UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAI

FACULTATEA DE ECONOMIE I ADMINISTRAREA

AFACERILOR

Specializarea: Finane Asigurri

Principii ale evalurii de pia i ale evalurii

contabile

Iai
2015

CUPRINS

Capitolul I. Aspecte generale privind activitatea de evaluare a

ntreprinderii.......................................................................................3
Capitolul II. Principiile de evaluare a ntreprinderii i implicaiile
acestora asupra gestiunii ntreprinderii............................................5
Capitolul III. Aspecte privind principiile evalurii contabile.......13
Concluzii.............................................................................................15
Bibliografie.........................................................................................16

Capitolul I. Aspecte generale privind activitatea de evaluare a ntreprinderii

Trecerea la economia de piata a adus cu sine adaptarea managementului la noile cerinte,
cunoaterea n timp real a datelor cu privire la performana ntreprinderii ct i anticiparea unor
evenimente economice viitore stfel nct decizi mngeril s pot fi lut n cuno tin de
cuz i n celi timp s elimine posibilitte declnrii unor riscuri ce pot fect negtiv
ctivitte viitore ntreprinderii. ceste nevoi stu l bz evlurii, recunoterii, prezentrii
i nlizei performnei ntreprinderii.
De regul, scopul evlurii const n determinre unei vlori, cre este necesr
beneficirului pentru primi o nume decizie. Procesul evlurii cointeresez diferite persone:
de l orgnele de stt pn l personele privte. n evlure ntreprinderii sunt cointereste
orgnele de control, structurile de conducere, orgnizii de creditre, compnii de sigurre,
orgnele fiscle, proprietrii ntreprinderii, investitorii etc.

Acionari
Statul
Investiii

Manageri
Evaluarea

Credit

Furnizorii
Firme de asigurri

Fig.1. Prile cointeresate n evaluarea afacerii

Evaluarea reprezint activitatea prin care se estimeaz valoarea de pia a unui bun, a unui grup
de active sau a totalitii activelor corporale i necorporale, indiferent dac acestea aparin unei
organizaii, unei ramuri economice sau distincte1.
Prin evaluare se reflect rezultatul unei judeci care se bazeaz pe apreciere, pe analize, calcule
sau expertize, stabilind valoarea afacerii (organizaiei, entitii) la un moment dat, msurarea
avuiei reale i a potenialului acesteia de a-i mri bogia n viitor.

1 Appraisal Institute. Evaluarea proprietatilor imobiliare, editia a doua canadiana, aparuta sub
egida ANEVAR, Bucuresti, 2004, pag. 3.2.-3.11.
3

Evaluarea ntreprinderii presupune i determinarea capacitii sale de a genera fluxuri de

numerar, de care va beneficia proprietarul organizaiei ntruct aceasta este un bun care la rndul
ei genereaz bunuri.
Evaluarea ntreprinderii, n ansamblul ei, este necesar pentru o multitudine de solicitri
i scopuri din care enumerm:

vnzarea-cumprarea ntreprinderii (afacerii);

vnzarea-cumprarea unei participaii la ntreprindere;

lichidarea unei companii;

fuziunea cu alte firme;

stabilirea bazei de impozitare pe proprietate;

scopuri legale precum: exproprieri, moteniri, litigii, pretenii legate de despgubiri,

dispute ntre acionari;

estimarea aportului n natur adus la constituirea unei alte ntreprinderi sau n cazul unei
asocieri temporare;

aprecierea cursului aciunii unei ntreprinderi cotate la burs;

estimarea eficienei economice reale a capitalului investit;

aprecierea managementului valorii firmei, etc.

Astzi, cerinele managementului valorii sau managementului prin valoare au fcut din valoarea
ntreprinderii un element cheie n orientarea tacticii i strategiei firmelor.
Tabelul 1.
Interdependena dintre destinaia evalurii i tipurile de valori apreciate
Destinaia evalurii
A ajuta cumprtorul / vnztorul potenial n determinarea

Tipul valorii
De pia

preului probabil
A determinata oportunitatea investiiilor
Asigurarea cererii pentru mprumuturi
Evaluarea patrimonial

