Exemplul 4 Proiect Practica Spec IE

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
Facultatea: Cibernetic, Statistic i Informatic Economic

Specializarea:
Proiect de practic
- Simularea firelor de asteptare in cadrul BRD -
Cadrul didactic coordonator
Student
Bucureti
2011
SISTEME MODERNE DE PRACTIC PENTRU

FACILITAREA ACCESULUI LA PIAA MUNCII PENTRU
VIITORII SPECIALITI N STATISTIC I PREVIZIUNE
ECONOMIC SAU INFORMATIC ECONOMIC
POSDRU/90/2.1/S/63784
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul
Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
ISTORIC
1923
Se nfiineaz Societatea Naional de Credit Industrial, ca instituie

public. Statul deinea 20% din capitalul social, Banca Naional a
Romniei 30%, iar restul era deinut de particulari, dintre care un grup de
foti directori ai Marmorosch Blank & Co., prima banc modern din
Romnia. Scopul noii instiutii era finanarea primelor etape ale
dezvoltrii sectorului industrial din Romnia.
1948
Dup al doilea rzboi mondial, conform Legii naionalizrii din iunie

1948, Societatea Naional de Credit Industrial este naionalizat,
devenind Banca de Credit pentru Investiii.
1957
Dup reorganizarea sistemului financiar, Banca de Credit pentru

Investiii obine monopolul n Romnia pentru finanarea pe termen
mediu i lung a tuturor sectoarelor industriale, cu excepia agriculturii i
industriei alimentare, i ia numele de Banca de Investiii. n toat
aceast perioad, cea mai mare parte a finanrilor provenind de la Banca
Mondial sunt derulate prin Banca de Investiii.
1990
Monopolul de care beneficiau bncile specializate n domeniul lor de

activitate este suprimat. Banca Romn pentru Dezvoltare se constituie
ca banc comercial, sub form de societate pe aciuni, si preia activele si
pasivele Bncii de Investiii, primind o autorizatie de funcionare
general.
1998
n decembrie se semneaz contractul de vnzare - cumprare de aciuni

ntre Socit Gnrale i Fondul Proprietii de Stat, autoritea
romneasc care se ocupa de participaiile statului, contract prin care SG
subscrie o majorare de capital de 20% i cumpr un pachet de aciuni

POSDRU/90/2.1/S/63784
care-i permite s devin proprietar a 51% din capitalul majorat al BRD.

1999
Fondul Proprietii de Stat vinde Bncii Europene de Dezvoltare (BERD)

4,99% din capitalul social al BRD.
2001
BRD este listat la Bursa de Valori Bucureti, n prima categorie,

devenind n scurt timp una din cele mai tranzacionate societi.
2003
n urma unei campanii de rebranding, Banca Romn pentru Dezvoltare

devine BRD - Groupe Socit Gnrale. Noua identitate a bncii
consolideaz astfel poziia sa, fcnd mai vizibil identitatea Grupului mam.
2004
Socit Gnrale cumpr pachetul rezidual de aciuni deinut de statul

romn n capitalul BRD, participaia sa crescnd astfel de la 51% la
58,32%.
PROFIL
BRD - Groupe Socit Gnrale este a doua banc romneasc, dup activele bancare i
detine a doua capitalizare la Bursa de Valori Bucureti.
BRD - Groupe Socit Gnrale este prezent n toate judeele Romniei printr-o reea de
937 de agenii .
La 31 decembrie 2010, BRD numra 2,5 milioane clieni activi individuali i corporativi i
peste 2 millioane de carduri incluse in sistemul 3D Secure.
Acionarul principal al BRD este Socit Gnrale, unul dintre cele mai mari grupuri bancare
din zona euro, ale crui servicii sunt utilizate de 32 milioane clieni din ntreaga lume.
Banca isi exercita in principal activitatea pe 3 piete:
POSDRU/90/2.1/S/63784
Banca persoanelor fizice
Banca ntreprinderilor
Banca de investiii
Obiectivul major al BRD este dezvoltarea fondului su de comer pe aceste piee, n

cadrul unei strategii de parteneriat pe termen lung cu clienii si.
2.1 PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE DEZVOLTRII BRD
Adaptarea organizrii i a metodelor proprii la strategia clienilor
Creterea selectiv a activelor
Inovaia
Reducerea coeficientului de exploatare
Rentabilitate durabil
2.2 VALORILE BRD
n fiecare zi, contribuim la realizarea proiectelor dumneavoastr, sprijinim dezvoltarea
companiilor si a municipalitatilor
n fiecare zi, noi clieni ne acord ncrederea lor i noi colaboratori se alatur echipei
noastre. Reuita acestei strategii de dezvoltare durabil se bazeaz n principal pe valorile

imprtite la nivelul ntregului Grup Socit Gnrale : profesionalismul, spiritul de echipa i
inovaia.

POSDRU/90/2.1/S/63784
AXE DE ACTIVITATE
Strategia BRD - Groupe Socit Gnrale se integreaz n strategia global a Grupului

Socit Gnrale: pstrarea echilibrului ntre portofoliul de servicii i profilul de risc, pentru
asigurarea dezvoltrii i rentabilitii pe termen lung, n paralel cu meninerea eforturilor pentru
asigurarea unei eficaciti operaionale.
Reuita acestei strategii de dezvoltare se bazeaz i pe eforturile colaboratorilor BRD din
Romnia, care mprtesc valorile Grupului Socit Gnrale.
BRD - Groupe Socit Gnrale dorete s fie banca de referin a Romniei prin
profesionalism, inovaie, calitatea dezvoltrii i rentabilitate.
n acest sens, BRD-Groupe Socit Gnrale i va urmri politica de investiii susinute n
vederea adaptrii dispozitivului su comercial la specificul pieei romneti, realizrii la scar
larg a procesrilor i diversificrii gamei sale de produse i servicii.
3.1. BANC DE RETAIL
Banca numr peste 2,6 milioane clieni persoane fizice si peste 2,3 milioane de carduri.
Cota sa de pia variaz ntre 15% i 20%, n funcie de produse.
Se numr printre liderii pieei cardurilor bancare i a creditelor pentru consum.
Activitatea de credite de consum la locul de vnzare se deruleaz prin intermediul filialei

specializate BRD Finance.

