Revista Natura Romaniei NR 6 2008 PDF

www.romania-nn atura.
ro
Jgheabul
lui Zalion
hart` de 4 metri lungime

[i alte 3 planuri
de mare detaliu
cea mai dificil` pe[ter` din

Romnia
most difficult Romanian cave

Natura Romniei, anul 1, nr. 6, septembrie 2008
Revista
v` prezint` - num`r de num`r enciclopedia geografic` a Romniei.

Cu foarte multe informa]ii \n premier`,
care coincid cu ceea ce g`si]i pe teren.
Ave]i la dispozi]ie - num`r de num`r singura reprezentare fotografic` explicat` a ]`rii.
Dac` vede]i imaginile din revist` prea \ntunecate sau prea deschise
\nseamn` c` monitorul calculatorului dumneavoastr` nu este reglat;
situa]ia este u[or de remediat (dac` ave]i instalat Adobe Photoshop)
cu Start/ Control Panel/ Adobe Gama (pentru versiunile mai vechi ale programului).
Sumarul revistei este deschis celor care transmit informa]ii

(tiri, fotografii, articole, monografii).
natura.ro, telefon 683.51.03
contact: muntiicarpati@clicknet.ro, muntiicarpati@romania-n
Autorii investesc pentru respectarea spa]iului natural romnesc.
Respect` natura!
Las` doar urmele pa[ilor.
Ia numai fotografii.
redactorul revistei (muntiicarpati@clicknet.ro, muntiicarpati@romania-n
natura.ro)
caut` \n permanen]` persoane dornice s` ia parte la
continuarea unor ture de explorare montan` [i/ sau speologic`
copiaz` G R A T U I T
toate numerele [i ghidurile
revistei Natura Romniei
de la www.Romania-nn atura.ro
coperta 1 / first cover
Imagini din Pe[tera Jgheabul lui Zalion.
foto: Ic Giurgiu, Mircea Vldulescu,
Dan Hazaparu, Viorel Ludu[an, Veronica Oprea
volumul 6, anul 2008
P e [ t e r a
d e l a J g h e a b u l
l u i Z a l i o n
Explicaii necesare .......................................... pag. 5
Fotografii i diapozitive ................................. pag. 6
Rezumat ......................................................... pag. 7
Introducere ................................................... pag. 10
Localizare i acces ....................................... pag. 10
Istoricul explorrilor .................................... pag. 11
Context geologic .......................................... pag. 50
Descrierea peterii ....................................... pag. 51
Morfologia general a peterii ..................... pag. 70
Sedimente ..................................................... pag. 70
Speleoteme ................................................... pag. 70
Climat ........................................................... pag. 71
Biospeologie ................................................ pag. 72
Paleontologie ............................................... pag. 72
Explorare ...................................................... pag. 72
anse pentru a mri dezvoltarea .................. pag. 74
Toate revistele [i ghidurile se pot

p r i n t a , c o l o r s a u a l b -n
negru,
pentru a fi luate la drum.
Echipamentul individual ..............................

Bivuacul .......................................................
Cea mai dificil peter din Romnia .........
Piciorul Negru .............................................
Grota Znelor i Piciorul Negru ..................
pag. 74
pag. 74
pag. 75
pag. 76
pag. 79
Piciorul Negru, a patra tur ......................... pag. 80
Uit-te zilnic pe
www.Romania-natura.ro,
ghidul tù de \ncredere.
Zilnic descoperi
informaii i imagini noi.
editor, redactor, tehnoredactor:
Ic` Giurgiu
(muntiicarpati@clicknet.ro,
muntiicarpati@romania-n
n atura.ro, 683.51.03)
Reproducerea oric`rui material din revist`,
n scopuri comerciale, nu este permis`. Materialele
angajeaz` n general doar responsabilitatea autorilor.
Finalul explorrilor? .................................... pag. 80

Bibliografie .................................................. pag. 81
h`r]i mari, \n plus fa]` de cele din volum

1. Petera Jgheabul lui Zalion, 416 x 77 cm
2. Petera 3 din Piciorul Negru, plan, 31 x 55 cm
3. Petera 3 din Piciorul Negru, profil, 41 x 29 cm
4. Harta geologic Grota Znelor - Petera
Jgheabul lui Zalion - Petera Tuoare, 45 x 55 cm
V` ar`t`m \n PREMIER~
foarte multe locuri.
Pentru c` teritoriul romnesc
- montan [i peisagistic este att de pu]in cunoscut
\nct oricare dintre articolele
[i ghidurile noastre este
o premier` informa]ional`,
fotografic`, geografic`.
Articolele din revist` [i de pe site
sunt ca elementele unui mare dic]ionar.
Le putem folosi separat
dar v` indic`m [i leg`turi dintre ele
sau spre informa]ii importante.
Dorim s` v` ajut`m a descoperi diversitatea
[i \nsemn`tatea reliefului romnesc.
Natura Romniei, nr. 6, septembrie 2008; www.Romania-nnatura.ro
Mun]ii Rodnei
Pe[tera de la
Jgheabul lui Zalion
Ic` Vasile Giurgiu
(Clubul de Speologie "Emil Racovi]`" Bucure[ti)
Explica]ii
necesare
Aceast` prezentare despre Pe[tera de la Jgheabul lui Zalion [i zona
\n care se afl` este \nso]it` de numeroase fotografii, h`r]i, grafice ca [i de
patru h`r]i de mari dimensiuni (5,
13, 14, 16), detaliate, cea mai mare
dintre ele avnd peste patru metri
lungime; lucrarea apare, din lipsa
mijloacelor financiare necesare (\n
special pentru reproducerile color [i
pentru planurile de mari dimensiuni), dup` 20 de ani de la ultimele
noastre explor`ri.
De-a lungul vremii am reu[it s`
public`m mai multe materiale importante despre subiect (titlurile 311 de la bibliografie), dar ele au fost
ilustrate doar s`r`c`cios cu imagini
alb-negru [i nu au fost \nso]ite de
h`r]i att de am`nun]ite pe ct reu[isem s` cart`m.
Recent, recondi]ionarea unora
dintre diapozitive [i fotografii (\n
Adobe Photoshop), posibilitatea de a
ata[a (\n Adobe Acrobat) h`r]i de
mari dimensiuni, dintre care un plan
are peste 4 metri lungime precum [i

eliminarea \mpov`r`toarelor financiar opera]iuni de tip`rire color (prin
utilizarea Internetului) ne permit s`
v` aducem la cuno[tin]` o prezentare mai complet` [i sugestiv`.
Durata prezen]ei \n activitatea
speologic` a unui grup de oameni
este \ntotdeauna influen]at` de
banii (deloc neimportan]i ca sum`)
pe care ei \i pot investi \n aceast` pasiune, de resursele fizice [i intelectuale pe care fiecare le pune la dispozi]ia grupului, de felul cum reu[esc
s` scape de convenien]ele cotidiene
[i - nu \n ultimul rnd - de tenacitatea de care dau dovad` \n a transmite
[i altora realitatea despre cele \ntmplate \n activitatea de explorare, cartare, cercetare. Nu e greu s` fii silit a
ceda \n fa]a obstacolelor din afara
pe[terii; cele din interiorul unei cavit`]i se pot dep`[i, de regul`, mult
mai u[or.
Redarea unora dintre \ntmpl`rile descrise mai jos include - inevitabil - p`reri personale care nu au
reu[it poate \ntotdeauna s` surprind` - [i poate s` \n]eleag` cum trebuie
- cauze de obicei ascunse ale unor rezultate ale activit`]ii fiec`ruia dintre
cei implica]i, de-a lungul vremii, \n

explor`rile de la Jgheabul lui Zalion.
Netransmiterea corespunz`toare a
informa]iei dup` unele ture \n pe[ter`, exagerarea sau minimalizarea
unor situa]ii petrecute afar` sau \n
subteran, toate acestea \mpreun` dau
na[tere la specula]ii [i nu \i ajut` pe
acei care trebuie s` preia [tafeta
descoperirilor. Scurtele caracteriz`ri
f`cute unor colegi exploratori nu trebuie s` supere pe cineva sau pe acei
care cred c` nu au fost cita]i potrivit
implic`rii [i efortului personal depuse.
Speologii amatori romni sunt \n
general \nc` destul de departe de a
\nf`]i[a amplu, fidel, explor`rile f`cute \n pe[terile ]`rii. Dar acest material poate fi un bun exemplu de a face
acest lucru mai bine.
Personal, sunt \ncntat c` am
avut [ansa s` fac explor`ri \n Pe[tera
de la Jgheabul lui Zalion \mpreun` cu
colegi excep]ionali din multe puncte
de vedere, bìe]i [i fete. Selec]ia [i
preg`tirea echipelor nu au fost nici
simple, nici u[oare. O admira]ie [i
pre]uire deosebite am pentru modul
cum s-au implicat \n rezolvarea obstacolelor de dep`[it - att afar` ct [i \n
subteran - Costel Roman, Adrian Done, Tavi V`deanu, Jean Popa, Dan
Hazaparu, Mircea Vl`dulescu. Numai
scurgerea timpului comun avut la dispozi]ie a \mpiedicat realizarea unor
alte activit`]i [i mai complexe. Pentru
mine, ei sunt de neuitat \n postura de
tineri, studen]i, entuzia[ti, mereu cu
ini]iative, debordnd de umor, oameni \n cuvntul c`rora puteai avea
\ncredere deplin`, netrebuind s` \]i
faci griji c` nu vor fi coechipieri de
excep]ie.
Nu lipsit` de importan]` a fost [i
singura "momeal`" financiar` pe care
o puteam oferi participan]ilor la turele nostre de Zalion (ce-i drept \n
urma unor de obicei \ndelungi, diverse [i chiar umilitoare a[tept`ri pe
la u[i la care trebuia s` ne supunem
ce-i care ne asumasem rezolvarea
acestui capitol): bilete CFR, gratuite,
6
Mun]ii Rodnei
la personal clasa a II-a, din partea
Centrului Universitar Bucure[ti. Desigur c` - pentru eficientizarea timpului - pl`team diferen]ele necesare
pentru c`l`toria cu acceleratul. Iar
uneori ne ofeream luxul de a mai
achita [i diferen]a pentru clasa I-a sau
vagon cu[et`; ne "odihneam" astfel o
noapte, c[tigam pentru explorare ziua imediat urm`toare.
Fotografii [i
diapozitive
Pozele din turele noastre au fost
ob]inute cu mari eforturi dar rezultatul declan[`rilor a fost de multe ori
dezam`gitor fa]` de amploarea [i diversitatea pe[terii; nu ne puteam permite aparate [i bli]uri costisitoare/
performante, filme de calitate nu
erau la \ndemn` dect la pre]uri
exorbitante, develop`rile corespunz`toare nici ele nu erau prea accesibile pentru noi. Pe[tera arat` infinit mai
spectaculos [i interesant din punct de
vedere [tiin]ific dect reu[im noi s`
ar`t`m \n imaginile ata[ate acestei
prezent`ri; iar forma]iunile sale inedite/ excep]ionale, din p`cate lipsesc
din selec]ia care urmeaz`.
Din cauza resurselor noastre financiare limitate (grupul era compus
din oameni obi[nui]i [i studen]i), \n
unele ture nici nu am putut face fotografii. Fondurile pe care le-am avut la
dispozi]ie au fost dirijate spre echipament personal [i colectiv, hran` [i
transport.
Abia acum - dup` at]ia ani de la
explor`rile despre care povestim - am
putut restaura, cu ajutorul instruc]iunilor uzuale din Adobe Photoshop,
cteva dintre imaginile color [i albnegru, eliminnd zgrieturi, pete de
la developare, unele dezechilibr`ri de
culoare.
Rezumat
Pe[ter` din Mun]ii Rodnei, nordul Romniei, pe intrarea c`reia (830
metri altitudine) se pierde \n subteran apa unui pru. Se ajunge la Pe[tera de la Jgheabul lui Zalion dinspre
localit`]ile N`sùd sau Telciu (vezi
h`r]ile 1, 2, 3) (harta 1, extras din Romania, tourist map, Ministerul Turismului, 1989) (harta 2, extras din Iuliu
Buta, Ana Aurelia Buta - Mun]ii
Rodnei - Editura Sport-Turism, Bucure[ti, 1989, lucrare la a c`rei editare
am colaborat cu informa]ii) (harta 3,
extras din harta Mun]ilor Rodnei,
construit` de Leontin {uteu - Oradea, actualizat` de Ic` Giurgiu - Bucure[ti).
1 Harta regiunii, extras din

Romania, tourist map,
Ministerul Turismului, 1989.
4.513 metri dezvoltare, 303 (298,5/ +4,5) metri denivelare, 1.580

metri extensie (harta 5). Parcursul
subteran este fragmentat de nume-
Mun]ii Rodnei
roase s`ritori [i cascade, fiind 100%
tehnic, sportiv. Exist` [anse de a m`ri
dezvoltarea actual` att prin escalade
arficiale ct [i prin jonc]iuni cu alte
pierderi active sau fosile din zon`.
Cavitate descoperit` \n 1958 [i
explorat` atunci pe 185 metri lungime [i -80 metri denivelare. |n 1973 se
avansase pn` la 554 metri dezvoltare
[i -137 metri denivelare; continuarea
pe mai departe a fost considerat` imposibil`.
|n 1978, Clubul de Speologie
"Emil Racovi]`" Bucure[ti reia cercetarea [i explorarea cavit`]ii [i duce pn` \n 1983 - pe[tera la 2.378 metri
dezvoltare [i 242 (-237,5/ +4,5) metri denivelare; \naintarea a fost oprit`
la o lam` dur` de stnc` care atrna
din tavan, dincolo de ea p`rnd c`
exist` continuare.
|n decembrie 1985, o echip` a
Clubului Politehnica Cluj-Napoca reu[e[te s` sparg` o parte din lama dur`
de stnc` [i dep`[e[te astfel terminusul atins de clubul din Bucure[ti.
|n perioada februarie 1986 - august 1986 cele dou` cluburi exploreaz` \mpreun` pe[tera iar grupul din
Bucure[ti continu` cartarea pn` la
4.513 metri dezvoltare [i 303 (-298,5/
+4,5) metri denivelare. Pentru a reu[i topografierea p`r]ii profunde a
pe[terii au fost necesare dou` bivuacuri subterane: unul la cota -215 metri adncime (63 de ore, adic` 2 zile [i
15 ore) [i apoi altul la cota -242 metri
(168 de ore, adic` 7 zile).
Jgheabul lui Zalion are \n apropiere alte dou` pe[teri mari: Grota
Znelor, 1.527 metri altitudine, 4.368
metri dezvoltare, 112 (-98,5/ +13,5)
metri denivelare (explorat` tot de
Clubul de Speologie "Emil Racovi]`"
Bucure[ti) [i Pe[tera Tù[oare, 950
metri altitudine, 16.107 metri dezvoltare, 461,6 (-356/ +105,6) metri denivelare; cu ultima dintre ele este teoretic posibil ca Jgheabul lui Zalion s`
jonc]ioneze.
2 Harta zonei, extras din

Iuliu Buta, Ana Aurelia Buta Mun
n]ii Rodn
nei - Editura
Sport-T
Turism, Bucure[ti,
1989, lucrare la a c`rei
editare am colaborat cu
informa]ii.
3.1
Pe[tera (La
grotte) Jgheabul
lui Zalion
(Monts Rodnei)
Mun]ii Rodnei
4.513 m dveloppement, 303 (-298,5/

+4,5) m dnivellation, 1.580 m extension.
Parcours souterrain fragment
par nombreuses ressauts et cascades,
100% sportif. Il y a de chances d'augmenter le dveloppement actuel de
la cavit tant par escalades artificielles aussi par jonctions avec autres
pertes actives ou fossiles de la zone.
Rsum
Dcouverte en 1958 et explore

sur 185 m longueur et 80 m profondeur. En 1973 taient connus 554 m
dveloppement et -137 m dnivellation; la suite tait considre impossible.
Perte dans les Monts Rodnei,

dans le nord de la Roumanie. Accessible des localits N`sùd ou Telciu
(les cartes 1, 2, 3). 830 m altitude,
En 1978 le Club de Splologie

"Emil Racovi]`" Bucure[ti reprend
l'exploration et la grotte arrive jus-
Mun]ii Rodnei
3 Harta zonei, construit` de Leontin {uteu - Oradea, actualizat` de Ic` Giurgiu - Bucure[ti.
qu'en 1983 a 2.378 m devloppement

et 242 (-237,5/ +4,5) m dnivellation; l'avancement est arrt par une
lame de roche au-dela de laquelle il
semble que la suite existe.
En dcembre 1985 le Club Politehnica Cluj-Napoca dpasse le terminus. Pendant fvrier 1986 - aot
1985 les deux clubs explorent ensemble la grote et le groupe de Bucure[ti
continue la topographie jusqu'a 4.513
m dveloppement et 303 (-298,5/
+4,5) m dnivellation. Pour russir la
9
topographie de la zone profonde ont

t ncessaires deux bivouacs: l'un a
-215 m (63 heures) et puis un autre a
-242 m (168 heures).
Jgheabul lui Zalion a dans sa proximit autres deux grandes grottes:
Grota Znelor, 1.527 m altitude,
4.368 m dveloppement, 112 (-98,5/
+13,5) m dnivellation et Pe[tera
Tù[oare, 950 m altitudine, 16.107 m
dveloppement,
461,6
(-356/
+105,6) m dnivellation.
Mun]ii Rodnei
Localizare
[i acces
*
Num`r de catalog
1020/1
Localizare Mun]ii Rodnei, Prul Orbului, versantul stng, comuna Telciu, jude] Bistri]a-N`sùd
Altitudine
830 metri
Altitudine relativ`
0 metri
Dezvoltare 4.513 metri
Denivelare 303 (-298,5/+4,5) metri
Extensie
1.580 metri
Introducere
Prul Orbului poate fi urmat \n
subteran chiar de la locul lui obi[nuit
de dispari]ie (intrarea pe[terii) (imaginile 35-37, 70), de-a lungul unor
diaclaze foarte \nalte (imaginea 81) [i
de multe ori extrem de \nguste, cu
multe meandre [i nivele de eroziune
(imaginile 82, 105). Parcursul este
fragmentat de numeroase s`ritori
(imaginea 90) [i cascade (imaginea
89), \naintarea speologului fiind 100%
tehnic`, sportiv`. Exist` [anse de a
m`ri dezvoltarea actual` att prin escalade arficiale ct [i prin jonc]iuni cu
alte pierderi active sau fosile din zon`.
10
Jgheabul lui Zalion se afl` \n vestul Mun]ilor Rodnei, \n bazinul Telci[or, pru afluent de stnga al S`lù]ei.
Se poate ajunge la pe[ter` plecnd din localitatea Telciu (379 m altitudine medie; vezi h`r]ile 1, 2, 3),
accesibil` cu trenul (linia Salva - Vi[eu) sau pe [osea (DN 17 C Salva S`cel). Din Telciu ne \ndrept`m spre
satul Telci[or (5 km) [i apoi continu`m amonte pe prul omonim, pe
drumul forestier (\nc` 5 km), pn` la
Izvorul Rece (emergen]` cu dou` izvoare al`turate - imaginile 38, 39, harta 5 - \n care se pare c` iese apa drenat` prin pe[ter`). O potec` urc` de
la Izvorul Rece \n 45 de minute, spre
est (harta 5), la grupul de cteva case
situat la vest de dispari]ia sub p`mnt
a Prului Orbului (imaginile 30, 31).
Apel`m aici la ajutorul unui localnic
pentru a ne ar`ta intrarea cavit`]ii, situat` \n apropiere, undeva la liziera
p`durii ce \ncepe s` urce spre Dealul
Negru (imaginile 35-37); tot localnicii ne pot permite instalarea corturilor
sau ne pot primi \n casele [i [urile lor.
O alt` cale de acces porne[te din
ora[ul N`sùd (331 m altitudine medie), pe [oseaua asfaltat` care trece
prin localit`]ile Rebri[oara, Rebra [i
Parva. De aici continu`m pe drumul
forestier care suie pe Prul Rebra,
ajungnd la locul numit |ntre Rebre
(confluen]a cu Prul Gu[et, 41 km
de la N`sùd - h`r]ile 2, 3). O lu`m pe
drumul forestier din stnga, care urc`
pn` pe cump`na de ape dintre bazinele Rebra (est) [i Telci[or (vest);
parcurgem pe el 45 de minute. De
aici urm`m spre vest drumul/ poteca
de pe lng` re]eaua de tensiune (imaginea 35) care se \ndreapt` spre grupul de case situat nu departe de intrarea pe[terii (\nc` 45 de minute).
Istoricul
explor`rilor
1958
|nv`]`torul
speolog
Leon Brte - localnic [i \nv`]`tor
din comuna Parva, \nalt, slab, erudit
peste medie - descoper` pe[tera [i
parcurge primii zeci de metri. Echipa
din Cluj a Institutului de Speologie
reu[e[te \ntr-o prim` expedi]ie s`
str`bat` 185 m de galerie [i s` ating`
aproximativ cota -80 metri. Urmeaz`
alte dou` deplas`ri \n care se c[tig`
c]iva zeci de metri lungime.
1964
Cei mai buni
alpini[ti
4 Glume]ul Iosif (Pepi) Viehmann.
Grupul format din speologi de la

sec]ia din Cluj a Institutului de Speologie (Iosif Viehmann, Dan Coman,
Mihai {erban) [i alpini[ti de la Casa
Central` a Armatei (Emilian Cristea,
Aurel Eremia, Matei Schen, Ladislau
Caracsony) atinge -130 metri adncime, oprindu-se pe buza unei cascade
"de 10 m" (imaginile 82, 83, harta 5).
Lungimea pe[terii ajunge la 535 metri. Denivelarea a fost m`surat` cu altimetrul. A fost publicat` harta B att \n Lucr`rile Institutului de Speologie "Emil Racovi]`" Bucure[ti, tom
II, 1964 ct [i \n Pe[teri din Romnia,
1976 (vezi ampla plan[` 5 care \nso]e[te aceast` prezentare).
La vremea respectiv`, alpini[tii
11
Mun]ii Rodnei
de la Casa Central` a Armatei, cu numeroase [i importante premiere la activ, erau cei mai \n form` din ]ar`. Att
ei ct [i speologii de la Institut au fost
prezen]i la pe[ter` \n interes de serviciu. Dup` aceast` tur` \ncepe s` se
r`spndeasc` vestea - nu tocmai exagerat` - c` Jgheabul lui Zalion este
cea mai dificil` cavitate din Romnia:
galerii \nalte [i strmte, \n care dac`
aluneci spre talpa lor ri[ti s` r`mi sever \n]epenit \ntre pere]i; numeroase
pasaje care nu arat` ct de ct la fel
v`zute dinspre aval [i amonte; parcurs
sinuos, pe vertical` [i orizontal`, cu
numeroase urcu[uri [i cobor[uri; por]iuni de galerie unde cel mai apropiat
coechipier nu prea are cum s` vin` \n
ajutorul tù. Dup` toate astea, dac`
adùg`m [i faptul c` destul de repede
dup` ce intri \n pe[ter` este posibil s`
fii ud pn` la piele, poate g`sim explica]ia de ce dintre cei de mai sus doar
Iosif Viehmann (imaginea 4) s-a \nc`p`]nat/ ambi]ionat s` revin` la Zalion; el \nc` spera c` reu[ind s` duc`
aici explorarea mai adnc [i mai departe va p`trunde dincolo de terminusul galeriilor din Pe[tera de la Izvorul Tù[oarelor (h`r]ile 2, 3, 5.1, 6,
16).
1971, iulie
Belgienii coboar`
Cascada Cristea
Sec]ia din Cluj a Institutului de
Speologie [i Cercle Royal Athltique
de l'Universit de Liege (Belgia) organizeaz` la complexul carstic Tù[oare - Zalion o expedi]ie la care particip` 18 belgieni [i 6 romni. |n
Jgheabul lui Zalion, belgienii din
echipa de vrf - format` din [ase belgieni [i doi romni (Viehmann, Brte)
- reu[esc s` coboare cei "10 metri" ai
Cascadei Cristea (real 7,7 metri), mai
\nainteaz` "35 de metri" (real 12 m) [i
se opresc (nemaicreznd c` exist` - [i
f`r` a mai cùta prin escalad` - o tre-
Mun]ii Rodnei
coboar` [i Cascada Cristea. |naintarea

pe mai departe este considerat` imposibil` (Bleahu [i al]ii, 1976). Numele real al lui Miki Balogh este de
fapt, a[a cum ne spune Dinu Mititeanu din Cluj-Napoca, Miki Gyongyosi.
5.1 Jgheabul lui Zalion [i Pe[tera

de la Izvorul Tù[oarelor, teroretic
au [anse s` fie jonc]ionate.
Jgheabul lui Zalion: 4.513 metri
dezvoltare, 303 (-2
298,5/ +4,5)
metri denivelare, 1.580 metri
extensie (harta 5).
Pe[tera Tù[oare, 16.107 metri
dezvoltare, 461,6 (-3
356/ +105,6)
metri denivelare.
cere pe la nivelele superioare ale diaclazei). Zalionul ajunge la "-145 metri

denivelare" (real -137 metri).
1973, noiembrie
Explorare
de adio
La Zalion se deplaseaz` echipa
format` din Leon Brte, Iosif Viehmann, Valentin Cr`ciun, Pompei Cocean (ultimii trei de la Institutul de
Speologie), Miki Balogh (alpinist clujean) [i Peter Simsa (Clubul de Speologie Meteor Budapesta). Pompei
Cocean r`mne pe buza pu]ului de 15
metri din apropierea intr`rii, ca s` \i
asigure pe ceilal]i la coborre [i la urcare. Cei cinci parcurg pe[tera, unii
12
Pentru perioada 1958-1973 informa]iile publicate despre pe[ter` [i cei

care au explorat-o ni se par pu]ine [i
mai ales slab evocatoare; trei articole
ale lui Iosif Viehmann (imaginea 4)
con]in din p`cate unele pasaje neconforme cu realitatea \n ceea ce prive[te
descrierea pe[terii. Desigur, trebuie
s` vedem partea bun` a lucrurilor: e
foarte bine c` s-a publicat [i c` \n
acest fel eforturile exploratorilor au
ie[it oarecum la lumin`; dac` [i alte
multe pe[teri importante de la noi ar
fi beneficiat sau ar beneficia de pagini tip`rite m`car att de numeroase
ct cele despre Jgheabul lui Zalion
pn` la locul unde am ajuns cu povestea, atunci cu siguran]` i-am fi
[tiut mai bine pe oamenii care au dus
mai departe cunoa[terea marilor re]ele subterane din Romnia. Deci,
mul]umiri din partea exploratorilor
care au urmat la Zalion pentru cei
care au adus informa]iile de pn` aici;
[i, dac` se va \ntmpla ca din arhivele
explor`rilor de pn` \n noiembrie
1973 inclusiv s` ne parvin` imagini,
explica]ii [i alte m`rturii, atunci ne
vom str`dui s` le facem publice.
1978, iulie
Urma
rinocerului
Clubul de Speologie "Emil Racovi]`" Bucure[ti organizeaz` o tab`r`
\n Mun]ii Rodnei, cu sprijin financiar
(pentru transport) de la Centrul Universitar Bucure[ti [i Comisia Muni-
6 Jgheabul lui Zalion, Pe[tera

de la Izvorul Tù[oarelor [i zona
Col]ul Pietrii.
Jgheabul lui Zalion: 4.513 metri
dezvoltare, 303 (-2
298,5/ +4,5)
metri denivelare, 1.580 metri
extensie (harta 5).
Pe[tera Tù[oare, 16.107 metri
dezvoltare, 461,6 (-3
356/
+105,6) metri denivelare.
cipal` Bucure[ti de Turism Alpinism

