w72 TBOLOGIA DOGMATICA ORTODOKA
obiecte si intre ea si celelalte persoane umane. Lucrurile isi
accentueaza separatia in raport cu persoana, cind prin ele
© persoana se opune celorlalte persoane, sau cind ele fi sint
rapite de celelalte persoane.
De aceea unii oameni pot parcurge si drumul invers spre
© tot mai mare sfisiere launtrica, spre o despartire de Dum-
nezeu si de semenii lor. Orgoliul, lcomia, minia, pofta ne-
masurata, sint factorii acestor despartiri si sfisieri in firea
umané si piedicile in calea comunicabilitatii deschise si de-
pline intre oameni. Acestea sporesc si o fals& complexitate
de probleme, de idei, de tendinte in oameni si intre oameni,
E 0 falsd complexitate, intrucit in fond se miscé in aceeasi
monotonie a patimilor, care prin aceasta manifesta o nesatu-
rare in finit, sau o «infinitate» a finitului. Adeseori analize
psihologice interminabile, care la aparen{a surprind alte si
alte stari si porniri sufletesti determinate de ele, alte si alte
raporturi intre oameni, — se misca in acest infinit al finitu-
lui, al monotoniei esential identice, intr-un labirint ale cérui
carari infinite se intorc in aceeasi marginire, dind nastere unui
limbaj din ce in ce mai complicat, mai nuantat, mai divers ;
dar complicat si nuanjat intr-o fundatura finita, neproiectind
nici o lumina de dincolo de ea. Este infernul care se inchide in
compozitie monotona si o adinceste pe aceasta intr-o sfisiere
si intr-o «infinita» complexitate. E ca un trup pe de o parte
de nedesfiintat, pe de alta macerat la infinit. Omul nu poate
pardsi pasiunea infinitatii nici cind se inchide total in finit.
3. Eternitatea Iui Dumnezeu si timpul ca interval
intre El si creatura $1 ca mediu de crestere
a creaturif spre participarea la ea
a. Eternitatea lui Dumnezeu — plenitudine a comuniunii
treimice. In crestinism s-au conturat doud conceptii despre
Dumnezeu. Una care vine din Biblie si care este proprie vietii
crestine si alta care vine din filozofia greaca si care este ex-
pusa in manualele de Dogmatica, mai ales in cele influentate
INVATATURA CRESTINA ORTODOXA DESPRE DUMNEZEU ue
AEE———~—h Opens pene Duunezey 8
de scolastica, Cea dintii ne prezinté un Dumnezeu viu, plin
de infelegere pentru oameni; a doua, un Dumnezeu nemis-
cat, impasibil, cu care nu stie ce s& fact viata religioasa.
P&rinfii rasériteni au reusit si sintetizeze cele dou& con-
ceptii: neschimbabilitatea lui Dumnezeu, cu viata Lui,-cu ac-
tivitatea Lui privitoare la fapturi. Aceast& sinteza a gasit for-
wmularea cea mai pregnanté in doctrina palamité despre ener-
giile necreate, care se schimb& pornind din esenta lui Dum-
nezeu care rémine neschimbaté. Aceasta doctrin’, care de
fapt a dat o formulare mai precisa gindirii parintilor, a luat
in serios faptul c&é. Dumnezeu are un caracter personal si ca
atare poate trai pe mai multe registre, ca fiecare persoan,
sau mai bine zis pe doua registre principale: registrul exi-
stenfei in sine insasi si registrul activitatii pentru altul. O
mami poate sa se joace cu copilul, coborind la virsta lui, dar
in acelasi timp ea pistreazé constiinta sa maturd de mama,
Dumnezeu cel in Sine, mai presus de timp, Se intilneste cu
creaturile temporale prin energiile Sale.
Eternitatea ui Dumnezeu se cuprinde in fintina inepuiza-
bila a existenfei de Sine a Lui. Existenta indeobste nu s-a pu-
hit nagte din neant. Tar éxistenta de sine nu poate fi decit o
existen{ personala. Este existenfa personalé suprema, care
fiind in sine o existen{a inepuizabila, este izvorul ultim al
tuturor actelor in care se manifesta viata ei. Propriu zis, Dum-
nezeu, Cel ce e mai presus de orice determinare, sau Cel su-
Praexistent, e mai presus si de eternitate. Ca etern, Il expe-
tiem noi, in comparatie cu noi, intrucit a binevoit s& intre in
Telatie cu noi.
