Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Organologie Motoare Cu Aprindere Prin Scânteie
Organologie Motoare Cu Aprindere Prin Scânteie
INDRUMAR DE PRACTIC
ORGANOLOGIE MOTOARE CU APRINDERE PRIN SCNTEIE
N 4 TIMPI
1. Notiuni intoductive
Motorul cu ardere intern face parte din categoria mai larg a mainilor termice care transform
cldura obinut prin arderea unui combustibil n lucru mecanic prin intermediul evoluiilor unui fluid
de lucru, denumit fluid motor.
La motorul cu ardere intern fluidul motor este nclzit prin arderea combustibilului in
interiorul cilindrului i conine produsele arderii. Evoluiile fluidului motor sunt realizate prin micarea
alternativ a pistonului n cilindru cu ajutorul mecanismului biel-manivel. Micarea alternativ a
pistonului este transformat n micare de rotaie a arborelui cotit obinndu-se astfel energie cinetic
de rotaie care este uor de utilizat (micarea de rotaie se poate transmite, multiplica sau demultiplica
cu uurin).
Motorul cu ardere intern este alctuit din urmtoarele pri importante:
I - mecanismul motor
II - ansamblul sistemelor complementare
III - aparatura pentru monitorizarea i controlul funcionrii.
n fig. 1 se prezint structura de baz a mecanismului motor, care este alctuit din dou pri:
A - prile fixe: cilindrul, chiulasa i carterul
B - prile mobile: grupul piston (alctuit din pistonul echipat cu segmenii i axul pistonului),
biela i arborele cotit
1
Ansamblul de sisteme complementare (denumite i sisteme auxiliare) care sunt necesare pentru
funcionarea motorului sunt:
1) sistemul de distribuie, realizeaz procesele de schimbare a gazelor - sunt evacuate gazele
arse dup evoluia acestora n ciclul care s-a ncheiat i se introduce n cilindru ncrctura
proaspt pentru ciclul urmtor
2) sistemul de alimentare cu combustibil, are rolul de a realiza formarea amestecului aercombustibil i de a regla doza ciclic de combustibil prin arderea cruia se obine cldura
transformat n lucru mecanic
3) sistemul de rcire, are rolul de a menine temperatura pieselor motorului n anumite limite,
regimul termic normal, la care se obin cele mai bune performane
4) sistemul de ungere, are rolul de a reduce lucrul mecanic de frecare dintre piesele motorului
aflate n contact n micare relativ i uzura acestora
5) sistemul de pornire, antreneaz motorul la turaia necesar pornirii
6) sistemul de aprindere, necesar pentru realizarea aprinderii comandate (controlate) a
amestecului aer-combustibil, care la motorul cu aprindere prin scnteie (MAS) se produce
prin declanarea unei scntei electrice intre electrozii bujiei montate in camera de ardere.
Totalitatea evoluiilor parcurse de fluidul motor, care se repet periodic n cilindrul motorului,
constituie ciclul motor. Ciclul motorului este format din urmtoarele procese:
2
T3 T2
p3
T1 p k 1
p2
V
T4 T3 3
V4
k 1
T1 p
Q v m c v T3 T2 m c v p 1 T1 k 1
Caldura cedata de fluidul motor in procesul de racire izocor:
Q 0 m c v T4 T1 m c v T1 p 1
Randamentul termic al ciclului: teoretic:
t 1
Q0
Qv
1
k 1
procesele de comprimare i de destindere sunt evoluii politropice, intre gaze si pereti are loc
schimb de caldura
dou rotaii ale arborelui cotit. Principiul de funcionare poate fi urmrit n figura 3
Fig.3 - Ciclul de
funcionare al MAS n
patru timpi
Timpul 1, sau cursa de admisie - pistonul se deplaseaz de la PMI la PME. n cursa de
admisie supapa de admisie este deschis (supapa de admisie se deschide cu avans fa de PMI n
momentul DSA) i datorit depresiunii create la deplasarea pistonului, n cilindru ptrunde ncrctura
proaspt. Pe durata acestei evoluii, g-a, presiunea n cilindru este mai mic dect cea atmosferic, po.