Orientare.
Obiectivul principal era continuarea explor`rii \n Pe[tera Grota Znelor: se ajunge aici la 2.182 m dezvoltare [i -98 m denivelare (Ic` Giurgiu,
Gabriel Silv`[anu, Dima {tefan).
Jgheabul lui Zalion - cavitate
aflat` nu departe de Grota Znelor este vizat` pentru a ne face o p`rere
despre problemele explorative ridicate de "cea mai dificil` pe[ter` din
Romnia" [i despre eventuale posibilit`]i de continuare. Apreciam rezultatele ob]inute de predecesori dar
deja aveam mai multe indicii c` anumite pe[teri nu fuseser` scotocite
cum credeam noi c` o putem face.
Echipele Clubului "Emil Racovi]`"
Bucure[ti care sosesc la Zalion au \n
componen]` exploratori deja versan]i
\n a aprecia ce este de descoperit \ntro cavitate (Costel Roman, Adrian Done, Dan Nanu, Florin Cucu); to]i [ase
sunt \ntr-o form` fizic` propice unei
explor`ri solicitante, se ca]`r` bine,
[tiu s` ac]ioneze \n echip` [i s` aduc`
- dac` [ansa le surde - dovezi clare
ale descoperirilor.
13
Mun]ii Rodnei
Costel Roman, Dan Nanu [i Silviu Scobai ajung direct, de la prima

intrare \n pe[ter`, pn` la Cascada
Cristea, loc atins de predecesorii no[tri de abia \n a patra expedi]ie. Cascada este cobort` (imaginile 82, 83)
numai de Costel Roman; terminusul
declarat impenetrabil \n expedi]iile
anterioare (a cincea [i a [asea) nu i se
pare f`r` [anse de continuare. Din cauz` c` ceilal]i nu \l mai pot urma renun]` s` for]eze \naintarea. (Pn` la
emergen]a pe[terii de la Izvorul Rece
r`mneau 1635 m \n linie dreapt`.)
{tiam ct de tenace este Costel Roman; dar mi-am dat seama c` pe[tera
este cu adev`rat dificil` cnd am aflat
c` Dan Nanu - pe care \l apreciam
foarte mult pentru calit`]ile fizice [i
de coechipier - a renun]at s` coboare
Cascada Cristea. S` preciz`m c` intrarea celor trei a durat numai 10 ore,
timp de asemenea net superior celor
\nregistrate \n turele predecesorilor
no[tri.
|n zona pu]urilor de 15 [i 22 metri din apropierea intr`rii \n Jgheabul
lui Zalion (calea de acces spre adncurile pe[terii/ vezi plan[a ampl` 5),
echipa compus` din Adrian Done,
Florin Cucu, Lucian Cump`t` descoper` [i carteaz` (\n cadrul a dou` intr`ri \n subteran, cu durate de 8 [i
apoi 14 ore) o re]ea de galerii dificil`,
pn` acum neb`nuit` ca amploare,
lung` de 356 metri, cu denivelare de
peste 50 metri. Ei g`sesc aici o m`sea
uria[`; paleontologii Costin R`dulescu [i Petre Samson (ambii deceda]i
\ntre timp), de la Institutul de Speologie, au stabilit cu promptitudine [i
amabilitate c` ea provine de la un rinocer p`ros.
Mun]ii Rodnei
localitatea
Telci[or
re (declarat pn` acum impenetrabil)

este botezat Costel Roman (harta 5).
Am fost g`zdui]i la casa lui Vasile
Pop (poreclit Dihorul), pe locul c`ruia
se afl` pe[tera.
pe larg
30 De lng` gospod`ria lui
Vasile Pop privim c`tre sud-vvest
(vezi [i h`r]ile 2 [i 3), de-aa
lungul Vìi Telci[or.
Spre stnga imaginii sunt
\n`l]imile sub care se ascunde
Pe[tera de la Izvorul Tù[oarelor
(vezi h`r]ile 5.1 [i 6).
1979, aprilie
Descoperim
continuarea aval
rezumat
31 Casa lui Vasile Pop, \n anul 1986.

Aici am fost primi]i \ntotdeauna cu
pl`cere. Aici am stat cu Leon Brte,
descoperitorul Pe[terii de la Jgheabul
lui Zalion [i de aici am plecat \n
turele cnd am gasit, rnd pe rnd,
numeroase continu`ri.
fotografii: Ic` Giurgiu
Echipa Clubului de Speologie

"Emil Racovi]`" Bucure[ti (Costel
Roman, Ic` Giurgiu, Gabriel Silv`[anu) - \ntr-o intrare de 21 de ore - g`se[te continuarea, avansnd dincolo
de terminusul declarat impenetrabil
(Bleahu [i al]ii, 1976) circa 80 metri
lungime, cobornd cu aproximativ 10
metri denivelarea cavit`]ii. Defec]iuni la sistemele de iluminare determin` \ntreruperea explor`rii pe o galerie larg` de 1-5 m, \nalt` de 5-15
metri, cu forma]iuni, pr`bu[iri masive
[i instabile, cascade. Pasajul de trece-
|n noiembrie 1978 \i scrisesem

lui Leon Brte, descoperitorul Pe[terii Jgheabul lui Zalion, povestindu-i
despre descoperirile Clubului de
Speologie "Emil Racovi]`" Bucure[ti
f`cute \n vara aceluia[i an \n Mun]ii
Rodnei ("t`rmul" de descoperiri al
lui Leon Brte) [i \n alte locuri din ]ar`. |l rugam s` ne ajute, dac` se poate,
ca s` fim g`zdui]i la una din gospod`riile din imediata apropiere a pe[terii,
pentru c` doream s` facem o explorare pe timp de iarn`, spernd c` apele
din pe[ter` vor fi atunci mai firave. |n
felul acesta puteam s` nu ajungem
uzi leoarc` la baza pu]ului de 22 metri
(detaliul A de pe harta 5, imaginea
81) [i urma, poate, s` g`sim Cascada
Cristea mai pu]in violent`.
Peste numai o lun` de zile, Leon
Brte ne-a r`spuns (dovad`, zic eu, c`
apreciase descoperirile f`cute de noi
[i c`, la fel ca orice explorator onest,
era bucuros s` participe la noi provoc`ri serioase)! Vestea grozav` era c`
suntem a[tepta]i la cea mai apropiat`
cas` de pe[ter`, a lui Vasile Pop, unde
urma s` st`m \ntr-o camer` cu sob` [i
du[umea de lemn. {i ne ruga Leon
Brte s`-i cump`r`m, dac` putem, o
serie de c`r]i de istorie veche; din p`cate, volumele pe care el dorea s` le
buchiseasc`, unele vechi de sute de
ani, nu erau disponibile dect la marile biblioteci ale ]`rii iar \n perioada
aceea nici nu te puteai gndi s` ob]ii
fotocopii ale lor.
Am ajuns la Jgheabul lui Zalion
de abia \n aprilie 1979. Cu Costel Ro-
14
Mun]ii Rodnei
versantul drept geografic al Vìi Telci[or
zona intr`rii
\n Ponorul
Zalion 2
32, 33 Sus Casa lui Vasile Pop [i zona intr`rii \n Pe[tera /Avenul / Ponorul Zalion 2 (vezi [i h`r]ile 5 [i 8).
Jos De la Ponorul Zalion 2 \nspre aval am v`zut c` firul vìi nu mai adun` curs subaerian nici la
precipita]iile abundente din timpul verii.
fotografii: Ic` Giurgiu, Rodica Pino[anu
15
Mun]ii Rodnei
versantul drept geografic al Vìi Telci[or
34 Mai spre amonte de intrarea \n

Ponorul Zalion 2, pe versantul
drept al vìoagei care are pe cel`lalt
mal casa lui Vasile Pop, a fost locul
unde - cu acordul gazdelor - ne-aam
\ntins corturile \n taberele noastre
de var` dedicate explor`rii [i
cart`rii celei mai dificile pe[teri
din Romnia. Vegeta]ia din
preajm` ne-aa servit drept umbrar
dar [i ca suport multifunc]ional
pentru uscarea numeroaselor piese
de echipament pe care le aduceam
ude [i pline de argil` din Pe[tera
Jgheabul lui Zalion.
foto: Ic` Giurgiu
man, ner`bd`tor s` revad` fundul

pe[terii [i cu Gabriel Silv`[anu, care
ratase tura din Zalion din vara trecut`, obosit dup` dou` s`pt`mni de explorare \n nu prea \ndep`rtata dar
spectaculoasa Grot` a Znelor, unde
fusesem \mpreun`. Eu - ini]iatorul
turelor de explorare pe care clubul
nostru le f`cea aici, aflat, \n sfr[it,
pentru prima dat` la Zalion, apreciam
c` este o componen]` a echipei ct se
poate de favorabil` unei explor`ri dificile. Eram \nso]i]i de Florica Berdei,
coleg` de club. La Parva ne-am \ntlnit cu Leon Brte, acum pensionat,
\nalt [i suplu, taciturn, doar aparent
moroc`nos. Ne-am instalat lng` pe[ter`, \n camera promis`, cte doi \n
pat; eu am dormit pe jos, pentru c`
mai \nalt fiind ca Brte oricum nu
\nc`peam pe lavi]ele cu t`blie la
picioare.
A doua zi am mers la pe[ter`,
unde situa]ia se prezenta urt dup`
ploile din ultimele zile; apa intra [i pe
gura cavit`]ii (imaginile 37, 70), lucru
care de obicei nu se \ntmpl`. Ne
ud`m bini[or, chiar de la intrare (pe
arealul imaginilor 71 [i 72). Mont`m
sc`ri]ele pe succesiunea pu]urilor de
16
15 plus 22 metri (harta 5). |mpreun`

cu Costel cobor primul pu], ne ud`m
zdrav`n [i constat`m c` mai jos cascada de pe pu]ul de 22 de metri este
violent`... Fix`m cteva pitoane mai
sus de buza pu]ului de 22 metri, ca s`
avem deviate mine, ct de ct, sc`rile [i coarda din firul principal al cascadei.
Ne \ntoarcem la gazd`, lu`m haine uscate pe noi [i revenim la gura
pe[terii, cu unelte de s`pat, ca s` deviem cursul prului. Dup` dou` ore
de amenaj`ri reu[im s` facem ca apa
s` nu mai intre \n subteran [i pe gura
Zalionului; o trimitem pe valea ei de
obicei seac`, afar` din p`dure (imaginea 36). O parte important` a prului se infiltreaz` totu[i mai \n amonte
de gura pe[terii \n sol [i ajunge \n Zalion la un nivel mai cobort fa]` de intrare, pe \n`l]imea pu]urilor. Leon
Brte [i Florica Berdei au h`l`duit
prin \mprejurimi, \ncercnd s` profite
de lipsa frunzi[ului, cùtnd pe[teri.
|n ziua urm`toare, la ora 10,50 intr`m din nou \n subteran. La baza pu]ului de 22 metri, eu [i Gabriel Silv`[anu schimb`m hainele ude cu unele
Mun]ii Rodnei

pantele care duc deasupra versantului calcaros Piciorul Negru (vezi harta 10)
zona intr`rii \n Pe[tera de

la Jgheabul lui Zalion
linie electric` [i drumul care leag`

casa lui Vasile Pop de |ntre Rebre
(vezi h`r]ile 2, 3, 10)
zona taberei de corturi

(vezi [i imaginea 34)
35, 36 Sus Privire dinspre vest,

luat` de mai sus de casa lui Vasile Pop.
Jos Valea pe care curgea
odat` Prul Orbului, acum seac` tot
timpul anului. Numai prin devierea
apei de la gura pe[terii, ceea ce
produce secarea par]ial` sau total` a
unor cascade din Zalion se mai
activeaz` acest tronson de vale; chiar
[i a[a, apa nu curge pe el prea mul]i
zeci de metri pentru c` se pierde \n
subteran prin alte locuri.
intrarea \n Pe[tera de la
Jgheabul lui Zalion
fotografii:
Ic` Giurgiu, Jean Popa, Ilie Boloveschi
17
Mun]ii Rodnei
s-a p`rut lui Costel Roman, cu un an

\n urm`, [i eu cred c` pe acolo sus trebuie s` cotrobìm cu insisten]`. Cer
s` mi se arunce sacul de plastic \n care
pusesem hainele "uscate".
Vine [i Costel Roman; dup` ce a
cobort Cascada Cristea \n urm` cu
un an, este acum echipat pe sub salopet` cu costum de neopren, f`r` bra]e
[i picioare, care \i protejeaz` zona vital`. Gabriel Silv`[anu prefer` s`
coboare \mbr`cat, spernd s` atenueze poate mai bine a[a [uvoiul cascadei; ce-i drept, locurile pentru dezechipare [i \mbr`care nu arat` deloc
\mbietor (strmte, ude, col]uroase,
supuse curen]ilor de aer).
37 Anul 1980. |ntrarea Pe[terii
de la Jgheabul lui Zalion, dup`
ce am cur`]at locul de vegeta]ie
[i am tras spre primul plan al
imaginii din p`mntul acumulat
acolo. Cu solul deplasat din loc
am ridicat un parapet contra
apei care de obicei tinde s` se
duc` \n subteran pe aceast`
intrare, formnd chiar de la
\nceput cascade care ne pot
uda \n totalitate.
foto: Ic` Giurgiu, Jean Popa
uscate. Coborsem pu]urile pe scar`

[i eram uzi leoarc`. Costel a cobort
pe coard`, mai repede dect noi [i nu
a mai trebuit s` se schimbe. Plec`m
mai departe cu doi saci de pe[ter` [i o
bar` metalic` pe care ne gndim s` o
folosim cumva la Cascada Cristea, ca
s` dep`rt`m cu ajutorul ei fa]` de [uvoiul principal al apei scara ce o vom
monta acolo. |naint`m f`r` alte probleme prin succesiunea de diaclaze
\nalte care ne coboar` tot mai adnc
\n profunzimea muntelui; ne uit`m
atent pe unde trecem, ca s` memor`m locurile pentru \ntoarcere. Suntem surprin[i de diversitatea [i num`rul forma]iunilor \ntlnite pentru c`
g`sisem scris c` nu exist` a[a ceva...
Ajungem la Cascada Cristea. Jetul de ap` care coboar` pe ea este puternic, violent, bara adus` pn` aici
nu ne poate ajuta s` rezolv`m ceea ce
ne propusem cu ea. M` dezbrac [i cobor cascada (imaginile 82, 83), \n slip
[i cizme. Iat`-m` la Terminusul belgienilor, o diaclaz` \ngust` la baz`, cu
multe nivele de eroziune, dar care \nspre \nalturi se l`rge[te; la fel cum i
18
Costel Roman a urcat deja pe la

vreo [apte metri fa]` de nivelul apei
[i, \n timp ce eu cu Gabi scormonim
pe nivelele de eroziune de sub el,
Costel g`se[te trecerea [i ajunge pe o
galerie care este clar cea pe care o
speram!!! Urc`m dup` Costel, \n ramonaj (adic` cu spatele sprijinit de
un perete \n timp ce cu picioarele \mpingem \n peretele din fa]`); e plin
de argil` ud` pe pere]i, acolo unde pe
alocuri apar forma]iuni excentrice, de
mici dimensiuni, contorsionate \n cele mai surprinz`toare forme, numite
helictite. Teoria [i practica altor explor`ri ne spun c` ele sunt de g`sit \n
locuri unde viteza curen]ilor de aer
\nconjur`tori tinde spre zero; cel pu]in acum, nu asta este aici situa]ia...
Pe unde au urcat Costel [i Gabi eu
deja alunec pe suprafe]ele argiloase
lustruite de ei; de sus, Gabi las` o
bucl` de cordelin`, cu un la] la cap`t,
\n care m` sprijin cu un picior [i astfel
\l ajung din urm`.
Gabi [i cu mine avans`m cu greu,
pe o parte, printre pere]ii apropia]i ai
diaclazei (Gabi nu \ncape cu casca pe
care era montat` o lantern` [i o las`

38 Izvorul Rece, emergen]a dinspre
amonte. Ar mai fi destul de lucru aici
pentru a crea cale unui scufund`tor
autonom. Se zice c` uneori ar seca.
(vezi h`r]ile 2, 3, 5, 5.1, 16)
foto: Ic` Giurgiu, Gigi Chiriloi
pe parcurs); apoi ie[im la locuri mai

largi, dar suntem pe o ]es`tur` de bolovani \ncastra]i \ntre pere]i, argilo[i,
uzi, unii mi[cndu-se, cu mari spa]ii
\ntre ei, afla]i la c]iva metri deasupra terenului stabil.
Pierd a patra surs` de lumin` din
cele [ase pe care le aveam \mpreun`
la intrarea \n pe[ter`; Gabi r`mne s`
ne a[tepte pe o mic` platform` de
bolovani iar eu [i Costel parcurgem
aproximativ 80 de metri pe galeria
mult visat`. Pe[tera continu` \nc`,
nu sunt semne s` existe vreun obstacol insurmontabil dar trebuie s` ne
\ntoarcem pentru c` st`m rù de tot
cu iluminatul! Speram ca ast`zi s` ne
apuc`m [i de cartarea p`r]ii profunde a cavit`]ii dar acum nu mai poate
fi vorba de a[a ceva.
Ajungem din nou la Cascada
Cristea. Straturile de argil` cu care
ne c`ptu[isem salopetele h`rt`nindu-ne prin trecerea g`sit` de Costel
Roman (numit` de acum \nainte
Pasajul Costel Roman) se spal`
aproape instantaneu pe primele
trepte urcate de-a lungul cascadei [i
apa ne face, \nc` o dat`, flea[c`. La
coborrea Cascadei Cristea te mai
\mpingi cu cte un picior \n perete [i
mai scapi pe ici pe colo de o parte
din [uvoiul ei; dar la urcare pozi]ia
corpului este alta [i nu ratezi nimic
din ce e "proasp`t": apa intr` pe la
39 Izvorul Rece, emergen]a dinspre

aval; amenajat` pentru a se proteja
puritatea sursei, care este captat`. Se
pare c` \n interiorul \mprejmuirii, la
baza dealului, sunt [anse de a
intercepta relativ repede traiectul apei.
foto: Ic` Giurgiu, Ovidiu Grad
19
Mun]ii Rodnei
Mun]ii Rodnei

40.1 Costel Roman, august 1979. El este descoperitorul
pasajului care \i poart` numele, de la cota -1
129 a Pe[terii
Jgheabul lui Zalion, trecere care a deschis calea unor
spectaculoase [i dificile explor`ri.
foto: Ic` Giurgiu
gt [i se scurge de-a lungul \ntregului corp.

Mergem f`r` probleme pn` la
baza pu]ului de 22 de metri, ba chiar
ne zvnt`m o leac`, din cauza efortului depus. Pe cele dou` verticale,
udate \nc` de ap`, ne mur`m iar`[i;
sosi]i pe buza pu]ului de 15 metri
consider`m c` nu mai are rost s` consum`m acum alte resurse fizice [i
l`s`m sc`rile \n pe[ter`. Dup` 20 de
ore de la momentul \n care am intrat
\n Jgheabul lui Zalion suntem din
nou afar`; fulguie [i deja s-a depus
un strat de z`pad`. Suntem uzi, cam
drdim din cnd \n cnd, dar avem
o stare de exaltare: deja ne gndim
cum trebuie organizat` viitoarea explorare. |ntr-o singur` intrare, \n care
am avut cteva incidente cu sursele
noastre electrice de lumin` (din cauza precarit`]ii lor, a parcursului dificil
[i a [ocurilor la care le-am supus
aproape permanent), reu[isem s` dep`[im locul pentru atingerea c`ruia
fuseser` necesare anterior cinci expedi]ii, terminusul declarat de al]ii
impenetrabil, g`sind continuarea
pe[terii! Comparnd modul nostru
de explorare [i \n]elegere a form`rii
unei mari pe[teri cu modul de ac]iune al ilu[trilor predecesori vedeam c`
suntem \n avantaj.
|n ziua urm`toare recuper`m
sc`ri]ele de pe pu]uri, apoi ne mai
odihnim o noapte la Vasile Pop. Leon
Brte a devenit mai pu]in taciturn
dup` ce a aflat c` am descoperit continuarea pe[terii. Ne desp`r]im de el
[i de gazd` cu promisiunea c` vom
\ncerca s` revenim la var`.
1979,
22-2
29 august
Porumb fiert
rezumat
Echipa Clubului "Emil Racovi]`" Bucure[ti (Costel Roman, Ic`
Giurgiu, Tavi V`deanu, Jean Popa,
Adrian Done, Dan Hazaparu, Octavian Ciuculescu, Horia Mitrofan, Gabriel Silv`[anu) carteaz` \nc` 1.765
metri. Dezvoltarea pe[terii ajunge
astfel la 2.121 metri iar denivelarea
la -226 metri. Au fost efectuate cinci
intr`ri \n pe[ter`, cu durate \ntre 829 ore. De la punctul cel mai \ndep`rtat atins acum \n subteran [i pn`
la resurgen]a pe[terii mai r`mneau
658 metri \n linie dreapt` din cei
1.700 metri dintre intrarea \n Jgheabul lui Zalion [i locul de ie[ire a apei
la suprafa]` (harta 5.1). Pe galeria
principal` a fost necesar` dep`[irea a
26 de s`ritori \ntre 2-22 metri (total
128,3 metri) [i a 17 cascade \ntre 18,6 metri (total 48 metri).
|n sistemul de galerii laterale
din apropierea intr`rii \n Jgheabul lui
Zalion (Re]eaua Done 1978 [i Re]eaua Done 1979, harta 5) noi descoperiri [i cart`ri au fost efectuate de
Adrian Done, Dan Hazaparu, Octavian Ciuculescu, Horia Mitrofan.
Pentru aceast` zon` de galerii, datele
cart`rii au fost sintetizate [i desenate de Adrian Done.
*
40..2 Ic` Giurgiu, august 1979.