Eternitatea nu poate fi calitatea unei substante inaltera-
bile (chiar concepind aceasta inalterabilitate ca 0 eterna com-
punere si descompunere), nici calitatea unei legi etern vala-
bile, existent& in ea insasi. O astfel de substantia, ca obiect
exterior, este lipsita de cea mai esentialé dimensiune a ca-
racterului inepuizabil : cea de interioritate. $i o astfel de lege,
a obiect al rafiunii, nu poate exista fn ea insisi, fara 0 sub- ms. TPOLOGIA DOGMATICA ORTODOXA
A ____annnt_ nrc nro
stant’, sau fara o rafiune care s-o poatd cugeta din aceeast
eternitate. Eternitatea nu poate fi lipsitd de cea mai esentiala
dimensiune a caracterului inepuizabil, care trebuie s& fie in
acelasi timp o dimensiune a vietii in plenitudine. O eterni-
tate lipsita de viata libera si constienta este in cel mai bun caz
© etermitate ambigua, lipsita de plenitudinea existentei, deci
in fond o falsa eternitate. Chiar eternitatea unei ratiuni pure
este de o monotonie'care ucide si e deci limitata.
Eternitatea adevarat& trebuie sa fie calitatea unei subiec-
tivitati_desavirsite, cici_numai aceasta este total incorupti-
i si posed’ dimensiunile cele mal esenfiale ale caracteru-
jui inepuizabil si ale noutafii infinite de manifestar inte-
rioritatea si vointa liber8. Numai subiectul este total necom-
bus, inepuizabil in posibilit@tile sale si liber.
Dar adevarata viata nu exist’ acolo unde nu este comu-
niune, Plenitudinea vietii nu poate subzista decit in comu-
niunea perfect intre subiectele perfecte.
Dupa invafatura crestina, e o fals& eternitate atit aceea
@ unei substanje neschimbabile, cit si aceea a unei deveniré
continui. Deasupra acestor doua false eternitati de tip par-
menidian si hegelian, adevirata eternitate este aceea a Sfin-
tei Treimi. Treimea Persoanelor perfecte este_plenitudinea ;
Ea explica de fapt totul. Ea ramine etern neschimbat& in iu-
birea Sa, dar iubirea este viata ==
Eternitatea este viata si viaja este miscare: dar nu o mis-
care identic&, in cere, c&ci aceasta este monotoné, finité ca
modalitate ; nici o miscare a unuia spre altul exterior. Ci ea
este © miscare deasupra oricarei miscari (xivqas bnep ndoay xi—
vqew). Karl Barth a spus cu dreptate: «Ceea ce este pur ne-
miscat este moartea. Daca deci Dumnezeu este pur nemiscat,
atunci Dumnezeu este moartea. Adic& moartea este instituita
ca absolutul. Ea este prima si ultima realitate. Ea este exi-
stenta propriu zisd. Atunci trebuie si se spund ci moartea
nu are limita, nici sfirsit, ci ea este atotputernica, cé nu exi-
JEMVATATURA CRESTINA ORTODOXA DESPRE DUMNEZEU ls
REE CRTINA ORTODOXA DESPRE DUMNEZEY 1S
st& un invingator al mortii si pentru noi nu este speranta unei
victorii asupra mortiin 7,
Dar si ceea ce se afla intr-o mobilitate identicé, automata,
este mort. Numai in comuniunea desavirsita intre subiectele
inepuizabile si in interioritatea Teciprocé a infinitatii lor se
aflé viata nesecata, nelimitata si eterna. Si cel ce participa
Ja o astfel de comuniune interpersonala divina primeste Sie}
viata eterna.
S-ar putea să vă placă și
- Anixandare Mici g8 Dimitrie SuceveanuDocument4 paginiAnixandare Mici g8 Dimitrie SuceveanuGabrielZamfirÎncă nu există evaluări
- Bratele Parintesti GL 5 PDFDocument2 paginiBratele Parintesti GL 5 PDFJustinian FiloteosÎncă nu există evaluări
- Valeriu Gafencu, PoeziiDocument15 paginiValeriu Gafencu, Poeziidragomirna100% (3)
- Sf. Nicolae Cabasila - Tâlcuirea Dumnezeieştii LiturghiiDocument79 paginiSf. Nicolae Cabasila - Tâlcuirea Dumnezeieştii LiturghiiApologetul Român100% (15)