Investiional
De gaj
De pia sau
oricare acceptat

Determinarea valorilor asigurate sau n cazul formulrii cerinelor

de legislaia fiscal
De asigurare

pentru bunurile pierdute sau deteriorate

Posibila lichidare (total sau parial) a ntreprinderii
De lichidare
Capitolu lI. Principiile de evaluare a ntreprinderii i implicaiile acestora asupra gestiunii
ntreprinderii
n literatura de specialitate, sunt i alte definiri i clasificri privind principiile evalurii,
ns la elaborarea raportului de evaluare trebuie avute n vedere transparena, consistena i
4

coerena aciunii de evaluare a firmei. Exista un set de principii incluse in fundamentele

evaluarii. Ele sunt, deopotriva, valabile in evaluarea proprietatilor imobiliare, a afacerilor sau
activelor necorporale. Cele mai importante principii de evaluare, sunt:
Principiul anticiparii: valoarea provine din beneficiile viitoare anticipate care urmeaza a
fi generate de proprietatea detinuta. Practic, presupune faptul c valoarea unei firme provine
din beneficiile viitoare anticipate care urmeaz s fie obinute din deinerea sau utilizarea unei
proprieti avnd n vedere starea pieelor internaionale, naionale, regionale sau locale la un
moment dt i evolui cestor n continure.
Pe pit este norml c investitorii s gndesc vlore mi degrb in functie de
beneficiile probbile si riscurile tste unui numit plsment de cpitl, dect in functie de
costul istoric su costul de recrere celei proprietti.
Principiul substitutiei (al preului): atunci cand pe piata sunt disponibile mai multe
bunuri similare cu preturi diferite, acela care are pretul cel mai mic se va epuiza primul.
Prctic, presupune c vlore trctiv unei ntreprinderi este determint de preul cel mi
mic n condiiile existenei mi multor proprieti. Form de mnifestre cestui principiu este
cunoscut din vit obisnuit, dr modul de nuntre in domeniul evlurii este putin diferit,
tinnd sem de complexitte propriettilor su fcerilor evlute cre incorporez mi multe
bunuri: un ctiv nu vlorez mi mult dect costul de inlocuire l tuturor prtilor sle
componente. cest principiu mentionez o lterntiv cu o utilitte su productivitte egl,
tinnd cont de fctorul timp. De exemplu in investitiile de ntur propriettilor imobilire se
presupune c un cumprtor re urmtorele trei vrinte:

s cumpere o propriette existent cu o utilitte egl cu ce in cuz. cest

reprezint bordre prin comprtie pe pit cu trnzctiile nteriore pentru
estim vlore de pit;

s cumpere un teren si s construisc pentru ve o propriette cu o utilitte

egl cu ce in cuz. cest constituie bz pentru bordre prin costuri
estimrii vlorii de pit;

s cumpere o propriette ce produce venituri de ceesi mrime si cu celesi

riscuri c si propriette in cuz. cest este bz bordrii prin venituri in
estimre vlorii de pit.

Principiul schimbrii: schimbre este rezulttul ctiunii legii cuz-efect. In czul

cest, schimbre constituie rezulttul reliei cuz-efect n cdrul forelor cre influenez
vlore proprietilor rele. Fctorii (interni i externi) cre cionez supr ntreprinderii
conduc l schimbri inevitbile cu implicii n modificre vlorii firmei.
Schimbrile cre pr in cdrul fortelor cre creez su influentez vlore (unei
proprietti su fceri) sunt continue, unele grdule ltele rpide. De exemplu, schimbre de
ctre guvern legii impozitului pe profit su de ctre bnc comercil rtei scontului,
flimentul unui competitor mjor etc. sunt schimbri cre u impct direct si rpid supr vlorii.
De semene, depreciere fizic su functionl ctivelor se incdrez in ctegori
schimbrilor cu impct grdul supr vlorii. Evlutorul incerc s cuprind in estimre s
schimbrile probbile le pietei su le propriettii, dr trebuie retinut c o estimre vlorii este
vlid dor l dt specifict in rport.
Principiul cererii si ofertei: pretul unei mrfi (proprietti) vriz direct dr nu neprt
si proportionl cu cerere si invers, dr nu neprt proportionl cu ofert.
tt de cunoscut lege cererii si ofertei este esentil si in estimre vlorii. tunci cnd
pe pit sunt oferite mi multe lterntive investitionle (obligtiuni, ctiuni, firme inchise,
unitti opertionle etc.) cre cumulez o ofert mi mre dect cerere solvbil, relizre
echilibrului cerere-ofert v determin scdere preturilor de vnzre.
Principiul contributiei: vlore unei prti componente unei proprietti/fceri
depinde de ct de mult contribuie cest l vlore intregului su de ct de mult reduce
vlore intregului bsent s. Deducem c cest principiu, const n cee c vlore unui
fctor de producie su unei pri componente proprietii depinde fie de mrime contribuiei
pe cre o re l vlore ntregului, fie de mrime cu cre se reduce vlore ntregului n
bsen cestui.
Este un principiu cre jut l intelegere clr devrului c nu tote costurile insemn
vlore si, de semene, permite estimre vlorii in czuri prticulre, cum r fi: divizre,
fuziune, recpitlizre etc. cest principiu pote fi interprett si prin estimre pierderii de
vlore tunci cnd un fctor de productie (su un component l su) lipseste. cest principiu
permite efecture unor corectii in czul comprtiei cu trnzctiile nteriore si totodt sigur
o bz pentru estimre uzurii dtorte unor lipsuri (deficiente) su plusuri le propriettii in
bordre prin costuri.
6