Responsabil cu logistica turelor,
sinteza rezultatelor [i promovarea lor.
40.3 Jean Popa, autointitulat duce de Vaslui. August 1979.

Un speolog de n`dejde, gata oricnd s`-[[i binedispun` colegii.
foto: Ic` Giurgiu
20
foto: Tavi V`deanu
Mun]ii Rodnei
40.4 Tavi (Tarquinius) V`deanu, august 1979. Coechiper str`lucit, explorator

remarcabil. Aport decisiv \n logistica turelor de la Jgheabul lui Zalion.
foto: Ic` Giurgiu
pe larg
|n urma descoperirilor f`cute \n
iulie 1978 \n zona intr`rii \n pe[ter`
[i dup` g`sirea continu`rii spre aval
cu prilejul expedi]iei din aprilie 1979
(cnd am dep`[it terminusul belgienilor) r`mnea acum de v`zut, \n
principal, ct vom putea c[tiga \n
adncime [i lungime. Por]iunea de la
baza pu]ului de 22 metri pn` la Terminusul Belgian (vezi harta 5) era
necesar s` fie [i ea cartat` pentru ca
s` stabilim corect denivelarea total`
a cavit`]ii. Trebuiau apoi rezolvate
semnele de \ntrebare r`mase pe galeria lateral` ascendent` care pleac`
spre nord de la cota -60 (harta 5, detaliul A). La exterior trebuia s` facem m`sur`tori exacte ale diferen]ei
de nivel dintre emergen]ele (izvoarele) de la Izvorul Rece [i intrarea \n
Pe[tera de la Jgheabul lui Zalion.
40.5 Octavian Ciuculescu, august

1979. Participant valoros la explor`rile
noastre de la Zalion.
foto: Ic` Giurgiu
Teoretic, descoperirea din aprilie 1979 avea [anse s` ne duc` adnc

\n inima muntelui dar - ]innd seam`
c` galeriile cunoscute pn` atunci
erau \nguste [i prezentau un grad
destul de mare de dificultate puteam b`nui c` nici \n continuare
pe[tera nu-[i va \ndulci aspectul, ba
chiar dimpotriv`, se putea ca gradul
de dificultate al \naint`rii s` creasc`.
Trebuia neap`rat reunit` o echip` cu
c]i mai mul]i speologi experimenta]i. Asemenea persoane existau \n
club, destul de numeroase, chiar mai
multe dect ar fi trebuit pentru
aceast` explorare. Numai c` nu era
simplu de g`sit o perioad` optim` \n
care s` se potriveasc` programarea
40.6 Horia Mitrofan, august 1979.

O singur` prezen]` la Zalion, util`.
foto: Jean Popa
21
concediilor, vacan]ele, momentele

cnd nu erau alte obliga]ii presante
pentru fiecare dintre noi. Mai mul]i
dintre colegii experimenta]i nici nu
s-au \nh`mat la preg`tirea [i mai ales
participarea la o asemenea tur`, dificil` [i \n ceea ce privea cheltuiala [i
\n ceea ce viza efortul [i timpul care
trebuia investit. Nucleul de baz` a
fost format \n cele din urm` din Costel Roman, Ic` Giurgiu, Jean Popa,
Tavi V`deanu, Adrian Done. Doi \ncep`tori \n ale speologiei - Dan
Hazaparu [i Octavian Ciuculescu s-au integrat perfect echipei. La explor`ri au mai participat, \n limita
timpului disponibil, respectiv a st`rii
fizice momentan precare, Horia Mitrofan [i Gabriel Silv`[anu (vezi imaginile 40.1-40.7).
Tab`ra de corturi a fost amplasat` aproape de intrarea \n pe[ter`,
\n fna]ul lui Vasile Pop (bine\n]eles
c` numai \n urma acordului gazdei),
lng` un izvor abundent care avea s`
spele, cu greu ce-i drept, dup` fiecare ie[ire, stratul gros de argil` pe
care-l aduceam din subteran pe salopete, c`[ti, banane [i cizme, argil`
intrat` [i prin sp`rturile echipamentului, depus` pe mini [i picioare.
Laptele, ou`le [i mai ales fructele
cump`rate de la htra noastr` gazd`,
sau oferite de ea, au completat \n
mod fericit alimenta]ia de efort, \ntro perioad` cnd alimentele necesare
mai ales explor`rilor din timpul verii
nu erau u[or de g`sit.
Dup` ce am f`cut o scurt` intrare \n pe[ter`, pentru echiparea
pu]urilor de la \nceputul cavit`]ii,
tur` care a durat 3 ore, a urmat a doua zi (pe 23 august 1979) o explorare
la care au participat dou` echipe.
Costel Roman, Ic` Giurgiu, Tavi V`deanu [i Jean Popa aveau misiunea s`
exploreze ct mai mult posibil dincolo de Pasajul Costel Roman, trecere
situat` imediat dup` Terminusul
Belgian (vezi harta 5), \n vreme ce
Adrian Done, Dan Hazaparu [i Octavian Ciuculescu era de dorit ca s`
ajung` cu cartarea ct mai aproape de
Cascada Cristea.
40.7 Gabriel Silv`[anu, august

1979. Dup` participarea la tura \n
care a fost dep`[it terminusul din
Pe[tera de la Jgheabul lui Zalion
(aprilie 1979) nu a mai prins o
perioad` propice pentru alte
explor`ri \n aceast` cavitate. |n
ciuda acestei situa]ii, palmaresul
sù de descoperiri \nregistrate \n
Mun]ii Rodnei, \n special la Pe[tera
Grota Znelor, este remarcabil.
foto: Ic` Giurgiu
A "doua" echip` a folosit catargul

de escalad` pentru a dep`[i o s`ritoare de 4,5 metri situat` \n galeria lateral` din dreptul cotei -60 (harta 5,
detaliul A). Cei trei au descoperit
astfel o re]ea care duce spre sud-est
pn` la jum`tatea pu]ului de 22 de
metri (de cealalt` parte a pu]ului se
afl` Re]eaua Done 1978) [i care continu` spre vest cu o diaclaz` \ntretìat` de pu]uri profunde (care nu au
putut fi abordate \n totalitate \n
aceast` [edin]` de explorare). Echipa a mers apoi pe galeria principal`, a
cartat [i aici cam o sut` de metri [i
apoi, dup` 9 ore, a revenit la suprafa]`. Cei trei topografiaser` 230 de
metri, rezolvaser` un semn de \ntrebare, dar adùgaser` (ce bine!) alte
semne de \ntrebare (locuri unde explorarea poate continua) la lista de
obiective.
Dup` 2 ore de la intrare,
echipa de vrf ajunsese la Cascada
Cristea. Fiecare dintre cei patru
aveam o banan` (sac de pe[ter`) plin` cu echipament [i mncare. Mesele urmau s` fie luate neap`rat la intervale de 5-6 ore, pentru a men]ine
organismul \ntr-o permanent` form`
\n lupta cu umezeala, ea fiind parc`
principalul obstacol al Zalionului. La
cota -130 metri, deci la buza Cascadei Cristea, echipa era deja ud` pn`
aproape la piele. Au urmat coborrea
Cascadei Cristea (imaginile 82, 83),
22
Mun]ii Rodnei
apoi ascensiunea de 8 metri spre Pasajul Roman [i coborrea de cealalt`

parte a lui, acolo unde am preferat s`
nu mai trecem pe nivelul superior de
galerie, instabil, utilizat \n aprilie
1979, echipnd acum cascada de 5
metri de sub el (vezi harta 5).
Coborrea acestei cascade a \nsemnat udarea pn` la bru [i pe bra]e (mai rù chiar dect la Cascada
Cristea) iar ie[irea din scar` se f`cea
sub un du[ puternic, venit de undeva de foarte sus. Urma o pant` alunecoas`, ascendent`, apoi un scurt pasaj fosil/ uscat. Pa[ii no[tri puneau \n
mi[care bolovani care se pr`v`leau cu
zgomot - ce ni se p`rea nu prea pl`cut - \n cursul de ap`. Eram din nou
suspenda]i \n [prai] (cu un picior pe
fiecare perete al galeriei) deasupra
activului/ prului. Am trecut printro diaclaz` foarte \ngust` [i \n fa]` a
ap`rut o galerie larg` de circa un metru, \nalt` de peste zece metri. Am
l`sat pe dreapta o cascad` de 3 metri
(cota -150 metri, vezi harta 5), iar
dup` 50 de metri dincolo de ea am
dep`[it patru cascade de 1-1,5 metri
(harta 5).
Au urmat - mai jos de cele patru
cascade - circa 170 de metri de galerie pe care am avansat la \n`l]ime mic` fa]` de cursul de ap`, pe un fel de
burete de stnc`, destul de friabil.
Pere]ii sunt aici usca]i, acoperi]i destul de des cu scurgere sub]ire de calcit. Fa]` de obstacolele de pn` aici
ni se p`rea acum c` suntem la plimbare [i \ncepuse s` ne plac` teribil
aceast` por]iune a pe[terii. Am ajuns
la o cascad` de 2 m (cota -167, vezi
harta 5), pe care a trebuit s` o echip`m cu o sc`ri]` de 5 metri. Aval de
ea cu vreo 40 de metri, por]iune destul de \n pant`, ne-am oprit pe buza
altei cascade, de 2,2 metri. Ar`ta
urt. Surplombat` [i jos cu ni[te col]i
de stnc` (cota -177, imaginea 84).
Dincolo de ea galeria avea cam
15 metri \n`l]ime [i se l`rgea la 3-4
metri. Pe[tera continua, a[a cum ne

dorisem, dar trebuia s` [tim exact ct
parcursesem [i \n care direc]ie anume. Dup` o scurt` deliberare, hot`rm: Costel [i Tavi vor cobor\ cascada
de 2,2 metri [i vor \ncerca s` ajung`
ct mai departe \n aval, pentru a vedea ce obstacole mai urmeaz`; \n
timpul `sta, Ic` [i Jean vor \ncepe s`
carteze (\nspre amonte) por]iunea
explorat` pn` aici. Bucuro[i pentru
moment c` au sc`pat de "pl`cerea"
de a lua vize [i de a manevra ruleta,
Costel [i Tavi avanseaz` repede,
trecnd peste o serie de obstacole,
pe dou` dintre acestea echipndu-le
cu sc`ri: o s`ritoare de 4,5 metri [i o
alta de 5 metri, pe lng` care curge o
cascad` (vezi harta 5; imaginea 89).
Se opresc, \n fine, considernd c` a
trecut destul timp de la desp`r]irea
de Ic` [i Jean. Nu mai aveau la ei nici
sc`ri. {i erau uzi complet, iar`[i uzi.
Pe[tera continua, aval de punctul
atins de ei, cu o diaclaz` \n care trebuie s` avansezi "la respira]ie" (adic`
dnd afar` aerul din pl`mni, pentru
ca pieptul s` ocupe \n felul `sta ct
mai pu]in loc). Dincolo de diaclaza
asta nu se [tia ce urmeaz`.
ude de pe noi [i punem carne]elul de

cartare, jilav bine, la soare; trei salopete ale echipei de vrf sunt f`cute
praf, a patra a sc`pat doar cu o mic`
ruptur`. Bem ceva cald, apoi adun`m
lungimea vizelor; surpriz` pl`cut`,
am cartat 428 de metri (aproape ct
era lungimea pe[terii pn` la terminusurile stabilite de explor`rile predecesorilor no[tri la Zalion) [i am
cobort, de la Cascada Cristea, 40,15
metri. Costel [i Tavi estimeaz` c` ei
au mai descoperit cteva sute de metri [i c` au cobort vreo 30 metri ca
denivelare. Zalionul se \ndrepta astfel (cu documente) spre 200 de metri adncime. Am sp`lat echipamentul, cu toate c` minile ne erau julite
peste tot [i ne-am dus la culcare;
aceast` prim` intrare a echipei de
vrf a durat 22 de ore.
|n dup`-amiaza zilei de 24 august 1979, echipa format` din Adrian
Done, Dan Hazaparu, Octavian Ciuculescu [i Horia Mitrofan a intrat \n
Mun]ii Rodnei
41 August 1979, de la stnga: Costel

Roman, Ic` Giurgiu, Tavi V`deanu.
Tocmai am revenit la suprafa]`
din prima tur` de profunzime
din Pe[tera de la Jgheabul lui Zalion
(dup` numeroase du[uri [i \nn`moliri)
[i acum \i anun]`m bucuro[i pe colegi,
dup` 22 de ore petrecute \n pe[ter`,
c` ea continu` [i c` nu i-aam dat \nc`
de cap`t.
foto: Gabriel Siv`[anu
Cele dou` grupuri a cte doi exploratori s-au \ntlnit la cota -150
metri, acolo unde Tavi a parcurs \n
premier` laterala care \ncepe cu o
cascad` de 3 metri (harta 5). Dup`
vreo 20 de metri de galerie a interceptat, undeva spre tavan, galeria
principal`. Am continuat apoi to]i
patru cartarea [i am ajuns cu vizele
pn` la baza Cascadei Cristea; aici, la
cota -137 metri, ne consideram deja
sc`pa]i de pericole, sim]eam c` "suntem" afar`. Speram ca echipa a
"doua" s` fi ajuns [i ea cu cartarea
pn` aici.
Ne \ndreptam acum spre cota
zero. Pn` la exterior am f`cut cam
dou` ore [i jum`tate. Zvrlim hainele
23
Mun]ii Rodnei

Zalion pentru a continua cartarea pe
galeria principal`, spre aval, din locul
unde o \ntrerupsese \n precedenta
tur`. Escaladele f`cute de ei pe diaclaza principalei galerii - pentru a
observa de aproape diferite cotloane
- nu au adus alte descoperiri. Dup`
cartarea noroiosului afluent de la
cota -110 (harta 5) echipei \ncepuse
s` i se fac` lehamite de luat vize, dar
scopul intr`rii a fost totu[i atins, ei
topografiind pe[tera pn` la cota
-124 metri, deasupra Cascadei Cristea. Se cartaser` 396 metri [i bìe]ii
au revenit la suprafa]` dup` 14 ore.
Pe 25 august, seara, cnd to]i exploratorii \[i rezolvaser` restan]ele
de somn [i \[i rec`p`taser` for]ele,
ne-am reunit ca s` analiz`m cum trebuie s` fie modul de explorare a pe[terii pe mai departe. Salopetele echipei de vrf, dup` o zi de repara]ii nu
erau \nc` apte s` suporte o nou` intrare \n pe[ter` [i inten]ionam ca
unui noi drum f`cut spre zona profund` a pe[terii s` \i aloc`m toate
sc`rile speologice existente \n tab`r`,
adic` \nc` 20 de metri pe lng` cei
120 de metri deja fixa]i. A[a c` am
stabilit ca s` fac` colegii din echipa a
"doua" o alt` intrare, ultima \n tab`ra
asta pentru ei, pentru a l`muri semnele de \ntrebare r`mase \n Re]eaua
Done 1979.
A doua zi, pe 26 august, echipa
de vrf a continuat s`... coas`, \n vreme ce Adrian Done [i Dan Hazaparu
au cobort \n pe[ter` pentru o tur`
care a durat 8 ore. Cei doi au reu[it
s` se l`mureasc` unde dau pu]urile
r`mase neexplorate, adùgnd \nc`
79 de metri la lungimea cavit`]ii.
Zalionul avea acum 1.488 metri
lungime carta]i [i (aproximativ) 180
m denivelare m`surat`. |n zona Cascadei Cristea \nc` nu se \ntinsese
ruleta, aceast` misiune fiind rezervat` cu pl`cere celor din echipa de
vrf de c`tre colegii din echipa a
"doua", care nu au mai g`sit necesar
s` fac`, la cea de a doua lor intrare \n
subteran, o baie de la cota -124 metri
24
\n aval.
Pe 27 august 1979, la ora 13,
Costel Roman, Tavi V`deanu, Ic`
Giurgiu [i Jean Popa intrau din nou
\n Jgheabul lui Zalion, cu inten]ia de
a carta ct mai mult posibil. La ora
19, cnd echipa se afla la cota -170
(harta 5), afar` se dezl`n]uie o ploaie
toren]ial`. Dintre cei patru r`ma[i la
corturi, Gabriel Silv`[anu - care v`zuse furia cascadelor din pe[ter` \n
aprilie 1979 [i Adrian Done - care
prinsese Zalionul la viitur` \n iulie
1978, trìesc intens durata ploii.
Pentru ei a fost o noapte nu tocmai
u[oar`, gndind c` valul de ap` ar putea deveni violent undeva departe \n
profunzimea pe[terii. A doua zi, \ncepnd de la ora 11, Adrian Done,
Dan Hazaparu, Gabriel Silv`[anu [i
Eva Roman au \nceput s` fac` de gard`, \n schimburi de cte 30 de minute, la buza pu]ului de 15 metri din
apropierea intr`rii \n Zalion.
Ajun[i la cota -177, la cascada
surplombat` de 2,2 metri (imaginea
84), cei din echipa de vrf planteaz`
mai sus de buza ei, pe stnga cum
cobori, un piton cu compresiune de
care prind o bucl` de coard`; Ic` [i
Jean au \nceput s` carteze de aici \nspre aval. Costel [i Tavi au plecat mai
departe, avnd misiunea de a \nainta
dincolo de terminusul atins \n precedenta intrare, \ns` numai att \nct
s` poat` carta tot ce au str`b`tut
atunci cnd vor veni \napoi. Ar fi urmat astfel \ntlnirea lor cu Ic` [i Jean
[i \n func]ie de datele furnizate de
Costel [i Tavi cei patru trebuiau s`
hot`rasc` modul de continuare a
explor`rii.
Mai jos de cascada cu piton de
compresiune pe[tera este larg` \n
medie de 80 de centimetri, \n general \nalt` de peste 10 metri. Pentru a
nu omite vreo lateral` sau vreun afluent am preferat s` topografiem avansnd pe partea de jos a galeriei, ceea
ce a \nsemnat aproape \n permanen]` la luarea vizelor contact cu pere]ii

uzi. Pe deasupra acestui nivel se
avanseaz` mai u[or. Principalele obstacole \ntlnite pn` la cota -200 metri au fost o s`ritoare de 4,5 metri
(echipat` acum cu o coard` \n loc de
scar`) [i o alt` s`ritoare, de 5 metri
(cascad` de 4 metri pe ea; imaginea
89), pe care am montat o scar` de 10
metri.
Ajun[i cu cartarea la cota -200
metri (harta 5), Jean [i Ic` se aflau
deasupra unui pu] \n dou` trepte \n
care cascada care se pr`v`lea cu zgomot \n cea]` nu ne l`sa s`-i z`rim
baza [i fundul pu]ului. La mic` distan]` \n spatele nostru r`m`sese
punctul cel mai \ndep`rtat atins de
Costel [i Tavi \n explorarea anterioar`. Ic` [i Jean, cam uzi pn` la piele, tocmai se preg`teau s` fac` un
nou du[, cobornd cascada, cnd,
dinspre profunzimea pe[terii s-au
auzit vocile lui Costel [i Tavi; ei luau
vize venind \nspre amonte [i \n curnd au ap`rut pe buza opus` a pu]ului. Comunicau, \n rezumat, c` s-ar
mai putea \nainta \n profunzimea
cavit`]ii dar \n nici un caz acum. Pe
unde ajunseser` ei?
Dup` ce au \ntins o scar` de 20
metri pe pu]ul \n dou` trepte cu cascad` (4 metri prima treapt` [i apoi
8,6 metri urm`toarea) le-a venit
ideea s` \ncerce dep`[irea pu]ului pe
sus, pentru a evita baia total` care te
a[teapt` aici. {i au reu[it, ei fiind
foarte buni c`]`r`tori! O galerie fosil`/ uscat` acum, pe care au cobort
dou` s`ritori (una de 3 [i alta de 3,5
metri) i-a condus din nou la cursul
subteran. A urmat de acolo o scurt`
trecere \n patru labe prin ap`, au trebuit sparte cteva col]uri de stnc`,
apoi tavanul s-a ridicat. Ei au \naintat
pe diaclaz`, peste bolovani pr`bu[i]i,
circa 80 de metri, [i au ajuns la o alt`
cascad`, de 5 metri (harta 5). |n
dreapta acestei cascade, cum mergi
spre aval, o s`ritoare de 3,2 metri
permitea accesul \ntr-o galerie fosil`,
care, dup` 18 metri, prin coborrea
unei s`ritori de 4,1 metri u[or surplombat` (imaginea 90), te ducea iar
la cursul apei, \ntr-o sal` de 4 x 3
25
Mun]ii Rodnei
metri (Sala ceaiului).
Din aceast` sal`, urmnd sensul
de curgere al apei, s-a mai \naintat 20
de metri, pn` cnd galeria a devenit
impenetrabil`. Tot din sala de 4 x 3
metri, prin urcarea unei s`ritori de 4
metri (harta 5), s-a ajuns - dup` 8
metri parcur[i printr-o diaclaz` cu
bolovani pr`bu[i]i - la un pasaj \ngust, abundent concre]ionat cu calcit [i gips. O derocare ar fi fost aici
singura [ans` de a mai continua. Tavi
[i Costel cartaser`, venind spre cota
-200 a pe[terii, 244 metri lungime [i
26 metri denivelare, iar Ic` [i Jean
topografiaser` pn` la cota -200 a
pe[terii 388 metri lungime [i 23 metri denivelare. Ca un am`nunt, lungimea medie a distan]elor pe care leam m`surat to]i patru \n aceast` tur`
a fost de 4,47 metri, cifr` care arat` [i
ea gradul de contorsionare a galeriilor.
De la intrarea \n pe[ter` trecuser` aproape 24 de ore. A[a c` echipa
celor patru, de voie, de nevoie, a \nceput recuperarea materialelor [i
\ntoarcerea spre exterior. Pe galeria
din aval de Sala domnului \nsngerat, o s`ritoare de 5 metri (harta 5),
printre forma]iuni, permite urcarea
(cnd vii dinspre fundul pe[terii) de
la nivelul \ngust al cursului subteran
la un nivel ceva mai larg. Eu, aflat
aici \naintea colegilor, nu observ c`
trebuie s` urc, trec \n vitez` mai departe, printr-un pasaj \ngust, pe o
parte, cu banana pe lng` mine; \mi
dau seama, \n sfr[it, c` drumul bun
trebuie s` fie pe sus [i fac repede
stnga \mprejur. La pasajul \ngust
simt \ns` c` m` blochez \ntre pere]i,
dar, pentru c` numai cu un minut \n
urm` trecusem destul de u[or pe
acolo, for]ez \naintarea [i... m` \n]epenesc definitiv. Nodul f`cut pe
chinga de la mijlocul meu a intrat pe
sub un nivel de eroziune iar [oldurile
s-au fixat \ntre col]ii de stnc`. Nu
mai puteam s` m` mi[c \n nici o
direc]ie. Dup` circa 10 minute au
ajuns aici colegii. Mai bine de
jum`tate de or` echipa s-a aflat \n
fa]a celui mai nea[teptat obstacol.
Mun]ii Rodnei