s creasc pn n punctul z, dei volumul crete. Dup atingerea presiunii maxime n z, datorit
reducerii cantitii de cldur degajat prin ardere i creterii volumului ocupat de gaze n cilindru,
presiunea scade. Arderea se termin dup atingerea vrfului de presiune, n t. n timpul cursei de
destindere fluidul motor produce lucru mecanic asupra pistonului. Deschiderea supapei de evacuare,
DSE, are loc cu avans fa de PME i ncepe procesul de evacuare a gazelor arse din cilindru. Datorit
evacurii unei cantiti de gaze, presiunea la finele cursei de destindere scade, DSE-b', fa de cazul
cnd evoluia de destindere ar avea loc fr deschiderea supapei de evacuare cu avans, DSE-b.
Timpul 4, sau cursa de evacuare, are loc prin deplasarea pistonului de la PME la PMI. n
acest timp supapa de evacuare este deschis i gazele arse sunt refulate din cilindru, continund
procesul de evacuare, care a nceput cu avans fa de PME n momentul DSE. Procesul de evacuare se
ncheie dup PMI, n momentul nchiderii supapei de evacuare, ISE.
Pe durata celor patru curse ale pistonului/timpi, are loc succesiunea proceselor: admisie,
comprimare, ardere, destindere i evacuare. Procesul de ardere nu are loc pe o curs ntreag, se
desfoar la sfritul cursei de compresie i la nceputul cursei de destindere.
Succesiunea proceselor efectuate de fluidul motor, care se repet periodic n cilindrul
motorului, reprezint ciclul motorului. In fig.4 sunt reprezentati timpii de functionare ai motoruylui.
Combustibili utilizai la motoarele cu aprindere prin scnteie
Condiiile generale care trebuie s fie ndeplinite de combustibilii utilizai n motoare sunt: s
permit pornirea uoar a motorului n orice condiii de temperatur ale mediului ambiant; s asigure
funcionarea motorului cu randament ridicat; s nu produc prin ardere substane nocive pentru om; s
nu aib aciune corosiv asupra materialelor din care este construit motorul; s poat fi depozitat i
transportat n condiii de siguran; s fie disponibil n cantiti suficiente i la un pre competitiv.
Combustibilii care ndeplinesc cel mai bine aceste cerine i sunt utilizai n prezent pe scar
larg la motoarele cu ardere intern, sunt combustibilii lichizi de origine petrolier i reprezint
combustibilii convenionali. La motoarele cu aprindere prin scnteie combustibilul de baz
(combustibilul convenional) este benzina. Benzinele se obin prin distilarea ieiului i sunt alctuite
din hidrocarburi C5-C10, care distil in intervalul de temperatur 30-205 oC.
Procedee de formare a amestecului aer-combustibil
La MAS s-a aplicat pe scara larga carburatia, fig.5. Procedeul este simplu dar prezint o serie
de dezavantaje privind precizia dozrii combustibilului i in ceea ce privete pulverizarea
combustibilului i amestecarea cu aerul.
8
Fig. 7 Schem MAS cu injecie n poarta supapei de admisie injecie multipunct MPI
1-colector admisie, 2-injector, 3-jet combustibil, 4-canal de admisie din chiulas,
5-supap de admisie, 6-supap de evacuare
4 Organologie
In fig.9 se prezinta sectiunea transversala si sectiunea logitudinala printr-un motor cu
aprindere prin scanteie de autoturism.
11
12
lungimea, poate aprea deformarea cmii, fapt pentru. care se utilizeaz mai ales la motoare mici.
