VALORIFICAREA

POTENIALULUI
TURISTIC AL JUDEULUI

VRANCEA
Profesor Coordonator: Prof.
Student:

univ.dr Rodica Minciu

Gheorghi Drago Ioan

Facultatea de comer, seria B, grupa 325, anul II

Bucuresti
2010

1. Localizarea i caracterizarea judeului

0

Vrancea este un jude situat ntre regiunile istorice Moldova (la nord de rul Milcov) i
Muntenia (la sud de rul Milcov) din Romnia. Are o suprafa de 4.863 km, reedina judeean este
municipiul Focani. Principalele cursuri de ap: Siret (ntre Adjud i Nmoloasa), uia, Putna,
Milcov, Rmnicu Srat (de la Ciorti pn la vrsarea sa n Siret). Cele mai mari altitudinea

dein vrfurile Lcu (1776 m) i Goru (1784 m).

Populaia Vrancei conform statisticilor in iulie 2009 era de 390596 loc.(din care
191675 barbati si 198921 femei; 146571 traiesc in mediul urban si 244025 in mediul rural).
Judee vecine: la nord-est judeul Vaslui, la est judeul Galai, la sud-est judeul Brila, la
sud judeul Buzu, la vest judeul Covasna, la nord judeul Bacu. Judeul Vrancea este cuprins ntre
coordonatele geografice 4523 i 4611 latitudine nordic i 2623 i 2732 longitudine estic, fiind
situat n partea de sud-est a rii, la curbura Carpailor Orientali.
Judeul Vrancea are o industrie diversificat, n care ponderea o dein industria textil i a
confeciilor (aproape 50% din totalul produciei, dar i 50% din totalul de resurse umane angajate),
alimentar i a buturilor (aproape 20% din total industrie i angajeaz 30% din total resurse umane),
producia de mobilier, industria celulozei, hrtiei i cartonului, industria de maini i echipamente,
industria de aparataj electric.
Configuraia reliefului i bogia punilor favorizeaz creterea animalelor, n special a
ovinelor i a bovinelor, activitate ce asigur materia prim pentru industria alimentar.
Sectoarele dominante ale judetului sunt i cele competitive pe piaa internaional - balana
comercial a judeului este coerent cu structura produciei industriale i cu numrul de salariai din
industrie. Industria textil i de confecii este puternic orientata spre export - 90% din exporturile
judeului fiind reprezentate de confecii. Un alt sector competitiv este cel al industriei lemnului, care
deine 31% din restul exporturilor.
Industria alimentar este nc orientat spre piaa naional, dei este una dintre industriile
competitive ale judeului. Ea se dezvolt cu precdere n mediul rural, valorificndu-se astfel resursele
umane din aceast zon a judeului. Dintre cele 20 de firme prezente n Topul firmelor judeene
(2007), 8 se afla n mediul rural. O serie de firme s-au orientat spre nie de pia inovatoare, cu
potenial de cretere ridicat, cum este producia industrial a produselor alimentare tradiionale.
n ceea ce privete industria vinului, din cele 16 mari firme de vinificaie din Romnia, 3 sunt
localizate n Vrancea, lucru care reflect puternica reprezentare a potenialului vinicol n acest jude. n
Vrancea s-au nfiinat 12 noi combinate de vinificaie cu sprijinul programului SAPARD. n ultimii
ani, n Vrancea se observ o dezvoltare accentuat a etno-turismului i a agro-turismului. Peisajele
deosebite i tradiiile pstrate n satele din zona de munte ofer posibilitatea petrecerii vacanelor unui
numr mare de turiti n pensiuni i moteluri.
ntre anii 1991 si 2006 s-au nregistrat n Vrancea 443 de societati cu participare strin,
judeul deinnd astfel 0,3% din totalul naional. Valoarea capitalului strin investit n judet a fost de
18,565 milioane de euro, reprezentnd 0.1% din totalul investiiilor strine n Romnia.

Conform INSSE, la sfaritul anului 2009 se inregistrau 140,3 mii persoane

ocupate(Agricultur, silvicultur i pescuit 62,3, Industrie extractiv 0,1, Industrie
prelucrtoare 22,9, Producia i furnizarea de energie electric i termic, gaze, ap cald i
aer condiionat 0,9, Construcii 7,1, Comer cu ridicata i cu amnuntul; repararea
autovehiculelor si motocicletelor 14,9, Hoteluri i restaurante 0,9, Transport i depozitare 5,6,
Intermedieri financiare i asigurri 0,9, Tranzacii imobiliare 0,6, Administraie public i
aprare; asigurri sociale din sistemul public 3,6, Invmnt 5,9, Sntate i asisten social
7, Alte activiti de servicii 1,9 *mii persoane); un numar de 11.220 omeri, din care 4356
1

femei si 6864 barbai, aceasta insemnand o rata a omajului total de 7,4%(5,9% femei i
8,8% brbati).