Principiul concurentei: preturile sunt sustinute si vlorile sunt stbilite printr-o continu
competitie si interctiune intre cumprtori, vnztori, ntreprenori si lti prticipnti pe pit
imobilir dr si pe lte piete de bunuri supuse evlurii si trnzctionbile pe piete
specifice(bunuri mobile,ctive finncire su intreprinderi).
Principiul echilibrului: sustine c vlore propriettii (imobilire dr nu numi cest)
i nstere si este mentinut tunci cnd se gseste in echilibru o serie de elemente contrstnte,
ntgonice su interctive. cest principiu se plic l reltiile dintre diverse componente le
unei proprietti, c si l relti dintre costurile de productie si productivitte respectivei
proprietti.
cest principiu se utilizez indeosebi in domeniul propriettilor imobilire. Propriette
imobilir tinge mximum de productivitte su ce mi bun utilizre, cnd fctorii de
productie (considerti de regul terenul, cpitlul, munc si mngementul), sunt in echilibru
reltiv.
Principiul celei mi bune utilizri:se utilizez cm in czul tuturor tipurilor de
proprietti,dr mi les l celor imobilire Inscopul evlurii pe pit, propriette r trebui
evlut

in

ipotez

celei

mi

bune

utilizri(CMBU). Principiul

celei

mi

bune

utilizri(CMBU) implic o utilizre legl, posibil si probbil propriettii imobilire cre ii

v d ce mi mre vlore in prezent,pstrndu-i utilitte.
Principiul conformittii:se utilizez de semene cu predilectie in evlure
propriettilor imobilire. O propriette imobilir tinge vlore mxim cnd este mplst
intr-un mediu coerent fizic, economic si socil su de utilizre comptibil si rmonios
terenului.
Principiul externlittii (fctorilor externi): cuprinde fctori ce nu tin de propriette
inssi si pot ve influente tt pozitive ct si negtive supr vlorii cestei. Dintre cesti
fctori sunt de mintit: ) tendintele socile; b) situti economic; c) reglementrile si
restrictiile impuse de stt; d) conditiile de mediu.
Principiile substitutiei, schimbrii, contributiei si l celei mi bune utilizri sunt
considerte cele mi importnte.
Estimre unei vlori rezonbile intreprinderii este in functie de experient si judect
bzt pe informre, dr e trebuie s se bzeze pe un fundment teoretic bine definit. Principiile
7

