CAPITOLUL VI mul proteinelor si nucleotidelor TEMA 21 Metabolismul proteinelor simple. Digestia si absorbtia proteinelor, Putrefactia proteinelor in intestin |. Tripsina prezinta specificitate pentru lewaturile peptidice in care sunt implicate gruparile carboxil ale aminoacizilor bazici - lizinei gi Actiunea hidroliticd a chimotripsinei se manifesta indeosebi asupra legaturilor peptidice in care sunt implicate gruparile carboxil ale fenilalanine, tirozinei sau triptofamutui Pepsina prezinté specificitate pentru legaturile peptidice, formate de sgrupatile aminice ale fenilalaninei,tiozinei si triptofanului Carboxipeptidaza A poseda specificitate pentru aminoacizii C-terminali aromatici si pentru aminoacizii C-terminali bazici. Aminopeptidaza scindeaza hidrolitie aminoacizii N-terminali 2. Proteinele de ori Valoare biologics proportii apropiate de compozitia in aminoacizi a proteinelor tisulare. Proteinele vegetale (zeina din porumb, glutenina si gliadina din griv) au valoare biologic& mult mai redusd decit cele animale, intrucit in ele lipsese ‘unul sau cifiva aminoacizi esenfali (de exemplu, proteinele porumbului contin putina liz), 3. in componenfa proteinelor intra 20 de aminoacizi diferi acestor biomolecule poate fi efectuatt numai de catre plante si de unele speci de microorganisme. Omul si alte animale pe parcursul evolutiei au pierdut eapacitatea de a sintetiza opt aminoacizi pe care nu ii pot obfine decit prin aport exogen. Acestea sunt aminoacizii esentiali (sau indispensabili): ‘alina, eucina, izoleucina,lizna, metionina, treonina, fenilalanina si triptofanul Doi aminoacizi, histidina si arginina, sunt indispensabili pentru organismele in crestere gi sunt numiti aminoacizi semiesentiali. Ceitalfi 10 aminoacizi: alanina, alicina, serina, tirozina, cisteina, prolina, aspartatul, asparagina, glutamatul si glutamina pot fi objinuti prin sinteza si deci sunt aminoacizi neesentiali Gispensabili), jinteza tuturor 2154, Tripsina, chimotripsina, elastaza si carboxipeptidaza. Aminopeptidaza este elaborati de intestin, iar renina (sau lab-fermentul) - de stomac si actiunea ei consti in coagulares laptelui 5. Tripsina participa la activarea urmatoarelor proenzime: chimottip- sinogenului, proelastazei si procarboxipeptidazei. 6, Putrefactia proteinelor prezint& procesul de degradare a aminoacizilor sub influenta enzimelor microorganismelor din intestinul gros. in urma putrefactiei se formeaza produsi toxici (de exemplu, din tirozing se formeaza erezol yi fenol, din triptofan - seatol yi indo). Detoxifierea acestor prodisi are loc in ficat prin procesul de conjugare cu acidul sulfuric (forma activa ~3-fosfoadenozin-S’-fosfosulfat) si cu acidul glucuronic (forma activa - acidul UDP-glucuronic) in prezenfa enzimelor specifice arilsulfotransferazei si respectiv UDP-glucuroniltransferazei sin rezultat se formeaz acizi conjugati netoxici (de exemplu, fenolsulfat, in doxilsulfat, etc.) care sunt excretafi din organism cu urina. CH,;—CH—COOH CH; { | > Ni- Ni > NIL ‘Triptofan Scatol OH Ol ! Ow + Ho i ar ne i Indol Indoxil 0! 