2. Prezentarea potenialului turistic al judeului

POTENIALUL TURISTIC NATURAL
Relieful
Dispus in trepte dinspre vest spre est, cuprinde Muntii Vrancei (cu depresiunile
intramontane Gresu si Lepsa), Dealurile Subcarpatice si Campia Siretului Inferior, marginita
de Podisul Moldovei (Colinele Tutovei) la nord-est si Campia Ramnicului la sud-est. Muntii
Vrancei (1075 22,1%) sunt munti de incretire, alcatuiti din culmi ce provin din fragmentarea
platformei de eroziune de 1700m (Goru - 1785, Lacauti - 1777, Giurgiu - 1720, Pietrosu 1672, Zboina Frumoasa 1657), de 1500m (Paisele -1530, Arisoaia 1517, Verdea 1499,
Condratu 1491), de 1300m (Fetele Mari intre 1100 si 1400) etc.
Dealurile Subcarpatice, depresiunile colinare si dealurile de podis (2035 kmp 41,9%)
cuprind dealuri inalte vestice (doua siruri intre Valea Putnei si Valea Susitei), depresiunea
intradeluroasa (transversal sau de-a lungul vailor Susitei, Putnei si Milcovului, precum si la
cumpana apelor intre bazinul Milcovului si Ramnei), dealurile inalte estice (intre cursul
superior al paraului Zabrauti si Valea Ramnei, dominate de Magura Odobestilor 996m),
glacisul subcarpatic, care face legatura intre Dealurile Subcarpatice, Campia Siretului Inferior
si Campia Ramnicului (impreuna 1747 kmp- 36%), care se inclina spre est pana la altitudinea
de 20, la confluenta Ramnicului Sarat cu Siretul. Totalul zonei montane a judeului Vrancea:
1795 ha.
Hidrografia
Teritoriul judeului este strbtut de o bogat reea hidrografic. Siretul formeaz spre
est pe cca. 80 km, limita cu Judeul Galai. Trotuul are cursul inferior(13 km) tot pe teritoriul
judeului i se vars n Siret. Dintre apele ce strbat judeul cea mai important este Putna,
care izvorte din zona central a Munilor Vrancei i curge n direcia nord-vest-sud-est pe
144 km, strbtnd toate formele de relief. Bazinul ei hidrografic este de 2720 km 2, colectnd
toate apele judeului, cu excepia Zbruilor, uiei i Rmnicului, a Berheciului i
Zeletinului, ce trec prin extremitatea nord-estic a judeului, pe 4-5 km. Zbala, cu un bazin
hidrografic de 559 km2, izvorte de sub versantul sudic al zonel centrale a Munilor Vrancei
i curge pe 64 km. Milcovul(68 km lungime) izvornd de sub Muntele Monteoru, se vars n
Putna n zona satului Rstoaca. n nord de sub iua Gola i Zboina Neagr, curge spre sudest, pe 68 km, prul uia, cu un bazin de 410 km2, dar cu un debit n general srac, ceea ce
face ca pe ultimii si 8 km apele s dispar, n albia de o mare permeabilitate. n extremitatea
sudic a judeului curge parial Rmnicul Srat, care izvorte de sub Vrful Furu Mare.
Clima
Sub aspect climatic, teritoriul judetului este influentat de relief astfel incat media anuala a
temperaturii in zona de campie este de 9 grade Celsius, iar in zona de deal si munte, intre 6 si
9 grade Celsius. Sub aspect pluviometric precipitatiile cele mai importante se inregistreaza in
lunile mai-iunie iar caderile de zapada din perioada decembrie-martie se situeaza sub media
2