Construcia are avantajul unui bloc foarte simplu, cu un singur miez, pretndu-se chiar la turnare n
cochil. n partea inferioar, aceste cmi se etaneaz cu un inel de cupru sau hrtie, iar la partea
superioar etanarea se face prin garnitura de chiulas, blocul fiind fr plac superioar.
Soluia intermediar ntre variantele prezentate este cea din fig.11-c, unde sprijinirea se face
pe un umr plasat aproximativ la un sfert din cursa pistonului, asigurndu-se astfel o rcire bun a
prii superioare a cmii. n acelai timp, se scurteaz partea care transmite apsarea, de unde
rezult un pericol mai mic de deformare a cmii.
ntruct cmaa umed trebuie s reziste la fora de presiune a gazelor, grosimea acesteia este
mai mare dacat la cmaa uscat, la proiectare putndu-se adopta o grosime de 0,05-0,06 din
diametrul cilindrului. Cmaa trebuie s deapeasc faa de sus a blocului cu 0,06-0,15 mm,
funcie de materialul garniturii de chiulas. Pentru protejarea garniturii de chiulas, la aciunea
gazelor fierbini, unele cmi se execut cu o supranlare, dimensionat funcie de grosimea i
elasticitatea garniturii de chiulas.
Ca i la cmile uscate, camera de rcire trebuie s se ntind peste zona primului segment,
cnd pistonul se afl la P.M.I. i sub zona ultimului segment de ungere cnd pistonul se afl la
P.M.E.
Camasile de cilindru umede prezinta mai multe avantaje:
-
mentinerea in serviciu a blocului de cilindri si in cazul defectarii sau uzarii unui singur
cilindru
rigiditatea blocului de cilindri este mai redusa decat in cazul cilindrilor nedemontabili
sau cu cilindri demontabili de tip uscat.
Cilindrii motorului racit cu aer sunt de tipul independent si se fixeaza separat pe carter.
Particularitatea principala a acestora o reprezinta nervurile necesare pentru asigurarea racirii.
14
Dimensiunile nervurilor sunt mai mari in partea superioara si mai redus la partea inferioara a
cilindrului deoarece si fluxul de caldura variaza in acelasi mod, fig.12, fig.13. Nervurile contribuie
si la rigidizarea cilindrilor, limitand deformatiile si vibratiile.
partea inferioara, confectionata din tabla de otel ambutisata (1...2 mm grosime), sau din
aliaje usoare prin turnare, se prinde de carterul superior cu suruburi si reprezinta baia de
ulei a motorului, sau carterul inferior (suprafata de imbinare se etansaza cu ajutorul unei
garnituri).
15
zis se fixeaza de partea superioara cu prezoane sau suruburi, fig.16. In corpul lagarului se
monteaza cu strangere cuzinetii, care sunt formati din doua parti semicilindrice confectionate
dintr-un corp de otel pe care se aplica unul sau doua straturi de material antifrictiune. Aceasta
solutie constructiva este mai potrivita pentru fabricatia de serie mare intrucat:
-
Fig.19- Chiulasa
MAS 4 cilindri in
linie racit cu lichid;
camera de ardere tip
pana
19
20
Pistonul este articulat cu biela prin intermediul boltului. Miscarea alternativa a pistonului
asigura evolutia fluidului motor in cilindru conform transformarilor care compun ciclul. Pistonul
indeplineste urmatoarele functiuni:
- transmite bielei forta de presiune a gazelor prin intermediul boltului
- ghideaza piciorul bielei in cilindru si transmite acestuia reactiunea normala produsa de
biela
- etansaza cilindrul la gaze si ulei (impiedica scaparea gazelor spre carter si patrunderea
uleiului in cilindru)
- evacueaza o parte din caldura dezvoltata prin arderea combustibilului.
In contact cu gazele fierbinti din camera de ardere pistonul se incalzeste si se dilata, iar sub
actiunea fortelor care-l solicita se produc deformatii. Pentru a permite deplasarea libera pistonul se
monteaza cu joc in cilindru. Ca sa evite blocarea in cilindru, deformatiile produse la dilatare si la
solicitarile mecanice nu trebuie sa anuleze jocul.