216O—SOsH NH + j'5'Adenozildifosfat Indoxisulfat 7. Indicanul prezint& sarea de potasiu a indoxilsulfatului. Cresterea ‘concentratiei de indican in singe si urind indica o intensificare a procesului de putrefactie a aminoacizilor in intestin, fenomen intinitin octuzia intestinala, 8, Valoarea biologicé a proteinei este determinaté de componenta aminoacidicd. Pentru aceasta, proteina este supusi hidrolizei, apoi se determina compozitia aminoacida a proteinei si se compari cu standardul - proteina obtinuta din lapte sau ova. TEMA 22 ‘Metabolismul intermediar al aminoacizilor in tesuturi. Produsele finale ale metabolismului azotat 1a) Ala, Thr, Gly, Set. Cys + Piruvat L Acetil-CoA > ciclul Krebs t Acctoaceti T Phe, Tyr, Leu, Lys, Trp b) Arg, His, Gin, Pro > Glu > a- cetoglutarat > cielul Krebs ©) Met, Val, He > succinil - CoA > ciclul Krebs d) Phe, Tyr > fumarat > ciclul Krebs €) Asp, Asn > oxaloacetat > ciclul Krerbs 2. a) piruvat; b) or -cetoglutarat; c) oxaloacetat; d) c-cetoglutarat; €) fe~ nilpiruvat; )hidroxifenilpiravat. 3 CoA 217a) coon bin Glutaminsintetazi dy, ate +Ni CH—NH, \ COOH Glu » COOH cooH bn, appre ape ou, = conn | COOH ‘COOH ‘i cetoglutarat a iminoglutarat COOH ° COOH @- cetoglutarat 218 CO—NE,, “Hy bn, + ADP+ Pi+H’ CH—NH, boou Gin coon re R + | bt bag E30 Loon coon glutamat a-cetoacidul respectiv R ca —NH, COOH ‘aminoacidul corespunzitor°) on / HCO, + NH, + 2ATP > H.N-C-O-P=0 +2ADP+Pi ll \ OOH carbamoilfosfat 4) Carbamoilfosfatul se include in ciclul ureogenetic si deci amoniacul care se formeazi la dezaminarea aminoacizilor se transforma in ficat in uree e) inrinichi glutamina este scindata de c&tre glutaminaza: Glutamina + apa = Glutamat + NH,” (séruri de amoniu excretate cu urina) 4, Sinteza alaninei: coon én, t 4 CH; + CH; HH, I Li | c= H—NH | boon i coon CH Gu Piruvat o- Cetoglutarat Alanina Sinteza aspartatului Coon coon coon i SoH Ew § . CH, _AST + CH fee ae Ei fxn i oor I HH boon ©20! coon Glu Oxaloacetat = Cetoglutarat_—Aspartat 219Sinteza glutamatului NH, + @- Cetoglutarat + NADPH + H’ <> Glutamat + NADP" + H,0 Glutamat + NH," + ATP — ADP + Pi + Glutamind +H * 5. COOH Com Nis I CH, + » CH 2+ NH, + ATP I + i+ Ht ne fie wi AMP + Ppi + Ht —_ COOH Asp Asn 6) : NADPH +H NADP Glutamat slutamatsemialdehids © _H20 NADPH+H- a * > Pirolin - 5 - carboxitat Se Prolina » oH + NADPH+H" O> + ts + NADP + Seilalaninmonooridch MADE SHO Cts CH—COOH CH;—CH—COOH NH, An, Phe Tye ¢) Cisteina se sintetizeazd din metionina si serind. Metionin’ > Homocisteind; -CH, Homocisteing + Serin& — Cistationing; Cistationina + H,0 > Cisteina + Homoserina. 2204) CHy—OH goou 510 CH-NH, + FH, ===> GH: + N,N—CHy—FHy* H20 ‘oon “nna NH, —N‘N!metilentevahidrofotat Ser Gly » CHT O-PO3Ha + papa CH-OH \ ? boon 3 - fosfoglicerat CHy—O—PO3H, | Glutamat _0¢ -cetoglutarat —_—_ ° OOH = 3 - fosfopiravat CH,—O-PO;F) GHy-OH | —scu—nn, §2° Pi CH—NH, ‘00H \4 doox 3 - fosfoserind Serind 7.8) COOH < COOH a dy SOte abt, ie CH—NH, Bree | YCH:—NH) cooH Glu ‘y- aminobutirat 221cooH bu, ba, + ot CH-NH,|~° sioes cooH Glu Piruvat °) Coon H, NAD" NADH+H* bu, bn ‘OOH Gh 4) oo" =— I + CO. ao CH VitK CH-NH, toon Gu a a mo fom COOH COOH ce-cetoglutarat Ala 00H coon te ‘Hy dy, non bi dann “NB bo boou oon -iminoglutarat of cetoglutarat COOH bi—coon dn, u—Nn, toou + Carboxiglutamat 222°) COOH CO—NH, Ha ATP ADP+Pi CH) 7 NH, * bh Se | Ho” | CH—NH, CH—NH, oor boox Gu Gin Ba) (OOH goon Hy COOH CH, cooH ‘ Ip Gh, CHAN acy Gi to co “H, << canny, CH, toou toon doou toon a cetoghutarat Asp Gh Oxaloacetat by COOK COOH ATP AMP+PPi i HNH, tn NEY +NHy ‘ 2 fe “Hy Hy COOH CO—NH, Asp Asn ©) Aspartatul participa ati la sinteza nucleotidelor purinice, cftyi la sinteza de novo a nucleotidelor pirimidinice. N-1 din nucleul purinie provine din aspartat, aspartatul este sursa N-I si a atomilor de carbon (C,.C,.C, ) din ‘nucleutpirimidinic. Aspartatul este implicatin sinteza ureei si anume tn reactia de transformare acitruline! in acidul argininosuceinic. 