pe tara, solul fiind acoperit in anii normali intre 80-120 de zile in zona muntoasa si intre 60 si
80 de zile in restul teritoriului.
Vegetaia
Vrancea cuprinde trei zone de vegetaie: pdurea, silvostepa i stepa, cea mai ntins
fiind prima zon, care include punile, fneele, livezile, viile precum i unele terenuri
agricole, acoperind mpreun peste 70 % in cele 481 700 ha ale fondului funciar. n cadrul
acestei structuri se disting asociaii vegetale specifice diferitelor forme de relief. Astfel,
molidiurile pure i n amestec acoper culmile cele mai nalte ale Munilor Vrancei, cu goluri
pe vrfuri n care domin pruca, piuul vnt i afiniurile. Fgetele montane pure i n
amestec se ntlnesc pe culmile mai joase ale munilor i, n parte, pe dealurile nalte vestice.
Gorunetele, goruneto-fgetele i fgetele cresc pe dealurile subcarpatice. Pajitile montane din
depresiune sau din aria glacisului subcarpatic cuprin asociaii mixte defiru violacee, piu
vnt i rou, iarba cmpului, ghizdeiul i altele. Pdurile se ntind pe 181 898 ha,
reprezentnd 2,9% din suprafaa forestier a rii. Punile acoper cca. 8%, iar fneele 5%
din suprafaa total a fondului funciar. Un loc important l ocup viile, renumite nc din
secolul al XVII lea, att n ar ct i peste hotare. Ele totalizeaz 32752 ha i sunt distribuite
n trei bazine viticole principale: Coteti, Odobeti i Panciu. Livezile ocup 5408 ha, fiind
rspndite n zona depresiunilor submontane i a dealurilor subcarpatice. Suprafaa arabil
cuprinde 146 871 ha.
Fauna
Vrancea constituie un important fond cinegetic, renumit nu numai n ar ci i peste
hotare. Cerbul este ntlnit mai ales pe culmile nordic, vestic i median ale Munilor
Vrancei, ursul este prezent n aceleai zone, mai frecvent ns pe Zboina Neagr, Zboina
Frumoas, Vile Tiiei, plaiul Giurgiului i muntele Cblau. Alte speciipe care le putem
ntlni sunt cprioara, pisica slbatic, rsul, lupul, vulpea, jderul, ariciul, nevstuica, veveria
i iepurele de cmp. n fauna ihtiolologic se ntlnesc pstrvul, chicarul, molanul,
bioteanul, porcuorul de munte, mihalul.
Ariile protejate din zona montana a judetului Vrancea declarate conform Legii nr. 5 /
2000 privind aprobarea a Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a zone protejate:
1. Caldarile Zabalei - Zarna Mica - Raoaza; Tip Complex IV; Rezervatie naturala; Comuna
Nereju; 350 ha
2. Muntele Goru; Tip Complex IV; Rezervatie naturala; Comuna Nistoresti; 388,1 ha;
3. Lacul Negru - Cheile Narujei I; Tip Complex (inclusiv faunistic) IV; Rezervatie naturala
Comuna Nistoresti; 20 ha;
4. Padurea Verdele - Cheile Narujei II; Tip Complex (inclusiv faunistic) IV; Rezervatie
naturala; Comuna Nistoresti; 250 ha;
5. Padurea Lepsa - Zboina; Tip Forestier IV; Rezervatie naturala; Comunele Tulnici si Soveja;
210,7 ha;
6. Cascada Misina; Tip Complex IV; Rezervatie naturala; Comuna Nistoresti; 183,5 ha;
7. Groapa cu Pini; Tip Paleontologic III; Monument al naturii; Comuna Tulnici 11,1 ha;
8. Rapa Rosie - Dealu Morii; Tip Geomorfologic III; Monument al naturii; Comuna Tulnici;
49,6 ha;
3

