Sunteți pe pagina 1din 2

Economia subterana

Evolutia economiei contemporane, marcata de profunde disfunctii si


antagonisme social-economice, cunoaste astazi, mai mult ca oricand, o expansiune
rapida a economiei subterane.
Fara pretentia unei definitii complete, economia subterana reflecta forma
neinstitutionala de organizare si functionare a activitatii economice, caracterizata prin
tranzactii comerciale ilicite, evazioniste efectuate de agentii economici paraziti pe piata
neagra sau piata cenusie, in scopul obtinerii unor profituri tot mai mari, ca sursa de
imbogatire fara justa cauza, prin sustragerea de la prevederile legislatiei financiare.
Prin dimensiuni si implicatii, economia subterana, fenomen anomic generator de
structuri economice paralele specifice capitalismului salbatic, a devenit o forta
destabilizatoare a sistemului social in general, a economiei in special
Atat relatiile economico-financiare in care sunt implicati agentii economici
evazionisti, cat si tranzactiile pe care le deruleaza sunt generatoare de fabuloase
profituri ilicite, de concurenta neloiala, de constangere si forta, de coruptie si violenta.
De fapt, intre economia subterana si coruptie exista raporturi de coexistenta organica si
de sustinere reciproca. Pe plan social, economia subterana devine un mediu
generator de coruptie, tot mai agresiva si cu tendinta de generalizare.
La randul ei coruptia se dezvolta in mediul favorizant al economiei subterane,
contribuind la afirmarea oligarhiei financiar-politice.
Categoria de oligarhie financiar-politica desemneaza un grup relativ restrans de
mari posesori ai capitalului financiar, dar si de exponenti ai puterii politice sau de clienti
ai acesteia, care domina viata economica si politica a unei tari in scopul realizarii
propriilor interese economice.
Legea de fier a acestei oligarhii consta in: cu cat o organizatie institutionalizata la
nivel macrosocial devine mai mare si mai birocratizata, cu atat creste si gradul de
concentrare a puterii politice in mainile unui numar redus de persoane, in opozitie cu
nevoia de democratie.
In ultima analiza, conceptul de coruptie reflecta o stare de abatere de la
moralitate, de la cinste, de la datorie, de incalcare deliberata a normelor sau a
atributiilor legale si a indatoririlor sociale si morale prin utilizarea unor mijloace (practici)
ilegale si antisociale. De fapt, coruptia reprezinta incalcarea sistematica si
nesanctionata a normelor unei organizatii sau institutii de catre unii indivizi, care in
virtutea faptului ca detin o anumita autoritate, utilizeaza resursele organizatiei in
destinatii diferite de scopurile acesteia.

In acelasi timp, coruptia se caracterizeaza prin relatii social-politice paralegale,


fapt ce stimuleaza activitatea unor agenti economici paraziti, specializati in sustragerea
de capitaluri si resurse umane din circuitul economic socialmente legal.
Analiza fenomenului incriminat releva ca economia subterana evolueaza in doua
directii distincte, dar convergente sub aspectul mobilurilor economice:

implementarea economiei pirat in structurile institutionalizate ale economiei legitime;

expansiunea si globalizarea pietelor paralele si ilicite privind evaziunea fiscala,


tranzactiile cu valute, arme, droguri, substante radioactive, forta de munca,
prostitutie etc.

In acelasi timp, economia subterana cunoaste o tendinta de autonomizare in


cadrul economiilor nationale si de internationalizare la nivelul economiei mondiale.
Astazi, economia mondiala este tot mai mult marcata de existenta unor retele
mafiote transnationale specializate in tranzactii ilicite cu bunuri economice.
In functie de natura bunurilor care fac obiectul tranzactiilor pe piata subterana,
acestea se grupeaza in doua componente relativ distincte:

bunuri pozitive, socialmente utile sustrase circuitului economic licit in scopul


maximizarii profitului ilicit.

Potrivit estimarilor unor experti occidentali, ponderea tranzactiilor ilicite in volumul


activitatii economice este de 10-15% pentru tarile U.E., din care Italia se detaseaza cu o
pondere de pana la 30%, iar in fostele tari socialiste aceasta pondere variaza intre 3040%;

bunuri si servicii negative: comertul cu droguri, armament, prostitutia de bordura si


cea voalata, crima platita,