FICATUL I SECREIA

BILIAR

FICATUL I SECREIA
BILIAR

Ficatul
Ficatul e o important gland anex a tubului digestiv, cu structur si functii extrem
de complexe. Ficatul omului este un organ de culoarea roie-nchis, ce
cntrete 1 - 1,5 kg, fiind cel mai greu organ al corpului uman.(dup piele )
Acesta este situat n partea superioar a abdomenului, sub diafragm.Rolurile
sale sunt
1.Digestiv-secreia bilei
2.Excretor prin bil elimin medicamente,substane iodate,colorani i alte
chimicale exogene,dar i produi endogeni-bilirubin,steroizi etc
3.Hematopoetic-perioada embriofetal.
4.Rezervor volemic n jur de 1,2l snge se afl n ficat.
5.n termoreglare- metabolismul su intens genereaz cldur
6.Sediu important al sintezei proteice(albumine,fibrinogen,globuline)
7.Detoxifierea organismului- de ex. prin conjugarea cu acid glicuronic
8.n echilibrul hidroelectrolitic-osmoreceptori hepatici
9.Depozit de vitamine-A,K,B1 dar i de glicogen pentru glicemie.
10.Metabolic-n toate metabolismele(ciclul ureei,NGG).11.Endocrin(IGF
4

Roluri metabolice ale ficatului

Principale proteine serice produse de ficat

Funcia antitoxic a ficatului

Structura ficatului

Ficatul are n arhitectura sa 2 paturi vasculare ce primesc 1) sange

arterial(A.H-30-40%)i 2)snge venos din VP(60-70%).ficatul are 4
tipuri celulare importante-1)hepatocite 2)celule endoteliale3)celulele
Kupffer(sistem monocitomacrofagic) i celulele stelate (Ito,lipocite)

Unitatea structural de baz-Lobulul clasic hepatic

Lobulul form poligonal, cu lungimea de civa milimetri i cu
diametrul de 0.8x2 mm,profil hexagonal ce conine teancuri de
cordoane anastomozate de hepatocite.Lobulul e delimitat de ali
lobuli de circa 6 spaii(arii)portale (canale portale)periferice.
Lobulii clasici sunt centrai de venule relativ largi numite vene centrale( sau centrolobulare)n care dreneaz capilarele sinusoide.

11

13

14

Acinul hepatic este poriunea de parenchim n form de

Diamant irigat de o ven portal terminal i de o arter
Hepatic terrminal care dreneaz ntr-o ven hepatic
Terminal .Sunt 3 zone n funcie de distana de triad.

Zonele metabolice ale acinilor portali.Rappaport a

propus zonarea acinului.Hepatocitele apropiate periportale din zona I
primesc sngele cel mai bogat n O2 i nutrieni i sunt cele mai
rezistente i se regenereaz primele.Cele din zonele
II,III(pericentrale),nu

Irigaia lobulilor i acinilor portali-Sngele din venulele

portale i arteriolele hepatice se combin n reeaua complex a
capilarelor sinusoide.Sngele de aici converge n venule terminale
hepatice(venule centrale,centrolobulare) care se unesc n venele hepatice

Fluxul sanguin din

ficat - controlat de
un sistem complex
de sfinctere - situate
nainte de vasele
sinusoide, n venele
centrale sau n cele
sublobulare

18

Bila

19

Canaliculele biliare se formeaz la nivelul jonciunii interhepatocitare ca spaii tubulare

Sunt poriunile iniiale ale sistemului biliar cu diametrul de 1-2 microni i pereii din
membranele hepatocitare.La periferia lobulului hepatic apar ducte biliare mici(Hering)
sau canale Hering mrginite de un epiteliu din celule cuboide,apoi ductele biliare mici
dreneaz n ductele biliare portale din spaiile portale..Fluxul biliar e invers.

20

Rolul vezicii biliare

(VB)
Depoziteaz bila n cursul perioadelor interdigestive
VB are un volum de 30 60 ml
Capacitatea de depozitare a VB atinge 450 ml de

bil (secreia din 12 ore) = concentrare de 5 20 de

ori.

Acidifierea prin schimbtor Na+/H+ solubilizeaz

Ca++

21

Din vezicula
biliara, bila
este apoi
eliminata
intermitent in
timpul
digestiei prin
canalul
coledoc in
intestin, in
urma
contractiei
veziculare si a
relaxarii
sfincterului
22
Oddi.

BILA

secretata de celulele parenchimatoase n mod

continuu.
se formeaza n canaliculele intercelulare hepatice

ajunge apoi n ductele biliare si n ductul hepatic.