9. Stramtura - Coza; Tip Geomorfologic III; Monument al naturii; Comuna Tulnici; 15 ha;
10. Cascada Putnei; Tip Complex IV; Rezervatie naturala; Comuna Tulnici; 10 ha;
11. Valea Tisitei; Tip Complex (inclusiv faunistic) IV; Rezervatie naturala; Comuna Tulnici;
307 ha;
POTENIALUL TURISTIC ANTROPIC
Potentialul turistic antropic cuprinde toate monumentele, vestigiile istorice, cladirile
din patrimoniul cultural si artistic al judetului, dar si obiceiurile si traditiile din zona.
Numele Vrancea este pentru prima data atestat documentar intr-un act scris in
latin, datat 2 iulie 1431, sub denumirea VARANCHA, explicata de cercetatori n general prin
sanscritul vrana munte ori prin vechiul slav vranu corb . Ambele etimoane, ca si
altele mai putin acceptate, duc la geografia regiunii: ntunecimea codrilor , respectiv
defileu , frngere a Carpatilor .
De o deosebita valoare istorica si artistica sunt cele 41 monumente memoriale
nchinate eroilor neamului; mausolee, monumentele de eroi, cimitire ale eroilor romani si
straini, luptatorii in razboaiele de independenta si de ntregire a neamului, pentru apararea
independentei si suveranitatii nationale.
Judetul Vrancea mai dispune de un bogat patrimoniu de arta plastica, reprezentata de
pictura pe lemn, ncepnd nca din secolul al XIV lea si pana in secolul al XIX-lea, acesta
demonstrnd legaturile cu alte tari si curente culturale, care ajungeau pana in mediul
romanesc si care erau exprimate prin icoanele aflate in monumentele de cult.
Arta populara a constituit de veacuri un mijloc de manifestare artistica a ntregului
popor. Varietatea obiectelor din lemn este foarte mare: vase de toate felurile, necesare in
pastorit ( cupe de muls, lucrate cu mare maiestrie, dintr-o singura bucata de lemn, vase din
doage de brad, cu ornamente realizate prin pirogravare, putine de batut untul, coveti si
crinte pentru framntat brnza), bate ciobanesti, cu crestaturi decorative, codiristi de bici,
etc. ns din punct de vedere artistic cele mai valoroase ramn tiparele si papusarele pentru
cas, cu crestaturi ornamentale. Papusile de cas uscat si afumat se agata uneori de mester in
grinda casei, constituind elemente decorative. Acestea sunt de doua feluri : tipare rotunde cu
care se preseaza casul pe o singura fata; papusarele dreptunghiulare, duble, cu care se
imprima modulul cu doua fete al casului. Astazi se mai lucreaza nca tipare de cas la Nereju si
Negrilesti.
O alta categorie importanta este aceea a uneltelor folosite in industria casnica textila :
razboiul de tesut, melita, vartelnita, sucala, pieptenii, furca de tors. Prelucrarea fibrelor textile
este o ndeletnicire traditionala, exclusiv feminina, practicata in toate satele. Materialele
folosite au fost cnepa, bumbacul si lna. Frumoasele tesaturi vrncene pot fi vazute in fiecare
casa, decornd chiar si interioarele moderne.
Folclorul reprezinta, in judetul Vrancea, domeniul principal de afirmare a creativitatii
populare si acest fapt se poate autentifica prin capodopera creatiei noastre populare MIORITA, care exprima nsasi esenta spiritualitatii poporului nostru. Pentru perpetuarea
traditiei folclorice si valorificare superioara a creatiei populare anual in ultima saptamna a
lunii octombrie se desfasoara la Focsani Festivalul Folclorului Vrncean. De asemenea
Focsaniul este un oras cu o deosebit importana istoric fiind locul infaptuirii Micii Uniri in
1959 de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
4

De un interes deosebit se bucura parada mastilor si a portului popular, care

prilejuieste cunoasterea celor mai inspirate realizari in arta portului popular de la catrinta
tesuta acum mai bine de un veac pana la iile cusute n vremea noastra, dar pastrnd nealterate
liniile de o pura frumusete ale creatiei traditionale.
Portul popular este de o mare sobrietate, autenticitate si robustete, pastrnd o nota de
eleganta si distinctie. Costumul vrncean are o ornamentatie discreta si de efect.
Portul popular ilustreaza convingator autohtonia, continuitatea si unitatea cultural
etnografica a poporului nostru.
Ca instituii de cultur i civilizaie pot fi amintite :
Muzeul satului vrncean situat n Crngul Petreti, Muzeul Unirii din Focani,
Rezervaia natural Cascada Putnei, de pe teritoriul comunei Tulnici, Rezervaia geologic
Focul viu, din zona montan Andreiau, Ansamblul arhitectonic Piaa Unirii din Focani, cu
obeliscul realizat de sculptorul Ion Jalea, Ateneul Popular Maior Gh. Pastia, Teatrul
municipal cu acelasi nume.
Manastiri: Brazi (localitatea Panciu), Buciumeni(Panciu), Buluc(Panciu),
Cotesti(Cotesti),
Dalhauti(Campineanca),
Lepsa(Tulnici),
Muunoaiele(Panciu),
Recea(Dumbraveni), Rogoz( Slobozia Bradului), Sihastru(Ploscueni), Trotosanu(Movilita),
Trnia(Ggesti), Valea Neagra(Nistoresti), Varzaresti(Urechesti), Oancea(Adjud), Schitul
Sfantul Ioan Neicu(Panciu).
Personaliti marcante ale istoriei i culturii romneti au vzut lumina zilei pe acest
inut : mitropolitul Varlaam al Moldovei, deputatul n parlamentul Moldovei, Mos Ion Roat,
pictorul Gh.M. Ttrscu, arhitectul Ion Mincu, printele colii naionale de arhitectur,
scriitorul i diplomatul Duiliu Zamfirescu, savantul Simion Mehedini, creator al colii
romneti de geografie.