Tavi a reu[it \n cele din urm` s`
ajung` \n spatele meu [i mi-a tìat
chinga din jurul mijlocului. |n fine,
cu cteva ultime contorsion`ri foarte
dureroase, ajutat de Costel, reu[esc
s` m` deblochez. Dep`[isem, to]i
patru, momentul cel mai greu al
acestei intr`ri \n pe[ter`.
Ritmul \ntoarcerii spre suprafa]`
s-a men]inut apoi ridicat. Afluentul
de la cota -150 metri a fost g`sit cu
debit vizibil mai slab dect atunci
cnd am intrat. Dimpotriv`, cascada
de 5 metri dinainte de Pasajul Roman p`rea mai abundent`. V` reamintesc, spuneam mai sus, \n timpul
nop]ii plouase toren]ial; noi notam
aceste schimb`ri de debit, un reper
pe care \l urm`ream \n orice pe[ter`
explorat`, f`r` s` [tim ce potop a fost
afar`.
A urmat hr[iala printre helictitele Pasajului Roman [i imediat dup`
asta un alt moment incomod, dar
care nu mai putea fi amnat, ba dimpotriv` era chiar strict necesar a[teptat: din banana care devenise un bo]
de noroi scoatem iar ruleta, pentru a
m`sura, \n fine, Cascada Cristea
(imaginile 82, 83). Constat`m c` are
7,65 metri [i nu 10. Urmeaz` mai sus
de ea dou` s`ritori, de 3 [i respectiv
2,5 metri (harta 5). Jonc]ion`m astfel cart`rile noastre cu topografia f`cut` de echipa a "doua". Punem ruleta la loc \n sacul de pe[ter` [i \ncepem strngerea sc`rii de 20 de metri
\ntins` peste aceste ultime trei acvatice rupturi de pant`. Opera]ia pare
interminabil`. |n sfr[it, toate bananele sunt iar tixite. Dar [i aduse spre
stadiul de zdrean]`! Nu ne sim]im
\nc` obosi]i \ns` spatele mereu ud ne
d` senza]ii nepl`cute, pe care le suport`m din ce \n ce mai greu. Sta]ion`rile inevitabile care survin icicolo ne fac s` \n]epenim repede [i ne
repunem \n mi[care numai cu exclam`ri [i bomb`neli. Poate tocmai din
cauza asta batem orice record, ajungnd dup` numai o or` [i treizeci de
minute de la Cascada Cristea pn` la
baza pu]ului de 22 de metri (ima26
ginea 81).
Dan Hazaparu, aflat de rnd la
pnda organizat` de colegi la gura
pu]ului de 15 metri - \ncepnd de la
ora 11 diminea]a - ne-a auzit c` sosim [i i-a anun]at degrab` [i pe ceilal]i. Noi speram s`-i g`sim aici pe
colegi, ca s` ne asigure la urcare [i ca
s` ne ajute la trasul bananelor [i catargului de escalad`, r`mas la baza
pu]ului de 22 de metri. Iat` c` nu
ne-am \n[elat. Cu to]ii am format o
echip`, fiecare din noi a sim]it un
extraordinar sentiment de siguran]`
[i solidaritate \n prezen]a celorlal]i
coechipieri. Dup` 29 de ore de cnd
p`trunsesem \n pe[ter` am reajuns
afar`, la ora 17. Soarele str`lucea [i,
ca \ntotdeauna dup` o activitate \ndelung` \n subteran, primele minute
dup` ce ai revenit la exterior vezi la
propriu totul \n roz intens, apoi culoarea p`le[te [i te reobi[nuie[ti cu
culorile pe care le [tiai \nainte de
tur`. Unda de viitur` de care s-au temut att de mult cei r`ma[i la exterior practic a fost de neobservat pentru noi \n pe[ter`. Pn` la ie[irea
noastr` prul \[i rec`p`tase debitul
cunoscut.
|n seara zilei de 28 august Costel Roman jura din nou c` nu mai calc` la Zalion. Al]ii, la fel de obosi]i,
poate nu erau nici ei prea departe de
acest gnd. Dar to]i, se va dovedi,
min]eau! Culmea era c` nu cuno[team \nc` cifra exact` a lungimii [i
denivel`rii topografiate. De ce? Lui
Adrian Done, care condusese echipa
a "doua", \i era sil` s` adune cifrele
din mozolitul carnet de cartare. |n
plus, deoarece utilizase clinometrul,
mai trebuiau f`cute [i ni[te calcule
trigonometrice pentru fiecare viz`
luat`.
A doua zi, la prnz, ne-am hot`rt s` plec`m spre case. Am \ndesat
echipamentul \n rucsaci, ne-am luat
r`mas bun de la gazde [i am cobort
la Izvorul Rece. Imediat ne-a luat un
camion care mergea spre Telciu.
{oferul a oprit \n Telci[or, a desc`rcat
42 August 1979, de la stnga: Jean

Popa, Gabriel Silv`[anu, Adrian
Done, Ic` Giurgiu. Tocmai am scos
ultimele piese de echipament
necesar \n turele din Pe[tera de la
Jgheabul lui Zalion [i dans`m de
bucurie: pentru c` a fost o explorare
reu[it`, pentru c` am descoperit
galerii interesante [i pentru c`...
urma s` revenim!
Zalionul urcase la 2.121 metri
226
dezvoltare total` [i coborse la -2
metri adncime.
foto: Costel Roman
ni[te lemne [i apoi am stat [i iar am

stat. O mai pleca? Pierdusem deja
avansul pe care ni-l crease transportul
cu camionul [i ne vedeam pierznd
trenul (iar urm`torul era peste 24 de
ore). De noi se apropie o femeie, rud`
cu [oferul, aveam s` afl`m pe urm`,
cu o oal` mare, acoperit` cu [tergar:
"V-am v`zut a[a obosi]i [i am pus porumbul `sta la fiert. E numai bun de
mncat. Acum pute]i pleca!".
Morfìnd satisf`cut de ceea ce
primise, hurducat de drumul destul
de desfundat, Adrian Done se apuc`
\n sfr[it de calcule. Lui \i pl`cea locul! Tragem linie. Lungime total` cartat`: 2.121 metri. Denivelarea atins`:
-226 metri (vezi [i harta 5.1). To]i
f`ceam planuri pentru viitoarea expedi]ie!
Planul pe[terii a fost realizat, la
scara 1:500, dup` datele culese \n
subteran, de Ic` Giurgiu, Adrian Do27
Mun]ii Rodnei
ne [i Tavi V`deanu. Reducerea la scara 1:4.000 a fost f`cut`, la pantograf,

de Adrian Iurkiewicz [i Horia Mitrofan.
1980, aprilie
Col]ul Pietrei
text: Gabriel Silv`[anu
|n prim`vara lui 1979 - \n timpul
expedi]iei pe care Clubul "Emil Racovi]`" Bucure[ti a f`cut-o la Pe[tera
Jgheabul lui Zalion - am ob]inut de la
Leon Brte informa]ii despre existen]a unor pe[teri \n zona Col]ul Pietrii.
Am revenit pentru explorare exact
peste un an, \mpreun` cu Florica Berdei.
Plecnd aval de la cabana aflat`
lng` Pe[tera Tù[oare (schi]a 6),
7 Pe[tera de la Col]ul Pietrei

(vezi [i harta 6, pagina 14), aflat`
\ntr-oo zon` unde se pare c` se mai
pot face descoperiri.
46 August 1980, am revenit la

Zalion pentru continuarea
explor`rilor. Dup` montarea
corturilor, discut`m cum s`
repartiz`m cel mai bine
echipamentul \n sacii de pe[ter`.
De la stnga: Ic` Giurgiu, Tavi
V`deanu, Dan Hazaparu, Jean
Popa, Costel Roman, Gabriel
Silv`[anu.
mergem pe curb` de nivel circa 100

metri, dup` care la dreapta apare o
vale. Se urc` pn` \n tarni]` ([a) pe
un drum de c`ru]e. Ajun[i aici (o or`
de la plecare), se face din nou la
dreapta, p`r`sind drumul.
Men]inem curba de nivel, chiar
dac` drumul este mai anevoios. Dup`
aproximativ 45 minute suntem la baza peretelui de la Col]ul Pietrei. L`s`m rucsacii aici [i lu`m cu noi o banan` cu materiale. Se urc` sus]inut pn`
\n vrf (altitudine 1200 metri). De
aici se merge pe creast`, cam 100 metri. La baza unui brad uria[ se deschide un jgheab abrupt. Se pune o sc`ri]` de 10 metri. Chiar la cap`tul ei se
afl` deschiderea pe[terii (1190 metri
altitudine), \nalt` de 3 metri. Este o
pe[ter` mic` (17 metri lungime, 3 (1/ + 2) metri denivelare). Am marcat-o cu 1020/CSER. Num`r de catalog: 1020/2.
Ne \ntoarcem la locul unde l`sasem rucsacii. |ncerc`m s` localiz`m o
alt` pe[ter`. Z`pada mare ne \mpiedic` [i pn` la urm` renun]`m. Dup`
o scurt` coborre ajungem la un drum
care ne va duce pn` la Pe[tera de la
Jgheabul lui Zalion. Altimetrul a ar`tat 830 metri la intrarea Zalionului [i
550 metri la Izvorul Rece.
foto: Adrian Done
Mun]ii Rodnei
1980,
21-2
25 august
Mai departe,
mai adnc
rezumat
Clubul "Emil Racovi]`" Bucure[ti este din nou prezent la Zalion,
cu echipa Costel Roman, Tavi V`deanu, Ic` Giurgiu, Dan Hazaparu, Adrian Done, Jean Popa, Silviu Iano[, Octavian Ciuculescu, Emil Solomon,
Adriana Ni]`, Ilie Boloveschi, Adriana
Carp, Gabriel Silv`[anu (vezi imaginile 46-58). Se fac cteva descoperiri
\n re]eaua de galerii din zona intr`rii
[i \n tura cea mai important`, de 31
de ore, se dep`[e[te terminusul din
zona cotei -226 metri. Pe[tera urc`
astfel la 2.366 metri dezvoltare [i 242
(-237,5; +4,5) metri denivelare. Pn`
la emergen]ele de la Izvorul Rece mai
r`mneau de parcurs 567 metri \n linie dreapt` [i 42,5 metri denivelare.
Dac` la cota minim` (-237,5 metri)
galeria activ` nou explorat` era impenetrabil`, \n schimb la cota -228 (vezi
harta 5), dincolo de o lam` de stnc`
care atrna din tavan, continuarea p`rea c` exist`.
pe larg
Mai r`mneau a[adar de parcurs
de la cota -226 metri (terminusul
atins \n Pe[tera de la Jgheabul lui Zalion \n august 1979) pn` la Izvorul
Rece aproximativ 658 metri \n linie
dreapt`, dispu[i pe o denivelare de 54
de metri. Timp de un an de zile s-au
tot discutat diversele aspecte ale viitoarei explor`ri (componen]a echipei,
28
Mun]ii Rodnei
47 August 1980, ne preg`tim pentru prima intrare \n subteran, ca s`

echip`m pu]urile de la intrare. De la stnga: Ilie Boloveschi, Adriana
Ni]`, Emil Solomon, Adrian Done, Dan Hazaparu, Adriana Carp.
foto: Ic` Giurgiu
48 August 1980: unele salopete sunt peticite, dar spiritul de echip` va func]iona
perfect. Un instantaneu nefericit deformat de panta terenului: cel mai \nalt din grup
se afl` pe treapta cea mai ridicat`. De la stnga: Jean Popa, Gabriel Silv`[anu, Ilie
Boloveschi, Adriana Ni]`, Adrian Done, Tavi V`deanu, Ic` Giurgiu.
foto: Dan Hazaparu
29
49 August 1980. |nainte de prima

intrare \n subteran. De la stnga:
Jean Popa, Silviu Iano[, Octavian
Ciuculescu, Tavi V`deanu, Florica
Berdei, Adrian Done, Gabriel
Silv`[anu.
foto: Ic` Giurgiu
50 August 1980. Adrian Done,

speolog excep]ional, uneori cu
comportament imprevizibil.
foto: Ic` Giurgiu
materialele necesare, e[alonarea \naint`rii, alimenta]ia, modul de cartare). S-a ajuns la concluzia ca \n august
1980 o echip` de [ase speologi s` for]eze continuarea Zalionului, \n timpul unei singure intr`ri, care se [tia c`
va dura \n jur de 30 de ore. |n paralel
cu aceast` tentativ`, o a "doua" echip`
trebuia s` \ncerce l`murirea semnelor
de \ntrebare r`mase: cascada de 4 metri (cota -60) de la intrarea \n Re]eaua
Done 1979 [i galeria care se vedea
dincolo de buza lui P15, \n dreapta
cum cobori \n pe[ter` (nord). |n caz
de g`sire a unei continu`ri \n oricare
din cele trei puncte care aveau s` fie
abordate, era prev`zut ca aceast` continuare s` fie cartat` ct mai complet
posibil [i numai dac` topografierea
noii descoperiri nu era integral realizabil` \n cadrul acestei singure intr`ri
planificate va urma s` facem o recunoa[tere a locurilor, ca s` [tim ce near a[tepta la o nou` tur` tot acolo.
Pe 21 august diminea]a s-a adunat \n N`sùd aproape toat` echipa:
Ic` Giurgiu, Costel Roman, Tavi V`deanu, Jean Popa, Dan Hazaparu,
Adrian Done, Gabriel Silv`[anu, Florica Berdei, Ilie Boloveschi, Adriana
Ni]`, Emil Solomon, Ada Carp (imaginile 46-58). Dup`-amiaza, pe o vre-
30
Mun]ii Rodnei
me cu reprize de ploaie [i cea]`, am

ajuns la amabila noastr` gazd` Vasile
Pop; [ase corturi au fost imediat ridicate \n apropiere de casa lui [i a urmat
o odihn` binemeritat`.
A doua zi au sosit Octavian Ciuculescu [i Silviu Iano[ (imaginea 49).
Ceilal]i ne preg`team pentru echiparea pu]urilor de la intrare. |n timpul
acestei opera]iuni am constatat cu
surprindere (dar [i \ngrijorare) c` accesul la galeria de dincolo de pu]ul de
15 metri nu mai constituia o problem`. |n urma unor pr`bu[iri care avuseser` loc \n intervalul scurs de la ultima noastr` intrare \n Zalion, pe buza
opus` celei pe care se monteaz` scara
ap`ruse o brn` lat` [i comod` care
ducea f`r` dificultate la galeria dorit`!
Aceasta, foarte strmt`, a fost explorat` de Adriana Ni]`. Este o galerie de
7 metri lungime, cu o ramifica]ie de 3
metri spre dreapta, care corespunde
\n sala din care \ncepe pu]ul de 39 de
metri (harta 5, detaliul A). Doar 10
metri de premier`, dar un semn de \ntrebare rezolvat.
|n timp ce echipa care luase parte la aceast` ac]iune de preg`tire a explor`rii de a doua zi se \ndrepta spre
exterior, Ic` i-a mai re]inut pe Tavi [i
Costel - ambii foarte buni c`]`r`tori,
cu scopul de a stabili ct de sus urc`
un horn situat \n imediata apropiere a
intr`rii (harta 5, detaliul A). Tavi a reu[it s`-l escaladeze pn` la cap`t; hornul are 6 metri, iar vrful lui, care nu
se observ` de pe talpa galeriei, ajunge
la cota +4,5 metri. Denivelarea Zalionului cre[tea astfel la 230,5 (-226;
+4,5) metri.
23 august 1980. Azi urma s` vedem dac` [i cum continu` spre aval
Pe[tera de la Jgheabul lui Zalion.
Echipa de vrf - Costel Roman, Tavi
V`deanu, Dan Hazaparu, Ic` Giurgiu,
Mun]ii Rodnei
u[urat \n aceast` zon` preten]ioas`

circula]iei.
Am cobort apoi cascada de 5
metri din aval de Pasajul Roman [i \n
sala de dincolo de ea ne-am oprit s`
mnc`m. Jean [i cu Gabi au ajuns aici
tocmai cnd noi terminam masa; Gabi
era deja moroc`nos. Am mai luat ceva
echipament din bananele lor [i am
plecat \nainte. Deoarece mai erau pasaje de echipat [i urma s` facem [i ceva diapozitive trebuia ca cei doi colegi s` ne ajung` undeva \nspre cota
-200 metri. Dar nu aveam s`-i mai
vedem dect dup` multe ore, tocmai
afar` din pe[ter`.
51 August 1980. Costel
Roman, \n dreapta imaginii,
un explorator care n-aa avut
timp de attea realiz`ri
dificile pe ct era capabil s`
fac`. Dan Hazaparu, \n
stnga pozei, \ncep`tor \n ale
explor`rilor dificile la Zalion
\n vara lui 1979, veteran
peste numai un an de zile.
foto: Ic` Giurgiu
Gabriel Silv`[anu, Jean Popa, Adrian

Done (imaginile 53-58) - a intrat e[alonat, la mici intervale de timp, \n trei
grupuri compuse \n ordinea de mai
sus din trei, doi [i al]i doi speologi.
Necazuri au ap`rut de la \nceput,
la toat` lumea, la sistemele de iluminat. Imediat la baza pu]ului de 22
metri din apropierea intr`rii banana
lui Dan se descoase [i nu mai poate fi
utilizat`. Primii trei aveau \ns` mai
pu]ine de dus a[a \nct con]inutul bananei a fost redistribuit f`r` prea mare dificultate. Gabi Silv`[anu mergea
nu tocmai sigur iar \n grupul din urm`, cu Adrian Done se rupe o priz`: el
se love[te destul de rù [i \[i sf[ie
pantalonii.
La Cascada Cristea se produce
regruparea celor [apte. Costel Roman
urcase deja la nivelui pasajului care \i
poart` numele [i venind \nspre cascad` a fixat dou` pitoane cu expansiune. De ele a fost prins` o scar` de 10
metri [i astfel, dup` coborrea Cascadei Cristea am urcat comod \n Pasajul Roman (imaginea 82). Transportul bagajelor a fost [i el astfel mult
52 August 1980. Adriana Carp.
foto: Adrian Done
31
Ajun[i la cota -200, Tavi a trecut

pe deasupra cascadei de 8,6 metri.
Ceilal]i am considerat c` - profilele de
pe talpa cizmelor noastre fiind cam
rotunjite iar stratul de argil` de pe
prizele destul de expuse cam mare este mai bine s` coborm cascada pe
scar`. Am f`cut o baie aproape integral`, pn` la piele. La cota -224 (Sala
ceaiului) ne-am oprit iar, s` mnc`m.
Aveam cu noi o spirtier` cu combustibil solid; ceaiurile fierbin]i ne-au \nc`lzit considerabil, anulnd sc`derea
de moral provocat` de oboseal` dar
mai ales de baia de la cascada de 8,6
metri (imaginile 91-93). Am cntat
apoi vreo 10 minute, ca s` ne rebinedispunem [i mai mult. Patru dintre
noi - Tavi, Costel, Ic`, Dan - ne
sim]eam bine. Adi sim]ea acum din
plin efortul depus \n intrarea \n subteran f`cut` pentru fotografii din ziua
premerg`toare (\i atr`sesem insistent
aten]ia s` nu o fac` \nainte de tura
principal` sau m`car s` \i scurteze durata, dar degeaba, Adi s-a \nc`p`]nat
ca s` fie ca el; apoi aveam s` constat`m c` rezultatul respectivei ture foto
a fost absolut nul din punct de vedere
Mun]ii Rodnei
al imaginilor) [i efectul c`z`turii de

acum cteva ore. Pe[tera de la Jgheabul lui Zalion este att de obositoare
[i periculoas` \nct dac` nu o abordezi
corespunz`tor, intrnd bine odihnit [i
\n perfect` stare de s`n`tate, imediat
apar consecin]e nepl`cute.
Terminusul din expedi]ia precedent` - de la cota -220 metri de pe
galeria fosil` - a fost dep`[it u[or. O
derocare deloc ampl` ne-a permis s`
ne strecur`m \ntr-o diaclaz`, strmt`
la \nceput, care apoi revenea la dimensiuni acceptabile. Coborrea succesiv` a trei s`ritori de 1 metru, 3 metri [i respectiv 1,5 metri (harta 5) nea reaprins visele de a atinge o denivelare important`; regretam \n acele
momente c` nu luasem toate sc`rile
de la colegii r`ma[i \n urm` c`ci ne era
tot mai clar c` ei nu ne vor mai ajunge. Pe dreapta au ap`rut flori de gips,
de 6-7 cm diametru. Iat`-ne apoi \ntrun fel de sal` de 10 x 5 x 1 metru;
activul se pierde \nspre sud iar continuarea se face dac` urci o s`ritoare de
1,5 m care d` iar \ntr-o diaclaz`. Cartam \mpreun` cu Dan [i cu Adi. Conform celor anterior stabilite, Tavi [i
Costel o luaser` \nainte. Am mai topografiat c]iva zeci de metri [i i-am
auzit pe cei doi din fa]`, nedorit de
repede.
Ei coborser` un pu] de 9,3 metri, cu o cascad` [i lac la baz`. Dou`zeci de metri mai \ncolo, la cota 237,5 metri, galeria activ` devenea
impenetrabil`. Acum se cùta \n galeriile fosile de deasupra pu]ului continuarea dorit`. Ea se pare c` exista
\ns` explorarea ne-a fost \mpiedicat`
de o lam` dur` [i compact` de calcar
care atrna din tavan \ntr-un loc inco-
mod. |n peretele stng al micii galerii

fosile (cota -228 metri) ar fi trebui
spart un volum de 1 metru lungime,
0,3 metri \n`l]ime [i 0,2 metri grosime. Pozi]ia de lucru era foarte incomod`, tr[ pe o parte, cu o mn` \nainte ca s` po]i lovi, iar cursa scurt`,
deci eficien]a \ndoielnic`. Aplic`m
mai multe lovituri de ciocan, dar sim]im/ vedem c` nu avem spor; piatra
este dur` [i nu sar nici cine [tie ce a[chii din ea. Foarte util ar fi fost aici,
a[a cum au voie speologii din vestul
Europei, ca s` folosim un pic de ex-
54 Gabriel Silv`[anu [i Jean Popa,

dup` tura din august 1980.
foto: Emil Solomon
32
53 August 1980. Echipa de vrf,

\nainte de intrarea de 31 de ore,
care avea s` duc` Pe[tera de la
Jgheabul lui Zalion la -2
237,5 metri
denivelare. Sus, de la stnga: Dan
Hazaparu, Tavi V`deanu, Adrian
Done, Jean Popa. Jos, de la stnga:
Ic` Giurgiu, Costel Roman, Gabriel
Silv`[anu.
foto: Silviu Iano[
55 Dan Hazaparu [i Costel Roman,

dup` tura din august 1980.
foto: Emil Solomon
plozibil cu efect unidirec]ional.