POSDRU/90/2.1/S/63784
3.2. BANC DE REFERINA A NTREPRINDERILOR ROMNETI I

INTERNAIONALE
BRD este banca de referin n sectorul privat din Romnia, peste 65 % din totalul
creditelor fiind acordate acestui sector att pentru ntreprinderile mici i mijlocii i
microntreprinderi, ct i pentru marile corporaii.
Este implicat n toate ramurile economiei i n cadrul colectivitilor locale.
n afara finanrilor clasice, gama de produse i servicii acoper n totalitate gestiunea

fluxurilor de numerar, serviciile de leasing, prin intermediul filialei BRD Sogelease,
factoring-ul intern i extern cat si soluii complete de externalizare a flotelor de vehicule
prin filiala ALD Automotive.
Beneficiind de sprijinul Grupului Socit Gnrale, BRD joac un rol important n relaia
cu societile multinaionale
3.3 BANC DE INVESTIII
BRD este implicat n finanri structurate i ofer soluii complexe sectorului public i
unui numr de mari companii. Cu sprijinul entitilor specializate ale Socit Gnrale,
unul din liderii mondiali pe aceast pia, BRD i continu tradiia de banc a marilor
proiecte de dezvoltare.
Prin intermediul unei filiale comune cu Grupul Socit Gnrale, BRD Corporate
Finance, Banca ofer toat gama de servicii de consultan n domeniul privatizrii i al
fuziunilor i achiziiilor.
De asemenea, BRD este una dintre cele dou bnci active pe piaa obligaiunilor.
Filial a grupului Societe Generale, BRD Asset Management, comercializeaz prin

intermediul BRD, dou fonduri deschise de investiii.

POSDRU/90/2.1/S/63784
OFERTA PENTRU PERSOANE FIZICE
4.1 OPERATIUNI CURENTE

4.1.1. Cont curent
Prin intermediul contului curent:
se pot efectua o gama larga de operatiuni curente:
transferuri intre conturi deschise la brd
plati de facturi de utilitati
constituire si lichidare depozite
depunere si retragere de numerar
transferuri ctre conturi deschise la o alt banc din Romnia sau
din strintate
se ofera acces la serviciul de internet banking-BRD NET, mobile banking- Mobilis sau
phone banking-Vocalis
4.1.2 Carduri
Cardul BRD ePayment :Card de debit n lei SPECIAL pentru cumprturi online, in
conditii de securitate maxima.
Cardul de credit PUNCT Card :Cumprturi pe credit, plus cumprturi pe puncte.
POSDRU/90/2.1/S/63784
Maestro: Card Maestro in lei, utilizabil att n Romnia ct i n strinatate pentru

efectuarea de pli la comercianii acceptani i retrageri de numerar, 24h/24 de la orice
bancomat BRD sau al oricrei alte bnci comerciale.
Visa Electron: Card de debit emis n Lei, utilizabil n ntreaga lume pentru efectuarea
de pli la comercianii acceptani, respectiv retrageri de numerar de la orice bancomat
sau ghieu al bncilor comerciale.
Visa Classic n Lei: Cu cardul internaional Visa Classic n lei ai acces n orice
moment la o rezerv de lichiditi pe care o poi utiliza n mai mult de 150 de ri, la
peste 20 milioane de magazine, 820.000 de bancomate i 410.000 de bnci.
Visa Classic n USD: Mijloc de plat recunoscut pretutindeni n lume, cardul Visa
Classic n USD i permite efectuarea de pli la comercianii acceptani i retrageri de
numerar, 24h/24 de la orice bancomat.
Mastercard Standard n EUR: Mijloc de plat recunoscut pretutindeni n lume, cardul
MasterCard Standard ataat unui cont curent n EUR i permite efectuarea de pli la
comercianii acceptani i retrageri de numerar, 24h/24 de la orice bancomat.
Mastercard Standard n Lei: Card de debit, embosat, emis n Lei care poate fi folosit
n ar sau n strintate oriunde este afiat sigla Mastercard pentru: pli la
comerciani (POS), retrageri de numerar la ATM sau ghieele bncilor comerciale i
tranzacii pe Internet.
Mastercard Gold: Disponibil n Lei sau EUR, cardul dumneavoastr de credit
MasterCard Gold este instrumentul de plat recunoscut n ntreaga lume i adaptat celor
mai nalte standarde. Cardul MasterCard Gold v ofer accesul la o linie de credit de
pna la 10.000 EUR (echivalent n Lei)
Visa Gold: Instrument de plat, emis n Lei sau USD, care v ofer accesul la o linie de
credit de pn la 10.000 EUR (echivalent n Lei). Le putei folosi n ar i n strintate
oriunde apare afiata sigla VISA, att pentru retragere numerar ct i pentru a face
cumprturi direct la comerciani

POSDRU/90/2.1/S/63784
4.1.3 Transferuri si plati: Transferuri Naionale i Internaionale:

i-Transfert: Pentru operaiunile de transfer pe care le derulezi cu Frana, BRD i
Socit Gnrale i ofer un serviciu la costuri avantajoase
Cont curent: La fel de simpl este i efectuarea de transferuri naionale/internaionale
din conturi curente, beneficiind de operativitate n transmiterea i ncasarea ordinelor de
plat, de flexibilitate n efectuarea transferurilor (n ceea ce privete data valutei) i de
informare n timp util asupra ncasrilor din cont
Western Union:Folosind serviciul Western Union la BRD este la fel de simplu s
trimii bani sau s i primeti. Optnd pentru serviciul de transfer Western Union nu
este necesar s ai un cont deschis la banc sau s te pierzi n formaliti. Vino la oricare
dintre unitile BRD pentru a te convinge!
4.1.4 Banc la Distan