3. Analiza infrastructurii
A. Infrastructura general
Prin pozitia sa n teritoriu, Vrancea se afla de-a lungul celor mai importante artere
rutiere si feroviare care fac legatura ntre sudul tarii, respectiv capitala si nordul Moldovei .
Unele dintre ele se racordeaza la magistralele rutiere sau feroviare europene, care leaga sudestul Europei sau Orientul, de nord -vestul Europei.
Judetul Vrancea totalizeaza 1783 Km de drumuri publice din care 209 Km drumuri
nationale, drumuri judetene 1031 Km si comunale 543 Km.
Cele mai reprezentative cai rutiere de comunicatii ale judetului sunt:
E 85 Giurgiu - Bucuresti -Buzau -Focsani - Bacau - Suceava - Siret ( aproximativ 90 Km pe
teritoriu judetului ) importanta cale de acces sau de tranzit, parte a magistralei europene care
leaga sud - estul Europei sau Orientul de nordul si nord - vestul Europei.
DN 11 A Adjud- Onesti, continund cu DN 12 A (Onesti-Comanesti-Pasul Ghimes-Miercurea
Ciuc) sau cu E 577 (Onesti-Pasul Oituz-Tg.Secuiesc-Brasov), artere transcarpatice care leaga
cele doua provincii istorice Moldova si Transilvania (circa 4 km pe teritoriul judetului);
DN 2 Buzau-Focsani-Bacau-Suceava-Siret, suprapus, pe teritoriul judetului cu E 85;
DN 2 D Focsani-Tulnici-Odjula-Tg.Secuiesc, urmareste Valea Putnei, 96 km pe teritoriul
judetului (limita-vf.Musat-1503 m), importanta artera de legatura cu Transilvania, iarna se
5

circula mai greu, arareori este blocat din cauza conditiilor meteorologice (nzapeziri);
DN 24, suprapus pe teritoriul judetului cu E 581 (Tisita-Cosmesti-Tecuci-Brlad-Albita), se
desprinde din E 85 la Tisita si face legatura cu punctul de frontiera Albita, pe Prut-146 km (10
km pe teritoriul judetului).
Utiliti(statistici la 31 decembrie 2008)::
- Reeaua si volumul gazelor naturale distribuite: 9 localitai in care se distribuie
gaze, din care 4 orase, lungimea simpl a conductelor de distribuie a gazelor
naturale este de 205 km, volumul gazelor naturale distribuite este de 74679 mii m,
din care 15614 mii m pentru uz casnic;
- Reeaua de distributie a apei potabile: 60 localiti cu instalaii de alimentare cu ap
-

potabil, din care 5 orae, lungimea total simpl a reelei de distribuie a apei potabile
fiind de 1584 km;
Strazile orasenesti: au o lungime totala de 343 km, din care 169 km modernizate;
Canalizare publica si spatii verzi : Lungimea total simpl a conductelor de canalizare

public este de 221km, existand 9 localitai cu sistem de canalizare publica, din

care 5 orae; Suprafaa spatiilor verzi inregistrata este de 135 hectare.
Volumul de ap potabil distribuit consumatorilor pe an este de 12638 mii m din
care 9330 mii m pentru uz casnic.