23

Proprietaile bilei
Secretie pe 24 ore: 800 - 1000 ml
Gust: amar
Miros: aparte
Culoare: variabila
Densitatea: 1010 1035 (data de prezenta

mucusului)
pH bilei din ductul coledoc: 7,8 8
pH bilei din vezica biliara: 6 7
Nu este un suc digestiv propriu-zis i nu
conine enzime, cu excepia fosfatazei
alcaline, ce se excret prin bila.
24

25

26

Formarea bilei
Functia biligenetica a ficatului (de formare a bilei)
rezulta din importante deosebiri dintre compozitia
plasmei si a bilei;

27

28

Constituentii principali ai bilei

acizii biliari
pigmentii biliari
colesterol
lecitina
acizi grasi
mucina
substante anorganice: cloruri de Na,K,Ca;

bicarbonati
fosfati;

29

30

Etapele secreiei biliare

Secretia biliar ca o secretie activ,

realizat cu consum energetic, care are loc

la nivelul hepatocitului.

Secretia ductal
Secretia hepatocitului
Transportul independent de sodiu este

realizat prin difuziune facilitat

31

Mecanismele de secretie a bilei

Se realizeaza prin:

1. filtrare, proporional cu debitul sangvin

hepatic (glucoz,ap,sruri,K,Cl)
2. secreie activ cu consum de energie (acizi
biliari, sruri biliare)
3. secreie-absorbie (ap,Na, Cl) n ductele i
canalele interlobulare.

32

In functie de locul de recoltare se

disting 3 tipuri de bila :
Bila duodeno-coledociana recoltata din
duoden
Bila veziculara (coledociana) recoltata din
vezica biliara
Bila hepatica

33

Bila hepatica:
97% apa,ph 5,7-8,6,,izotona(300mosm/l)
3% reziduu uscat

- substante anorganice: clorura de sodiu,

clorura de potasiu;
- substante organice; acizi biliari,SB, pigmenti
biliari, colesterol, fosfolipide, mucina, lecitina
-contine acizi biliari ~ 0,2 0,7g/dL

34

Bila veziculara:
89% apa(reabsorbtie de apa)-16% pe ora
11% reziduu uscat

- substante anorganice: clorura de sodiu,

clorura de potasiu;Secretie de cationi-Na,K,Ca si
mucus;absorbtie de anioni(Cl,HCO3)
- substante organice: acizi biliari, mucina,
pigmenti biliari, colesterol, lecitina.
35

Acizii biliari
sunt principalii componenti ai bilei ;
sintetizati in hepatocit atat din colesterolul

*exogen (alimentar)
*endogen (rezultat din celulele hepatice);
secretati in bila de-a lungul canaliculilor biliari

36

37

Acizii biliari :

*acidul colic (AC)

*acidul chenodezoxicolic (ACDC)
*acidul dezoxicolic (ADC)
*acidul litocolic (ALC)
din AC ADC
din ACDC ALC
38

Absorbtia intestinala a acizilor biliari si

Circuitul hepato-entero-hepatic
Se absorb din intestin in proportie de 98% in circulatia
porta, activ si pasiv.

a). Absorbtia activa:

b).Absorbtia pasiva:

39

Circuitul hepato-enterohepatic

40

Circuitul enterohepatic al SB
94% din SB sunt recirculate prin

reabsorbie n sngele portal(~2.5 g SB/zi):

~1/2 prin difuzie n poriunea
superioar a intestinului subire
~1/2 prin proces de transport
activ la nivelul ileonului teriminal

41

42

Circuitul hepato-enterohepatic al acizilor biliari

43

Rolul acizilor biliari

- rol in digestia si absorbtia lipidelor ;
- participa la formarea de micelii ;
- absorbtia vitaminelor liposolubile ;

- absorbtia colesterolului ;
- rol coleretic (de stimulare a
secretiei biliare) ;
44

45

In miceliile mixte,la o concentratie micelara

critica,miceliile sunt compuse din SB(AB),si lipide mixte
Facizi cu lant lung ,MAG,LizoPL si colesterol.In miezFA,MAG,Colesterol.

46

Pigmentii biliari

Reprezentati de:
bilirubina 300mg/zi
biliverdina (in cantitate mica)

.
47

48

Colesterolul
constituie 4% din substantele solide ale bilei;
sub forma libera, neesterificata;
provine din :

*colesterolul alimentar (exogen)

* prin sinteza hepatica (endogen)
Este solubilizat in prezenta SB si a fosfolipidelor ca un
component micelar.Raport 20/1.statinele inhiba productia
O parte are circuit enterohepatic,alta parte in scaun ca un
compus coprostanol
49

Fosfolipidele
Fosfolipidele reprezinta aproximativ 20%

din lipidele biliare.