223yh NH COOH GHs-NH—C=0 on, —Ne—b—n—dr CH) cooH, du, bn day ER AME? PP: cH + HANCCH cu, OOH H—NH, cH, une, out boon coon Citrulina Asp, Acid argininosuccinic ) Aspartatul nu se supune dezamindtii oxidative directe, dar dezaminarii indirecte sau procesului de transdezaminare, deci la inceput Asp se supune transamindri si glutamatul obfinut este supus dezaminairiidirecte. 9. a) Dezaminarea oxidativa a glutamatului este efectuata de enzima glutamatdehidrogenaza. ) Transaminaza hepatica catalizeazi reactia de transfer a grupiirii amino de la. un G-aminoacid la un a-cetoacid, dar nu transferul gruparii amino- de Taun aminoacid (alanina) Ia alt aminoacid (lizina). ¢) Transaminazele sunt piridoxalfosfat dependente, Coenzima preia giuparea aminick de la donator (aminoacid), transformindu-se iridoxaminfosfat, pe care 0 cedeaza apoi cetoacidului acceptor. ) sie) Pitidoxalfosfatul intr in reactie cu glutamanul sica urmare ghutamatul se transforma in o-cetoglutarat, iar piridoxalfosfatul in piridoxaminfosfat. Apoi piridoxaminfosfatul cedeaza gruparea amino- piruvatului si ca urmare se rege- nereazipiridoxalfosfatul, iar piruvatul se transforma in alanina. 10. In ciclul ureogenetic enzima ornitintranscarbamoilaza partici sinteza citrulinei din omnitina si carbamilfosfat: NH NH, bu, ne Oh dao’ dy, o~, bp Grew, ‘(OOH Carbamilfosfat Ornitinad Citrulina 224LL. Cresterea activitatii transaminazelor din serul sanguin se observa fn infarctul miocardic, hepatite si traume vaste ale mugchilor. 12. a) Aminele biogene se formeaza in urma decarboxilarii aminoacizilor sub influenfa decarboxilazelor aminoacizilor care utilizeaz& drept cocnziméi piridoxalfostatul b) Aminele biogene sunt substanfe farmacologic active care exerci influent’ variatd asupra functilorfiziologice ale organismului ©) Histamina - produsul decarboxitarii histidinei - posed diverse actiuni biologice (actiune vasodilatatoare, creste influxul de leucocite in focarul inflamator, participa la secretia confinutului de HC1 in stomac, joacdi rol im- portant in fenomenele de sensibilizare si desensibilizare ale organismului). 6) Serotonina - produsul decarboxilri 5-hidroxitriptofamului ~in afar de acfiune vasoconstrictoare este implicat in dezvoltarea alergiei, toxicozei gravidelor, sindromului carcinoid, diatezelor hemoragice. Serotoninaeste un ‘mediator al proceselor nervoase din SNC. ©) Acidul gama-aminobutiric posed acfiune inhibitorieasupraactvitii SNC. TEMA 23 Particularitatile metabolismului unor aminoacizi 1.Amoniacul se formeazi la: 1) dezaminarea indirect a aminoacizilor: aspartat + a-eetoglutarat <=> oxaloacetat + glutamat glutamat —___» iminoglutarat. —__p a-cetoglutarat NAD NADH +H’ 420 NHs ») dezaminarea oxidativa a glutamatului glutamat- ——> iminoglutarat ———> o-cetoglutarat ao™ NAD NADH +H) #20 NH ©) dezaminarea glutaminei slutaminazi glutaming <> lutamat H,0 NH; 225d) dezaminarea bazelor purinice si pirimidinice: citozing —____ uracil ao™ H,O NHy adenin). ————> hipoxantina aM H;0 -NHy ‘NH, ) Noradrenalina > Normetanefrina\_% Acidul 3-metoxi-4-hidroxi- ‘mandelic. 