B. Infrastructura specific turistic

- Trasee turistice in Vrancea:
-Comuna Tulnici (480m) Muntele Coza (Saua Geamana, 1496m) Dealul Negru (1548m)
Culmea Paisele Pietrosu (1676m) Zboina Frumoasa (1657m) - Culmea Laposu comuna
Nereju (540m);
-Satul Vetresti-Herastrau (500m) - paraul Balosu Golul Pietrosului (1315m) cabanele
Giurgiu (1100m) Valea Zabalei Mardanu (1520m) Varful Lacauti (1777m);
-Botu Misinei (530m) Culmea Misina Zboina Frumoasa (1657 m) Culmea
Frumoasele - Caldarile Zabalei (240 m) ;
-. Motelul Cascada Putnei (550 m) Valea Tisitei paraul Cristianul Mic Saua Geamana
(1496 m, Muntele Coza)
- Unitatile de alimentatie:
Unitile de alimentaie public din judeul Vrancea nu reprezint un punct de atracie
turistic, dei sunt foarte variate existand preparate traditionale ale zonei, ns pentru
gastronomie sunt mai cutate pensiunile turistice. Restaurantele servesc o gam diversificat
de preparate culinare, bauturi alcoolice, in special celebrele vinuri, i nealcoolice specifice
zonei Vrancei.
- Instalatii de tratament si agrement:
Zona de agrement Crngul Petresti este o pdure cu suprafa de 130 ha. Este alcatuit
preponderent din stejar. n marginea crngului se afla secia de arhitectur si tehnic popular.
Crngul reprezinta principalul loc de recreere a locuitorilor municipiului Focani. Centrul de
agrement Glciuc este aezat n partea de nord a judeului Vrancea, n localitatea Tulnici, la o
distan de 75 km de municipiul FOCANI, n zona turistic Lepa-Greu, la o altitudine de
700m. Alt lof foarte apreciat ar fi Parcul National Putna, unde se gaseste Cascada Putnei.
-Reteaua unitatilor de cazare
6

1.Capacitatea existent
1.a. Numr de structuri de primire turistic cu funciuni de cazare turistic (Tabel 1);
Uniti de cazare/
Anul

2004

2008

Hoteluri

Moteluri

Cabane turistice

Tabere de elevi i
prescolari

Popasuri turistice

Pensiuni turistice
urbane

Pensiuni turistice rurale

27

21

TOTAL

49

43

Dupa cum uor se observa nu s-a produs o mare diferena a numarului de structuri de primire
din 2004 pan in 2008, inregistrandu-se o scadere a numarului total al unitatilor de cazare cu 5
unitati; scadere a numarului hotelurilor cu 2 uniti, o crestere a motelurilor cu o unitate si o
scadere a pensiunilor rurale cu 6 unitati. probabil a existat un dezinteres al autoritatilor ce a
dus la inchiderea acestor unitati.
1.b. Numr de locuri n structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic(Tabele
2a si 2b)

Uniti
de
cazare

2004

2008

Hoteluri

964

792

Moteluri

130

203

Cabane
turistice

17

44

Pensiuni
turistice
urbane

21

31

Pensiuni
turistice
rurale

252

277

Pensiuni
agroturist
ice

100

Campingu
ri

Popasuri
turistice

58

58

Tabere de
elevi i
precolari

620

620

TOTAL

2162

2025

Anii

Romnia

Judeul
Vrancea

Ponderea
n total

2004

275941

2162

0,78

2008

294210

2025

0,68

Se observa ca numarul locurilor a scazut, fiind evident deoarece si numarul unitatilor a scazut,
in pofida faptului ca numarul total pe ara a crescut. Ponderea din anul 2008 a scazut cu0,1
procente de la 0,78 la 0,68.

2.Capacitatea de funciune
Tabel 3- Capaciatatea de cazare turistic n funciune pe tipuri de structuri de primire
turistic (numr de locuri-zile)
Anul Hotelu Motelu
ri

ri

Caban
e
turistic
e

Pensiu
ni
turistic
e
urban
e

Pensiu
ni
turistic
e
rurale

Pensiu
ni
agrotu
ristice

Popasur
i
turistice

Tabere
de elevi
si
prescol
ari

TOTAL

2004

27150
6

45636

7686

40854

1748

9320

163280

65003
0

2008

41201
3

16863
0

11193

37785

163280

41201
3

Lundu-ne dupa totalul acestor valori observm c numrul capacitaii de cazare turistic a
scazut cu 37%, din 2004 pana in 2008. Desi numarul capacitatii hotelurilor a crescut
considerabil, per total s-a realizat o scdere destul de substanial.
8

3. Gradul de utilizare a capacitii nete n funciune(Tabel 4)

Anul

Indicele de utilizare net a capacitii n

funciune (%)

2004

13,4

2008

17,8

Indicele de utilizare a capacitii de cazare turistic n funciune se calculeaz prin

raportarea numarului de nnoptri realizate, la capacitatea de cazare turistic n funciune, din
perioada respectiv. Desi la punctele anterioare s-a observat o scadere a capacitatii de cazare
din 2004 pna in 2008, acum se observa faptul ca a existat un flux mai mare de vizitatori in
anul 2008.

4. Analiza pe structur

Charturile reprezinta tabelul 1, numrul structurilor de primire turistic cu funciuni de cazare

turistic, ponderea fiecarei componente din total.