Dincolo de strmtoare se vedea o
vertical` de c]iva metri, a c`rei baz`
nu putea fi distins`. Pentru aceast`
derocare erau necesare, apreciam noi,
mai multe ore de munc` \ndrjit` dar
una peste alta, coechipierii din acel
moment nu se sim]eau atra[i s` fac`
treaba asta; \n timp ce unul ar fi lucrat, ceilal]i ar fi trebuit s` a[tepte,
cuprin[i treptat de frig. Timpul pe care grupul \l avea la dispozi]ie pentru
aceast` tur` la Zalion era restric]ionat
de diversele obliga]ii ale unora dintre
noi, cei experimenta]i \n explorarea
pe[terii; poate c` dac` am fi putut include \n programul taberei o zi de
odihn` \nainte de aceast` explorare
for]ele ne-ar fi fost mai mari [i entuziasmul mai ridicat. A[a \ns`, a trebuit
s` \ncepem \ntoarcerea spre suprafa]`.
Fuseser` carta]i 193,5 metri. De
la vechiul terminus situat \n fosil se
coborser` 17,5 metri. Zalionul avea
acum 2.330 metri lungime [i 242
(-237,5; +4,5) metri denivelare. Extensia pe[terii urcase la 1.133 metri.
Pn` la emergen]ele de la Izvorul Rece mai r`m`seser` de parcurs aproximativ 567 metri \n linie dreapt` [i
42,5 metri denivelare.
56 Tavi V`deanu, dup` explorarea
din august 1980.
foto: Emil Solomon
33
Mun]ii Rodnei
La \napoiere, drumul pn` la

Cascada Cristea nu ne-a ridicat nici
un fel de problem`. Pe bile]elul l`sat
de noi la cota -200 metri, pentru colegii din urm`, am g`sit un r`spuns,
greu lizibil din cauza umezelii care \l
impregnase: ajunseser` pn` aici [i au
hot`rt s` se \ntoarc`. Ce se petrecuse
de fapt cu ei? |nc` de la intrare, Gabriel Silv`[anu avea o indispozi]ie stomacal`, stare pe care ne-a ascuns-o,
spernd s`-[i revin`. |n seara precedent`, de[i [tia c` s-ar putea s` nu-i
fac` bine, a gustat "pu]in`" toc`ni]`
de ciuperci. Astfel se explica mersul
lui ezitant [i dificult`]ile pe care le-a
avut \n zona Pasajului Roman. Jean
Popa s-a nimerit s` r`mn` cu el [i asta l-a privat de a vedea continuarea
pe[terii. Nu a mai ajuns dect pn` la
cota -200 metri, adic` exact pn` unde fusese [i cu un an \n urm`.
Aici, Gabi [i-a dat seama c` nu ar
mai putea suporta efectele du[ului
cascadei de 8,6 metri [i i-a cerut lui
Jean s` mearg` spre suprafa]`. Dup`
deliberare au hot`rt s` ia [i echipamentul pe care \l aveau asupra lor. |ntoarcerea celor doi a fost [i mai dificil`. Lui Gabi \i era grea]`, nu bùse
\n pe[ter` dect foarte pu]in lapte
condensat, nu se for]ase s` m`nnce
la cteva ore [i \n consecin]` for]ele iau sc`zut rapid. Din aceast` cauz`, cei
doi nu au mai abordat pasaje superioare - mai acrobatice dar mai uscate ci au mers pe ct posibil pe talpa galeriei, expunndu-se astfel unei umidit`]i accentuate [i nu de multe ori
unor tr[uri extenuante. Undeva,
aproape de baza pu]urilor de la intrare, Jean, aflat \ntr-o pozi]ie incomod`, aude brusc deasupra lui un glas
[i vede o mn` care se \ntinde hot`-

57 Adrian Done, dup` explorarea din august 1980, cnd a avut
ghinionul ca o priz` s` se rup` cu el chiar de la \nceputul turei.
foto: Emil Solomon
rt:
- D` banana, o duc eu! Era Ada
Carp.
- Glucoz`, dextroz`, ciocolat`,
napolitane?!, nu se las` Ilie Boloveschi mai prejos.
- N-am nimic! arunc` Jean cel
mucalit. {i cum o s` v` dau banana
asta pe care o car de nici nu mai [tiu
cnd?
Ilie (Bebe) [i Ada (Adriana) veniser` \n \ntmpinarea noastr`. Ne-au
a[teptat la Cascada Cristea. Dup` ce
am strns scara de 20 de metri care
fusese fixat` aici, parc` am prins aripi.
Incomoda diaclaz` nu ne-a \mpiedicat
prea mult pentru ca \ntr-o or` [i jum`tate s` ajungem la baza pu]urilor [i
s` declan[`m urcarea, alternativ cu
trasul bagajelor. Gabi [i Jean tocmai
ie[eau din pe[ter`. Nici noi nu am \ntrziat prea mult. Octavian Ciuculescu, Silviu Iano[, Emil Solomon, Ilie
Boloveschi au ajutat ca dup` 31 de ore
de la intrarea echipei de vrf toat` lumea [i tot echipamentul s` mearg` \n
tab`r`.
Cu o zi \nainte, deci tot pe 23 august, dup` ce a intrat echipa de vrf,
Octavian Ciuculescu, Silviu Iano[ [i
Emil Solomon au cobort pn` la Cascada Cristea iar la \ntoarcere au montat catargul de escalad` la cascada de
4 metri de la cota -60 metri. Numai
Silviu a reu[it s` treac` de \ngusta ei
buz`, dincolo de care a explorat un
sistem compus din dou` galerii (harta
5, detaliul A), lung de 36 de metri,
care d`dea printr-o s`ritoare de 5 metri \ntr-unul din pu]urile de 18 metri

din Re]eaua Done 1979. Astfel, lungimea total` a Zalionului era acum de
2.366 de metri.
Pe 25 august diminea]a au fost
sp`late echipamentul [i materialele
de explorare. A fost o zi cu soare [i
vnt, care ne-a ajutat \n ceea ce f`ceam. Pe 26 august am ridicat tab`ra.
Ic` Giurgiu [i Emil Solomon au mai
r`mas cteva zile \n Mun]ii Rodnei,
pentru a face explor`ri speologice \n
versantul stng geografic al Vìi Cormaia, iar ceilal]i au plecat spre cas`.
Dup` explor`rile din august 1980
Pe[tera de la Jgheabul lui Zalion a trecut de la 2.121 metri lungime [i -226
metri denivelare la 2.366 metri lungime [i 242 (-237,5; 4,5) metri denivelare. |n afar` de semnul de \ntrebare de la cota -228 metri (lama de
stnc` din tavan) p`rea c` nu mai
exist` nici o alt` continuare posibil`
c`tre adncurile muntelui. R`mnea
de v`zut cnd va putea fi preg`tit` o
nou` echip` care s` vin` la Zalion.
Apoi, la [edin]ele clubului sau cu
ocazia altor reuniuni [i proiec]ii speologice, ne-am amuzat privind diferen]ele dintre chipurile noastre [i starea
echipamentului \ntip`rite pe diapozitiv \nainte de intrarea \n pe[ter` [i
imediat dup` ce am revenit la suprafa]` din tura de 31 de ore \n care g`sisem continuarea (imaginile 53-58).
58 Ic` Giurgiu, dup` explorarea din august 1980; mai murat dect
ceilal]i colegi pentru c`, mai \nalt fiind, se freca \n plus de pere]i.
foto: Emil Solomon
34
Mun]ii Rodnei
1983, august
Stagnare
60 Echipa de vrf din august 1983.

De la stnga: Viorel Ludu[an,
Leonard Bezman, Ic` Giurgiu,
avi V`deanu, Magda Csiki,
Mircea Vl`dulescu.
Trecuser` trei ani de la ultima

explorare \n Zalion. O nou` echip` a
sosit acum la pe[ter`, cu speran]a s`
descopere noi galerii: Ic` Giurgiu,
Mircea Vl`dulescu, Leonard Bezman, Dan Hazaparu (de la Clubul de
Speologie "Emil Racovi]`" Bucure[ti), Viorel Ludu[an (de la Polaris
Blaj), Tavi V`deanu, Magda Csiki
(de la "Emilian Cristea" Alba Iulia)
(imaginea 60). Lipsea de data asta
Costel Roman, care cu cteva zile
\nainte de \nceperea turei a trebuit
s` se interneze pentru o mic` interven]ie chirurgical`. Patru posibili
"colegi" de explorare au abandonat ca
s` vin` cu noi, chiar \nainte de \nceperea turei, f`r` explica]ii credibile [i
nu s-au sinchisit s` ne trimit` echi-
foto: Adrian Purza
35
Mun]ii Rodnei
pamentul comun pe care \l luaser`
pentru aceast` tab`r`
Una peste alta, n-a fost o tur`
reu[it`. Indisponibilit`]i fizice de ultim moment (Magda Csiki, \n pe[ter`, dar nu numai ea) [i diverse defec]iuni ale echipamentelor personale au determinat ca \n 32 de ore, inclusiv cu echiparea [i dezechiparea
cavit`]ii, s` mergem numai pn` la
-200 metri denivelare...
Pn` la cota -200 am avut nevoie
de 12 ore ca s` ajungem. Tavi V`deanu [i Dan Hazaparu au cobort cascada de 8,6 metri [i au venit, dinspre
aval la nivelul buzei ei, fixnd acolo
pitoane cu expansiune. Astfel am putut monta un cablu pe deasupra cascadei (opera]iune care a durat dou`
ore), pe lng` perete, ceea ce scutea
restul echipei de baia pe care o f`cuser` deja colegii din fa]`. Tavi a descoperit \n zona \n care au fost fixate
pitoanele o nou` galerie, pe care a

avansat 12 metri pn` la un loc
strmt, unde trebuia dat afar` aerul
din piept ca eventual s` po]i merge
mai departe. Dezvoltarea re]elei urca la 2.378 metri. {i totu[i a trebuit
s` decid \ntoarcerea spre suprafa]`:
aproape to]i sacii/ bananele de pe[ter` se rupseser`, lumea era pleo[tit`, sistemele de iluminare "decimate". Dac` pentru unii dintre noi, acolo, la cota -200 metri, nu era \nc` limpede c` ceea ce hot`rsem este bine,
pe drumul spre exterior to]i s-au
convins c` alegerea mea a fost potrivit`. |n felul `sta, echipa a revenit la
suprafa]` \n siguran]`, f`r` s` \nregistr`m evenimente nepl`cute stnjenitoare. De data asta pe[tera ne "\nvinsese", dar noi am fost de vin`.
A devenit \ns` clar c` solu]ia care se impune pentru dinamizarea [i
siguran]a explor`rilor este fixarea de
tiroliene (pun]i de cabluri) peste
unele cascade, evitnd astfel contactul devastator, total, cu apa rece; astfel urma s` se economiseasc` [i mult
timp. Echipa de vrf va trebui ajutat`
de colegi care s` transporte spre interior [i apoi spre ie[ire alimente [i
echipament colectiv. Fusese greu s`
se ajung` de la 500 la 2.378 metri
dezvoltare, de aici pe mai departe urma s` fie [i mai dificil de explorat
pe[tera. Devenea tot mai evident c`
orice am`nunt care diminua poten]ialul fizic al unui coechipier (ca s`
nu mai vorbim de un eventual accident), starea general` a echipamentului personal sau graficul de circula]ie al echipelor \n subteran putea
evolua rapid nefavorabil ca importan]`, mergnd pn` la compromiterea
succesului unei ture.
1985,
21-2
24 decembrie
Pasajul
Politehnica
|ntr-o tur` de 56 de ore, echipa
Clubului Politehnica Cluj-Napoca
(Daniel Crlugea, Liviu M`lan, Sorin
Todeas`, Silviu P`tra[) reu[e[te, \n
urma unor lovituri bine plasate, s`
dep`[easc` terminusul de la cota
-228, fisurnd [i dobornd o bun`
parte din septa de tavan care oprise
explorarea anterioar` a speologilor de
la Clubul "Emil Racovi]`" Bucure[ti.
Clujenii parcurg apoi, \n premier`,
circa 200 metri de galerii.
Pentru c` \ntre cele dou` cluburi existau rela]ii de colaborare [i la
explorarea altor obiective speologice
importante, spre Bucure[ti pleac` o
telegram`: "Zalion continu`. S`rb`tori fericite." (Sorin Todeas`, 25 decembrie 1985).
Desigur c` vestea a f`cut senza]ie printre speologii de la clubul din
Bucure[ti, mai ales printre cei care
deja cuno[team Pe[tera de la Jgheabul lui Zalion; se reaprindea puternic
dorin]a de a explora mai departe pe[tera, dincolo de locul unde ne oprisem acum 5 ani, \n august 1980.
Discu]ii febrile au \nceput pentru a g`si momentul \n care coechipieri serio[i, capabili de explorarea solicitant` pe care o cerea Zalionul s` ne
putem aduna [i merge acolo pentru
cartare [i noi explor`ri; trebuia g`sit`, ca de obicei, o perioad` f`r` sesiune de examene la studen]i, \n care
cei care eram deja la serviciu s` ne
putem lua concedii. Dac` vestea
descoperirii ar fi venit cu cteva zile
mai devreme poate reu[eam s` facem rost de bani pentru transport [i
s` punem la punct cele necesare
pentru o explorare \n zilele libere din
36
Mun]ii Rodnei
preajma anului nou; a[a \ns`, o parte
din bìe]ii care trebuiau s` ia neap`rat parte la tur` pentru asigurarea
succesului ei deja plecaser` spre
case, c`tre diverse col]uri ale ]`rii. {i
apoi, orict de bine antrena]i am fi
fost noi [i orict de curio[i ca s` parcurgem pe[tera mai departe, orice
cercetare la Jgheabul lui Zalion nu se
putea face dect dac` la preg`tirea ei
am`nun]it` participau to]i cei care
urmau s` duc` greul explor`rilor,
pentru a studia [i r`sanaliza planul
de detaliu al turei: echipament personal [i colectiv, grafic de circula]ie
\n pe[ter`, stabilirea echipei de cartare etc.
1986,
10-1
16 februarie
Mult
entuziasm
rezumat
Dac` \n perioada anului nou nu
a mai fost timp pentru organizarea
unei explor`ri pe recent descoperita
continuare a pe[terii, primul interval
calendaristic \n care acest lucru a fost
posibil s-a dovedit a fi vacan]a de dup` sesiunea de iarn` a studen]ilor.
Nu puteau merge - din cauza unor
obliga]ii de serviciu care nu puteau fi
evitate - c]iva dintre cei mai buni
exploratori din Bucure[ti ai pe[terii.
Cu toate acestea, a pornit spre Zalion poten]ial uman favorabil unei bune ture de explorare.
Au fost prezen]i speologi de la
patru cluburi: Politehnica Cluj-Napoca (Silviu P`tra[, Sorin Todeas`,
Costel Dobre, Liviu M`lan, Virgil
Grecu, Marius Sntimbreanu, Sunhilde C`bunea, Ildi Miklos, Carmen

Simion), "Emil Racovi]`" Bucure[ti
(Liviu Minoniu, Veronica Oprea, Remus R`dulescu, Marius Popescu),
"Emilian Cristea" Alba-Iulia (Tavi
V`deanu, Mircea Gligor), Polaris Blaj
(Viorel Ludu[an).
Echipele de "sus]inere" (Liviu
M`lan, Virgil Grecu, Marius Sntimbreanu, Veronica Oprea, Mircea Gligor, Marius Popescu, Remus R`dulescu) au echipat pe[tera [i au montat un bivuac la cota -186 (\n zona
Papagalului Ro[u; harta 5, imaginea
87), loc de odihn` care a fost folosit
succesiv de cele dou` echipe de vrf
(Costel Dobre, Sorin Todeas`, Silviu
P`tra[/ Viorel Ludu[an, Liviu Minoniu, Tavi V`deanu).
S-au topografiat [i s-au parcurs
galerii. Singurul plan prezentat dup`
aceast` tur`, cuprins \ntre Pasajul Politehnica (cota -228 metri) [i cota
-238 metri reprezint` o cartare/ drumuire pe galeria principal`, f`r` elemente altimetrice [i leg`turi spre
etajele superioare, realizat de Viorel
Ludu[an, Liviu Minoniu [i Tavi V`deanu. Participan]ii la explorare au
apreciat ca absolut necesar` instalarea unui bivuac avansat, undeva pe la
cota -250 metri, pentru ca echipele
de vrf s` se poat` bine odihni [i s`
scuteasc` efortul unor succesiuni de
obstacole istovitoare.
pe larg
Povestea turei, pe care o prezint
\n continuare, a fost extras` din raportul de explorare aflat \n portofoliul Clubului "Emil Racovi]`" Bucure[ti, relatare semnat` de Liviu
Minoniu.
Toat` lumea s-a adunat, \n perioada 10-12 februarie, la casa lui Bai
Dumitru, din apropierea pe[terii (situat` un pic mai departe dect locuin]a lui Pop Vasile). Pe 12 februarie
s-au stabilit echipele [i orele de intrare \n pe[ter` (vezi imaginea 61).
Prima echip` de sprijin a intrat
37
Mun]ii Rodnei
\n Jgheabul lui Zalion la ora 15, pe
data de 12 februarie 1986. Fiecare
echipier avea cte un sac de pe[ter`;
trei banane erau pline cu materiale
pentru echiparea pe[terii [i pentru
bivuac; a patra banan` con]inea alimentele necesare echipei.
Pe pu]urile de la intrare au fost
puse corzi, de 26, respectiv 45 metri.
Echipamentul de urcare pe coard` a
fost l`sat la baza pu]urilor. La ora
19,45 s-a ajuns la Cascada Cristea.
S-a amarat coarda pentru coborrea
cascadei. Au fost l`sate aici cele trei
banane destinate bivuacului [i s-a
pornit c`tre ie[ire. La ora 21 s-a f`cut
jonc]iunea cu echipa a doua de sprijin.
La ora 19 intrase a doua echip`
de sprijin, cu dou` banane destinate
pentru bivuac [i una care con]inea
cele necesare echipei. Cnd cele dou` echipe de sprijin s-au \ntlnit, Liviu M`lan [i Veronica Oprea (componen]i pn` atunci ai primei echipe
de sprijin) s-au alipit celei de a doua
echipe de sprijin, repornind c`tre
Cascada Cristea, unde au ajuns cu
to]ii la ora 23. Ceilal]i doi membri ai
primei echipe de sprijin au ie[it din
pe[ter` [i au ajuns la gazd` la ora 3
noaptea.
La Cascada Cristea, Liviu M`lan [i Marius Popescu au cobort pe
coard`, dar [i a[a s-au udat complet.
Liviu M`lan a urcat \n pasajul Costel
Roman [i a instalat o tirolian` peste
Cascada Cristea. Conform celor gndite \nc` din 1983, un nou pas important \n circula]ia coechipierilor
prin Zalion se \nf`ptuise acum; peste
unele cascade, metoda cea mai bun`
de trecere era tiroliana, economisind
astfel mult efort [i timp. Cei doi colegi care se \mbìaser` \ns` la Cascada Cristea au pornit spre suprafa]`,
unde au ajuns la ora 6 diminea]a.
Echipa S2C (vezi graficul 61) a
pornit mai departe, c`tre profunzimea Zalionului. La ora 5 diminea]a
au sosit \n Sala Domului |nsngerat
(imaginile 85, 86). Aici au observat o
pant` cu nisip, ferit` de umezeal` [i
Mun]ii Rodnei
61 Jgheabul lui Zalion, explorarea din februarie 1986.
38

curent [i au instalat bivuacul, creznd c` au ajuns la Papagalul Ro[u
(de[i aveau harta [i descrierea pe[terii). Echipa a luat masa [i apoi a
trecut la somn.
La ora 19 au venit la bivuac cei
din echipa 1 de vrf, iar la ora 20 toat` lumea [i tot echipamentul erau
muta]i/ sosi]i la Papagalul Ro[u, unde au remontat bivuacul desfin]at
din pozi]ia \n care dormise echipa de
sprijin. |n vreme ce echipa 1 de vrf
aranja bivuacul de la Papagalul Ro[u,
colegii din echipa de sprijin au cobort pn` la cota -200 metri, ca s`
cunoasc` [i aceast` por]iune de pe[ter`, apoi au revenit c`tre suprafa]`,
unde au ajuns pe data de 14 februarie, la ora 7 diminea]a (imaginea 61).
Pe drum, \nainte de a ajunge la Pasajul Roman, la ora 22,30 s-au \ntlnit
cu colegii din echipa a 2-a de vrf, care intraser` \n Zalion pe 13 februarie,
la ora 20,30.
Echipa a 2-a de vrf a sosit la bivuacul de la Papagalul Ro[u la ora 1,
pe 14 februarie; cei trei au f`cut o or`
pauz`, apoi au pornit c`tre Pasajul
Politehnica (cota -228 metri, harta
5), de unde trebuiau s` carteze \nspre aval. Au topografiat 300 de metri dar nu au l`sat bile]ele \n punctele de ramificare c`tre galeriile pe
care nu au intrat cu ruleta. {i nici nu
au indicat repere altimetrice pe desenul lor, astfel \nct planul pe care lau realizat nu a putut fi ulterior folosit... La ora 17 au revenit la bivuacul de la Papagalul Ro[u, s-au culcat, iar la ora 9, pe 15 februarie, au
pornit c`tre suprafa]`. |n drumul lor
c`tre exterior s-au \ntlnit, la Cascada Cristea, la ora 11,30, cu echipa a
3-a de sprijin, intrat` \n pe[ter` la ora
9 diminea]a.
Echipa a 3-a de sprijin (vezi graficul 61) a sosit la bivuac la ora 13.
Pn` la ora 16, cei doi au dat o fug`
dus-\ntors pn` la Pasajul Politehnica
(cota -228 metri). Iar la ora 16, echipa 1 de vrf [i echipa a 3-a de sprijin
39
Mun]ii Rodnei
au pornit c`tre ie[irea din pe[ter`,
fiecare coechipier avnd cu el o banan`/ sac de pe[ter`. (Se pare c` toat` lumea a fost de acord c` locul ales
pentru bivuac, zona Papagalului Ro[u, a fost necorespunz`tor: [i din
punct de vedere al condi]iilor locale
de microclimat [i din cauza distan]ei
mari fa]` de obiectivele de explorat.)
La buza pu]urilor din apropierea intr`rii \n Zalion au fost \ntmpina]i de
echipa a 4-a de sprijin, care a tras
toate bananele, cu ajutorul unei cordeline. La ora 23 toat` lumea a revenit la gazda taberei.
|n ziua urm`toare speologii au
pornit c`tre case.
Ei bine, dar ce a f`cut echipa 1
de vrf? Au anun]at c` ar fi ajuns \ntrun loc unde sunt necesare u[oare dezobstruc]ii [i se impune folosirea neoprenelor. Asta a fost toat` informa]ia pe care au furnizat-o; \n turele urm`toare, noi nu am putut identifica
locul respectiv.
Am a[teptat cu sufletul la gur`,
la Bucure[ti, s` aflu ce s-a \ntmplat
[i ce s-a reu[it la Zalion \n tura din
februarie 1986. Dup` ascultarea ve[tilor eram \n primul rnd bucuros s`
[tiu c` toat` lumea a revenit cu bine
la exterior [i c` pe[tera continu`. Miera necaz c` poten]ialul uman prezent acolo nu a avut r`bdare s` se organizeze mai bine, s` r`suceasc` pe
mai multe fe]e chichi]ele necesare
prestabilirii unui succes explorativ
materializat printr-o cartare care s`
poat` fi ulterior folosit`. Practic ei au
pus la punct strategia de desf`[urare
a explor`rii \n doar cteva ore. Nu-i
critic, le \n]eleg [i siguran]a pe care
unii dintre ei au avut-o c` nimic nepl`cut nu poate interveni, le \n]eleg
[i ner`bdarea ca s` vad` ct mai mult
dintr-o re]ea subteran` deosebit`, le
pricep [i neastmp`rul de a dovedi
c` ei pot [i mai mult dect predecesorii lor.
Marcian Bleahu spunea despre
explor`rile \n subteran cam \n felul
urm`tor: "dac` muntele este m`sura