enumerte si nlizte pe scurt in continure u fost sintetizte din combinre teoriei

economice, stndrdelor de evlure intreprinderii, relittilor pietei dr si logicii bunului
simt2. n cele ce urmez, voi exemplific impctul principiilor de evlure supr gestiunii
ntreprinderii:
Principiul 1. Vlore intreprinderii este estimt l un numit moment dt si este
echivlent cu vlore prezent tuturor fluxurilor viitore nticipte cre deriv din dreptul
de propriette supr cpitlului firmei.
Vlore intreprinderii este orientt spre viitor. Cumprtorul nu isi insuseste trecutul, ci
cel mult prezentul si in specil viitorul. Pe o pit, investitorii nlizez intreprinderile pe bz
performntelor lor evidente de gener, dup cumprre, venituri su fluxuri finncire libere
tt din ctivitte de explotre (opertionl), ct si din fr explotrii.
C regul generl, cu ct este mi mre incertitudine referitore l performntele viitore
le intreprinderii, cu tt riscul perceput v fi mi mre si, prin urmre, vlore v fi mi mic.
In conditiile in cre vlore este cel mi probbil pret negocit intre vnztor si cumprtor, ir
cumprtorul chizitionez in fond, viitorul fcerii, respectiv vlore prezent (ctul)
tuturor cstigurilor nticipte cre deriv din propriette supr intreprinderii, este evident
orientre spre viitor procesului de evlure.
Principiul 2: tunci cnd vlore este definit c vlore ctulizt tuturor
castigurilor viitoare anticipate care deriva din dreptul de proprietate, valoarea are doua
componente distincte: comerciala (sau transferabila) si necomerciala (sau valoare pentru
proprietar).
Acest principiu, relativ simplu de exprimat, este uneori greu de cuantificat, pentru ca, asa
cum s-a aratat, o conditie importanta a manifestarii valorii este determinata de transferabilitatea
proprietatii si, deci, evaluatorul trebuie sa discearna si sa cuantifice valoarea netransferabila care
apartine proprietarului actual in virtutea atributelor sale personale, incluzand in valoarea de piata
doar valoarea comerciala (transferabila).
Principiul 3: Vlore este estimt l un numit moment de timp. E este, in functie de
informtiile cunoscute si previziunile fcute, numi l cel moment de timp.
Intreprindere c obiect l cercetrilor si prcticii economice (inclusiv l evlurii) este
pote ce mi propit de conceptul filosofic totul curge. Intreprinderile sunt in continu
2 Dumitru, Buctaru, Evaluri n economia de pia, Editura Tipo Moldova, Iai 2012, p. 21.
8

evolutie, c rezultt l vnzrii su cumprrii de ctive, linii de fbrictie, schimbrii

mngementului, modificrii rnjmentelor finncire, schimbrilor din rmur si situtiei
concurentile. Fiecre in prte si tote ceste schimbri influentez evoluti intreprinderii si
conduc l modificre vlorii ei. Prin urmre, vlore corespunde unui nume moment de timp3.
Principiul 4. Vlore ntreprinderii depinde direct de performn cestei de gener
n viitor fluxuri pozitive l dispozii proprietrilor, cu excepi czurilor cnd lichidre
conduce l o vlore mi mre.
n cdrul concepiei de continuitte ctivitii ntreprinderii, vlore este estimt prin
plicre unei rte de ctulizre decvte n condiiile legerii unor fluxuri finncire viitore
obinute dup plt impozitului pe profit. cceptnd c pi dictez rt de fructificre
cpitlului i c cest n cele mi multe czuri se fl ntr-un intervl reltiv restrns, este clr
c vlore unei ntreprinderi vriz direct proporionl cu performn ei de gener n viitor
fluxuri pozitive pentru remunerre cpitlului investitorilor. Logic nelegem c vlore
estimt pe principiul continuitii nu pote fi mi mic dect vlore de lichidre fcerii.
Principiul 5: Pit determin rt de fructificre cpitlului steptt de investitor.
Costul cpitlului su rt de fructificre cpitlului re un rol esentil in estimre
vlorii de pit intreprinderii. De semene, evlutorul trebuie s inteleg c l un numit
moment de timp, fortele pietei sunt cele cre determin rtele de fructificre cpitlului,
steptte de investitori. ceste forte sunt determinte indeosebi de:
conditiile economice generle, dr in mod deosebit rtele dobnzilor l creditele pe
termen scurt si lung;
situti echilibrului cerere-ofert pe pit investitiilor in generl si
intreprinderilor in specil;
ctegori de cumprtori de pe pit, motivti lor si filosofi de investitie
fiecrui dintre ei. Evident c fiecre ctegorie re steptri specifice referitore l
fructificre cpitlului si titudine lor v influent performntele generle le
pietei de cpitl.