In fig.24 se prezinta deformarea pistonului datorita dilatarii in timpul functionarii. Dilatarile
sunt mai mari in zona capului pistonului unde regimul termic este mai ridicat si in zona umerilor pe
directia axei boltului datorita concentrarii de material (in plan transversal mantaua tinde sa ia forma
ovala cu axa mare pe directia axei locasurilor boltului).
22
In fig.25 se prezinta deformarea pistonului sub actiunea fortelor care-l solicita. Forta de
presiune a gazelor care actioneaza asupra capului pistonului se transmite la bolt prin intermediul
umerilor. Sub actiunea presiunii gazelor pistonul se deformeaza fata de forma la montaj atat in plan
longitudinal rezultand inclinarea mantalei si a umerilor, fig.25a, cat si in plan transversal, fig.25b,
unde mantaue este deformata de reactiunea cilindrului luand forma unei elipse cu axa mare dupa
directia axei umerilor. Datorita deformatiilor jocul se reduce si apare pericolul de blocare a
pistonului in cilindru. Rezulta ca pistonul trebuie sa indeplineasca o conditie importanta sa posede
o rigiditate suficient de mare pentru limitarea deformatiilor produse in timpul functionarii
motorului.
In general pistoanele motoarelor cu aprindere prin scanteie sunt construite din aliaje de
aluminiu.
Pistonul se construieste cu joc mai mare la montaj in partea superioara (capul si regiunea
portsegmenti) avand in vedere dilatarile din timpul functionarii si mantaua ovala in plan transvesal,
cu axa mica pe directia axei umerilor avand in vedere dilatarile si deformarea sub actiunea fortelor.
Pistonul fiind montat cu joc in cilindru, pentru realizarea etansarii sunt prevazuti segmentii,
care dupa functia indeplinita se clasifica in doua categorii:
-
In fig.26 sunt prezentate solutii constructive de segmenti de compresie, iar in fig.27 sunt
prezentate solutii constructive de segmenti de ungere (segmenti raclori).
In general segmentii sunt construiti din fonta; in unele cazuri cand fonta nu satisface
conditia de rezistenta mecanica se utilizeaza otelul.
Ca sa poata fi montati in canalele de pe piston segmentii au forma unui inel taiat. In fig.28
sunt prezentate variantele constructive de prelucrare a capetelor segmentilor. Varianta cea mai
utilizata este cu capetele prelucrate drept datorita simplitatii executiei. Solutia cu sectionarea
capetelor inclinat la 45o/(30o) reduce spatiul prin care au loc scapari de gaze, iar varianta cu capetele
suprapuse imbunatateste si mai mult etansarea, dar este mai putin utilizata datorita dificultatilor de
prelucrare.
25
Fig.29 - Solutii constructive de expandor: a)-expandor cu arc spiroidal; b)- expandor poligonal;
c)- expandor special care asigura simultan apasarea radiala si axiala a inelelor de otel ale
segmentului
26
- bol flotant atunci cnd bolul este liber att n piciorul bielei ct i n umerii
pistonului n timpul funcionrii motorului
- bol fix n piciorul bielei - bolul este liber n umerii pistonului
- bolul fix n umerii pistonului - bolul este liber n piciorul bielei.
Solutia cu bol flotant are avantajele:
- n funcionare bolul se poate roti, ceea ce are drept consecin uniformizarea si
reducerea uzurii lui deoarece se micoreaz viteza relativ dintre bol i umerii
pistonului, pe de o parte i dintre bol i piciorul bielei, pe de alt parte
- att n umerii pistonului, ct i n piciorul bielei se formeaz un film de ulei care
amortizeaz ocurile produse n timpul funcionrii
- axul se poate dilata liber i nu apar tensiuni de natur termic.