BRD pune la dispozitie trei servicii prin intermediul carora se pot realiza o gama diversificata de
operaiuni bancare fr a fi necesar s te deplasezi la banca.
BRD-Net :Soluia tranzacional securizat de Internet Banking ce i permite

consultarea conturilor i efectuarea de tranzacii.
Mobilis :Serviciu de banc la distan, oferind acces la conturile deschise la BRD prin
telefonul tu mobil.
Vocalis :Apelnd Vocalis i poi consulta soldul unui cont, poi efectua transferuri sau
poi primi informaii detaliate despre alte produse i servicii ale Bncii.

POSDRU/90/2.1/S/63784
4.2 ECONOMII SI PLASAMENTE

Este important s i constitui rezerve financiare pentru orice situaii.
Pe ct de variate sunt ateptrile tale atunci cnd este vorba despre propriile resurse, pe att de
diverse sunt i soluiile pe care BRD le propune:
Produse de economisire :Economisirea presupune valorificarea sumelor de care
dispui, n condiii de siguran i remunerare garantat. Pentru a economisi, nu ai
nevoie de un capital substanial, dar este important s determini durata i suma pe care
doreti s o economiseti, astfel nct s alegi produsul care i se potrivete. Poi opta
pentru un produs de economisire programat, sau din contr, n cazul n care nu tii de
la nceput cu ce frecven vrei s economisieti, poi alege un produs cu depuneri libere.
Plasamente :Oportunitatea plasamentelor apare n momentul n care dispui de resurse
financiare ce pot fi imobilizate, n general, pe termen mediu sau lung. Produsele de
investiie i plasament ofer posibilitatea obinerii unui ctig potenial important, care
este ns n strns legtur cu riscul pe care eti dispus s i-l asumi.
4.2
CREDITE
CREDIT PE CARD
PUNCT CARD: un card de credit cu CIP creat special pentru cumparaturile tale, cu
program de fidelitate atasat! Linie de credit pana la 20.000 lei. Fara dobanda pana la 60
de zile.Descoperitul autorizat de cont: linie de credit acordata pe contul curent, cu acces
prin intermediul unui card. Finantarea poate ajunge pana la maxim 10000 EUR (sau
echivalent Lei, USD).
POSDRU/90/2.1/S/63784
10
CREDITUL PRIMA CASA

CREDIT IPOTECAR IN EURO. Una din cele mai mici dobanzi la Euro de pe piata:
Euribor la 3 luni + 2,25% pentru un credit pe maxim 20 de ani sau Euribor la 3 luni +
2,5% pentru un credit pe maxim 30 de ani. Fara comision de acordare. Fara comision
de rambursare anticipata. Posibilitatea de rambursare in rate lunare egale sau
descrescatoare.
CREDITE IMPOBILIARE
BRD accepta o gama larga de venituri, de la salarii si pana la dividende, chirii, drepturi
de autor sau venituri din activitati independente. Incasezi salariul in cont la BRD?
Atunci te bucuri de si mai multe avantaje si conditii preferentiale)
CREDITE DE NEVOI PERSONALE

POSDRU/90/2.1/S/63784
11
Datorit perioadei extinse de creditare, efortul financiar este mult diminuat in fiecare
luna. Dobanda este atractiva, diferentiata in functie de perioada de creditare, fixa sau
indexabila.
CREDITE AUTO
Dobanda diferentiata in functie de perioada de creditare - poti alege varianta care te
avantajeaza cel mai mult! Finantari de pana la 100% din valoarea comercializata a
autovehicului
CREDITE PENTRU STUDENTI

Solutii de finantare pentru cheltuielile tale studentesti sau pentru completarea burselor
in strainatate, a studiilor post-universitare, programe de munca in SUA sau Europa,
oferite in conditii foarte avantajoase.
4.4 PROGRAMUL DE ECONOMISIRE SI CREDITARE MULTIPLAN

Multiplan este un program de econimisire si creditare, in Lei sau Euro, destinat persoanelor
care doresc sa economiseasca o anumita perioada de timp, pentru ca apoi sa obtina finantarea
necesara pentru realizarea oricarui tip de proiect la momentul potrivit.
Multiplan combina un produs de economisire programata, un credit de nevoi personale si/ sau un
credit pentru locuinta, toate aceste component fiind in aceeasi moneda.
POSDRU/90/2.1/S/63784
12
Multiplan are o palet vast de ntrebuinri, prin integrarea a trei produse ntr-unul singur:
un plan de economisire programat remunerat cu o dobnd atractiv
un credit pentru nevoi personale n condiii prefereniale
un credit ipotecar sau imobiliar n condiii standard la care se adaug un BONUS din
partea bncii de pn la 3.000 Euro sau 12.000 Lei
4.5 OFERTA PENSIONARI
Un card oricand la indemana : Cu cardul Maestro ataat contului beneficiai de un

mijloc de plat comod i o mulime de avantaje: nu mai depindei de orarul bncii, v
pltii facturile cu comision 0 i v facei cumprturile.
Un imprumut pe masura asteptarilor: Oricare ar fi proiectul personal dorit, v
oferim finanarea de care avei nevoie, fr a justifica bncii destinaia sumei. Optai
pentru un credit de nevoi personale n lei EXPRESSO i :
Puteti imprumuta pana la 60000 lei pe o durata pana la 10 ani
Fara giranti si cu avans 0
Dobanda este fixa, diferentiata in fuctie de durata creditului+ o reducere de