omului, pentru c` atunci cnd facem
o ascensiune [tim [i vedem unde trebuie s` ajungem, ei bine, \n pe[ter`
lucrurile se inverseaz` [i omul este
m`sura cavit`]ii; pentru c` pe[tera va
fi att de lung` pe ct va reu[i speologul s` intre mai adnc \n profunzimile ei, iar povestea explor`rii va deveni palpabil` pe m`sur` ce va fi \nso]it` de o hart` precis`". Mul]i au
venit cu pove[ti extraordinare despre explor`ri f`cute \n pe[terile Romniei, dar mult prea pu]ine dintre
aceste pove[ti au fost \nso]ite de h`r]i, [i mai ales de h`r]i credibile, utilizabile.
Poate c` echipa de la Zalion din
februarie 1986 a fost, cum se spune,
"la o musta]`" de un rezultat memorabil; [i personal \mi este necaz c` nu
l-au reu[it pentru c` astfel s-ar fi legat premize [i pentru alte explor`ri
importante. Unii dintre participa]ii
la aceast` tur` nu au mai revenit niciodat` la Zalion.
S` re]inem, neap`rat, o realizare
care ar putea fi trecut` prea u[or cu
vederea. Cascada Cristea, pe care
unii dintre cei care au intrat \n
Jgheabul lui Zalion de-a lungul anilor
nici nu au v`zut-o, cascad` pn` la
care unii au ajuns de-a lungul vremii,
pe care [i mai pu]ini dintre ace[tia
au cobort-o, era acum trecut` pe
sus, pe deasupra [uvoiului rece [i n`valnic, pe cabluri de o]el prinse cu
pitoane \n perete.
1986,
19-2
23 martie
S` vrei nu este
suficient
Trei dintre colegii mei de club
care fuseser` la Zalion \n tura din februarie 1986 - Liviu Minoniu, Veronica Oprea [i Remus R`dulescu -
40
Mun]ii Rodnei
erau pe bun` dreptate nemul]umi]i
de rezultatul final, pe hrtie, al deplas`rii respective. To]i trei se aflau
\n bun` form` fizic`, erau buni c`]`r`tori, persoane inteligente c`rora opera]iunea cartare nu avea cum s` le
ridice probleme de logic`. A[a c` s-au
gndit s` revin` la Zalion imediat ce
programul de la facult`]ile unde studiau le permitea cteva zile libere.
Eu m` bucuram c` ei vor mai
mult, mai bine [i i-am ajutat - pe ct
mi-a stat \n putin]` - s` se preg`teasc` astfel \nct erorile de organizare care pot interveni \ntr-o asemenea tur` s` fie, dac` se putea, evitate
pe de-a \ntregul. |nainte de a porni la
organizarea acestei ture i-am anun]at
pe colegii de la Politehnica Cluj, cernd [i ob]innd acordul lor.
Cei trei au mers la Zalion [i,
aproape incredibil, au repetat sau au
f`cut o serie de boac`ne inexplicabile \n desf`[urarea turei. Nici nu le \n[ir aici; scopul acestei relat`ri nu este
s` critice ci s` sublinieze ct` minu]iozitate [i r`bdare sunt necesare \n
preg`tirea [i permanent \n desf`[urarea unei explor`ri foarte preten]ioase. Liviu a ajuns pn` la cota
-237,5 metri (terminusul din august
1980), Veronica [i Remus au cobort
pn` la cota -215 (Sala ceaiului, harta
5). Dar echipa nu a reu[it s` carteze
nimic...
De-a lungul anilor am avut
mul]i colegi de club care, de[i erau
tineri, bine antrena]i fizic, buni c`]`r`tori, inteligen]i, nu au reu[it s`
\[i pun` \n valoare calit`]ile dac` nu
se aflau sub comanda grijulie, minu]ioas` a unui speolog mai experimentat dect ei. Pn` la urm`, aproape
nicìeri [i aproape niciodat` nu ne
putem lùda cu ceea ce credem c`
am parcurs \ntr-o pe[ter` ci doar cu
ce aducem drept dovad`, sub form`
de hart` care s` poat` fi \n]eleas` [i
utilizat` [i de c`tre al]ii. Speologie
nu \nseamn` vizite \n subteran, acestea pot fi incluse doar la categoria
turism sau ini]iere \n speologie. Speologia \ncepe cu explorarea dovedit`

printr-o hart`; [i continu` neap`rat cu
o etap` mig`loas` [i costisitoare - care
cere de asemenea timp - redactarea
rezultatelor ob]inute [i publicarea lor.
Ct despre pe[terile romne[ti, ele
continu` s` ne a[tepte cu o multitudine (spre infinitate) de posibilit`]i
de explorare [i cercetare.
|n amonte de exurgen]ele de la
Izvorul Rece, la aproximativ 1,5 kilometri, \n fosta carier` din Valea Seac`,
Liviu Minoniu [i Remus R`dulescu
au identificat, \n urma informa]iilor
primite de la un localnic, o mic` pe[ter`.
1986,
29 aprilie - 5 mai
Bine [i
nesatisf`c`tor
Clujenii de la Politehnica ClujNapoca [i speologii de la Clubul
"Emil Racovi]`" Bucure[ti au continuat s` preg`teasc`, fiecare, o nou` tur`
la Pe[tera de la Jgheabul lui Zalion.
S-a \ntmplat ca s` reu[im s` ajungem
din nou acolo, \mpreun`, \n prim`vara
lui 1986. Cele dou` cluburi au hot`rt
s` ac]ioneze cu echipe total independente una de alta.
"clujenii" Echipa Clubului Politehnica Cluj-Napoca, format` din Liviu M`lan, Marius Mor`rescu, Silviu
P`tra[ (ajutat` la transportul bagajelor
de Marcela Co[a, S. Cucinski, Virgil
Grecu, Adelina Regneal`, Marius Sntimbreanu, V. V`si) a topografiat galerii \n zona terminusului atins de ei
\n tura precedent` (februarie 1986),
f`r` a for]a trecerea dincolo de acest
loc. Numai c` la revenirea lor spre suprafa]` s-a \ntmplat o boac`n`: carnetul cu datele cart`rii a c`zut de la
pieptul celui unde se afla p`strat [i a
41
Mun]ii Rodnei
picat tocmai \ntr-unul din acele multe locuri din Zalion unde nu po]i
ajunge [i de unde nu po]i recupera
ceva. Dup` succesul lor absolut remarcabil din decembrie 1985, cnd
reu[iser` s` treac` dincolo de septa
dur` aflat` \n Pasajul Politehnica, \n
cele dou` ture ulterioare, f`cute cu
scopul de a carta (februarie 1986 [i
mai 1986), de fiecare dat` ceva n-a
func]ionat perfect [i ei nu au reu[it s`
prezinte o hart` a locurilor prin care
au trecut. A fost s` fie, din cte [tiu
eu, ultima explorare \ntreprins` de
clujeni la Zalion.
"bucure[tenii" Echipa Clubului
"Emil Racovi]`" Bucure[ti (Mircea
Vl`dulescu, Ic` Giurgiu, Veronica
Oprea, Costel Roman, Ovidiu Grad,
Ilie Boloveschi, Eva Roman) a sosit la
Zalion pe 30 aprilie, venind dinspre
localitatea Telciu. La exurgen]ele de
la Izvorul Rece am pus s`cule]i cu c`rbune activ \n fiecare dintre ele, pentru c` urma s` facem o colorare \n subteran; trebuia s` afl`m cu aceast` metod` dac` apa din Pe[tera Jgheabul lui
Zalion iese \n vreunul din respectivele izvoare.
Am urcat spre pe[ter`, trecnd
\nti pe la casa lui Bai Dumitru, unde
erau sosi]i colegii din Cluj, ca s`-i vedem [i s` stabilim \mpreun` strategii
de interes reciproc. Apoi am mai suit
pu]in [i am ajuns la casa lui Vasile
Pop. Htra noastr` gazd` se sfr[ise
\ntre timp, \ntr-o zi \n care urcnd de
la Izvorul Rece nu a mai ajuns dect
pn` la mic` distan]` de gospod`ria
lui. Acum ne-a primit Ioan Pop, fiul
adoptiv al lui Vasile Pop. Am ales s` ne
fix`m tab`ra \n [ur`, unde am avut loc
suficient ca s` ne desfacem bagajele [i
s` ne preg`tim de explorare.
Spre dup`-amiaz` am echipat
pu]urile din apropierea intr`rii \n pe[ter` (aflat` aproape de liziera p`durii,
vezi imaginea 36) [i am f`cut un canal
de deviere a prului care \[i pierdea
integral debitul \n subteran; acum, o
parte din pru se ducea pe vechiul
lui traseu, mai jos de poala p`durii.

Pe 1 mai 1986, joi, la ora 15,30, a
intrat \n pe[ter` echipa Clubului de
Speologie "Emil Racovi]`" Bucure[ti.
Eram [ase (Mircea Vl`dulescu, Ic`
Giurgiu, Veronica Oprea, Costel Roman, Ovidiu Grad, Ilie Boloveschi),
primii trei urmnd s` r`mnem \n bivuac iar ceilal]i trei colegi ajutndune la echiparea cavit`]ii [i la transportul celor necesare a fi duse pn` la locul bivuacului. Locul de odihn` a fost
fixat la adncimea de 215 metri (vezi
harta 5), deasupra S`lii ceaiului, pn`
unde am avut nevoie de 13 ore ca s`
ajungem. Am sosit acolo la ora 4,30 [i
la ora 7 ne-am culcat. Colegii no[tri au
plecat spre suprafa]`.
Alesesem ca tactic` de lucru varianta ca echipa de vrf s` plece odihnit` \n tura de explorare [i cartare,
pentru a avea maximum de randament. La ora 15, vineri, ne-am trezit.
La ora 16,10 am pus colorant \n ap`, la
cota -210 metri: 50 grame fluorescein` diluat` \n 150 ml de amoniac.
(Smb`t` la ora 4 coada colorantului
va dispare din zona de la cota -260
metri; vopseaua nu a fost v`zut` cu
ochiul liber la exurgen]ele de la Izvorul Rece pn` duminic` la ora 17, termen limit` pn` cnd am putut organiza supravegherea.)
Vineri la ora 18 am pornit spre
profunzimea pe[terii. Singurul obstacol serios a fost trecerea mea prin Pasajul Politehnica (cota -228 metri).
Locul era pu]in mai \ngust dect
umerii sau [oldurile mele. M` bazasem c` voi reu[i s`-l str`bat pe aprecierea f`cut` de Tavi V`deanu, cu care
realizasem \mpreun` multe explor`ri
deosebite [i al`turi de care mi-ar fi
pl`cut s` mai pot face \nc` multe la
fel. El \mi spusese: "Ic`, vei trece, dar
greu." A[a a fost, a trebuit s` m` chinuiesc \n a avansa centimetru cu centimetru, cu o mn` \nainte, mai dnd
\napoi, mai relund avansarea, sub coordonarea lui Mircea Vl`dulescu, suportnd presiunea col]ilor duri de
stnc` care \mi striveau nu doar p`r]ile moi ale corpului dar [i cutia toracic`. Dac` locul ar fi fost f`r` minuscule asperit`]i dure, tìoase, m-a[ fi
42
Mun]ii Rodnei
dezbr`cat, a[a cum am f`cut \n 1979
cnd am cobort Cascada Cristea. Nu
mi-era c` m` zgri dar mi-era team`
c` r`nile s-ar putea infecta [i nu puteam risca s` fiu neintegral apt \n continuarea turei.
Am decis s` mai mergem cteva
sute de metri \n aval fa]` de Pasajul
Politehnica, pentru a ne da seama
cum arat` pe[tera. Vineri la ora 22 am
\nceput s` cart`m dar, din p`cate,
smb`t` la ora 8 a trebuit s` \ntrerupem opera]iunea, ca s` nu d`m peste
cap graficul pe care ni-l planificasem
\n continuare. Topografiasem c`tre
avalul pe[terii \ncepnd de la vest de
cota -246 metri, din dreptul unor superbe flori (forma]iuni) de gips (poate combinat cu aragonit) situate lng`
s`ritoarea de 6,1 metri (S 6,1/ cota
-250 metri), acolo unde \n`l]imea galeriei dep`[e[te cu mult 10 metri.
Pentru c` mergeam pe un tronson cu
multe ramifica]ii de galerii, punctele
de sta]ie din dreptul galeriilor pe unde nu p`trundeam le materializam \n
teren cu bile]ele purtnd num`rul vizei (bile]ele care aveau folie metalic`
pe o parte, necesar` pentru a asigura o
mai \ndelung` protec]ie a scrisului de
pe ele \mpotriva umidit`]ii). |n acest
fel, noi sau al]ii care ar fi cartat locurile pe mai departe, beneficiind de
planul pe care \l \ntocmeam puteau
continua a-l \mbog`]i cu date. Parcursul pe care l-am topografiat a primit numele de Traseul ciocolatei, din
cauz` c` bile]elele impermeabile pe o
parte erau \nveli[uri de la micile ciocolate cu care ne \ndulceam [i mai
mult bucuria explor`rii.
Am cartat 557 metri de galerie,
urcnd cel mai mult 23 metri fa]` de
cota de la care am \nceput opera]iunea [i cobornd cel mai mult 16 metri. Am revenit la bivuac [i am dormit
trei ore. Apoi am umplut bine trei saci
de pe[ter`/ banane [i am pornit s` urc`m c`tre Pasajul Roman, unde duminic` 4 aprilie, la ora 1, ne-am \ntlnit cu "proprietarul" pasajului [i cu
Ovidiu Grad, sosi]i aici potrivit program`rii antef`cute, pentru a ne ajuta

la dezechiparea pe[terii [i la scosul
materialelor c`tre suprafa]`. Ca de
obicei, era o pl`cere s` ne \ntlnim,
acum cu att mai important` pentru
c` se petrecea \ntr-o pe[ter`. {i ce
mai pe[ter`. La ora 6,30 eram afar`,
to]i cinci.
Echipa de vrf a fost \n subteran
timp de 63 de ore, folosind bivuacul
\n acest interval \n dou` reprize (de 8
[i respectiv 3 ore) [i a putut acorda
efectiv cart`rii 10 ore. Fuseser` topografia]i 557 de metri, dar tura asta cu
bivuac [i grafic de circula]ie \n pe[ter` era doar un antrenament scontat
pentru a putea organiza \n viitorul
apropiat o ac]iune de explorare [i mai
complex`. Locul pentru viitorul bivuac fusese identificat, \n sala de la
cota -242 metri (vezi harta 5).
La suprafa]`, Eva Roman [i Ilie
Boloveschi realizaser` o cartare \ntre
intrarea Pe[terii de la Jgheabul lui Zalion [i emergen]ele de la Izvorul Rece
(materializat` cu linie galben` pe harta 5), pe traseul pe[ter` - casa familiei
Pop - poteca c`tre Izvorul Rece.
{i, ca s` nu crede]i c` ne-a ie[it
chiar totul din plin, afla]i c` nici pn`
ast`zi nu am putut determina printro analiz` de precizie, la fluoroscop,
dac` s`cule]ii cu c`rbune pe care i-am
ridicat din exurgen]ele de la Izvorul
Rece con]in sau nu particule de colorant. Misterul continu` s` pluteasc`
asupra acestei informa]ii.
Ajun[i la exterior am aflat, trunchiat, c` avusese loc explozia de la
Cernobl (pe 26 aprilie) [i c` suntem
supu[i unui val toxic. Iar noi aveam
mare nevoie s` ne pr`jim la soare, ca
s` scoatem umezeala acumulat` \n
organism
43
Mun]ii Rodnei
1986,
28 iulie - 6 august
Sifon terminal
rezumat
Echipa Clubului de Speologie
"Emil Racovi]`" Bucure[ti este din
nou prezent` la Zalion: Mircea Vl`dulescu, Ic` Giurgiu, Veronica Oprea,
Costel Roman, Dan Hazaparu, Ovidiu Grad, Gabriel Miclù[, Gigi Chiriloi, Sabina Fati. Test`rile [i reu[itele
din bivuacul anterior au determinat
acum plasarea unui bivuac la adncimea de -242 metri. El a fost utilizat
de aceea[i echip` de vrf ca [i \n bivuacul din mai 1986, timp de 168 de
ore, adic` [apte zile, vreme \n care 60
de ore au fost folosite pentru cartare.
|n pe[ter` au fost introduse \n total
95 de kilograme de echipament, alimente, surse pentru iluminat. S-au
cartat 1.532 metri [i s-a atins cota
-298,5 metri. Au fost folosite tiroliene
peste cascadele de la -130 (Cascada
Cristea) [i -200 metri. De la terminusul pe[terii pn` la emergen]` au
mai r`mas 515 metri \n linie dreapt`.
Jgheabul lui Zalion ajungea astfel la
4.513 metri dezvoltare [i 303 (-298,5/
+4,5) metri denivelare. Sinteza datelor cartate a fost realizat` de Mircea
Vl`dulescu [i Ic` Giurgiu.
Pentru circula]ia echipelor prin
pe[ter` a fost gndit [i respectat un
grafic (imaginea 62); bivuacul trebuia
g`sit liber/ utilizabil la ore precise de
c`tre echipele de vrf [i de sus]inere,
corelarea cu cei de la suprafa]` trebuind s` fie ct mai exact`. |n Jgheabul
lui Zalion, membrii echipei de vrf [i
nu numai ei ajunseser` s` [tie aproape
fiecare sprijin (priz`) pentru mini [i
picioare; \n aceste condi]ii au fost necesare de la intrarea \n pe[ter` pn` la
bivuacul de la cota -242 metri: 23 ore
pentru cei care au echipat traseul, au
transportat cele necesare \n bivuac [i
au amenajat locul de dormit; aproximativ 10 ore pentru o echip` cu baga-
Mun]ii Rodnei
62 Jgheabul lui Zalion, explorarea
din august 1986.
je obi[nuite; ie[irea echipei de vrf,

care avea [i misiuni de fotografiere,
cur`]ire [i dezechipare a durat 16 ore.
A fost cea mai complex` tur` organizat` [i desf`[urat` pn` \n prezent la
Tot \n aceast` tab`r` a fost cartat
Ponorul aven Zalion 2 (18,5 metri
lungime, -10 metri denivelare, harta
8), pn` la un dop masiv de ml [i
nisip. Au fost identificate cteva intr`ri de pe[ter` \n zona Piciorul Negru, situat` amonte de intrarea \n Pe[tera de la Jgheabul lui Zalion, \n versantul drept geografic al Vìi Rebra.
pe larg
Pe 28 iulie 1986 soseam, pe la ora
10, la casa lui Ioan Pop. Eram \mpreun` cu Veronica Oprea (imaginea 64),
Gabriel Miclù[ (imaginea 65) [i Gigi
Chiriloi (imaginea 67). Dup` ce neam desf`cut bagajele am mers s` d`m
bun` ziua [i la vecinul Bai Dumitru.
Apoi am \mprumutat unelte care se
g`sesc \n curtea oric`rui gospodar de
la munte [i am mers s` reamenaj`m
canalul de scurgere al prului din fa]a intr`rii \n Pe[tera de la Jgheabul lui
Zalion.
Pe 29 iulie a sosit Dan Hazaparu.
Am pornit apoi s` echip`m pu]urile
aflate \n apropierea intr`rii \n pe[ter`.
Pe 30 iulie au sosit Mircea Vl`dulescu, Ovidiu Grad (imaginea 66),
Sabina Fati (imaginea 68). |ncep intr`rile \n subteran, potrivit graficului
din imaginea 62.
Echipa i2 ("intrarea a 2-a"): Ic`
Giurgiu, Gabriel Miclù[, Dan Hazaparu, Gigi Chiriloi (3 colegi din echipa de sprijin plus un component al
44
Mun]ii Rodnei

din august 1986. Ic` Giurgiu [i
Veronica Oprea sunt gata pentru a
\ncepe echiparea pu]urilor din
apropierea intr`rii \n pe[ter`.
foto: Gigi Chiriloi
echipei de vrf, Ic`), pornesc \nainte

de ora 11, un pic mai devreme dect
zicea graficul. Echip`m traseul [i ducem cele necesare pentru bivuac. Gigi Chiriloi, aflat pentru prima dat` \n
pe[tera asta, are la \nceput probleme
cu avansarea pe diaclaza "[ugubea]`" a
Zalionului dar se acomodeaz` repede
cu stilul \n care po]i circula \n siguran]`. Apar, succesiv, diverse disfunc]ionalit`]i la sistemele de iluminare, [i
asta impune opriri neprogramate; nimeni nu poate fi l`sat singur, nimeni
nu trebuie s` r`mn` \n urm`. Din
cauza asta, ajungem la locul de bivuac, sala de la cota -242 metri, \n 23
de ore \n loc de 17 ore cte fuseser`
programate. Am introdus \n pe[ter`
37 de kilograme de echipament, hran`, rezerve pentru iluminat. Sala de la
cota -242 metri (imaginile 94-96) are
o particularitate: miroase aici a benzin`. Am montat bivuacul [i toat` lumea a trecut la odihn`. Dup` somn,
doar eu aveam s` r`mn \n zona bivuacului, colegii cu care am sosit pn`
aici \ndreptndu-se c`tre exterior
(vezi imaginea 62).
Echipa i3 ("intrarea a 3-a"). Ceilal]i doi membri ai echipei de vrf
(Mircea Vl`dulescu, Veronica Oprea)
pornesc [i ei, cu o zi \n urma echipei
i2, c`tre bivuacul de la cota -242 metri. |mpreun` cu mine [i cu Mircea
Vl`dulescu, Ovidiu Grad ar fi trebuit
s` fie al treilea component al echipei
din bivuac. Numai c` Ovidiu era r`cit,
avea temperatur`, a[a c` Veronica, colega noastr` de echip` de vrf din tura
desf`[urat` \n mai 1986 a devenit al
treilea membru al echipei de cartare.
Cei doi au venit cu 18 kilograme de
echipament [i hran`.
Echipa i4 (Costel Roman, Dan
Hazaparu, Ovidiu Grad, Sabina Fati)
avea s` plece de la exterior c`tre profunzimile Zalionului cu 48 de ore \n

urma echipei i3 (vezi imaginea 62).
Sabina Fati debuta pe acest traseu, \n
compania unor experimenta]i \n parcurgerea pe[terii [i s-a descurcat destul de bine ]innd seam` de dificultatea turei. Au mai fost introduse \n
subteran 27 kilograme de alimente [i
surse pentru iluminat. Echipa i4 a
dormit \n bivuacul de la cota -242 metri (perioad` marcat` cu ro[u pe imaginea 62) dar a f`cut de aici [i o vizit`
spre profunzimea Zalionului, \nainte
s` revin` la exterior.
A fost extraordinar pentru noi cei
din echipa de vrf ca s` putem pleca
de trei ori din bivuacul de la cota -242
metri pentru a carta, \n reprize de cte 20 de ore. Eram odihni]i, aveam
chef s` vedem ct mai mult [i ct mai
atent. Mircea [i Veronica se c`]`rau
foarte bine [i atingeau cotloane care
dac` nu te strecurai pn` la terminusul lor nu puteai fi sigur c` nu mai este pe acolo ceva continuare. A fost s`
fie ca timpul avut la dispozi]ie pentru
cartare s` ne ajung` la fix pentru a
m`sura toate galeriile \n care nu a trebuit s` facem escalade artificiale. Pe
Traseul ciocolatei, unde \n mai 1986
cartasem 557 de metri, am mai adùgat \nc` 184 de metri, pe ramurile
unde atunci nu am avut timp s` p`trundem. Iar \ntre cap`tul amonte al
Traseului ciocolatei [i Pasajul Politehnica am cartat 637 de metri. |n
fine, de la cap`tul aval al Traseului
ciocolatei am topografiat 709 metri
pn` la lacul terminal, la adncimea
de 298,5 metri (harta 5). |n felul asta,
anul 1986 a fost foarte rodnic pentru
noi la Jgheabul lui Zalion, \n turele cu
bivuac din mai [i august reu[ind s`
topografiem 2.087 de metri.
Aveam nevoie s` urmeze pentru
65 Jgheabul lui Zalion, august 1986. Gabriel Miclù[.

foto: Ic` Giurgiu
45
Mun]ii Rodnei

66 Jgheabul lui Zalion, august 1986. Oviu Grad.
foto: Ic` Giurgiu
noi o pauz` \n explorarea Zalionului

pentru c` nu este u[or s` men]ii \n
form` [i \n "priz`", timp de multe luni
de zile, numero[i speologi valoro[i care s` trebuiasc`, neap`rat, s` ac]ioneze ca o echip`, \nc` din subcon[tientul fiec`ruia. Mai ales c` tot inevitabilul stres [i toat` perioada de preg`tire a echipei se f`cea pe timpul fiec`ruia dintre noi [i aproape doar pe buzunarele noastre. Nu aveam de unde
s` [tim atunci, \n august 1986, c` nu
vom mai reveni \n Zalion. Pentru c` \n
apropierea lui am fost, [i am avut rezultate explorative interesante (ve]i
vedea asta din descrierea turelor care
urmeaz`), dar nu am mai intrat \n
profunzimea pe[terii ca s` \ncerc`m
iar o lung` tur` cu bivuac, absolut
necesar` pentru efectuarea de escalade artificiale \n partea terminal` a
cavit`]ii [i \n zona Pasajului Roman.
N-am putut s` investim repede dup`
august 1986 \n pitoane cu expansiune
[i d`l]i performante iar evenimentele
istorice din decembrie 1989 au bulversat priorit`]ile [i disponibilit`]ile
celor care trebuiau [i puteau s` ia parte la o asemenea tur` delicat`.
S` revenim la tura din august
1986. Galeriile pe care le-am cartat
atunci aveau [i multe spa]ii uria[e,
aveau [i locuri largi, aveau [i pasaje
strmte, cu prize care se rupeau cnd
nu te a[teptai pentru c` nu prea c`lcase nimeni pe ele (de exemplu, imaginea 105). Culorile sub care se \nf`]i[a pe[tera erau diverse, coturile galeriilor suficient de dese ca s` ai mai
tot timpul, trecndu-le, bucuria c` se
poate merge [i mai departe. Noi am
parcurs cam toate galeriile [i cotloanele din partea din aval de Pasajul Politehnica ale pe[terii dup` principiul
explorativ pe care ni-l construisem
de-a lungul anilor [i care s-a dovedit a

fi foarte eficient: avansam pe m`sur`
ce cartam. |n felul `sta ai tot timpul
bucuria c` dai peste ceva nou [i evi]i
plictiseala care poate interveni atunci
cnd cartezi prin locuri pe care deja
le-ai parcurs anterior.
Nu ne-am l`murit pn` unde au
ajuns \n profunzimea pe[terii colegii
de la Clubul Politehnica Cluj-Napoca. Am g`sit urme ale lor dar au fost [i
multe zone unde era clar c` nu mai
trecuse nimeni \naintea noastr`; a trebuit s` facem [i deroc`ri \n dou` locuri, ca s` putem trece cartnd, la coborre, f`r` s` ne ud`m. Un alt avantaj al cart`rii pe m`sura parcurgerii
unei pe[teri este acela c` \n zonele labirintice sau oarecum complicate topografic, absen]a sau prezen]a urmelor umane te ajut` s` \]i dai seama
imediat dac` e[ti pe o por]iune \nc`
neparcurs` de om sau dac` a mai trecut cineva pe acolo.
A[a a fost s` fie, din p`cate nu am
reu[it s` avem o leg`tur` mai am`nun]it` cu colegii de la Cluj. }innd
seam` de ct` meticulozitate ne-a
trebuit nou` celor din Bucure[ti - care
ne \ntlneam fa]` \n fa]`, cam de unadou` ori pe s`pt`mn` pentru a discuta despre preg`tirea turelor la Zalion,
timp de luni de zile - nici nu prea v`d
cum am fi putut reu[i s` facem lucrul
`sta, numai de la distan]`, cu amicii
din Cluj. Pe atunci nu era e-mail, nu
aveam posibilitatea s` schimb`m repede date, informa]ii, am`nunte. Cine cite[te atent relatarea explor`rilor
de la Zalion de pn` aici observ` cte
insuccese am avut [i noi, "bucure[tenii" (eram veni]i la club din multe
localit`]i ale ]`rii) - care ne vedeam [i
discutam des - atunci cnd nu am fost
perfect preg`ti]i pentru explorare [i
cartare [i mai ales cnd nu tratam
67 Jgheabul lui Zalion, august 1986. Gigi Chiriloi.

foto: Ic` Giurgiu
46
68 Jgheabul lui Zalion, august 1986.