5. Analiza circulaiei turistice i previziunile viitoare

Anul

Sosiri

nnoptri

Durata medie
a sejurului( S )

Densitatea
circulaiei

turistice( D )
2004

2005

2006

2007

2008

29163

75852

26802

68253

2361

6675

29097

58630

26882

52171

2215

6459

35659

64420

33276

58364

2383

6056

38471

66769

35742

60685

2729

6084

42085

73491

40157

69406

1928

4085

2,6

0,0751

2,014

0,0750

1,806

0,0919

1,735

0,0992

1,746

0,1085

Legend: T= nr. sosiri totale, R= nr. sosiri turiti romni, S= nr. sosiri turiti strini ;
Formule utilizate pentru calcul:
-Durata medie a sejurului:

Nr.nnoptari
Nr.sosiri

-Densitatea circulaiei turistice: D

Nr.sosiri

= Nr. pop.rezident , unde populaia rezident=

locuitori(conform recensmnt 2002)

Previziune privind numrul de sosiri total turiti n structurile de primire turistic n
judeul Vrancea pntru perioada 2009- 2011(folosind cele trei metode)
yn ~
y n 1
1. Metoda sporului mediu: ~

Anii

yi

~
y

y
y- ~

(y ~
y)2

2004

29163

29163

10

2005

29097

32393,5

-3296,5

10866912,25

2006

35659

35624

35

1225

2007

38471

38854,5

-383,5

147072,25

2008

42085

42085

Total

174475

11015209,5

2008

i 2004

= 34895

n
=

y n y1
; = 3230,5
n 1

n 1

yn
; I =1,0960
y1

= I -1; R =0,096 , adica 9,6%

Analiznd seria de date din anul 2004 pn in 2008 se constat faptul ca numrul de sosiri
turiti in jud. Vrancea a crescut in medie anual cu 9,6%, acest lucru insemnnd o cretere in
valoare absolut de 3230,5 turiti.
~
= ( y i y i ) =1484,2647
2

v = y * 100 = 4,25% < 5% , previziunea facuta este buna, metoda ajusteaza bine seria de
date

yn = ~
y n 1 * I
2. Metoda indicelui mediu: ~

Anii

yi

~
y

y
y- ~

(y ~
y)2

2004

29163

29163

2005

29097

31962,648

-2865,648

8211938,4599

2006

35659

35031,0622

627,9378

394305,8806

2007

38471

38394,0441

76,9559

5922,2105

2008

42085

42085

11

174475

Total

8612166,5511

2008

i 2004

= 34895

n 1

yn
; I =1,0960
y1

~
= ( y i y i ) =1312,415
2

v = y * 100 =3,761% < 5% , previziunea facuta este buna, ajustand bine seria de date
y n = a*x+b, unde a=
3. Metoda trendului liniar: ~

x *y
x
i

i b=

Anii

yi

x2

x*y

~
y

y
y- ~

(y ~
y)2

2004

29163

-2

-58326

27851,4

1311,6

1720294,56

2005

29097

-1

-29097

31373,2

-2276,2

5181086,44

2006

35659

34895

764

583696

2007

38471

38471

38416,8

54,2

2937,64

2008

42085

84170

41938,6

146,4

21432,96

Total

174475

10

35218

7509447,6

2008

i 2004

= 34895

, b=34895; a=3521,8 ;

n
~
= ( y i y i ) = 1225,516
2

v = y * 100 =3, 51% < 5% , previziunea facuta este buna, ajustand cel mai bine seria de date
dintre toate cele treo metode avand v cel mai mic.
Previziunea:

Anii

2009

45640,4

2010

49162,2

2011

52684

12

y i a * xi b

Prin previziunea realizat se ajunge in anul 2011 la un numar de sosiri turiti in Jud. Vrancea
de aproximativ 52684. Din punct de vedere matematic i statistic, previziunea facut este
corecta deoarece seria de date a fost in continu cretere de la an la an. ns, raportat la mediul
economic actual datele pentru anii 2009, 2010 i 2011 ar putea fi n continu scdere, iar acest
lucru nu a putut fi luat n calcul n previziunea noastr.

