SUBCULLTURI

Cum societate nu este omogena, ci atomizata, interactionam mereu cu diverse subculturi. Bazate pe
muzica, moda, politica sau care reunesc diverse estetici si ideologii. Mai jos puteti citi despre noua
subculturi care au influentat societatea, care au dus la polemici si care au creat valva.

9. Hipsteri
Hipsterul, cel contemporan, s-a nascut in 1999. Unde in anii '40 termenul definea White Negros,
albi care incercau sa copieze cultura negrilor. Hispterul modern punea accentul pe rasa alba, fetisiza
notiuni ca "white trash si apartenenta la clasa inferioara. Mustati de star porno, bere Pabst Blue
Ribbon, revista Vice si regizorulWes Andreson. Ca mai apoi sa se transforme intr-un hispter primitiv,
interesat de salbaticie, camasi flanelate, cizme de cauciuc, esarfe. Din Lower East Side si
Williamsburg, pana in centrul Bucurestiului, hispterul este un mix de idealuri anarhiste si post-rasiale,
libertate, ecologism, anti-capitalism, estetica androgina. Este skate-punkerul plin de tatuaje, veganul
care nu cumpara nimic produs la peste 50 de kilometri de el, neo-boemul care sta pe Matasari.
Cunoasterea lucrurilor inainte ca ele sa ajunga la grupuri mari este esentiala pentru a domina social.
Dar la fel de important este contrastul dintre cunoastere si naivitate, dintre maturitate si copilarie. Ca
sa nu fii perceput ca fals, trebuie sa ai o cunoastere rafinata, sa stii inaintea altora. Hipsterul este
un fin cunoscator al schimbarilor rapide si ale noilor trenduri.

8. Goth
Cultura goth a inceput ca o prelungire a post-punkului, undeva in Anglia anilor '80. Stim ca e usor sa fie
confudanti (de fapt, nu e), dar un membru al culturii goth nu va purta in veci un tricou cu Cradle Of
Filth sau alte trupe de gen. Trupele reprezentative sunt cu totul altele. Siouxsie and The Banshees,
Bauhaus, Sisters of Mercy, The Damned, Killing Joke. Subcultura este vadit influentata de romanele
gotice ale secolului 19, de filmele de groaza, de scriitori ca Edgar Allan Poe si Lord Byron, iar cartea de
poezii ale lui Charles Baudelaire, Florile raului, este esentiala. Estetica este o combinatie intre epocile

Victoriana si Elisabatana, miscarea punk si simboluri oculte sau religioase. Cel mai important este ca
membrii miscarii par a predica toleranta pentru diversitate si sunt complet dezinteresati de politica. La
ei, accentul se pune pe probleme etice si morale, nu pe ideologii politice.

7. Hippioti
Termenul hippie vine de la hipster si a fost initial folosit pentru a descrie beatnicii din San Francisco.
Deja cand spui hippie, oricine are o idee, fie ea si vaga, despre ce inseamna. Hippiotii isi doreau sa
se detaseze de normele societatii si valorile cu care este asociata miscarea sunt altruismul,
nonviolenta, toleranta. Au imbratisat cu usurinta culturi din afara lumii vestice, ca cea sud americana,
indiana, africana sau amerindiana. Multe dintre aspectele ideologiei hippie au ajuns acum in
mainstream. De la toleranta fata de diversitatea culturala si religioasa (multi hippioti sunt adepti ai
budismului, toismului sau ai religiilor neo-pagane) la tot felul de muzicieni si subgenuri care isi iau
influente din muzica asociata cu miscarea din anii '60.

6. Grunge
Cand peste tot auzeai numai de Sunset Boulevard in Los Angles si melodii hair-metal, grunge-ul era
alternativa logica. In locul pleiadei de culori si a unui optimism deja imbecil, miscarea din Seattle era
plina de angoase si imbracata in blugi rupti si camasi cadrilate. Sonic Youth au oferit modelul de artist
independent, Pixies au venit cu dinaminca dintre versuri calme, refrenuri zgomotoase. Intr-o lume
dezamagita si fara mari sperante legate de viitor, grungeul a prins instant. Dar trupele asociate genului
s-au simtit mereu inconfortabil in pozitia de idoli si modele ale maselor. Cu succesul comercial, a venit

si backlashul, cea mai importanta miscare anti-grunge fiind Britpopul. Dar, nu-i asa, azi avem parte de
o renastere a grungeului cu trupe precum Yuck, si ei la fel de stanjeniti de succes ca si precursorii lor.