Sabina Fati.
foto: Ic` Giurgiu
extrem de atent, preventiv, orice

"fleac" care apoi ne putea pune progresiv serioase piedici \n explorare.
Cum s` fi stabilit pe atunci, de la distan]`, o leg`tur` extrem de strns` [i
mult mai special` dect impunea explorarea unor alte pe[teri dificile? Cu
colegii de la Politehnica Cluj am reu[it \mpreun` alte explor`ri [i cart`ri
delicate/ speciale, de exemplu la Avenul Dosul L`c[orului sau \n Pe[tera
din Valea Clenjii (ambele din Mun]ii
{ureanu), dar nu numai acolo. Sunt
acelea cavit`]i unde experien]a pe
care o aveam fiecare nu ne punea \n
pericol real sau \n situa]ia de a nu
ob]ine rezultate chiar att de des ca la
Zalion, unde este nevoie de zeci de
ore ca s` intervii \n cazul unei disfunc]ionalit`]i petrecute \n subteran.
Pe[tera de la Jgheabul lui Zalion a reprezentat pentru noi, cei de la Clubul
"Emil Racovi]`" Bucure[ti, un prilej
de deosebit` selec]ie a echipelor, de o
foarte clar` punere \n eviden]` a spiritului de cooperare \ntr-o activitate care nu-]i permitea s` ai prea multe ezit`ri. Unii s-au sup`rat [i ne-au p`r`sit
din cauza explor`rilor de la Zalion. Al]ii n-au putut sau n-au vrut s` fac` fa]` solicit`rilor preg`tirii [i explor`rii;
nu ne-am sup`rat nici unii nici al]ii c`
nu s-a reu[it pe moment mai mult,
am mers apoi \mpreun` la alte obiective speologice. C]iva au fost par[ivi,
cùtnd s` ne \ncurce preg`tirile sau
explor`rile; din fericire, n-au reu[it.
Sifonul de la cota -298,5 metri a
pus cap`t explor`rilor din avalul pe[terii. M-am l`sat pn` la piept \n apa
lacului de sifon, scotocind cu picioarele [i minile pe sub ap`, \n timp ce
Mircea Vl`dulescu, intrat [i el par]ial
\n ap`, \n spatele meu, m` ]inea cum
putea, ba de o mn`, ba de un picior,
ajutndu-m` s` m` descurc din smul-
Mun]ii Rodnei
gerile pe care le f`ceam din argila gros
depus` pe fundul apei. Nu cred c` a
sc`pat astfel nescotocit acolo vreun
spa]iu care s` sugereze vreo posibil`
continuare. Sifonul nu pare c` va da o
continuare cert` nici prospectat cu
scafandrul, explorarea de acest fel
presupunnd, cel pu]in sub suprafa]a
actual accesibil` a lacului o l`sare total` a omului spre fundul unde argila
este groas` [i p`stoas`. Deasupra nivelului apei urmele de viitur` sunt
clar vizibile pn` la trei metri \n`l]ime. Eu cred c` \nainte de a \ncerca
prospectarea sifonului de la cota
-298,5 metri cu scafandrul ar trebui la sud-est de cota -264 metri a pe[terii (vezi harta 5) - \ncercate toate escaladele [i continu`rile care poate ar
aduce o trecere pe deasupra sifonului.
Activul cald care sose[te din tavan, \n amonte de sifonul de la cota
-298,5 metri, dintr-un spa]iu larg,
poate c` urcat (cu platform` de escalad`, catarg, neoprene pe sub salopet`) ar deschide drum spre un sistem
interesant de galerii. Au mai r`mas
515 metri \n linie dreapt` de la
sifonul de la cota -298,5 metri pn` la
exurgen]ele de la Izvorul Rece.
La exurgen]a din amonte (imaginea 38) am degajat ce a fost posibil,
\mpreun` cu Gigi Chiriloi. O galerie
strmt` continu` inundat; \nainte de
o eventual` explorare a ei cu scafandrul mai trebuie f`cut mult loc. La
exurgen]a din aval (imaginea 39), \mprejmuit` cu gard, \n martie 1986 Liviu Minoniu [i Remus R`dulescu au
\nceput s` sape chiar la baza dealului,
\n interiorul \ngr`diturii. Se pare c` se
poate avansa destul de repede \n profunzime [i se aude apa curgnd. S` nu
uit`m, a[a cum povesteam mai sus
despre explorarea din mai 1986 de la
Zalion, s`cule]ii cu c`rbune pe care
i-am luat din exurgen]e dup` colora-
68 Jgheabul lui Zalion, august 1986, bivuacul de la cota -2

242 metri.
Veronica Oprea pare \ncntat` de locul unde se afl`.
foto: Ic` Giurgiu
47

re, analiza]i la fluoroscop ne-ar putea
oferi [i ei indicii despre circula]ia prin
subteran a acestor ape.
|n ultima parte a graficului gndit pentru circula]ia \n pe[ter` (imaginea 62) s-a produs \ntrzierea ie[irii
echipei de vrf la exterior. Ne gndisem c` am putea fi la suprafa]` pe data de 5 august, \n jurul orei 22, dar am
ie[it din pe[ter` de abia pe 6 august,
la ora 8, adic` cu 10 ore \ntrziere.
Asta pentru c` dup` ultima tur` de
cartare - atunci cnd a fost [i baia din
sifonul terminal - am avut nevoie de
vreo 5 ore de somn \n plus fa]` de ct
fusese prev`zut pentru ca s` ne sim]im \n form` de a face drumul spre suprafa]` [i de a \ndeplini ce ne mai propusem pn` acolo.
Apoi, cnd ne-am apucat de
strnsul bivuacului, sacii de dormit nu
s-au l`sat b`ga]i cu nici un chip \n bananele cu care fuseser` adu[i pn`
aici. Tr`seser` pu]in` umiditate [i nu
mai alunecau atunci cnd ne str`duiam s`-i \nghesuim \n sacii de pe[ter`.
Cu regret pentru aspectul locului,
i-am \mpachetat bine \n saci de plastic [i i-am l`sat acolo. Tot la locul de
bivuac au r`mas carbidul [i conservele
neconsumate. Speram c` att sacii ct
[i rezervele de alimente s` poat` fi folosite ct de curnd. Din p`cate, n-a
fost a[a.
Pe drumul spre suprafa]` am mai
consumat timp cu realizarea unor
imagini. Dar, cu toate c` l`sasem la locul de bivuac de la -242 metri o parte
din bagaje, dezechiparea traseului nea luat ceva mai mult` vreme dect am
crezut c` va fi necesar. Sacii de pe[ter` s-au \ngreunat [i ei semnificativ,
mai mult dect speram c` se va \ntmpla. Asta [i din cauz` c` am adunat diversele mizerii l`sate pe galeria
principal`. A[a c`, ajun[i cu bananele
la baza pu]urilor din apropierea intr`rii, obosi]i [i cam \nfrigura]i fiind, nu
am mai avut energia ca s` le tragem
pn` la buza pu]ului superior. Costel
Roman [i Ovidiu Grad, care urmau s`
dezechipeze zona intr`rii \n Zalion
dup` ce ie[eam noi, ne-au repro[at c`
48
Mun]ii Rodnei
nu ne-am str`duit s` tragem bananele
pn` \n locul unde convenisem. Dar
tot ei, cnd au cobort ca s` le scoat`,
constatnd ct de grele erau, ne-au
dat dreptate, \n]elegnd foarte bine
c` obosi]i cum eram nu am l`sat acolo
sacii din comoditate.
De fiecare dat` cnd ie[i dintr-o
pe[ter` dup` mai mult de 30 de ore
petrecute \n subteran, chiar dac` afar` e vreme \ntunecat` vezi absolut totul, f`r` glum`, \n liliachiu, roz puternic [i nuan]e de roz. Noi am revenit la
suprafa]` pe vreme \nsorit`, dup` [apte zile num`rate \ncepnd de cnd
am pornit eu \mpreun` cu echipa de
sprijin c`tre bivuac. {i am v`zut liliachiu [i roz pn` cnd am sosit la gazda
noastr`, mergnd \ncet, inspirnd cu
nesa] mirosurile acum mai puternice
ale p`durii [i poienii \nflorite. Costel
[i Ovidiu ne-au \ntmpinat cu roz!
Culeseser` zmeur` [i pentru noi [i o
pres`raser` cu zah`r. Ne-am ocupat
de zmeur` \nainte ca s` ne dezechip`m [i s` ne sp`l`m.
Tura luase sfr[it. Echipa de vrf
cartase maximum posibil. Iar atmosfera general` a explor`rii dus` de \ntreaga echip`, trecnd peste momentele de ezitare ale unora dintre noi
(clipe de oboseal` sau descurajare)
fusese excelent`: veselie [i randament ridicat. Zalionul urca la 4.513
metri lungime total` [i denivelarea
devenea 303 (-298,5; +4,5) metri.
Cteva cuvinte acum despre meniul echipei de vrf, compus din ce
s-a putut g`si pe atunci. Ou` fierte
(nu \n pe[ter`!) (38), sare, salam (700
grame), unt (700 grame), pine (7
buc`]i de cte 500 grame), gem f`cut
\n cas` (3,5 kilograme), ceai, zah`r
(1,2 kilograme), carne de porc la cutie
(6 buc`]i), ca[caval (2,7 kilograme),
sl`nin` (2,7 kilograme; excelent` la
gust, adus` de Ovidiu Grad, preparat`
de p`rin]ii lui, \n Maramure[), l`mi
(4 buc`]i), ciocolat` (2,7 kilograme).
Dintre piesele de echipament
colectiv amintesc: ciocan de 800 gra-

me; pitoane cu expansiune [i d`l]i;
pitoane lam`; cablu metalic, pentru
confec]ionat prelungitoare de care s`
prindem sc`rile; piese pentru ameliorat func]ionarea l`mpilor cu carbid
(patent, brenere de rezerv`, sfoar`,
garnituri, srm` de desfundat brenerul); busol` geologic`; rulet`; cordelin` gradat`; carnet; picsuri; topoplast; cret` forestier`; gum`; minitrus` medical`; harta Zalionului.
Mun]ii Rodnei
8 Pe[tera/ Ponorul/ Avenul Zalion 2 (vezi [i harta 5) se pare c`

este \n jonc]iune hidrologic` cu Pe[tera de Jgheabul lui Zalion.
Cei care mai ie[iser` \ntre timp

la exterior au avut timp s` exploreze
[i s` carteze Pe[tera/ Ponorul/ Avenul
Zalion 2 [i Pe[tera din cariera de la
Valea Seac`.
Pe[tera/
Ponorul/ Avenul
Zalion 2
text: Ovidiu Grad, Ic` Giurgiu
De la casa lui Ioan Pop se coboar` pe firul izvorului din fa]a gospod`riei \n valea din imaginile 32, 33,
acolo unde izvorul se pierde \n subteran \n Pe[tera/ Ponorul/ Avenul Zalion 2. Golul are 18,5 metri lungime,
-10 metri denivelare. Cartat de Ovidiu Grad [i Sabina Fati (harta 8).
Cu cinci ani \nainte se pare c` o
echip` din Hunedoara ar fi parcurs
cam 50 de metri de galerii. Acum
fundul era colmatat cu ml [i nisip,
ambele fluide; apa se pierde pe fundul avenului, prin mai multe locuri.
Pozi]ia gurii golului subteran permite drenarea c`tre adncime a tot felul de resturi, pe cale natural`. Uneori localnicii folosesc pe[tera pentru
a arunca acolo vegeta]ie de prisos sau
ce nu le este de trebuin]`. Num`r de
catalog: 1020/5.
49
Mun]ii Rodnei
9 Pe[tera/ Ponorul/ Avenul Zalion 2

(vezi [i harta 5) se pare c` este \n
jonc]iune hidrologic` cu Pe[tera de
Pe[tera din
cariera de la
Valea Seac`
text: Ovidiu Grad, Ic` Giurgiu
Identificat` [i parcurs` \n martie
1986 de Liviu Minoniu [i Remus R`dulescu. Este situat` la aproximativ
1,5 kilometri \n amonte de exurgen]ele de la Izvorul Rece, pe acela[i
versant geografic cu exurgen]ele
(stng) fa]` de apa Telci[orului, \n
peretele carierei p`r`site de la Valea
Seac`. Cartat` de Ovidiu Grad [i Sabina Fati (harta 9). 17 metri lungime
total`, 4,1 (-3,5/ +0,6) metri denivelare. Num`r de catalog: 1020/4.
Costel Roman [i Ovidiu Grad au
mers \n amontele vìi care aduce ap`
\n Pe[tera de la Jgheabul lui Zalion,
urcnd pn` pe bordura calcaroas`
care domin` Valea Rebra, zon`
numit` de localnici Piciorul Negru
(vezi h`r]ile 2, 3, 10, 16). Acolo au
descoperit o pe[ter` - fost ponor,
acum p`r`sit de ape - pe care au
explorat-o pe circa 30 de metri
lungime, pn` \ntr-un loc unde trebuia f`cut` o dezobstruc]ie (h`r]ile
13, 14).
Au mai identificat dou` intr`ri
foarte strmte c`tre subteran,
ambele necesitnd u[oare dezobstruc]ii. Dintr-una ie[ea un curent
violent de aer, \n cealalt` intra un
curent de aer puternic.
50
Context
geologic
|n ambii versan]i ai bazinului
superior al Rebrei, la altitudini care
descresc cu sute de metri de la est
spre vest, \ntlnim benzi de calcare
eocene stratificate \n bancuri sub]iri,
a[ezate transgresiv pe [isturi cristaline, orientate aproximativ nord-vest
sud-est (vezi harta 16, extras dintr-o
construc]ie realizat`/ primit` de la
Adrian Iurkiewicz, la schimb cu informa]ii speologice despre zon`).
|n versantul stng geografic al
Rebrei exist` Pe[tera Grota Znelor
(1.527 m altitudine, 4.368 m dezvoltare, 112 (-98,5/ +13,5) m denivelare) (h`r]ile 2, 3), iar \n versantul
drept al Rebrei sunt Pe[tera de la
Jgheabul lui Zalion (830 m altitudine, 4.513 m dezvoltare, 303 (-298,5/
+4,5) m denivelare) [i Pe[tera Tù[oare (950 m altitudine, 16.107 m
dezvoltare, 461,6 (-356/ +105,6) m
denivelare) (h`r]ile 2, 3).
Descrierea
Pe[terii
de la Jgheabul
lui Zalion
Num`r de catalog: 1020/1. Jgheabul lui Zalion are orientare general`
est-vest (vezi harta 5). Dup` intrare
(prin care apa prului din apropiere
p`trunde la debite mari)(imaginea
70) coborm o s`ritoare de 2,5 metri
(imaginea 71; la debite mari aceasta
se transform` \n cascad`). Aval de s`ritoarea de 2,5 metri, \n tavan, atingem +4,5 metri, cea mai ridicat` cot` pozitiv` a cavit`]ii. Dup` circa zece metri se ramific` spre stnga (la
cota -12 metri) o galerie joas` (0,3
metri \n`l]ime), lat`, neagr` la culoare, umed`, pu]in \mbietoare, care
permite accesul \n Re]eaua Done
1978, sistem de galerii labirintic pe
orizontal` [i vertical`, cu denivelare
de peste patruzeci de metri.
Amonte de intrarea \n Re]eaua
Done 1978, din stnga cum coborm
\n pe[ter` apare activul principal.
Urmndu-l la vale ajungem la gurile a
dou` pu]uri de 15 m, cel din dreapta
Mun]ii Rodnei
(imaginile 74-76) captnd apa. Coborm printr-unul din cele dou` pu]uri de 15 metri [i ajungem la un pu]
de 22 metri (8 metri diametru) la baza c`ruia se atinge cota -52 metri; \n
peretele nord-vestic al acestui pu]
exist` o comunicare cu Re]eaua Done 1979 (vezi harta 5), iar \n peretele
lui estic o cale de acces (larg` de 1
metru [i \nalt` de circa 3 m) \n Re]eaua Done 1978.
60 metri de scar`, prin[i de un
pilier situat cu circa 10 metri \nainte
de buza lui P15, rezolv` coborrea
celor dou` verticale. Trei pitoane fixate deasupra lui P22, de care se ata[eaz` scara, permit evitarea coborrii
chiar prin a doua cascad`.
Dup` circa zece metri de la baza
pu]ului de 22 metri (o sal` de 6 metri diametru), pe dreapta galeriei
principale apare o galerie lateral`,
din care sose[te un fir de ap`: aici
este intrarea principal` \n Re]eaua
Done 1979 (un sistem de diaclaze,
pu]uri [i s`ritori \n care mai exist` un
scurt pru care se pierde la cota -57
metri).
Pe galeria principal` mai vine
din stnga un afluent la cota -61 metri apoi sose[te altul, din dreapta, pe
la cota -65 metri, care cade din perete. Acesta se pare c` este prul care
se pierde \n Re]eaua Done 1979, la
cota -57 metri. Pn` la cota -124 trecem prin dou` zone, lungi de c]iva
metri fiecare, unde plou` destul de
abundent din tavan.
Galeria principal` continu` de la
cota -64 metri spre aval cu o \n[iruire
de diaclaze care devin \n curnd tot
mai strmte [i meandrate. |ntlnim
70 Pe[tera de la Jgheabul lui Zalion

(vezi [i harta 5), august 1986. Intrarea
modest` ca dimensiuni este repede
urmat` de spa]ii subterane importante.
foto: Ic` Giurgiu, Veronica Oprea
51
Mun]ii Rodnei
71 Pe[tera de la Jgheabul lui Zalion,
explorarea din august 1986. Intrarea
cavit`]ii, v`zut` dinspre interior.
Bolovanii `[tia uria[i sunt acoperi]i de o
cascad` sup`r`toare, care ne poate uda
integral atunci cnd prul intr` \n
subteran [i pe gura pe[terii. Devierea
cursului de ap` pe vechiul traiect
subaerian (vezi imaginea 36) este
relativ u[or de f`cut [i noi am \ntreprins
\ntotdeauna acest lucru.
foto:
Ic` Giurgiu, Veronica Oprea, Gabriel Miclù[
scurgeri parietale. |ncepe aici unul

dintre cele mai dificile sectoare ale
pe[terii, care \[i va men]ine aspectul
pn` la cota -124 metri: cu toate c`
\n`l]imea galeriei este mare sau foarte mare, distan]a dintre pere]i este
foarte redus`, obligndu-ne s` \naint`m - \n pozi]ie vertical` sau semivertical` de obicei - cu o parte a corpului \nainte, frecndu-ne de pere]i
(care sunt \n general umezi sau uzi),
\mpingndu-ne simultan \ntre ei cu
minile [i picioarele (ramonaj), \ncercnd s` r`mnem la mai mul]i
metri deasupra podelei (dar \n`l]imea la care trebuie s` circul`m fa]`
de podea nu este deloc constant`,
aceast` \n`l]ime suferind foarte dese
[i uneori bru[te cobor[uri sau urcu52
[uri). Una dintre grijile speologului

este acum s` nu alunece spre baza
galeriei pentru c` \n]epenirea \ntre
pere]i se poate produce foarte u[or;
\ntr-o asemenea situa]ie nepl`cut`,
interven]ia colegilor pentru a-l ajuta
pe cel \n impas nu este deloc simpl`,
dar se poate s` fie imposibil` (prima
tentativ` de ajutor trebuie s` fie cu
metoda buclei, adic` o coard`, cordelin` sau ching` - lung` de mai
mul]i metri - are f`cut` la cap`tul
inferior o bucl` \n care cel aflat \n dificultate \[i sprijin` piciorul sau mna
[i cere apoi colegilor s` \ntind` coarda sau s` trag` de ea pe distan]a de
care el are nevoie, \n vreme ce el se
sprijin` \n ochiul f`cut [i se ridic` cte pu]in spre locul de unde a alunecat). Mai mult dect cele zise pn`
aici, de obicei un acela[i pasaj incomod nu seam`n`/ nu este u[or de recunoscut privit la ducere [i la \ntoarcere, ceea ce duce la mare pierdere
de timp [i efort pentru identificarea
traseului pe care se poate circula
(mai ales de c`tre cei afla]i la primele ture \n cavitate).
Aval de cota -72 metri (vezi harta 5) exist` un etaj fosil, lung de circa
40 metri. Vom urca pentru a ajunge
\n el: fie o s`ritoare de 4 metri, fie
pu]ul de 2 metri. Suntem pe un nivel larg de 1,5 metri, cu bolovani pr`bu[i]i pe podea [i cruste de gips pe
pere]i. Trecem pe partea dreapt` a
unui P4 (sprijin cu mna pe peretele
Mun]ii Rodnei
explorarea din august 1980. Imediat sub
intrarea cavit`]ii, \n drum c`tre
echiparea pu]urilor din apropiere.
Adrian Done - \n primul plan, apoi Bebe
Boloveschi [i Florica Berdei.
foto: Ic` Giurgiu
opus) apoi ne ghemuim pentru a putea \ncepe s` coborm o s`ritoare

strmt`, \nalt` de 4 metri. Parcursul
devine din ce \n ce mai accidentat.
Urc`m [i coborm, trecem cteva pasaje "la respira]ie", adic` expir`m
aerul din pl`mni pentru a \nc`pea
\ntre pere]ii galeriei (diaclaza "nu
are" podea [i tavan).
Mai jos de cota -95 metri urc`m
4 metri pe o forma]iune care bareaz`
galeria [i coborm 7 metri pe partea
cealalt`; apoi, din stnga - pe o distan]` de circa 20 de metri - apar trei
afluen]i. Primul vine dintr-o galerie
penetrabil` numai 4,4 metri (+3,5
metri denivelare), al doilea poate fi
urmat pe un parcurs extrem de \ngust [i noroios, lung de 24 metri, al
treilea afluent apare dintr-o fisur`.
Mai jos de cei trei afluen]i panta
cre[te. Apar tot mai frecvent cuiburi
cu helictite.
intrarea \n
Re]eaua Done 1978

august 1986. Imediat amonte de gura
primului pu] roca este \nchis` la
culoare; aici g`sim brne [i cabluri,
folosite drept amaraj de-aa lungul anilor.
De[i accesul \n Re]eaua Done 1978 nu
este dificil, el nu a tentat pe nimeni
pn` la \nceperea explor`rilor Clubului
Emil Racovi]` Bucure[ti; iar noi am
g`sit aici numeroase [i spectaculoase
galerii.
foto: Ic` Giurgiu, Gigi Chiriloi
gura pu]ului de 15 metri

