cre pe aceasti
planeti va porni, clnclva, in cilatoria
,pr" .li,_r.olo, in
Cosmos.
Dar ce inseanrni pentnl noi falttul
ci apa continlri
sa vini pe p;irulnt ? poate pjrulntr_rl
nll este singura
destinatie a acestol- blocuri cie
apa. Dar, clegi ar mai
plltea exista alte popasr-rripentnr
a1tl, nu ;tint clespr.e
nici o aiti planeti care sd intruneasc:i
conclitiile necesare
pentrll clepozitareaapei. comparlncl
siste''l solar clr
corpul Llntan, cred ci pi'rdntul
ar juc:r roltrl ficatul,i.
Zi cle zi, ficattrl flltreazd.douzi sute
cle litri cle api si
trimite aceasti apd pr,rrificatd celorlalte
olgane clin trr-rp.
Avdncl in veclereacest llrc|_r,nll este
gr.eusa ne imaginim
ci Pdmdntul joaci ro'-rl vital de a
ctr':Iqa al)a cal-e circuli
prin sistenrtri solar
,si cle a o trimite inapoi ?n spaqir_r.
in cazul :rcesta, ctri ii revine resl)onsebilitatea
cle a
pr-rrificaapa ajunsi pe pimdnt ?
Nor,r:i,intr.egiiomeniri. Si
IBO

EPILOG
asta cieoarcce noi in;ine sr:ntem apd. Din mourent ce ne-am
ndscut aici, sttnteur cr.rtolii responsabili pentrtt ctttiqarea
apei de pe Pamlnt.
'
Glnclindu-md la lunga gi minttnata cdldtorie a apei
prin Univels, uri clttcegAnclulla chestiuni pl'ecLlmoriginea
;i viitorul ourenirii. Ludncl in consiclerare c'a suntem apd,
rispunsul urttltor asetllenea mistere devine eviclent. Apa
constituie 70o/oclin corpurile noastre 9i nu se poate ca
informaqiile din apd si nlt contribttie intr-o utat'e tnisttri
la formarea personalitifii umane.
Am ar:zit in nenltmdrate rindltri cle oameni riniqi in
accidente qi care, in timp ce li se ficear-t transfuzii de
singe, aveall vizir-tnicu locttri in care nu fi.tseserlniciodatl
sall aveaLr amintit'ile ttntti trecut care nll era al lor. S-a
lntinrplat ca trilnsfLlziile si caLrzezechiar schimbali cle
personalitate.
Se poate ca intimpldrile pe care le triim cle-a
lungul vieqii si clevinl aurintiri inregistrate cle apa gi care
rinin in corpr-tl nostfl-I, fiind ceea ce ntturiur sttflet'
Multe intlebdri ritnin inca firi rispltns, intrebiri
despre sttflet, reintrtlpdri gi despre existenqa spiritelor,
dar crecl c'i va veni o zi cdncl multe clin aceste intrebdri
igi vor gisi risptrnsul pe cale ;tiinqifici - ctt ajr'rtorul
apei.
Care este originea sttfletullti ? Arll intrevizttt
posibilitatea ca el si vind clin clepdrtarile Universr-tltti,
purtat cle api.
Urmitoarea noastrd intrebare este: ce ii este reze tat
sufletr,rlui-iDe vt'eure ce noi ingine stlntem apa, intr-o
buni zi toate alllintirile noastre cle viaqi vor fi tlimise in
181