5. Flappers
The roaring 20's. Cand Zelda Fitzgerald era in atentia presei, miscarea flapper redefinea conceptul
de feminitate. Intr-o era in care femeile aveau in sfarsit dreptul la vot, cele asociate cu miscarea erau
tinere femei cu tunsori bob si ruj rosu care tratau sexualitate cu lejeritate, nu erau interesate sa
urmeze rolurile traditional atribuite femeii si purtau fuste scurte (pana la genunchi adica). Conduceau
masini, mergeau in baruri de jazz si beau alcool, in ciuda faimoasei prohibitii. Cu toate astea, adeptele
miscarii erau privite cu nemultumire de vechile feministe, cele care luptasera pentru dreptul la vot.
Dar, o data cu Marea Depresie din 1930, hedonismul miscarii nu si-a mai avut locul intr-o societate care
se lupta cu greutati economice.

4. Teddy Boys
Aparuta in Londra anilor '50, miscarea este puternic asociata cu rock & roll-ul american. Membrii ei
purtau haine puternic inspirate de epoca edwardiana, de la care trecusera in jur de 40 de ani,
pantaloni slim cu talie inalta si tunici largi cu gulere de catifea. Nu a durat mult pana cand adeptii
miscarii au inceput sa formeze gasti de strada, iar notorietatea si-a castigat-o datorita conflictelor cu
alte subculturi, mai ales de ordin rasial. In timpul faimoasei revolte din Nothing Hill, Teddy Boys au fost
prezenti in numar mare si implicati in atacurile asupra comunitatii indiene.

3. Punk
Unii zic ca s-a nascut in Londra anilor '70, altii caThe Velvet Underground si alti artisti newyorkezi ii
sunt parinti. Sub umbrela punkului intra multe ideologii si forme de expresie. Ca in cazul multor
subculturi, punkul a fost redus in mod eronat la o ideologie anarhista (care, la fel de eronant, se refera
la violenta). Punkerii pot fi anarhisti (Crass), dar si liberali (Joey Ramone), socialisti (The Clash),
nihilisti (Sex Pistols) sau chiar apolitici (Ramones in muzica lor). Pot fi incarnari ale misoginismului sau
ale feminismului. Anti-homofobie, anti-rasism, anti-consumerism, anti-orice. Ce au in comun e estetica
do-it-yourself, idea ca orice esti, indiferent de clasa, sex, orientare sexuala, educatie, poti sa pui
mana pe un instrument si sa faci muzica. Parerea ca artistul nu isi are locul pe un piedestal, iar creatia
artistica este rezultatul unui colectiv.

2. Glam rock
Glam rockul este, si el, divers in stilurile lui. De la o simpla revitalizare a rock & roll-ului, la art
rockul Roxy Music. Ce ii uneste este partea visuala, o combinatie intre glamul Hollywoodului din anii
'30, teatralitatea cabaretului, pin-upurile 50iste, ambiguitatea sexuala si escapism mistic. A fost un fel
de antidot la un inceput de era prea serios (nu era prea amuzant inceputului anilor '70). De la Marc
Bolan si ai lui boa de pene si David Bowie cu machiajul lui exagerat, la KISS si platformele lor. Sigur,
era a dat nastere si unor atrocitati (vezi ce a urmat in anii '80), dar macar avem Velvet Goldmine cu
care sa ne bucuram.

1. Mod
Pentru o miscare care sta la baza multor altor subculturi (trupe ca The Who si The Kinks au influentat
cam tot de la punk la britpop), mod-ul este ignorat de multi si cunoscut de putini pe la noi. In conflit
cu rockerii si ale lor jachete de piele, adeptii mod, miscare tipic englezeasca, purtau costume
italienesti calcate la dunga. In loc de motociclete, mergeau pe scutere si ele italienesti (Vespa si
Lambretta), atent lustruite. Daca Teddy Boys si rockerii erau vadit in afara standardelor sociale, mods
le perverteau. Au invatat cum sa gliseze intre locul de munca si timpul liber fara sa isi schimbe macar o
soseta. Erau altfel tocmai pentru ca se integrau prea bine. Si, in afara muncii, incepea munca
adevarata: de la scuterele care trebuiau sa fie vesnic curate si parul aranjat la milimetru, la vinilurile
care trebuiau ascultate si barurile in care trebuia sa iesi. Nu e usor sa fii mod.

