Virusul rabic

Grupa: 1206
Pasecinic Victor

Familia: rhabdoviridae
Genul: Lyssavirus (lyssa teama
de apa)
Specia: virusul rabic

Istoricul
In 1892 V. Babe i n 1903 A. Negri au descris
niste incluziuni specifice in celulele creierului
animalelor care au pierit de turbare care au fost
denumite corpusculi Babe-Negri. Etiologia
viral a rabiei a fost demonstrata n 1903 de P.
Remling. Profilaxia a fost elaborata de L.Pasteur.

mORFOLOGIE
Virusul rabiei are o forma de glonte cu un capat plat si unul
acuminat, dimensiunile lui sint de 180-200 nmlungime si 7580 nm in diametru. El este acoperit de o membrata alcatuita
din glicoproteina si glicolipide, care conditioneaza
proprietatile hemaglutinante ale virusului. In componenta
virionului au fost gasite enzimele proteinkinaza si ARNpolimeraza. Corpusculii Babe -Negri sint situai in
citoplasma celulelor nervoase si in prelungirile lor,
Au o forma rotunda ,ovala sau poligonala, dimensiunile lor
sint de 0,5-0,25 um: ei se coloreaza pregnant cu coloranti
acizi in rosu-rubiniu.

Caractere de cultura
Virusul rabiei se dezvolta in tesuturile encefalului la soareci,
oi, pui, cobai, sobolani albi. Unele tulpini ale virusului se
reproduc in culturile primare de celule renale de hamster,
embrion de oaie, de viei precum si in oua de gaina
embrionate, Virusul rabiei se adapteaza la tesuturile
culturale provenite de la variante de animale.

Structura antigenica
Virusul rabiei nu are varietati si tipuri. Agentul bolii de
circulatie printre animale a fost numit virusul rabiei de
strada. De pe urma unor pasaje multiple pe encefal de
iepure L.Pasteur a reuit sa reduca durata perioadei de
incubatie si sa sporeasca titrul infectios. Acest virus a fost
numit virus fixat.
Caracterile antigenice ale virusurilor rabiei de strada si
ale virusului fixat s-au dovedit a fi identice. Virusul fixat este
putin patogen sau deloc patogen pentru om. El se foloseste
pentru vaccinarile antirabice

Rezistenta
Virusul rabiei este rezistent la temperaturi joase si la
glicerina ; el se pastreaza un timp indelungat in tesutul
nervos, uneori chiar dupa moartea animalului. Virusul
rabiei se inactiveaza prin fierbere timp de 2 min. La
temperatura 60 C. timp de 10-15min; moare sub influenta
razelor solare directe si radiatiei UV, de la actiunea
solutiinor de fenol, lizol si alte materii dezinfectante. Este
sensibil la eter.

Patogenia pentru animale

Se imbolnavesc de rabie mai frecvent ciinii, lupii,
vulpile, liliecii, scunsii, mai rar bovinele, ovinele,
cabalinele, porcinele, cerbii, pisicile, sobolanii,
pasarile. Virusul se transmite prin muscatura
animalelor bolnave de rabie, prin saliva
animalelor bolnave cind ea nimereste in pielea
deteriorata si pe mucoasa.

Patogenia afectiunii la om
De la momentul contagiunii pina la debutul afectiunii trec 15-45 de
zile , uneori 3 luni , iar in unele cazuri peste un an. Durata perioadei
de incubatie depinde de calitatea si virulenta virusului introdus de
topografia muscaturii, de tesutul deteriorat. In perioada prodromala
se constata dureri trenante la nivelul muscaturii si pe la traiectul
trunchiurilor nervoase locale , uneori tumefiere si rubor pe cicatrice
apoi apar nausea, hiperhidroza, febricula, cefalee, xerostomie,
deposit lingual. In continuare apare o hipersensibilitate fata de
excitanti vizuali si sonori, fenomenele prodromale se accentueaza si
boala trece in stare de accese clinice manifeste.

 Cea mai mare cantitate de virus se concentreaza in cornul

lui Ammon, in medulla oblongata, in cerebel , in g,
nervilor spinali, in g.simpatici si in portiunea lombara a
maduvei spinale. De pe urma afectarii acestor portiuni de
importanta vitala din sistemul nervos se instaleaza
paroxisme- excitabilitate reflexa exagerata, hipersialie si
hiperhidroza, convulsiuni. Mai ales in muschii respiratori
si de deglutitie. Moartea survine pe parcursul primelor 5-7
zile de boala in cadrul unor fenomene de aerofobie,
hidrofobie, paralizie si convulsii.

Imunitate
Imunitatea postinfectioasa in rabie nu este cunoscuta sau
cazuri de vindecare de rabie nu au fost demonstrate cu
certitudine. Mecanismul imunitatii dobindite
(postvaccinale) tine de formarea unor anticorpi
virusneutralizatori. In imunitatea postvaccinala are rol
interferenta intre virusul rabiei de strada si antigenele
preparatelor vaccinale

Diagnostic de laborator
Metoda histologica se bazeaza pe detectarea post mortem
a corpusculilor Babes-Negri in frotiuri-amprente alel
sectiunilor de encefal (in celulele hipocampului) si din
glandele salivare colorate dupa Romanowski-Giemsa,
Mann, Turevici.
Metoda imunofluorescenta vizeaza evidentierea agentului
viral in frotiuri-amprente ale sectiunilor de encefal sau de
glande salivare de la oamenii si animalele sucombate sau
in amprentele din cornee. Aceasta metoda este mai
sensibila si mai expeditiva decit celelalte.

 Metoda biologica se aplica cu scopul de a decela virusul

rabiei in tesuturile encefalului, glandelor salivare
prelevate de la cadavre, sau in saliva (test intravital) prin
inoculare intracerebrala la soareci sugari sau la soareci
tineri. Peste 2-3 saptamini la animale apar paralizii.

Diagnostic serologic
Pentru evidentierea anticorpilorin timpul bolii se
monteaza RH,RFC,RIF,RIE

Tratamentul
Include toaleta minutioasa a plagii sau locului de
imbavatie cu apa si sapun , curatarea imediata a ranii de
impuritati si tratarea ei cu solutii dezinfectante(alcool,
tinctura de iod , solutie de 2-5% formalina , otet etc.), ca
remedii specifice- administrarea imunoglobulinei
antirabice , vaccinul antirabic.

Profilaxie
Se asigura printr-un complex de ordin general si specific. Din acestea fac parte:
1)anihilarea animalelor turbate, ciinilor vagabonzi, inregistrarea ciinilor de
casa, purtarea lor cu botnite, interzicerea traficului cu ciini din locurile
endemice in sens de rabie, o munca sustinuta de culturalizarea sanitara.
2)administrarea vaccinutului antirabic persoanelor muscate de animale turbate
sau cu suspiciu de turbare. 3) vaccinarea profilactica obligatorie a tuturor
ciinilor inregistrati. Imunitatea postvaccinala se instaleaza peste 2 saptamini si
dureaza 6 luni. Sint eficiente imunoglobulina antirabica, obtinuta prin
hiperimunizarea cailor cu virus fixat, imunoglobulina omologa din serul
oamenilor , imunizati contra rabiei. Imunoglobulina pote inactiva virusul rabiei
de strada si preveni encefalitele postvaccinale. Ea se va administra nu mai tirziu
dde 72 de ore de la muscatura.