3 Ifnescu A., Robu V., Anghel I. Evaluarea ntreprinderii. Bucureti: Tribuna economic, 2001
244 p.
9

Principiul 6. Cu ct este mi mre vlore ctivelor tngibile (estimt c vlore de

utilizre su de lichidre), cu tt este mi mre vlore intreprinderii.
cest principiu se fundmentez pe urmtorele elemente:
Vlore

de

utilizre

presupune

continuitte

ctivittii

intreprinderii

evlute. De exemplu, ctivele tngibile cum r fi cldirile su echipmente cu

utilizre unic u, de obicei, o vlore de utilizre mi mre dect vlore de
lichidre. Teoretic, tunci cnd se estimez ctivul net corectt, cu ct este mi
mre vlore ctivelor tngibile, cu tt este mi mre sum necesr de investit
pentru intr in domeniul in cre functionez intreprindere.
Rezult un cost mi mre de intrre in rmur, o probbilitte mi mic de concurent si,
de semene, o rt de fructificre cerut de cumprtor mi mic. plicre cestui rtionment
trebuie s reflecte conditiile unei situtii dte.
Desi se presupune continuitte ctivittii intreprinderii, tote previziunile pe
cre le relizez un investitor rtionl iu in clcul si probbilitte de
fliment. L dt cumprrii intreprinderii, ctivul net l firmei v ve o vlore
de lichidre. Teoretic, cu ct vlore de lichidre l dt evlurii este mi mre,
cu tt riscul cumprtorului este mi mic si, prin urmre, rt de fructificre
steptt de cumprtor este mi mic4.
Avand

in

vedere

cresterea

importantei

imobilizarilor

necorporale

capitalului intelectual al intreprinderilor este posibila o revizuire in viitor a acestui principiu.

Pe de alt parte, mai putem exemplifica o alt grupare de principii ce stau la baza evalurii.
Ele sunt valabile n evaluarea proprietilor imobiliare i a afacerilor i activelor necorporale.
Cele mai importante principii de evaluare pot fi grupate astfel:
Principii bazate pe

Legate de exploatarea

Principiile determinate de

considerentele

proprietii

aciunea conjuncturii pieii

proprietarului
Principiul anticiprii

Principiul

Principiul

4 Principiile de evaluare a intreprinderilor si o parte din comentariile asupra lor au fost preluate
din lucrarea Evaluarea intreprinderii ce are ca autori pe Isfanescu Aurel, Serban Claudiu si
Stanoiu Andreea Carolina, aparuta la Editura Universitara, Bucuresti, 2003, pag. 31-33
10

 Principiul
substituiei
Principiul utilitii -

contribuiei
Principiul

corespunderii
Principiul regresiei

productivitii

cu ct

marginale: odat cu

ntreprinderea este

sporirea factorilor de

capabil s satisfac

producie

mai deplin

ctigurile,

necesitile

fiind mai mare dect

proprietarului cu
att valoarea ei va fi
mai mare.

sporesc
sporul

costurile suportate
Principiul
-venitul maxim poate
fi atins doar n cazul
mrimi

unor
optime

factorilor

ofertei
Principiul
concurenei dac se
presupune o nviorare
a luptei concureniale
valoarea
Principiul

proporionalitii

asigurrii

i progresiei
Principiul cererii i

ale

schimbrii:
Principiul divizrii
economice
Principiul utilizrii
eficiente:

de

producie.

trei grup de principii:

Principiul corespunderii ntreprindere ce nu corespunde cerinelor pieei cu privire l
clitte, tehnologii, nivelul veniturilor etc. v ve o vlore mi mic dect medi din rmur
respectiv.
Principiul regresiei i progresiei regresi vlorii este genert de surplusul
mbuntirilor din punctul de vedere l pieei; progresi vlorii pre n urm existenei i
funcionrii obiectelor din vecintte, cre mbuntesc infrstructur etc.
Principiul cererii i ofertei: preul unei mrfi (proprieti) vriz direct dr nu neprt
i proporionl cu cerere i invers, dr nu neprt proporionl cu ofert.tunci cnd pe pi
sunt oferite mi multe lterntive investiionle (obligiuni, ciuni, firme nchise, uniti
operionle etc.) cre creez o ofert mi mre dect cerere existent, relizre echilibrului
cerere-ofert v determin scdere preurilor de vnzre.
Principiul concurenei dc se presupune o nviorre luptei concurenile vlore
fcerii v fi mi mic (micorndu-se veniturile prognozte su sporindu-se riscul, fpt cre n
rezultt duce l micorre vlorii prezente veniturilor viitore).