SUBCULTURA GOTH

Subcultura goth este o cultur contemporan care se regsete n mai multe

ri. Sunt reprezentate o asociere de gusturi n materie de muzic, estetic
i mod. Muzic adun la un loc mai mult serii de stiluri diferite care au n
comun o linie melodic mistic, ciudat i morbid.
Putem s reamintim aici i un cod vestimentar, care de fapt sunt stiluri
vestimentare ntunecate, eroticizate, morbide, medievale, renascentiste, sau
combinaii ale acestora. Culoarea tipic pentru acest cod vestimentar este n
general negru, care poate fi asociat cu coafuri i machiaje complexe. Un
model ideal este prul brunet(negru) fie unic, sau fie n combinaie cu o
nuan de rou, dar nu numai, care tinde spre distrugere. Nu n ultimul rnd
trebuie s reamintim i manichiura neagr, machiajul predominant cu negru i
piercing-urile. Piercingurile i bijuteriile pot fi reprezentate de simboluri
pgne sau mitologicale(cruci, ankh-uri). Printre creatorii de mod consider
necesar s amintesc de Alexander McQueen(n imaginea urmtoare) i John
Galliano, aceatia au susinut stilul goth prin crearea unor inute speciale
pentru gotheri i sunt descrii ca fiind practicanii unui Haute Goth.
Cu toate c designul vestimentar creat de Alexander McQueen nu este strict
goth, exist cteva colecii gotice excepionale. Moartea tragic a lui
Alexander McQueen din anul 2010 a lsat o motenire de colecii zguduitoare i
dramatice n show-rile avangardiste. Din sursele pe care le-am consultat se
pare c McQueen atunci cnd avea de gnd s scoat pe pia o nou colecie,
n prima etap a studiului su i imagina cum ar arta pe scen ideea lui i
apoi ncerca s-i asocieze conceptele cu arta, filmul sau muzica, rezultatul
fiind uimitor. Ceea ce cred eu despre McQueen este faptul c i privea viaa
ca i pe un film, i pe lng asta, sunt de prere ca filmul vieii lui
atingea punctul culminant n momentul cnd fotomodelele i etalau modele
vestimentare pe scen.

McQueen a i ncercat prin intermediul capodoperelor sale s transmit

publicului larg un mesaj. Idealul lui era c moda are nevoie de o schimbare, o
nelegere i o extindere fiind dispus dincolo de expresia preconceput a
moralitii,
culturii,
politicii
i
individualitii.
Designele
sale
constituie munca unui artist al crui mediu de exprimare a fost moda. McQueen
era de prere c regulile trebuie nclcate, demolate, dar tradiia pstrat.
Vroia s transmit publicului un mesaj, ntr-o manier agresiv(de exemplu
coleciile goth),pentru c trebuie s recunoatem c negru, n combinaie cu
modelele ciudate de goth arat destul de agresiv. Mesajul, nu pot s m
pronun dac a fost sau nu pentru a-i creea imagine public, sau dac scopul
su a fost publicitatea, dar pentru McQueen cuvntul agresiv se traducea ca
i o relaie cu partea ntunecat a sufletului.

MUZICA GOTHIC-ROCK
Rockul gotic este un gen de muzic format la sfritul anilor 70. Iniial
trupele de azi sunt considerate ca fiind parte component a genului sau fiind
influenate, i denumite de presa muzical drept punk-pozitiv, fiind strns
legate de punk-ul englez dar i de punk-ul nou. Cum am amintit mai devreme
goth-ul a devenit o micare separat de punk la nceputul anilor 80. Spre
deosebire de stilul agresiv al muzicii punk, muzica trupelor timpurii de goth
poate fi definit ca o muzic mai introvertit care abordeaz mai mult sau mai
puin estetica sau ideologia curentelor literare sau micrilor intelectuale
care au tematic ntunecat, ca de exemplu ficiunea gotic, romantismul,
filozofia existenial i nihilismul. De amintit printre trupele notabile care
are ca gen muzical principal gothic-rock aparin Bauhaus, The cure,
Siouxsie&Banshees, The Sister of Mercy i The Mission.

Cele mai timpurii influene asupra rockului gotic i au originea n anii 60,
formaia care a avut cea mai semnificativ influen pentru gothic-rock i
care a a fost practic promotorul acestui gen este TheDoors.

The Doors au promovat folosindu-se de o aur ntunecat i enigmatic a

liderului Jim Morrison, devenind o influen puternic asupra liderilor
formaiilor urmtoare. Albumul Strange Days, al formaiei TheDoors, a
contribuit la dezvoltarea unor noi trupe(Joy Division i Echo and the
Bunnymen), care la rndul lor au fost importante pentru apariia genului
gothic rock.

Spre sfritul anilor 60, apar mai multe trupe semnificative printre care
amintim The Velvet Underground, al crei album de debut din anul 1967,
datorit temelor sale melancolice i liniei melodice sumbre a fost luat drept
model pentru mai multe dintre trupele anilor 80.
O dat cu The Velvets,
trupele de psiheledic rock au nceput s ctige atenia n concerte datorit
abordrii unor tematici nihiliste. Trupa The Stooges, urmeaz calea deschis
de ctre membrii trupei The Doors(Iggy Pop nsui mrturisete ntr-un
interviu c primul concert Doors la care a asistat i spectacolul creat de Jim

Morrison l-au determinat s urce pe scen) i se arat a fi, la rndul ei o

mare influen a trupelor proeminente asociate rockului gotic precum The
Birthday Party, The Sister of Mercy i Killing Joy.