2. CH, - NH) CH,OH ‘ doo 1 NN®- CHa FH.+ #0 <= cH _NH+ FAL | COOH Glicina Serind by NH i? a Ge NH 1. To ees —_— @ + CH-NH, Ib )s HI 4, OOH bunny « CHa-NH Hh ae doo Coon Arginini §——Glieind Guanidil-acetat _ Omnitind i das, COOH boon Glicociamina Creatin’ 226©) Glicina este sursa atomilorN,, C, si C, ale inelului purinic, poor foun pret ee gH oh CH,—NH; HS-CoA CO; CH, 4 7 3 2 I er ee ee a eo Glicind Beaminolevulinat- C=O =O sintetaza S—CoA CH—NH, bint (00H Succinil-CoA Acidul o-amino- S-aminolevulinat Becetoadipic °) CHNH, +HSCoa| * wm * HSCoA boon SF 00H 10—S—CoA CO—NH—CH,—COOH Acidul benzoic Benzoil-CoA +Glicina _Acidul hipurie 3.8) CH;—0—CO-R; CH,-O0-CO-R, CH-O—CO-R, Sein CMP CH—-O—CO—Re tee-o- cop éi,-0-po-0-c,-H-CooH OH NH, CDP- diglicerat Fosfatidilserina b) Gar OH CO; CH—NH, V4 H,N—CH,—CH,—OH | pe COOH Serind Etanolamina_ (Sau fosfatidilserind) > (sau fosfatidiletanolamind) 227° H;—OH CH; CH; CH, serindehidrataza | > >. =] once 1H—NH. =NH =0 eee c 2 5 o™ 7 6 coon H,0 COOH coou I COOH Serina Piruvat a ig —OH _ CcH-NH Ho -NH, FHNH Ns 0 + 1,0 COOH FH, N, N-metilen-FH ,COOH Serina Glicina °) ATP. ADP OH | Proteina ~ Ser—- OH Proteind ~ Ser-O-P=0 OH Proteini Fosfoproteida 4.2) CH;—SH HS—CH Hy—S — S—CH, -2He CH-NH, + CH—NH) === CH-NH, + CH—NH, COOH COOH COOH COOH Cisteina Cistina b) Glutationul (G- SH) prezinta tripeptidul y-glutamil-cisteinil-glicina, ° CH;—-SH CH, cH, CH; 7 cisteindisulthidrazall, ° Ta CH-NH, > C—NH, =—> C=NH ——> C=0 c™ COOH hs COOK COOH {9 NH,COOH Cisteina Piruvat 2284) CH)—SH CH—NH, “O02 s—cH—CH-NH, COOH Cisteina Cisteamina ° Gis sH a GHTSOH gmso ginny Ole Cnty Od COOH COOH Cisteina Acidul cisteinic ‘Taurina 5,S-Adenozilmetionina (SAM) este forma activa a metioninei sise obtine din metionina i ATP; participa la diverse reactii de metilare. a) Transformarea fosfatidiletanolaminelor in fosfatidilcotine (lecitine): CHy-0-CO-R, CHy-O-CO-R, 1 3.SAM, f CH-O-CO-R, GH-o-co-k, Sanne 7 h0-F0-0-C- ct! yom pooch: NE OH OH * Fosfatidiletanolamina Fosfatidilcolina b) guanidilacetat + s-adenozilmetionina > creatina + s-adenozilho- mocisteind (SANC). ©) La sinteza timinei (mai exact a dTMP ) participa N°,N"-CH,-FH, UMP +N°.N". metilentetrahidrofolat > dTMP + dihidrofolat 4 OH On on , OH SAM +SAHC CH—OH CH—OH Hy—NF d,—NH—cH, Noradrenalina Adrenalina 229Nicotinamida N-metilnicotinamida 6, Glutamina transtormindu-se in acid glutaminic, cedeazA prin deza- minare gruparea - NH, utilizata la sinteza nucleotidelor purinice si piri- midinice, la sinteza carbamoilfosfatului, la sinteza NAD-ului si amino- zaharidelor. 7. Titozina serveste ca precursor in sinteza hormonilor tiroidieni (tiroxinei si triiodtironinei), catecolaminelor (noradrenalina i adrenalina) si pigmentului melanin’. Serotonina este produsul decarboxilarii 5- hidroxitriptofanului, fenilalanina este un aminoacid esential din care se formeaza la hidroxilare tirozina, 8. Defecte in metabolismul unor aminoacizi si consecintele acestora: Denumirea afectiunii Cauze si forma de manifestare Fenileetonuria Absenta fenilalaninhidroxilazei. Fenilalanina >Fenilpiruvat si Fenillactat, produsi toxici pentru creier. Intitzierea dezvoltirii mintale. Aleaptonuria Absenta homogentizatoxidazei, Homogen- tizatul se elimina prin urina si in contact ew aerul formeaza un pigment negru Albinismul Lipsa ti rea tirozinei pentru formarea melaninei Parul si pielea nu sunt colorate. Boala urinei cu miros de arjar Absenta w-cetoaciddehidrogenazei, leucina, izoleucina si valina se elimina prin urind alaturi de cetoacizii corespunzatori (care dau mirosul caracteristic). 