5% la dobanda.
Un depozit cu dobanda preferentiala: Pentru valorificarea economiilor n condiii de

maxim siguran, BRD ofera produsul Depozitul 1000, care are o dobnd fix i
foarte atractiv, precum i un bonus special de 0.50 puncte procentuale.
Un cont de economii cu dobanda preferentiala: Imbinand cu succes avantajele unui
cont curent cu cele ale unui depozit la termen, Atucont va permite operatiuni de
depunere, ncasare, retragere sau virament in contul curent, alaturi de o dobnda
POSDRU/90/2.1/S/63784
13
preferentiala, fixa pe trimestru si comparabila cu cea a unui depozit la termen. La

acestea se adauga un bonus special de 0.25 puncte procentuale, pentru Atucont in Lei
sau Euro.
SIMULAREA SISTEMELOR DE ATEPTARE
Toate modelele reprezint simulri ale unor fenomene din lumea real. Cu toate acestea,
n general, termenul de simulare se refer la o clas specific de modele dinamice care necesit
observarea detaliat n timp a mrimilor aleatoare care intervin ntr-un
sistem complex.
Simularea unui sistem de ateptare reprezint un exemplu de simulare a evenimentelor
discrete. n general, poate produce fenomene de ateptare orice situaie care are urmtoarele
caracteristici:
=> exist un numr semnificativ de solicitani pentru anumite servicii;
=> nu se cunoate cu certitudine momentul cnd va fi solicitat un anumit serviciu;
=> exist un numr de staii de servire sau de executani care realizeaz serviciul solicitat;
=> nu se cunoate cu certitudine durata de servire;
=> exist incertitudini n ceea ce privete comportamentul clienilor dup sosirea n sistemul de
servire.

POSDRU/90/2.1/S/63784
14
Toate sistemele de ateptare pot fi descompuse n sub-sisteme individuale care constau

din entiti (de exemplu clieni) care ateapt s fie servii de ctre o staie de servire
.
Pentru a analiza acest sub-sistem sunt necesare informaii despre:
Procesul de sosire:
=> cum sosesc clienii (de exemplu, singuri sau in grup);
=> cum sunt distribuite n timp sosirile (de exemplu, care este distribuia de probabilitate a
timpului dintre dou sosiri succesive);
=> dac exist o populaie finit de clieni sau numrul clienilor este practic infinit.
Mecanismul de servire:
=> descrierea resurselor necesare pentru nceperea serviciului;
=> care este distribuia de probabilitate a timpului de servire a unui client;
=> numrul de staii de servire disponibile;
=> dac staiile de servire sunt n serie (fiecare staie are o coad separat) sau n paralel (o coad
pentru toate staiile de servire);
=> dac sunt permise servirile cu prioritate (o staie de servire poate ntrerupe servirea unui client
pentru a servi un client urgent).
Caracteristicile cozii:
=>disciplina de servire: FIFO (primul sosit primul servit), LIFO
(ultimul sosit primul servit), la ntmplare, servire n ordinea
descrescnd a prioritilor etc.
=>dac exist:
POSDRU/90/2.1/S/63784
15
=> clieni care nu se altur cozii deoarece este prea lung;

=> clieni care prsesc coada deoarece au ateptat prea mult;
Pentru analiza sistemelor de ateptare poate fi utilizat teoria firelor de ateptare sau teoria
ateptrii.

POSDRU/90/2.1/S/63784
16
PROIECTUL DE PRACTIC
Fire de ateptare in cadrul BRD
DEFINIREA PROBLEMEI
Considerm banca BRD Sucursala Aviatiei.Aceasta este structurata pe 2 departamente,

unul pentru persoane fizice i unul pentru persoane juridice. Pentru studiul nostru de caz am ales
departamentul de persoane fizice, care este prevazut cu 3 ghiee .
Operaiunile ce se pot desfura la cele 3 ghiee sunt numeroase: deschidere cont curent,
inchidere cont curent, incasare facturi, constituire depozit,lichidare depozit etc.
In urma analizrii sistemului s-au observat urmatoarele:
Sistemul este prevazut cu 3 ghiee care execut aceleai tipuri de servicii.
Sosirile in sistem sunt aleatoare si independente unele de altele,dintr-o populaie infinit (

in care intr att clienii bncii ct i persoanele tere )
Numrul mediu de sosiri pe ora este o variabil aleatoare care urmeaz o repartiie de
probabilitate Poisson care are un singur parametru = numrul de clieni pe unitatea de
timp.In cazul nostru =15 clieni/or.
Timpul necesar servirii unui client depinde de tipul de operaiune pe care acesta il
solicit. In urma unui studiu s-a constat ca cele mai frecvente operaiuni care au avut loc
in cadrul sucursalei sunt:

POSDRU/90/2.1/S/63784
17
Tabelul 3.1 : Operaiuni la ghiseu

O1 : Constituire depozit
O2: Schimb valutar
O3: Depunere/Retragere
O4: Actualizare date
O5: Deschidere cont curent
O6: Plati facturi
O7: Transfer Western
O8: Activare servicii (vocalis
)
In tabelul de mai jos sunt sintetizate tipurile de operaii ce pot fi solicitate de un client,
probabilitatea de aparitie operaiei si durata operaiei in minute:
Tabelul 3.2 : Duratele de servire dupa tipul operatie
TIP OPERATIE
Probabilitatea de apariie
Durata operaie (min )
O1 : Constituire depozit
0.05
13
O2: Schimb valutar
0.20
O3: Depunere/Retragere
0.20
O4: Actualizare date
0.10
10