11

Principiul schimbrii: schimbre este rezulttul ciunii legii cuz-efect. Schimbrile

cre pr n cdrul forelor cre creez su influenez vlore (unei proprieti su fceri)
sunt continue, unele n trepte ltele rpide.
Principiul divizrii economice: drepturile ptrimonile trebuie divizte i integrte n
mod nct vlore fcerii s sporesc.
Principiul utilizrii eficiente: vlore mxim v fi cptt dor n czul celei mi
eficiente utilizri. Principiul se plic n czul restructurrii ntreprinderii, dc destini
evlurii nu presupune o modificre ctivitii curente, cest principiu nu pote fi utilizt.

Capitolul III. Aspecte privind principiile evalurii contabile

Evaluarea contabila presupune masurarea adecvata a realitatii actelor si faptelor privind
existenta, miscarea si transmiterea resurselor. Identitatea materiala presupune schimburi si
transferuri de natura omogena.
Referitor la activitatea de evaluare cele mai importante principii de evaluare se refer la:

Principiul delimitrii obiectului;

Principiul valorii reale;

Principiul alegerii formei de evaluare;

Principiul evalurii cu pruden;

12

Principiul permanenei metodelor

Principiile contbile se refer, n principl, l coninutul i clitte informiilor
contbile furnizte i publicte prin intermediul situiilor finncire nule.
Referitor l cele dou tipuri de principii, putem observ c principiul prudenei se
regsete tt n contbilitte ct i n ctivitte de evlure. Principiul pruden ei const n n
mbele situii n clculre deprecierilor i pierderilor probbile cre pot surveni n ctivitte
exerciiului curent su nterior nu este dmis, pe de o prte, suprevlure elementelor de ctiv
i veniturilor, ir pe de lt prte subevlure elementelor de psiv i cheltuielilor. stfel
cest principiu ine cont de riscuri, urmrindu-se evitre trnsferrii n period viitore
incertitudinilor din cursul exerciiului curent su nterior, su ltfel spus s nu se influen eze
ptrimoniul i rezulttele exerciiilor viitore cu cee ce nu se refer l ceste.
Principiul prudenei este legt orgnic de evlure ptrimoniului i pentru respectre
cerinelor sle este necesr c ceste s se efectueze n mod corect, cee ce v duce l vntje
certe. stfel, se re n vedere fptul c se sigur o numit temperre optimismului exgert
unor omeni de fceri n fvore creditorilor, ir pentru investitori se sigur o numit
protecie prin evitre suprestimrii profitului i elementelor de ctiv i subestimrii
cheltuielilor elementelor de psiv.
Totodt, prin plicre incorect n mod voit principiului prudenei se pote scunde
su dentur relitte, crendu-se rezerve nejustificte prin exgerre riscurilor viitore.
Principiul permnenei metodelor, c principiu l contbilitii const n sigurre
continuitii plicrii regulilor i normelor privind evlure. Metodele cre se utilizez trebuie
s ib crcter permnent, n sensul folosirii lor n cdrul mi multor exerci ii consecutive, cee
ce permite comprre dtelor su informiilor din bilnurile cre se ntocmesc, ir nliz
indictorilor economico-finnciri conduce l obinere unor informii pertinente pentru cei
interesi.
Principiul permnenei metodelor, c principiu l evlurii presupune continuitte
plicrii normelor, reguli unitre i uniforme i sigur comprbilitte, reguli existente i n
czul principiului permnenei metodelor, n clitte de principiu l contbilitii.
Principiul continuitii ctivitii cionez, de regul, l ncheiere exerciiului, tunci
cnd se ntocmesc documentele de sintez i n spe cu prilejul inventrierii i implicit
evlurii bunurilor. n czul n cre este sigurt continuitte ctivitii se procedez l
efecture evlurii nule tuturor bunurilor n funcie de utilitte cestor n cdrul unitii
ptrimonile. Totodt, se re n vedere folosire norml prcticilor contbile doptte
nterior, dintre cre cele mi importnte sunt: delimitre ctivitii unitii ptrimonile n