Hepatocitele secreta fosfolipide, in

principal lecitine(96%) Sunt

amfifile.1mol de SB solubilizeaza 2moli
de lecitina.Nu au circuit HepatoEHepatic

50

51

Concentrarea si depozitarea bilei in vezica biliara

Vezica biliar concentreaz bila prin absorbia Na+, CI-,

HCO3- i apei din bil astfel nct acizii biliari se pot

concentra de 5 pn la 20 de ori.
K+ este concentrat in bila cand apa se absoarbe si apoi
este absorbit prin difuziune, fara consum de energie ;
absorbtia Na+ este principalul proces in concentrarea bilei
;
Cl-, HCO3- se absorb pentru a mentine
electroneutralitatea solutiei ;

52

Evacuarea vezicii biliare

bila este secretata continuu, dar este eliminata in

intestin doar in perioadele digestive ;

stimulul cel mai puternic care realizeaza

evacuarea bilei este colecistokinina. Ea este

eliberata de mucoasa duodenala ca raspuns la
prezenta produsilor de digestie lipidica in
duoden ;

53

Golirea V.B.
Etap cefalic si gastric a digestiei
La aproximativ 30 min dup ingestia
alimentelor, cnd lipidele (acizii grai)
ajung n duoden secreie major.
Mecanisme ale golirii V.B:
- contracii ritmice ale peretelui V.B
- relaxare simultan a sfincterului Oddi

54

Golirea V.B.
Stimuli ai contraciei V.B:

- CCK (major): secretat de celulele I din

duoden, n
prezena lipidelor
- terminaii nervoase colinergice secretorii,
ale vagului i ale sistemului nervos enteric
Stimuli ai relaxrii sfincterului Oddi:
- CCK + undele de relaxare peristaltic cu
originea nV.B
Golirea V.B. este nesemnificativ n lipsa
lipidelor i complet la o or dup ingestia
important de lipide.
55

Reglarea secretiei si excretiei biliare:

- secretia si excretia sunt procese conjugate, reglate
neuro-umoral ;
- secretia biliara este un proces continuu ;
- excretia bilei din vezica biliara este un proces
intermitent, conditionat de prezenta alimentelor ;

Factori coleretici

= agenti care stimuleaza secretia

bilei de catre ficat si cresc astfel fluxul biliar ;

56

57

Reglarea secretiei biliare prin factori

coleretici

58

Reglarea secretiei biliare prin factori

coleretici
- gastrina (hormon digestiv secretat de

mucoasa gastrica din regiunea pilorica a

stomacului; secretia sa este stimulata de
prezenta alimentelor; are rol important in
procesul de secretie gastrica, determinand
producerea de acid clorhidric in urma
excitarii celulelor parietale ale glandelor
fundice gastrice stimuleaza secretia de acizi
biliari prin stimularea secretiei de secretina .
hormonii steroizi au efect anticoleretic
59

Reglarea secretiei biliare prin factori colagogi

Mecanismul nervos este de importanta redusa:

Parasimpaticul stimuleaza contractia vezicii

biliare, relaxand sfincterul Oddi ;
Simpaticul relaxeaza vezica biliara, contracta
sfinterul Oddi
Mecanismul umoral
colecistokinina actioneaza direct asupra musculaturii
netede a vezicii biliare ;
- gastrina are actiune colecistokinetica redusa ;
- secretina potenteaza actiunea colecistokininei ;
- evacuarea optima a bilei se face daca sfincterul Oddi
se
relaxeaza
inaintea
contractiei
vezicii
biliare
60

Implicaii clinice
1.Calculii

biliari

61

Formarea calculilor biliari

n condiii anormale colesterolul poate precipita
formnd calculi:
1. Absorbie crescut de ap n VB
2. Absorbie crescut de SB i lecitin din VB
3. Cresterea secreiei de colesterol n
bil(diet bogat n lipide)
4. Inflamaia epiteliului VB
(n infeciile cronice se produc modificri n
caracteristicile absorbiei la nivelul mucoasei
VB =absorbie excesiv de ap si SB,
concentrarea colesterolului cu precipitare =
cristale de colesterol)
62

2. Icterele
cand concentratia plasmatica

a bilirubinei creste peste 2 mg

% ml plasma = icter
acumularea bilirubinei in
sclere, tegument si mucoase
imprima acestora o culoare
galbena.
63

Cauzele icterului :

64

A.

Icterul prehepatic

B.

Icterul hepatic

C.

Icterul posthepatic

Cauzele icterului
A. Icterul

prehepatic(hemolitic):

- produs prin cresterea hemolizei.

- produce o crestere masiv a
bilirubinei neconjugate(indirecte).

65

B. Icterul hepatic
produs prin:

- leziune a celulei hepatice produs prin

substane toxice sau
prin
inflamaie
(hepatite)
cu
tulburarea transportului i
conjugrii de bilirubin;
- absen total sau lips de glucuronil
transferaz la adult (boala lui Gilbert) sau
o deficien a mecanismului de
glucuronoconjugare n icterul grav al nou
nscutului;
- o inhibiie enzimatic a glucuronil
transferazei.
66

C. Icterul posthepatic(prin obstructie);

este datorat prezenei unui obstacol pe cile de

excreie ale bilei-; cum ar fi calculi biliari sau
tumori care provoac staz. Se caracterizeaz
printr-o cretere a concentraiei plasmatice de
bilirubm conjugat (direct) i a fosfatazei
alcaline (important pentru diagnostic).
Urina are aspect nchis iar fecalele sunt
decolorate,deoarece intestinul nu mai
primeste bilirubin ceea ce mpiedic
formarea de stercobilin.

67

68