POSDRU/90/2.1/S/63784
18
O5: Deschidere cont curent
0.10
20
O6: Plati facturi
0.20
O7: Transfer Western
0.10
15
O8: Activare servicii (vocalis 0.05
25
mobilis etc)
Disciplina de servire este FIFO- primul venit , primul servit
IPOTEZE:
1) Dac un client intr in banc si gaseste toate cele 3 ghisee ocupate atunci au loc
urmatoarele evenimente posibile :
Dac in firul de ateptare nu se afl nici o persoan atunci individul prseste

sistemul cu probabilitatea p0=0.05
E1 :
Dac in firul de ateptare se afl o persoan atunci individul prseste

E2:
Dac in firul de ateptare se afl dou persoane atunci individul prseste

E3 :

POSDRU/90/2.1/S/63784
19
Dac in firul de ateptare se afl trei persoane atunci individul prseste

E4 :
Dac toate locurile din firul de ateptare sunt ocupate atunci individul intrat
in sistem prseste banca cu probabilitatea p=1 ( evenimentul sigur)
2) Evenimentul E5: Dac o unitate intrat in sistem asteapt in fir peste un timp =10
minute fr a fi servit, atunci unitatea respectiva prseste sistemul(nu este servit) cu
probabilitatea
Evenimentul sosire client ce are loc intr-o perioada de 10 minute este considerat la inceputul
perioadei respective.
SCOPUL SIMULARII
Se doreste realizarea unei simulari a activitii sucursalei, pentru a observa dac este
necesar infiinarea unui nou ghieu care sa preia din clieni si asadar sa micsoreze timpul de
ateptare al acestora.
Vom realiza o simulare independenta de timp pentru a determina :
Timpul mediu de ateptare al clienilor
Timpul mediu de neutilizare al fiecarui ghieu
Numrul mediu de renunri

POSDRU/90/2.1/S/63784
20
REZOLVARE:
Vom simula activitatea sistemului pentru un numar de 15 perioade a cate 10 minute (T=10)
in intervalul 9:00 => 11:30. Pentru realizarea procesului de simulare vom utiliza urmatoarele
proceduri:
O procedur de generare a 4 iruri de numere aleatoare uniform distribuite in [0,1]
necesare pentru a genera numrul de sosiri in perioada considerat, durata servirii, dac,
unitatea renunt sau nu s intre in firul de ateptare respectiv , dac unitatea refuz sau nu
servirea dup ce a asteptat in fir 10 minute
O procedur de generare a sosirilor conform repartiiei poisson de parametru nostru =15
clieni/ora in intervalul 09-12 si =24 clieni/ora in intervalul 12-17
O procedur de generare a duratei de servire pe fiecare staie conform tabelului de mai
sus
Procedura de generare a sosirilor se bazeaz pe calcularea probabilitailor de a avea k sosiri
in perioada de simulare considerat.
Valoarea actualizata a sosirilor pe perioada de simulare de 10 minute vor fi =2.5 Cu
ajutorul acestei valori a parametrului se poate calcula probabilitatea de a avea k sosiri in
perioada de simulare de 10 minute cu relaia :
Vom considera numrul maxim de sosiri in sistem n=6. Pentru a genera numrul de sosiri pe
fiecare perioada (15 ) vom presupune c irul de valori aleatoare uniform distribuite in [0,1] este
0.766778 0.020447 0.65493 0.379315 0.836879
0.767144 0.46852 0.91934 0.803034 0.431928
0.318735 0.63863 0.273507 0.153752 0.842433
0.152104 0.699545 0.480575 0.980224 0.114872
0.825373 0.804895 0.669515 0.757408 0.674673
POSDRU/90/2.1/S/63784
21
0.818018 0.548936 0.832514 0.308786
Tabel 3.3 :Generarea sosirilor

K
Interval
0.08
0.08
[0,0.08)
0.20
0.28
[0.08,0.28)
0.25
0.53
[0.28,0.53)
0.21
0.74
[0.53,0.74)
0.13
0.87
[0.74,0.87)
0.06
0.93
[0.87,0.93)
<=6
0.07
[0.93,1]
Folosind tabelul de mai sus se identific intervalul de care aparine fiecare valoare a
irului iar marimea k corespunztoare intervalului este considerat ca fiind numrul de sosiri.
Se obin astfel urmatoarele valori ale sosirilor :
k{4,0,0,2,4,4,2,5,4,2,2,3,1,1,4,1,3,2,6,1,4,4,3,4,3,1,4,4,4,3,3,4,2....}
Ghiseele au o distributie comun a duratelor de servire , asadar este necesar generarea
unui singur sir de valori aleatoare uniform distribuite in [0,1] . irul este
0,11359
0,84618
0,811762 0,70049
0,113804 0,22736
0,73247
0,054445 0,760979 0,723319 0,917142 0,333232 0,034272 0,140629

POSDRU/90/2.1/S/63784
22
0,0998
0,841304 0,930357 0,760765 0,118748 0,570818 0,915342 0,443312 0,684194

0,45923 0,22466 0,40634 0,67907 0,15276 0,11903 0,7689 0,54608 0,43141
Pe baza acestor valori si folosind tabelul de mai jos ar trebui sa obinem duratele de
servire ale clienilor exprimate in minute
Tabel 3.4: Generarea duratelor de servire
Intervale
0.20
0.20
[0,0.20)
0.20
0.40
[0.20,0.40)
0.20
0.60
[0.40,0.60)
10
0.10
0.70
[0.60,0.70)
13
0.05
0.75
[0.70,0.75)
15
0.10
0.85
[0.75,0.85)
20
0.10
0.95
[0.85,0.95)
25
0.05
[0.95,1]
Pe baza valorilor generate aleator si a tabelului de mai sus se obine :