13

exerciii, i de semene, unor cheltuieli pe mi multe exerciii viitore, utilizre costurilor

istorice n evlure ptrimonil i n gestionre ..
n situi n cre se constt intrre n stre de lichiditte su de reducere ctivit ii,
pentru evlure bunurilor se iu n considerre lte vlori dect cele de utilitte, denumite i
vlori lichidtive, doptndu-se o modlitte de evlure decvt sistrii ctivit ii su
noncontinuitii. Totodt, vlore imobilizrilor corporle nu se mi pote recuper n timp, ir
unele cheltuieli, cum sunt cele de constituire i cele de cercetre-dezvoltre, nu se mi pot
reprtiz supr mi multor exerciii.
Principiul intngibilitii bilnului de deschidere unui exerciiu prevede posibilitte
verificrii cu uurin integritii ptrimoniului ct i informrii corecte utiliztorilor externi
de informii, respectiv evlutorilor.
Evlure contbil este un ct complex, n cre, finlitte este dt de legtur dintre
obiect, scop, mijloce. Scopul i mijlocele trebuie s stisfc eficient i competent interesul de
fundmentre deciziei ce obiectez devrul.
Putem observ c unele principii le contbilitii se regsesc printre principiile evlurii,
ir unele dintre principiile contbilitii jut l evlure corect ntreprinderii.

Concluzii
Conform nlizei effectute, putem dmite fptul c, noiune de evlure ntreprinderii
cunote numerose bordri, ns ntr-o ccepiune generl, cest pote fi definit c un
proces menit s determine, cu jutorul unor metode i procedure specific, pre ul cel mi probbil
l cre r pute s se ncheie o trnzcie privind cee ntreprindere n condi ii normle de
pi.
Pe de lt prte, se observ c procesul de evlure ntreprinderii prezint o serie de
trsturi, stfel cest re tt un crcter complex ct i un crcter tiin ific, l desfurre lui
lund prte pe lng speciliti din domeniul economic i speciliti din lte domenii. Crcterul
tiinific este justifict prin existen unei metodologii, cre presupune definire problemei de
rezolvt, culegere informiilor necesre evlurii, nliz informiilor ir l finl utilizre
unei metode cre dimensionez vlore.
Ct despre preponderen cestor principii nlizte, n ctivitte de evlure, putem
dmite c ele sunt deopotriv vlbile in evlure fcerilor, proprietilor imobilire, minilor
i echipmentelor su ctivelor necorporle. stfel, cele mi importnte principii de evlure
14

sunt: principiul nticiprii, principiul substituiei, principiul schimbrii, principiul cererii i

ofertei i principiul contribuiei.
Principiile de evlure ntreprinderilor i proprietilor specilizte genertore de
fceri sintetizez tote coerenele economice cre trebuie respectte n metodologi evlurii.
Desigur c, stbilire strii i micrii ptrimoniului i determinre rezulttelor nu se
pote reliz dect cu respectre unor principii cre delimitez prticulritile i esen
contbilitii. Principiile contbile de bz similte pentru ctivitte prctict din r nostr
i prevzute expres n reglementrile contbile din Romni sunt, cum m enumerte i mi
sus: principiul prudenei; principiul permnenei metodelor; principiul continuitii ctivitii;
principiul independenei exerciiului; principiul intngibilitii bilnului de deschidere unui
exerciiu; principiul necompensrii.

Bibliografie
1. Anghel I., Negescu M., Popa A., Popescu A. M., Evaluarea Intreprinderii, Editura
economic, Bucureti, 2010.
2. Anghel, Ion, Stan, Sorin V. - Evaluarea ntreprinderii, Ed. Invel Multimedia, Bucureti,
2009;
3. Appraisal Institute Evaluarea proprietilor imobiliare, ediia romn aprut sub egida
ANEVAR, Bucureti, 2001;
4. Badescu, G., Principii fundamentale ale evalurii ntreprinderii, Buletin IROVAL,
nr.4/1997;
5. Buctaru, Dumitru Evaluarea ntreprinderii, Ed. Tipo Moldova, Iai, 2011;
6. Colasse B., Gestion financiere de lentreprise, P.U.F., Paris,1987;

15

7. Mihai, Magdalena, Radu, Buzernescu Principiile contabilitii, Ed. Colosseum,

Bucureti, 2000;
8. Miles, R. Guida alla valutazione della imprese, Franco Angeli, Milano, 1994;
9. Shannson, P., Pratt, Abordarea prin pia a evalurii ntreprinderii, Editura Iroval,
Bucuresti, 2008
10. Toma, Marin Iniiere n evaluarea ntreprinderilor, Ed. CECCAR, Bucureti, 2007;

16