Solutia are insa si dezavantaje:
- boltul trebuie asigurat axial, fie prin inele de siguran, fie prin dopuri din material
moale (care s nu zgrie cilindrul), fig.30
- montajul special al bolului (mai ales la pistoanele din aliaje uoare: pentru a se realiza
un joc convenabil la cald, bolul se monteaz cu strngere n umerii pistonului; aceast
strngere introduce tensiuni cu att mai mari cu ct alezajul, deci i dimensiunile
bolului, sunt mai mari).
- reducerea lungimii n piciorul bielei unde se pot admite presiuni mai mari (nu se mai
pune problema existenei filmului de ulei ntre bol i picior, pentru c bolul este fix n
piciorul bielei); ca urmare ncrcarea umerilor pistonului va fi mai mic i se vor
micora i tensiunile de ncovoiere;
- reducerea dezaxarii bielei fata de solutia cu bolt flotant unde se cumuleaza dezaxarile
din ambele imbinari
- nu mai sunt necesare sigurane pentru impiedicarea deplasarii axiale.
Dezavantaj:
- este necesar ca axul s fie liber n umeri chiar de la montaj, ceea ce ar putea duce la
necesitatea adoptarii unui joc mai mare in aceasta zona si la funcionarea ansamblului
piston-bol cu oc
- uzura mai pronuntata pe o singura directie pentru ca boltul nu se poate roti complet.
Solutia se utilizeaz cu predilecie n cazul MAS cu alezaje reduse.
A treia metod bol fix n umerii pistonului necesta fixarea n umerii pistonului la un
capat pentru a permite dilatarea libera.
Solutia nu este putin utilizata la motoarele cu aprindere prin scanteie de autovehicule.
Boltul are forma tubulara pentru reducerea masei. In fig.31 sunt prezentate solutii
constructive ale boltului.
Cea mai simpl form de bol este cea cilindric cu orificiu interior, de asemenea cilindric,
fig.31,a. La motoarele rapide orificiul interior se poate profila pentru a micora i mai mult masa,
dar care s asigure n acelai timp rezistena necesar la solicitrile la care este supus, ca urmare se
obine o grind de egal rezisten, fig.31,b...e. Prelucrarea orificiului interior se executa fie n
trepte, fie evazat spre capete sau pe toata lungimea.
Biela
Biela transmite forta de presiune a gazelor de la piston la arborele cotit si serveste la
transformarea miscarii alternative de translatie a pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit.
In fig.32 se prezinta partile componente ale bielei. Piciorul bielei are forma unui tub si se
racordeaza la corpul bielei. Daca boltul este montat cu joc in piciorul bielei este prevazuta o bucsa
din bronz asamblata prin fretare. Cand boltul este uns prin stropire, pentru facilitarea accesului
uleiului in articulatia cu boltul in piciorul bielei este prevazut un orificiu sau o frezare. Daca
ungerea se face sub presiune se practica un canal prin corpul bielei prin care uleiul este adus la
picior. In acest caz, daca, este necesara racirea pistonului, in piciorul bielei este prevazut un
pulverizator prin care jeturile de ulei sunt directionate spre capul pistonului.
transversala a corpului bielei este de forma unui dublu T cu talpile paralele cu planul de incastrare,
fig.33b. Acest profil se obtine prin forjare in matrita.
masa redusa
30
31
Arborele cotit este alcatuit dintr-un numar de coturi egal cu numarul cilindrilor la motorul in
linie si cu jumatate din numarul cilindrilor la motoarele in V. In fig.36 sunt prezentate partile
componente ale unui arbore cotit pentru un motor cu 4 cilindri in linie. Arborele cotit se reazema pe
fusurile paliere 1 in lagarele din carter. Fiecare cot este alcatuit din doua brate 3 si un fus maneton 2
pe care se articuleaza biela. In unele cazuri pe bratele arborelui cotit sunt prevazute contragreutati 4.
32
GM-Automotive Engineering
January 2000
34