230Boala Hartnup Absorbtie defectuoasa a triptofanului Cantititi mari de triptofan sunt expuse ac- fiunei florei microbiene ceca ce duce la for- marea si excretia de compusi indolici (indo- Tilacetat, indican), 9, 2Aspartat + 2 c-cetoglutarat + 2 GTP+2ATP + 4H,0+2NADH +24" Glucozi + 2glutamat + 2CO, + 2ADP + 2GDP + 2NAD* + 4H,PO, 10. Aspartat + CO, + NH," + 3ATP + 3H,O > Oxaloacetat + uree + +2ADP + IAMP + 4H,PO, + NADH + H” 11, Glucozi + 2glutamat + 2ADP + AMP + 4H.PO, + NAD‘ > >2Alanind +2 o-cetoglutarat + 2ATP + 2NADH + 2H" + 2H,0. 12, Nivelul constant de ATP este mentinut datorita reformarii ATP-ului prin reactia catalizata de CPK: ADP + creatin-fosfat ——————> ATP + creatind. Creatininfosfokinaza TEMA 24 Metabolismul nucleotidelor. Chimia si metabolismul cromoproteidelor A | Glicina Aspartat Ny Ce, wo 3510) i! To cg AN iN -metenil -tetrhidrofolat o ” AS CONES ‘0 N- formil tetrahidrofolat lutamina 2, a) condensarea bazei purinice cu PRPP; PRPP>PRI Adenina AMP Adeninfosforiboziltransferaz 231PRPP pi Guaninas GMP Guaninfosforiboziltransferazi ) Incorporarea purinei in nucleotid in doug etape: I. Riboza 1-P + adenina —> adenozina + P; ATP. ADP 2. Adenozins —-— > AMP adenozinkinaz 3, timidilatsintetaza EE ADN ‘N‘.N'°-metilen-FH,—> H,-folat-5-fluordezoxiuridilatul este analogul struc- tural al acidului timidilic. fo ° NY cs NZ Is aR—P 5-Fluor-dUMP inhiba timidilatsintetaza si astfel blocheaza sinteza ADN-ului, 4. NADPH+H NADP* — NADPH+H* NADP pas a ae lili Acid folic Folatreductaza dihidrofolat dihidrofolatreductaza tetrahidrofolat ——> NiN"-metilen-FH, Metotrexatul (10-metilaminopterina) este analogul structural al acidului folic si inhiba dihidrofolatreductaza. Inhibitia dihidrofolatreductazei nu permite formarea tetrahidrofolatului si, deci, si a N°,N'°- metilen-FH, necesar in sinteza dTMP. intrucit sinteza ADN-ului este limitat’ de deficitul de TMP scade sinteza de ADN, diviziunea celulara si eresterea 2325. Azaserina este un inhibitor al enzimelor care participa la transferul ‘gruparii amido- de la glutamind la un oarecare acceptor, POC oH agp ampP OC H fT vy — H OM eosforiboriipirofostat oe OH simtetaza bee bg Riboza-S-P 5-P-ribozil-I-pirofosfat is P—O—H,C NH, AMP: Ho H/| ——>IMP cue fosforibozifpirofosfat =H H glutamilamidotransferaza OH On S-fosforibozil-B,1-amina ‘Deoarece azaserina inhiba fosforibozilpirofosfatglutamilamidotransferaza, incelule se acumuleaza 5-fosforibozil-I-pirofosfatul. 6. dUMP + serina + NADPH + H’ > dTMP + gl 11,0 "7.N, 9 NH,’ Glutamat ~ Serina — Glicina > b-Aminolevulinat > — Porfobilinogen — Hem. 8.a) 16400 g/mol; a) in molecula de hemoglobina se contin 4 atomi de fier. ‘a bolnay se poate presupune icterul hemolitic in baza nivelului inalt de bilirubind indirect in singe gicresterii continutului de pigmentibiliar in fecale si urin’. 1a + NADP” +