{ 5,15,15,13,5,7,13,5,13,20,7,5,5,15,20,15,5,8,20,8,5,10,8,7,8,10,5,5,15,8,8...}
Pentru a simula evenimentele E1,E2,E3, pentru situaiile in care in staiile de ateptare se
afla 0,1,2,3 persoane, ne folosim de probabilitile corespunzatoare si de irul :

POSDRU/90/2.1/S/63784
23
0,188543 0,463973
0,621723
0,086642
0,70702
0,81169
0,06711
0,830927 0,277688
0,133854
0,162938
0,22166
0,29078
0,798517 0,277993
0,8876
0,69377
0,246101 0,114139 0,663228
0,2677 0,0856 0,4044 0,13421 0,35259 0,57739 0,46103 0,04506 0,358531

Trebuie s simulm evenimentul conform cruia un client , dac asteapt mai mult de 10
minute, refuz sau nu servirea . Folosim irul de mai jos de valori aleatoarea uniform distribuite
in [0-1] :
0,400983 0,526444
0,427412
0,913358
0,325907
0,666128
0,845058
0,806421 0,648732 0,611103 0,011505 0,181402 0,356456 0,882229
0,41026
ALGORITMUL DE SIMULARE
Algoritmul presupune efectuarea in fiecare perioada n a urmatoarelor operatii:

o
generarea numrului de sosiri in sistem
programarea clienilordin firul de ateptare
determinarea clienilor care refuz servirea
programarea unitilor sosite
construirea firului de ateptare
calcularea timpilor de ateptare a unitilor
o calcularea timpului de neutilizare a unitilor de servire

Pentru a ne usura munca vom folosi urmatoarele notaii pentru variabile
G- numrul maxim de ghisee, codificate G1,G2,G3

- variabila boolean care arat starea ghieului (0=liber, 1=ocupat);
L-lungimea firului de ateptare

POSDRU/90/2.1/S/63784
24
K=L(j) codul unitilor care asteapt in fir , j=1..L
N= numrul total de perioade de simulare
T=lungimea unei perioade
M= codul primei uniti sosite in perioada n
K=numrul total de sosiri inclusiv cel din perioada curent
NUF= numrul de uniti care asteapt in fir
TNUF= numrul total de uniti kre asteapta in fir
NUS= numrul de uniti servite
Tni= timp de neutilizare a fiecarei staii
ni= numrul de perioade in care ghieul Gi este ocupat cu unitatea k
Ni= numrul de perioade dup care ghieul Gi este liber
TA= timpul de ateptare al clienilorin fir pe perioada curenta
TTA= timpul total de ateptare a clienilorin fir
n(k) = perioada in care unitatea k a intrat ub firul de ateptare
REF= numrul de uniti care refuz servirea dup o perioada de ateptare de 10
= numrul de sosiri in perioada n
minute
REN= numrul de uniti care renuna sa sa intre in firul de ateptare dup

simularea evenimentelor E1,E2,E3,E4
Vk= variabila boolean care arat dac s-a programat sau nu unitatea k in
perioada curent (0= nu , 1= da)
MTTA= timpul mediu de ateptare a unitilor
MNUF= numrul mediu de uniti care asteapta in fir
MNUS= numrul mediu de uniti servite
MTTNi= timpul mediu de neutilizare a staiilor de servire

POSDRU/90/2.1/S/63784
25
ALGORITMUL SUB FORMA DE PASI
Pas 0:
Iniializm G=3,L=3 N=15, T=10, G1=G2=G3=0, TA=0, TTA=0, Tni=0, TTNi=0, K=0,
REN=0,NUF=0,REF=0,NUS=0,ni=0,Ni=0,n(1)=1,n=1,p1=0.05,p2=0.10,p3=0.15,p4=0.20,p5=2
5,Vk=0;
Pas 1 :
Se genereaz numaul de sosiri in perioada n , NSn
Se determin codul primei uniti sosite in perioada curenta n, care trebuie sa fie servit
sau sa intre in firul de ateptare (M=K+1)
Se calculeaz numrul total de sosiri (K=K+NSn)
Se considera prima statie i=1
Pas 2:
Se testeaza dac exista sau nu clieni in firul de ateptare :
Dac exista clieni in firul de ateptare ( NUF>0) se trece la pasul 3 iar in caz contrar
(NUF=0) se trece la pasul 4
Pas 3:
Se determin clienii care refuz servirea , iar pentru cei rmasi in fir se programeaz servirea
dac exista staii de servire libere astfel:
Se determin dac prima unitate din firul de ateptare k=L(1) refuz servirea ( a asteptat
un timp mai mare de 10 minute) sau dac poate fi programat ( dac exista un ghieu
liber). In ambele situaii se actualizeaz firul de ateptare si starea staiilor de servire si se
reia algoritmul de la pasul 2

POSDRU/90/2.1/S/63784
26
Dac toate staiile de servire sunt ocupate si sunt sosiri in perioada curent (NSn>0) se
fixeaz primul client sosit in perioada curent (k=M) si se trece la construirea firului de
ateptare (pasul 7 ), iar in caz contrar (NS=0) se determina timpul de ateptare pt unitaile
care asteapt in fir si apoi se trece l pasul 8
Pas 4:
Se testeaz nr de uniti sosite in perioada curent
Dac sunt sosiri in perioada curent (NSn>0) se trece la pasul 5 iar in caz contrar
-NSn=0 se continua cu pasul 6
Pas 5:
Se programeaz unitile sosite in perioada curent, dac exista staii libere. Dac nu exist staii
libere se trece la pasul 7 , iar dac nu mai sunt sosiri ( clieni ) de programat se trece la pasul 6
Pas 6:
Se calculeaz timpii de neutilizare pe perioada si cumulat pentru fiecare statie de servire
Pas 7:
Se construieste firul de ateptare, se determin simularea evenimentelor E1,E2,E3,E4 .Se
calculeaz TA TTA NUF si TNUF apoi se trece la pasul 8
Pas 8:
Dac nu au fost simulate toate cele N perioade se trece la perioada urmatoare (n=n+1) si se reia
algoritmul de la pasul 1, iar in caz contrar se calculeaz statisticile urmrite si simularea este
terminat.
CONCLUZII
Clientul cu numrul 13 refuz s ocupe locul din firul de ateptare si prsete banca (s-a
simulat evenimentul E2)