6. Propuneri de valorificare a potentialului turistic al

judetului Vrancea
Pentru a putea atrage un numr mai mare de turisti in zon, ar trebui organizata,
implementat o campanie riguroasa de promovare national si de ce nu i internaional a
frumoaselor locuri din judeul Vrancea. Nu este de ajuns sa existe cateva informatii cu privire
la ce poti gasi aici sau doar s existe cateva oferte la agentii de turism si asa mai departe.
Oamenii pot fi atrai, de asemenea prin oferirea unor conditii bune de cazare, alimentatie,
agrement, aceastea implicand atentia mai mare a autoritatilor ce pot dezvolta pe plan turistic
judetul, in special zonele de munte( Cascada Putnei, Lepsa, Soveja,Vidra etc), promovarea
spatiilor de cult cum sunt mnastirile oferirea unor evenimente culturale unice de genul
spectacolelor de traditii, de arta specific, dar bineinteles reabilitarea drumurilor, a cailor de
acces spre destinatiile turistice(partii de ski, terenuri de golf, terenuri de sport, alte facilitati de
petrecere a timpului liber, etc.). Pregatirea unor ghizi turistici ce pot conduce diferite excursii
catre cele mai importante locatii.
O alta latura importanta, consider ca ar fi exploatarea istoric, nevorbind de faptul ca aici
s-a infaptuit Mica Unire si ca pe 24 ianuarie si/sau in preajma acestei dati ar putea sa se faca
diferite activitti mai deosebite petru promovarea acestui lucru(implicarea copiilor din toata
ara in concursuri, tabere educative).
Un exemplu de promovare mai bun: crearea unui site multilingv de prezentare a ofertei
turistice a judetului, legat cu site-urile institutionale reprezentative la nivel judetean, regional,
national,crearea unei harti electronice interactive si a unui catalog de produse si servicii
turistice judetene, editat pe suport electronic, unoscand foarte bine preferinta oamenilor de
a-si alege destinatiile de vacanta singuri.
Numele de regiune viticola este un nume cu traditie, productorii din zona(ex: Vincon,
Vinexport) fiind apreciati pe plan national si international. Aceasta latur ar putea fi
dezvoltata mai mult; existand deja un festival al Viei si Vinului ce atrage destui vizitatori, dar
aceasta este doar cateva zile pe an. Consider c ar fi benefica deschiderea unui centru de
impartasire a valorilor vinului, oferirea spre vizitare a beciurilor domnesti, a cramelor
viticole de pe vremuri cu posibilitatea cumparare a suvenirurilor impreuna cu un program
vizitare si a altor locuri, peisaje.
Cunoatem foarte bine ca turitilor strini le place sa guste pe viu din tradiiile altor
ari, traditiile romnestii fiind foarte apreciate. A propune promovarea sistematica a
festivalurilor tradiionale din jude si valorificarea acestora ca prime puncte de atractie in zona
rural a judetului; Valorificarea mestesugurilor traditionale vii din judet, prin organizarea de
scoli/tabere/cursuri de vara pentru turisti, promovarea acestor oportunitati de petrecere a
timpului liber (in special in zonele Nereju, Spulber-Nistoresti, Valea Ramnicului-Vintileasca,
Vidra, Soveja); Promovarea muzeelor etnografice din judet, reorientarea acestora catre
interesele turistilor moderni (in special a celor straini); Studii privind patrimoniul cultural
(material i imaterial) din spaiul rural cu posibilitatea de valorificare a acestora i punerea
acestora la dispoziia comunitii, existand destui oameni in zona ce nu cunosc valorile
propriilor meleaguri, dar sichiziionarea de echipamente pentru expunerea i protecia
13

patrimoniului cultural-etnografic din mediul rural, intruct pentru a putea vinde cu succes
locuri naturale( Lepsa se afla in primele 3 locuri cel mai puernic ozonate din lume), aceste
bogaii trebuiesc intretinute, nu exploatate in dezinteres.
Un alt mod foarte placut de promovare, consider c ar fi organizarea unor tabere
pentru pasionaii de fotografii, dandu-li-se ocazia a imortaliza peisaje unice, unele si in zone
mai greu accesibile, la sfarsitul acestui eveniment putandu-se acorda si premii celor mai
reusite.

Bibliografie:
- Institutul Naional de Statistic: http://www.vrancea.insse.ro ; www.insse.ro ;
- Consiliul Judeean Vrancea; Site-ul Consiliului Judeean Vrancea: http://www.cjvrancea.ro/
- Emil Giurgea Ghid Turistic-Vrancea, Ed. Sport-Turism, Bucuresti 1977
- Valeriu Anghel Vrancea in spatial cultural European, Ed. Pallas 2004
- Muzeul Vrancei- Patrimoniul cultural national construit din jud. Vrancea, Ed. Pallas,
Focsani 2008
- http://www.vrancea.ro/
- http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Vrancea
14

15