IDEOLOGIE
n ceea ce privete ideologia goth, putem s ne imaginm un tablou care
cuprinde o mulime de forme stilizate i nuane de negru. Ca inspiraie
cultural principal a goticilor reamintim romantismul i neoromantismul. n
secolul XVIII XIX-lea, curentele neoromantice fiind direcionate nspre o
imagine ntunecat, morbid, misterioas i mistic. Este prezent i o
atitudine teatrala i o dramatizare a eului, care se rtcete n ntuneric.

Perioada romatic a fost o micare artistic, intelectual

i literar care a aprut n Europa la sfritul secolului al
XVIII-lea, atingnd punctul culminant pe la nceputul anilor
1800. Este o micare aprut ca reacie mpotriva normelor
politice i sociale ale iluminismului, iar n ceea ce privete
goticii a societii de care aparin mai mult sau mai puin.
Subcultura
goth
are
un
impact
foarte
mare
asupra
mentalitii indivizilor. Subcultura goth aprut n Marea
Britanie la nceputul anilor 80, n diferite anturaje, mai exact
un gotic rock care se presupune c ar fi un derivat al punk-ului,
astzi fiind regsit n mai multe ri i supravieuind pe o
durat destul de lug de timp.
Subcultura goth i romantismul pot fi vzute ca dou fee
ale aceleai monede, astfel membrii subculturii goth caut sub
diferite forme(muzic, literatur, estetic i uneori chiar
droguri) idealizarea universului, n timp ce romantismul face
acelai lucru prin subiectivizarea lumii exterioare. La fel ca
orice fel de oameni i goticii au emoii care le sunt declanate
n momentul n care privesc lumea. Universul vzut de ei abund
n nesiguran i agonie, fiind creat n mintea individului un
joc de lumini i umbre cu ajutorul cruia i accentueaz
situaia dramatic n care se afl(a nu se confunda cu subcultura
EMO). La fel cum romantismul ncearc s reconstruiasc
realitatea, n mentalitatea goticilor aceasta este descris
teatral, i vzut prin ochii lor ca fiind apstoare
i
misterioas, ceea ce face ca realitatea s fie perceput
deformat.
Goticii
caut
un
univers
exotic,
slbatic
i
neprimitor, care s i angajeze ntr-o aventur, a crei
finalitate nu are nici o garanie.
n ceea ce privete idealurile gotherilor in s reamintesc
n primul rnd dorina de libertate i sensibilitatea. Libertatea
este extrem de mult preuit, fiind mai mult sau mai puin
absente orice fel de constrngeri sau reguli. De asemenea este
foarte mult valorificat trecutul, i gotherii au tendina de a
idealiza locaiile n care au loc ntrunirile anturajelor. Din
punctul meu de vedere una din cele mai valorificate aspiraii ale

gotherilor este aspiraia spre absolut. Goticii n general

viseaz la o iubire perfect, o libertate deplin i o cunoatere
absoluta ceea ce duce la o percepere greit a realitii.
Subcultura este bazat pe recunoatere i identificare. Goticii se plang
de existena rului n societate, care este fabricat n principal datorit
intolerana maselor de populaie fa de orice subcultur. Violena este
tolerat de asemenea.Este prezent o atitudine apolitic, rebeliunea goticilor
nu conine nici un mesaj politic i nu aduc cu sine un activism social.
Atitudinea este limitat la portretizarea societii contemporane.
Ideologia goth este bazat mai mult pe estetic, etica i politica fiind
respinse. Accentul cade pe intelectualizare, creativitate i mai ales
respingerea gndirii conservatoare. Exist i nclinaii spre anarhie sau
liberalism, dar nu sunt exprimate ca aparinnd identitii culturale a
goticilor. nclinaiile politice, sau religia adoptat corespund individului
i nu grupului. n muzica goth tema principal este reprezentat de tolerarea
agresivitii i violenei, existena rului n societate i intolerana
maselor de populaii, dar pe lng acestea se pot descoperi i teme care in
de supranatural, spiritual i religios, nihilism ns ultimele sunt folosite
doar n scop decorativ.
n ceea ce privete individul ncadrat n acest tip de subcultur, atrag
prejudecile publicului, acetia fiind tratai ca i persoane antisociale,
excluse sau chiar dispreuite.
Imaginea acestui subculturi este deformat
datorit imaginii ocante a goticilor(stilului vestimentar), care din pcate
este utilizat de tinerii prost informai, care sunt fascinai superficial de
subcultur, dar nu au aparinut niciodat grupului.