EPILOG
spa[ill' Si' inainte si. se inti.mpre aceste
ltrcrLrri, aveu-r
datoria si. clevenint, pe acest pdntdnt,
apa purri. Aceastj
apzl puri va forma oceanul de ltrmina
;i i'bire a Tatilui
Ceresc, sufletele noastre se vol. inclumnezei.
Pentru ca aFaceva sd fie posibil,
ffebr,rieintii si_ntli
sa ne trairn viala clin plin. Congtiinqa
este cea care \_a
purifica apa si astfel vom trirnite intr.egii
existenqemesaje
de frumuseqe gi pr-rtere.
Nu ar fi minunat si pr-rtemagter.ns
intreaga lupre cu
cele nrai superbe cr-istale cle ap: I
Cr"ul trebuie sd. procecldm? Rispunsul
este ir,rbiresi
fecunogtinta.v-a; rr-rgasi rnai obsen,ali
o clati fruuuseqea
cristalelor. Daci toqi oamenii clin lurrre
vor putea sirlqi
iubile gi reclrnogtingi, fi-umr-rseqea
or.iginari a pdmlntuluri
va t'enaste.
Triim o viafi scurtd pe aceasti planeti,
dtrpi care
pornim in c;ildtoria prin Univers. Nu
gtir.rsigr_rrcLlll] are
loc acest pl-oces, cllr. si hsjnt xst:r
pe seama legilor
Universuh.ri.Ilineinteles, clncl vom face
aceasti cilitorie
nll ne vonr afla ?n forma fizjcra,d,e actlnt,
ci vom fi aoa
s:rrrlbtrr'.
Cind sr,rfletul imi va fi pregiitir
sa porneasc;i ?n
cilitoria prin Cosmos, vreall szi strig
intr.egii ltrmi: ,,Am
pornit s:i explorim UniversLrlI Si meleltl
pe Nlarte!,,

DESPREAUTOR

in Iillie 1943'
Masartt Etnoto s-a niscttt la Yokohanu
clin Yokohanta'
Este absolvent al Universitilii Municipale
cu specialiatrea in
seclia cle stuclii umanistice 9i qtiinqa
Corporalia IHM clin
Relalii lnternaqionale.in 1986 a fonclat
cle la Open
Tokyo. in Octomblie 1992 a obqinut
Doctor in N{eclicina
Intemational tJniversity diplorr-rade
rricro-ciorchinilor
Alternativa. tJlteriot', a ailat cle nolir'rnea
Analizei
tehnologia
cle
c1eapi, folositl in StatelelJnite, 9i
incepLlt cilrtirile
prin Rezonanla Magnetir:d' Astfel si-a
pcntl'Ll clezlegelealristerelor lpei'
asltpra
Profesornl Emoto a intreprins vaste cercetiri
cr cercetitor $tiintific
apei cle pe intleaga planetit, nu atit
intr-un final li-a dat
.i ,t ai clegraba ca liber-profesionist'
forna
Jpe ne relevi aclevirata ei fire stlb
searra c
experimentele 5i "t
cristalelor cle gheaqd' E1 igi contintti
in lirlba jlllonezi'
sctis ltn ntlnlar mare cle cirqi de sllcces
publicrat llilingv' Este
ca ;i seminarul Mes:le clitt Ap:i'
impdrtdgeqtepasittnea'
cisitorit ctt Kaztlko Fltloto care ii
cle editale-publicare a
fiincl clirector al Kyoikusha, seclia
cotrtll'lnici

slle.

b'i ilLl tl'ci Lopii'

183

EdITaADEVARSk otr,n*
,,Caleacdtre luntind ;i iubite"
Brasclt,,Str. Aleea Mimozei, nl. 10, b|.76, sc. C, et' 2,
a p . 1 1 , c o c l 5 0 0 3 7 7 ,O . P . 1 2
Mobil : 0722.748.983sav0727.275.877
Telef<n ,/ Fax' 0268.321.970
gtnail.com
E-rltilI : aclevarclivin@
Pe site-ul eclitr-rriigasiti 9i alte cirqi pentrlr sltflet:
www.divin.ro
Yahoo ! Gror-rP: adevardivin
Cirgile spirituale publicate cle noi relevd aclevirata
nttttrri a fiingei tale ve;nice littntric'e, plina cle fericire,
btrctrrie 5i itrbire. EIe te vor aiuta si tti O viagi itttpliniti,
erntonioasi, sdniktasi 9i prosperti, penilLl c'i t'ei avea
ac'cesla ingelepcitrnea tlivini. Prin intetntecliul ecestol
ciryi pentrtr suflet vei cot'tStientiza aclevdruri clivine, vei
ingelege gi vei eccepta re'tlitatea lui l)LrntnezeLt,penfiLt
ci vei pi;i pe calet cifie luntini ;i iul>ite'
N,lisitrrrerEtliturii ADEVAR #-lk OVIN
insufleSirea armoniei divine.