POSDRU/90/2.1/S/63784
27
Clientul cu numrul14 a asteptat 10 minute in sistem. Urmeaz s testm dac acesta

rmane in continuare in coada de ateptare sau prsete sistemul fara a fi servit. Dup
testarea evenimentului E5 se constata ca acesta ramane in continuare in sistem.
Clientul cu numrul 16 refuz s ocupe locul din firul de ateptare si prsete banca (s-a
simulat evenimentul E3)
Clientul cu numrul 20 prsete banca darorit faptului c toate cele 3 locuri din coada
de ateptare sunt ocupate
Clientul cu numrul 32 a asteptat 10 minute in sistem. Urmeaza sa testam dac acesta

ramane in continuare in coada de ateptare sau prsete sistemul fr a fi servit. Dup
testarea evenimentului E5 se constat c acesta refuz servirea si prsete sistemul.
Din totalul de 38 de uniti intrate in sistem in intervalul 09:00 => 11: 30 au prsit sistemul
6 clieni , fapt ce reprezint un procent de 0.15% din numrul total de clieni intrai in banc .
Pe baza rezultatelor din acest tabel putem calcula urmatorii indicatori:
Timpul mediu de ateptare al unitilor

MTTA=TTA/N=220/15=14.66
Numrul mediu de uniti care asteapt in fir

MNUF=TNUF/N=23/15=1.53

POSDRU/90/2.1/S/63784
28
Numrul mediu de uniti servite

MNUS=TNUS/N=30/15=2
Pentru rezultate apropiate de realitate se recomand simularea in c++ sau un alt program de
simulare.Am ales sa fac simularea in WIN QSB
Din meniul File aferent modulului Queuing Analysis selectm opiunea New i apoi tipul
de problem, respectiv Simple M/M System.Specificm de asemenea unitatea de msur pentru
timp ca fiind 10 minute. Tipul de problem poate fi schimbat folosind opiunea Switch to
General Queuing Format din meniul Format. Fereastra principal a modulului, n care au fost
introduse datele problemei, este redat n figura de mai jos
Prima opiune din meniul Solve and Analyze, respectiv Solve the Performance, ofer informaii
cu privire la lungimea cozii, timpul de ateptare i performana sistemului n general:

POSDRU/90/2.1/S/63784
29
Se observ c numrul mediu de clieni n sistem este de 2,1269 numrul mediu de clieni n firul
de ateptare este de 0,1099, iar probabilitatea ca nici un client s nu atepte n sistem este
1.8981%.
Modulul ne ofer posibilitatea realizrii unei analize a probabilitii de ateptare n sistem n
funcie de numrul de clieni:

POSDRU/90/2.1/S/63784
30
ncepnd cu numrul de 5 clieni, probabilitatea ca n clieni s se afle n sistem devine 0.

Putem n acelai timp s simulm sistemul opiunea Simulate the System din acelai meniu
Solve and Analyze. Selectm disciplina de servire (FIFO, LIFO sau aleatoare) i durata pentru
simulare. Rezultatele de mai jos se obin dac servirile au loc dup criteriul FIFO i n urma a
100 de perioade de simulare:

POSDRU/90/2.1/S/63784
31
n plus, putem efectua o analiz de senzitivitate n funcie de oricare din parametrii

sistemului. Facilitatea se gsete tot n meniul Solve and Analyze, i anume Perform Sensitivity
Analysis. Rezultatele de mai jos se obin pentru cazul n care numrul de staii de servire variaz
ntre 3 i 5

POSDRU/90/2.1/S/63784
32
COD SURSA
Pentru generarea de valori aleatoare uniform distribuite pe intervalul [0,1] s-a folosit:
#include <stdlib.h>
//(pentru functiile de random)
#include <stdio.h>
//(pentru printf)
#include <math.h>
//(pentru sqrt, log, exp, ...)
long i;
double u;
// genereaza un numar aleator in intervalul [0,1)

double aleator01() {
return (rand() % 10000) / 10000.0;
}
void randomize() {
srand(1000);
}
void generare_uniformab(double a, double b) {
randomize();
for (i = 1; i <= 20; i++)
{
u = a + (b - a) * aleator01();
printf("%.5lf\n", u);
}
}
POSDRU/90/2.1/S/63784
33
void main()
{
printf ("generare_uniformab(2.5, 3.8) \n") ;

generare_uniformab(2.5, 3.8);
getch()
Pentru determinarea transformatei inverse s-a folosit :

//metoda transformatei inverse
F[0] = prob[0];
for (i = 1; i <= k; i++)
F[i] = F[i - 1] + prob[i];
for (i = 0; i <= k; i++) {

if (i == 0)
u = 0;
else
u = F[i - 1];
printf("%ld => [%.2lf, %.2lf)\n", i, u, F[i]);

}
printf("\n");
//randomize();
for (j = 1; j <= 10; j++) {

u = aleator01();
for (i = 0; i <= k; i++)

if (u < F[i])
{
x = i;
POSDRU/90/2.1/S/63784
34
break;
}
printf("x=%ld, u=%.5lf\n", x, u);
}
}
Pentru determinarea variabilei aleatoare sosiri ce urmeaza o distributie Poisson de parametru sa folosit :
long j, k, x;
double fact[KMAX];
double eps = 0.000001, sumprob;
double prob[KMAX], F[KMAX];
void Poisson(double lambda) {

sumprob = 0;
k = -1;
fact[0] = 1;
while (sumprob < 1.0) {
k++;
if (k > 0) fact[k] = fact[k - 1] * k;
prob[k] = pow(lambda, k) * exp(-lambda) / fact[k];
prob[k] = floor(prob[k] * 100) / 100.0;
sumprob += prob[k];
if (prob[k] < eps && sumprob > eps)

break;
}
if (prob[k] < eps)

prob[k] = 1.0 - sumprob;
for (i = 0; i <= k; i++)

printf("%ld => %.5lf\n", i, prob[i]);
printf("\n");
POSDRU/90/2.1/S/63784
35
void main()
{
printf ("Poisson(6) \n");
Poisson(6)
Getch();
}

POSDRU/90/2.1/S/63784
36
Bibliografie
1) Dobre, I., Mustata, F., (2000), Simularea numerica a proceselor economice ,
Editura ASE Bucuresti.
2) Luban, F., (2005), Simulari in afaceri, Editura ASE Bucuresti.
3) Mihalca R., Uta, Fabian, C., (2003), Utilizarea produselor software - Word,
Excel, PMT,WinQSB,Systat Editura ASE Bucuresti.
4) www.brd.ro
5) http://www.biblioteca-digitala.ase.ro

POSDRU/90/2.1/S/63784
37

Exemplul 4 Proiect Practica Spec IE

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Exemplul 4 Proiect Practica Spec IE

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea: Cibernetic, Statistic i Informatic Economic

Cadrul didactic coordonator

SISTEME MODERNE DE PRACTIC PENTRU

Se nfiineaz Societatea Naional de Credit Industrial, ca instituie

Dup al doilea rzboi mondial, conform Legii naionalizrii din iunie

Dup reorganizarea sistemului financiar, Banca de Credit pentru

Monopolul de care beneficiau bncile specializate n domeniul lor de

n decembrie se semneaz contractul de vnzare - cumprare de aciuni

SISTEME MODERNE DE PRACTIC PENTRU

care-i permite s devin proprietar a 51% din capitalul majorat al BRD.

Fondul Proprietii de Stat vinde Bncii Europene de Dezvoltare (BERD)

BRD este listat la Bursa de Valori Bucureti, n prima categorie,

n urma unei campanii de rebranding, Banca Romn pentru Dezvoltare

Socit Gnrale cumpr pachetul rezidual de aciuni deinut de statul

Banca persoanelor fizice

Obiectivul major al BRD este dezvoltarea fondului su de comer pe aceste piee, n

2.1 PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE DEZVOLTRII BRD

Adaptarea organizrii i a metodelor proprii la strategia clienilor

Creterea selectiv a activelor

Reducerea coeficientului de exploatare

2.2 VALORILE BRD

n fiecare zi, contribuim la realizarea proiectelor dumneavoastr, sprijinim dezvoltarea

noastre. Reuita acestei strategii de dezvoltare durabil se bazeaz n principal pe valorile

SISTEME MODERNE DE PRACTIC PENTRU

Strategia BRD - Groupe Socit Gnrale se integreaz n strategia global a Grupului

3.1. BANC DE RETAIL

Cota sa de pia variaz ntre 15% i 20%, n funcie de produse.

Se numr printre liderii pieei cardurilor bancare i a creditelor pentru consum.

Activitatea de credite de consum la locul de vnzare se deruleaz prin intermediul filialei

SISTEME MODERNE DE PRACTIC PENTRU

3.2. BANC DE REFERINA A NTREPRINDERILOR ROMNETI I

Este implicat n toate ramurile economiei i n cadrul colectivitilor locale.

n afara finanrilor clasice, gama de produse i servicii acoper n totalitate gestiunea

3.3 BANC DE INVESTIII

Filial a grupului Societe Generale, BRD Asset Management, comercializeaz prin

SISTEME MODERNE DE PRACTIC PENTRU

OFERTA PENTRU PERSOANE FIZICE

4.1 OPERATIUNI CURENTE

Maestro: Card Maestro in lei, utilizabil att n Romnia ct i n strinatate pentru

SISTEME MODERNE DE PRACTIC PENTRU

4.1.3 Transferuri si plati: Transferuri Naionale i Internaionale:

4.1.4 Banc la Distan

BRD-Net :Soluia tranzacional securizat de Internet Banking ce i permite

SISTEME MODERNE DE PRACTIC PENTRU

4.2 ECONOMII SI PLASAMENTE

CREDITUL PRIMA CASA

CREDITE DE NEVOI PERSONALE

SISTEME MODERNE DE PRACTIC PENTRU

CREDITE PENTRU STUDENTI

4.4 PROGRAMUL DE ECONOMISIRE SI CREDITARE MULTIPLAN

4.5 OFERTA PENSIONARI

Un card oricand la indemana : Cu cardul Maestro ataat contului beneficiai de un

Puteti imprumuta pana la 60000 lei pe o durata pana la 10 ani

Fara giranti si cu avans 0

Dobanda este fixa, diferentiata in fuctie de durata creditului+ o reducere de

Un depozit cu dobanda preferentiala: Pentru valorificarea economiilor n condiii de

preferentiala, fixa pe trimestru si comparabila cu cea a unui depozit la termen. La

SIMULAREA SISTEMELOR DE ATEPTARE

SISTEME MODERNE DE PRACTIC PENTRU

Toate sistemele de ateptare pot fi descompuse n sub-sisteme individuale care constau

=> clieni care nu se altur cozii deoarece este prea lung;

SISTEME MODERNE DE PRACTIC PENTRU

Considerm banca BRD Sucursala Aviatiei.Aceasta este structurata pe 2 departamente,