trtlurrlorEdit uri i
Prezentarea

ADEVAR
ffi Orvrx
Colec.tiaInspirafie divinl:
,7 Cereqi 1i se va da - invalb sd-1iindeplineqti
dorintele(Volumul int6i)
de Esther;i JerrytHicks
(invd1dturilelui Abraham)
,7 Cereqi 1i se va da - invalb sd-1iindeplineqti
dorintele(Volumul al doilea- ghidul practic)
de Esther;i Jerry Hicks
(invdtdturitelui Abraham)
> SARA, carteaintdi:Sara afl6Secretuldespre
LegeaAtracYiei*
de Esther;i Jerry Hicks
(invdYdturilelui Abraham)
F Scrierilelui Seth:Viafa veqnicda sufletului*
de JaneRoberts
F Scrierilelui Seth:NaturarealitSliipersonalex
de Jane Roberts
ColecfiaMasaru Emoto:
7 Mesajeleascunsedin apd (Apa cunoaqte
- 1)
rdspunsul
,,/ Ytala secretda apei (Apa cunoaqterdspunsul- 2)
7 Oracolulcristalelorde apd
7 Miracolul apei

y' Adevdrataputerea apei:Sd ne vindecdmqi sd ne

descoperimpe noi ingine
F Formaiubirii: Descoperdcine suntem,de unde
venim gi incotro ne indreptdm*
*

ColecliaLumea ingerilor:
7 Vindecareacu ingeri: Cum pot ingerii sXvI ajute
in fiecaredomeniual vielii
de Doreen Virtue
pentru
,7 Terapiacu ingeri: Mesajevindecdtoare
fiecaredomeniual vielii dumneavoastrd
de Doreen Virtue qi impdrd;ia ingerilor
F ingeri 101:Cum sd stabilili legdturacu ingerii,
cum sd lucrafi qi sd vd vindecalicu ajutorullor *
de Doreen Virtue
F Medicinacu ingeri: Cum s[ vi vindecafitrupul ;i
minteacu ajutorulingerilor *
de DoreenVirtue
F Mesajede la ingerii tdi: Ce vor ingerii
sd stiti*
dumneavoastrd
de DoreenVirtue
F Cum s[ vd auzili ingerii *
de Doreen Virtue

D Calealucr[torilor intru lumind:Cum sd vd folosili

putereaspiritualdde a gti si de a vindeca*
de Doreen Virtue
) Medicindpentrusuflet,minte gi trup: Un sistem
completde vindecarea sufletuluipentrusinltate
deplindgi vitalitateoptimd*
de Dr. Zhi Gang Sha
) Sentimentele
ddruitedin inimd nu pier niciodat6...*
de Karol Kuhn Truman
F Sentimentele
vindecdtoare...
din inima ta *
de Karol Kuhn Truman
F Suflersi Spirit: inlelegepe deplinviafa qi propria
persoandx
de Edgar Cayce

ColecliaVindecare spirituali:
D Putereavindec[toarea bolii: Importanlagi
semnificaliasimptomelorbolii *
de ThorwaldDethlefsen;iRiidigerDahlke
F Ioan al Domnului (Johnof God): Brazilianulcare
a vindecatmilioanede oameni*
de HeatherCummingqi Karen Lffier

ColecliaDezvoltarepersonali:
,rt The Secret- Secretul
de RhondaByrne
F The Secret- Secretul:CarteaRecunostintei*
de RhondaByrne

{. Colecfa Viafa dupi moarte:

) imbrdti;arede lumind:Ceamai profundI;i
completdexperien{bdin preajmamortii posibill
vreodati *
de Betty J. Eadie
* Cdryiin curs de publicare.
Informaliilede mai sussunt raportatela luna lanuarie
2008.