(vezi harta 5, detaliul A)
53

august 1983. Suntem chiar pe buza
pu]ului de 15 metri, la \nceputul turei
de 32 de ore (inclusiv cu echiparea [i
dezechiparea cavit`]ii), cnd am reu[it
s` mergem numai pn` la -2
200 metri
denivelare. De la stnga: Viorel
Ludu[an, Ic` Giurgiu - preg`tind
cobortorul pentru \nceperea alunec`rii
pe coard`, Dan Hazaparu.
foto: Tavi V`deanu
Aval cu circa 80 de metri de la

ace[ti trei afluen]i, adic` imediat mai
jos de cota -124 metri, dup` ce am
trecut peste o travers` sub]ire, situat` la 1 metru deasupra apei, iat`-ne
pe buza unei cascade de 2,5 metri
care cade \ntr-un lac. De travers` se
leag` o scar` de 20 metri, care permite coborrea \n bune condi]ii [i a celorlalte dou` cascade care urmeaz`.
Imediat una de 3 metri, apoi Cascada Cristea, de 7,7 metri, format` din
dou` trepte, care cobort` pe scar`
sau coard` ne ud` de obicei integral,
pn` la piele. Nu departe \n aval de
lacul de la baza Cascadei Cristea
(imaginile 82, 83), diaclaza devine
impenetrabil` la nivelul prului
(aici este cota -137 metri, Terminusul belgian). Dar se poate trece spre
adncul pe[terii dac` urc`m (ramonaj strns pe pere]ii extrem de aluneco[i din cauza argilei) de la -137
metri la cota -129 (Pasajul Costel
Roman) [i de acolo (peste c]iva bolovani \ncastra]i \ntre pere]i; forma]iuni clasice [i helictite \n zon`) mergem c]iva metri spre aval, ajungnd
la firul apei, la baza unei s`ritori de
4,5 metri. Imediat sosim la o cascad`
de 5 metri. Aceasta poate fi dep`[it`
pe deasupra, pe un pod instabil de
bolovani, cale nerecomandabil`. O
scar` de 7-8 metri (amaraj natural la
buz`) permite coborrea chiar pe firul cascadei. Ajungem \ntr-o sal` de
75 Zalion, august 1983. Ic` Giurgiu

dep`[e[te pe sc`ri]` buza pu]ului de
15 metri; coarda pe care coboar` se
va fixa astfel \n canalul f`cut cndva
de ap`, fiind protejat` de muchiile
dinspre dreapta imaginii [i de firul
de cascad` care cade pe acolo.
foto: Tavi V`deanu
54
Mun]ii Rodnei
Mun]ii Rodnei
76 Zalion, august 1980. Costel Roman

este pe buza pu]ului de 15 metri. Dac`
la \nceputul explor`rilor noastre la
aceast` pe[ter` am cobort mai mult pe
scar`, pe m`sur` ce corzile pe care le-aam
achizi]ionat erau mai sigure [i
echipamentul personal mai bine pus la
punct (hamuri, carabiniere, cobortoare),
am cobort \n rapel. {i am p`r`sit
coborrea prin pu]ul din imagine pentru
cea prin vecinul sù, tot de 15 metri,
aflat \n stnga cum privim poza (vezi
harta 5 [i imaginea 77), mai lipsit de
muchii tìoase [i ceva mai pu]in expus
cascadei din zon`. Leg`tura dintre
aceast` poz` [i imaginea 77 este pata
albicioas` de pe perete, str`lucitoare, din
dreptul figurii lui Costel.
foto: Ic` Giurgiu
6 x 3 metri, baza unui horn care suie

\n \ntuneric. Din el plou` abundent.
Activul/ prul se pierde \n stnga. Escalad`m panta opus` sc`rii [i
ne trm pe sub tavan, pe un bolovan
uria[. Coborm \n cel`lalt cap`t al lui
[i observ`m o galerioar` plin` de argil`. Ramon`m [i iat`-ne \ntr-o sal`
de 10 x 5 x 10 metri, cu stalagmite
lumn`ri pe stnga. Pa[ii pot declan[a bolovani care cad \n activul situat
cu circa 7 metri mai jos de noi. |n cap`tul s`lii coborm, printre bolovani,
o s`ritoare de 3 metri, apoi facem
[prai] pe deasupra activului [i urmeaz` un nou pasaj la respira]ie, cu
77 Zalion, august 1986. Pe buza

pu]ului de 15 metri prin care coborrea
pe coard` este mai pu]in expus`
cascadei (vezi [i imaginea 76).
foto:
Ic` Giurgiu, Gabriel Miclù[, Gigi Chiriloi
55
Mun]ii Rodnei
78, 79 Zalion, august 1986. Imediat
sub buza pu]ului de 15 metri (cel din
stnga cum intri \n pe[ter`) se afl` o
brn` pe care au fost fixate amarajele
(vezi [i imaginea 77).
foto: Ic` Giurgiu,
Gabriel Miclù[, Veronica Oprea
nasul lipit de helictite. Ajungem iar

la activ.
Spa]iile devin apoi mai largi.
Apar zone cu bolovani pr`bu[i]i, acoperi]i cu argil` ud`. La cota -150 metri, din dreapta, pe o cascad` de 3
metri, vine un afluent. (La circa optzeci de metri nord nord-est de acest
loc se afl` Ponorul Zalion 2: punctul
133 pe harta 5, imaginile 32, 33).
Aval de cota -150 metri urmeaz`
dou` sute de metri destul de agreabili. Diaclaza este suficient de l`rgu]` pentru a nu ne mai freca \n permanen]` de pere]i. Avans`m la mic`
\n`l]ime fa]` de ap`, pe un fel de burete de stnc`, friabil pe alocuri. |n`l]imea galeriei se men]ine constant la
peste zece metri. Pere]ii sunt usca]i
pe mari por]iuni, particularitate exclusiv` a acestei zone fa]` de aspectul general al pe[terii. Apar, frecvent,
scurgeri parietale sub]iri. Se mai poate \nainta pe un nivel superior pentru a dep`[i scurtele pasaje unde trecerea pe activ s-ar face mai dificil.
Ajungem la o cascad` de 2 metri.
|n special marmita de la baza ei, pe
care o b`nuim adnc` [i are pere]i
abrup]i [i lustrui]i, ne determin` s`
fix`m o scar` de 5 metri (amaraj natural \n jurul unui col] de stnc` acoperit cu argil`, din peretele stng).
Dup` 40 de metri, pe care panta
devine mai accentuat`, la cota -177
metri ajungem la o cascad` de 2,2
metri, u[or surplombat`, \ngust` la
56

80 Zalion, august 1986. Sub amarajele
din pu]ul de 15 metri (cel din stnga
cum intri \n pe[ter`) o protec]ie a corzii
este necesar` \n singurul loc unde ea se
freac` de perete (vezi [i imaginile 78, 79).
Aceast` variant` de coborre este mult
mai ferit` de ap`.
buz`, larg` la baz` (imaginea 84); \n

peretele ei stng geografic am fixat
un piton cu compresiune (lung de
doar c]iva centimetri). O scar` de 3
metri (metalic` sau din ching`) este
suficient` aici. Cobornd aceast` cascad` intr`m \n Sala Domului |nsngerat: 15 x 5 metri, cu 15 metri \n`l]ime. Pe stnga, o curgere de calcit
\nalt` de peste 8 metri este marcat` la
baz` de o pat` ro[u carmin (imaginile
85, 86). Urc`m o pant` de bolovani pe
sub care se infiltreaz` apa. Pe peretele drept apar cruste de gips, anthodite (flori de gips [i aragonit), iar pe
acestea, stalactite buzdugan cu romboedri de calcit.
|n continuare vom urca [i cobor\
de mai multe ori, \ncercnd s` g`sim
pasajele cele mai comode pentru trecere. Mai \ntlnim pr`bu[iri de bolovani. Apar scurgeri parietale din care
se desprind stalactite [i stalagmite.
|naintarea se face mai rapid, dar mai
acrobatic, undeva la nivelul acestor
forma]iuni. Dup` circa 35 de metri de
la locul cu anthodite, tot pe peretele
drept apare o suprafa]` de 8 metri p`tra]i, cu romboedri de calcit lungi de
pn` la 15 centimetri. |n unele locuri
\n`l]imea circulabil` a galeriei este de
numai 1,5-2 metri dar diaclaza continu` mult \n sus.
81 Zalion, august 1983. Coborre prin

pu]ul de 22 metri din apropierea intr`rii;
aici, aproape de baza lui, pe un debit
sc`zut al c`derii de ap`.
foto: Ic` Giurgiu, Mircea Vl`dulescu
57
Mun]ii Rodnei
Mun]ii Rodnei
82 Zalion, explorarea din august 1980. Cascada Cristea, aflat` \n

primul plan al pozei (pe care este montat` o scar` speologic`).
Tavi V`deanu este \n imagine. |n spatele lui, o alt` scar` suie la
nivelul Pasajului Roman, descoperit de Clubul Emil Racovi]`
Bucure[ti. Pe ambii pere]i se observ` multe nivele de eroziune,
succesive.
|n spatele lui Tavi, galeria parcurs` de prul subteran se va sfr[i
\n curnd la strmtoarea numit` Terminusul belgienilor.
foto: Ic` Giurgiu
58
83 Zalion, explorarea din

august 1983. Cascada Cristea
(pe care este montat` o scar`)
se afl` \n primul plan al imaginii.
La baza ei este Viorel Ludu[an
iar mai departe Dan Hazaparu.
Locul de pozat este incomod, \n
[uvoiul de ap` care se arunc`
spre adnc.
foto: Ic` Giurgiu
59
Mun]ii Rodnei
Mun]ii Rodnei
84 Zalion, explorarea din

august 1986. Cascada pitonului
cu compresiune, cota -1
177 metri
(vezi harta 5). Veronica Oprea
este pe scar` iar Mircea
Vl`dulescu a[teapt` s`-ii
\nmneze un sac de pe[ter`.
foto: Ic` Giurgiu
Urmeaz` o s`ritoare de 5 metri,

pe care o coborm printre forma]iuni, pentru a reintercepta prul
subteran. Vom mai urca [i cobor\ de
cteva ori.
|n fine, iat`-ne \ntr-o scurt` galerie fosil`, un fost meandru. Un loc[or uscat, la fel ca [i \n sala de la baza
s`ritorii de 4,5 metri cu care se termin` galeria. O scar` de 5 metri (sau
o coard` de 7 metri, cu noduri coada
vacii pe ea) permite coborrea (amaraj natural \n jurul unui mic pilier).
Sala are 5 x 2 x 15 metri; pe peretele
din dreapta, la circa 5 metri \n`l]ime,
observ`m o forma]iune de un ro[u
aprins, asem`n`toare unui mare papagal cu aripile desf`cute (imaginile
87, 88).
Urmeaz` \n aval de Papagalul
Ro[u o por]iune de galerie ceva mai
larg`. Trecem apoi pe sub un horn al
c`rui cap`t nu se vede [i din care plou` intens. Imediat apoi, pere]ii se
apropie. Sosim pe buza unei s`ritori
cascad` de 5 metri, friabil`, argiloas`
(vezi harta 5; imaginea 89), pe care o
coborm cu o scar` de 7 metri lungime, prins` de ni[te col]i de eroziune. Prul subteran se arunc` [i el pe
lng` noi. Peretele s`ritorii este foarte friabil, argilos; din el se desprindeau buc`]i mari de stnc`.
Urmeaz` mai jos de aceast` cascad` o diaclaz` strmt`, ud`, \nchis`
la culoare, col]uroas`, alunecoas`, a
c`rei ultim` parte se face strivindune puternic \ntre pere]i, oprindu-ne
ici-colo respira]ia, dup` ce sufl`m aerul din pl`mni pentru a mic[ora circumferin]a cutiei toracice [i a reu[i
astfel s` avans`m.
La cap`tul din aval al acestei
diaclaze strmte ajungem pe buza
unei cascade de 4 metri (cota -200
metri; care ar putea fi cobort` [i la
liber), urmat` imediat de o cascad`
de 8,6 metri. 15 metri de scar` prins`
60
mai sus de prima treapt` a locului

(amaraj natural, caren`) rezolv` coborrea. Pentru a mai evita ceva din
du[ul direct pe verticala de 8,6 metri
ar trebui b`tut un piton cu expansiune pe peretele din dreapta. La nivelul buzei lui P8,6 se deschide \n
peretele drept o galerie fosil` (harta
Mun]ii Rodnei
85, 86 Zalion, august 1986. Aspecte cu unele

forma]iuni de pe un perete din Sala Domului
|nsngerat, realizate \mpreun` cu Veronica Oprea [i
Mircea Vl`dulescu. Cele dou` imagini au o suprafa]`
comun`, forma]iunile stalagmitice dinspre partea
unde se al`tur` una alteia.
foto: Ic` Giurgiu
5), cu podeaua format` din bolovani

pr`bu[i]i (s-ar putea ajunge \n aceast`
galerie pe un nivel de eroziune, nesigur, aflat pe peretele drept). Se poate
evita cascada de 8,6 metri urcnd pu]in pe diaclaz`, chiar de la buza s`ritorii de 4 metri. Se \nainteaz` pe un
nivel de eroziune [i dup` 10 metri expu[i (din cauza prizelor pline cu argil`) se ajunge \n zona galeriei fosil` pe
care o vedeam adineauri iar de aici,
prin coborrea unei s`ritori de 3,5 metri sosim \ntr-o sal` de 4 x 3 x 8 metri,
unde vine [i cursul de ap`.
De abia ne uscasem ct de ct
pn` aici [i acum, dup` coborrea
acestor dou` cascade suntem iar`[i
uzi pn` la piele (dac` exist` punte
de cabluri montat` pe deasupra cascadelor atunci sc`p`m de un consum
important de energie) (Aten]ie! Nu
folosi]i pun]ile de cablu pe care le-am
61
Mun]ii Rodnei
87, 88 Pe[tera de la Jgheabul lui

Zalion, forma]iunea numit` Papagalul
186 metri; un reper
Ro[u, zona cotei -1
clar din zona profund` a cavit`]ii. Sus,
cu Veronica Oprea, \n august 1986. Jos,
cu Dan Hazaparu, \n august 1983.
foto: Ic` Giurgiu
62
Mun]ii Rodnei
Aval de Papagalul Ro[u se afl` o
s`ritoare de 5 metri (vezi harta 5)
pe lng` care se arunc`
o cascad` de 4 metri.
pe bolovani pr`bu[i]i, apoi avans`m

pe deasupra activului aflat \ntr-un canion adnc de 1,5 metri. Pe peretele
stng observ`m ni[e cu foarte multe
stilolite, unele atingnd chiar un metru lungime.
Dup` vreo 80 de metri parcur[i
spre aval ajungem la o cascad` de cinci metri (harta 5) care cade \ntr-o sal`
aproape circular`, larg` de trei metri,
de unde urmeaz` o galerie joas` [i \ngust`; evit`m apa ([i baia) urcnd o
s`ritoare de 3,2 m situat` \n peretele
din dreapta. Iat`-ne \ntr-un pasaj fosil, lung de circa 15 m, care se termin`
cu o s`ritoare de 4,1 m (imaginea 90),
destul de friabil`. Deasupra acestei
trepte a fost montat bivuacul Clubului "Emil Racovi]`" Bucure[ti, \n tura
din mai 1986.
montat noi. Dup` atta timp trecut

de la instalarea lor nu mai sunt sigure,
coroziunea a lucrat asupra rezisten]ei
trecerilor suspendate. Trebuie s`
monta]i alte pun]i, repetnd opera]iunile pe care le-am f`cut [i noi.). Dup` coborrea acestor cascade urmeaz`
un pasaj \n patru labe prin ap` (galerie \ngust` de 0,5 metri [i \nalt` de
1,5 metri), printre masive scurgeri parietale; te bucuri \n pasaj c` ai sc`pat
de jetul care te-a udat [i \nghe]at. |n
curnd tavanul se \nal]` la peste 6
metri. Urc`m o s`ritoare de 2 metri,
63
De la locul de bivuac se coboar`

\n Sala ceaiului, de (4 x 3) x 14 metri
\n`l]ime. Pe galeria parcurs` de ap`,
dup` dou`zeci de metri nu se mai
poate \nainta (cota -226 metri). Din
sal` urc`m spre vest o s`ritoare de 4
metri [i p`trundem \ntr-o diaclaz`
\nalt` de peste cinci metri, cu bolovani pr`bu[i]i pe podea, cu pere]ii
plini cu cristale de gips ([i probabil
aragonit) [i forma]iuni (cristale de
gips apar [i pe mari por]iuni din pere]ii galeriilor fosile situate aval de cota
-200 metri); urmeaz` o succesiune de
s`ritori. Vom ajunge \n cele din urm`
la un pu] de 9,3 metri, cu lac la baz`;
apoi, la cota -237,5 metri galeria activ` devine impenetrabil`. Dincolo de
pu], spre vest, la cota -228,2 metri se
Mun]ii Rodnei
90 Jgheabul lui Zalion, explorarea din

august 1986. Din nord-eestul S`lii
Ceaiului, o s`ritoare de 4 metri (vezi [i
harta 5) ne duce la cota -2
215 metri,
acolo unde \n mai 1986 am montat un
bivuac. Locul de odihn` a permis
echipei de vrf s` activeze \n pe[ter`
timp de 63 de ore, interval \n care s-aau
cartat 557 metri de galerie.
foto: Ic` Giurgiu, Mircea Vl`dulescu,
Veronica Oprea
funzime, dup` Pasajul Politehnica num`rul acestora scade foarte mult. Vor
r`mne de dep`[it numeroase s`ritori, cascade [i pu]uri.
Dac` pn` la Pasajul Politehnica datorit` volumului mai redus al galeriilor [i circula]iei umane mai intense
pe un traseu practic obligatoriu - prizele aparent foarte solide care se rupeau atunci cnd c`lcai pe ele au disp`rut treptat (d`rmate sub pa[ii exploratorilor), dup` Pasajul Politehnica
[ansele de a folosi sprijin incert cresc
considerabil. Se diversific` mai jos de
Pasajul Politehnica forma nivelelor de
eroziune [i a meandrelor. Etajul fosil
are pr`bu[iri numeroase [i uneori
masive.
afl` terminusul cart`rilor din 1980 [i

debutul explor`rilor din 1985: Pasajul
Clubului de Speologie Politehnica
Cluj-Napoca.
Aval de Pasajul Politehnica aspectul pe[terii se schimb` esen]ial:
panta general` este de dou` ori mai
mic` dect pn` aici; pe por]iuni importante apare un etaj superior (vezi
harta 5); volumul galeriilor cre[te
spectaculos.
Dac` pn` la Pasajul Politehnica
au existat multe locuri cu modalit`]i
obligatorii/ unice de avansare \n pro-
64
|n sala de la cota -242 metri a fost

montat un bivuac \n august 1986
(imaginile 94-96).
La cota -278 metri, deasupra
unei cascade \n clopot de 4,6 metri,
sose[te din tavan un debit important,
pe care instantaneu \l consta]i sensibil mai cald dect apa de-a lungul
c`reia am ajuns pn` aici. Pe[tera se
termin` cu un lac de sifon (cota
-298,5 metri) - inabordabil dup` p`rerea noastr` pentru scafandru; deasupra lacului urmele nivelelor superioare ale apei erau situate la trei metri
\n`l]ime. |n lacul de sifon, cotit, neam b`l`cit pn` la piept [i ne-am scufundat cu picioarele \n argil` pn` la
genunchi, \ncercnd s` observ`m dac` nu cumva r`mne un loc aerat pe
Mun]ii Rodnei
91, 92 Jgheabul lui Zalion, august 1980,
Sala ceaiului, cota -2
220 metri. Imagini din p`cate mult subexpuse - luate la scurt
timp dup` baia rece, total`, din cascada de
12 metri de la cota -2
200. Tavi V`deanu a
preg`tit un ceai fierbinte din care vom
sorbi, ner`bd`tori, fiecare din echipa de
vrf. Adrian Done, supus cel mai mult la
umezeal` din cauza echipamentului
h`rt`nit \n urma c`z`turii de la \nceputul
turei, \[i prepar`, tremurnd, un sandvi[.
sub tavan, prin care s` z`rim o continuare a galeriei. Pn` la emergen]ele

de la Izvorul Rece mai r`mn de la
acest lac 515 metri \n linie dreapt`.
Diferen]a de nivel dintre intrarea
pe[terii (830 metri altitudine) [i
emergen]ele de la Izvorul Rece (550
metri altitudine) a fost determinat`
cu altimetrul, repetat [i rapid (ca s`
se diminueze influen]a schimb`rilor
de presiune). |ntre acelea[i puncte a
fost realizat` o cartare de suprafa]`
(cu busol` [i rulet`), care nu a m`surat [i diferen]a de nivel. |n Pe[tera de
la Jgheabul lui Zalion cart`rile au fost
f`cute cu busol` [i rulet`. |n sistemul
de galerii dintre Pasajul Politehnica [i
cota -298,5 metri a fost utilizat [i clinometrul; de asemenea clinometrul a
mai fost folosit pe o bun` bucat` din
tronsonul cuprins \ntre baza pu]ului
de 22 metri situat \n apropierea intr`rii [i Cascada Cristea.
Sifonul terminal apare ca fiind situat la o cot` cu 18,5 metri mai sc`zut` dect cea a emergen]elor; poate
fi o determinare corect`, realitatea hidrologic` din zon` avnd motive s`
corespund` unui model teoretic dar [i
practic \ntlnit \n carst; altfel ne-am
\nscrie \ntr-o plaj` permisibil` de
eroare, conturat` de posibile mici gre[eli de m`surare a diferen]ei de nivel
\n pe[ter`.
foto: Ic` Giurgiu

august 1980, Sala ceaiului, cota -2
220
metri. Dup` mai multe ceaiuri fierbin]i
ne-aam revenit, anulnd [ocul termic
200; la
suferit la cascada de la cota -2
exterior salopetele aproape s-aau uscat [i
plec`m mai departe, descoperind [i
cartnd. De la stnga: Costel Roman,
Adrian Done (\n ultimul plan),
Ic` Giurgiu, Dan Hazaparu (\n primul
plan).
foto: Tavi V`deanu
65
Mun]ii Rodnei
94, 95 Jgheabul lui Zalion, august 1986, bivuacul de la cota -2

242 metri, aflat pe un fost nivel al cursului
subteran. Mircea Vl`dulescu [i Veronica Oprea au sosit de la suprafa]` [i au intrat la odihn`, \n sacii de
dormit tocmai p`r`si]i de colegii mei din echipa de instalare a bivuacului (de la stnga, imaginea de jos,
Gabriel Miclù[, Dan Hazaparu, Gigi Chiriloi); acum cei trei iau masa [i vor porni spre exeterior. Iar eu
r`mneam la cota -2
242, pentru a \ncepe nu peste mult timp explorarea [i cartarea, cu Mircea [i Veronica.
fotografii: Ic` Giurgiu
66

Imediat la vest de locul sacilor de dormit
242 metri este
din bivuacul de la cota -2
aceast` s`ritoare de 7,6 metri, pe care o
coboram ca s` aducem apa necesar`, din
prul subteran.
foto: Ic` Giurgiu, Mircea Vl`dulescu
Re]eaua
Done 1978
Se compune din dou` sisteme de
galerii (vezi harta 5, detaliul A): primul sistem este situat \ntre cota -12
metri [i cota -5 metri, iar al doilea \ntre cota -42 (jum`tatea lui P22) [i cota -48.
Sistemul superior: dup` laminorul din stnga dinainte de P15, cum
vii dinspre intrarea pe[terii, se ajunge
\ntr-o sal` de 8 x 2 metri, \nalt` de 3
metri. O galerie lung` de 10 metri
urc` pn` la cota -5,4 metri iar spre
\napoi o galerie diaclaz`, \nalt` de
1 metru [i larg` de 30-40 centimetri
ne readuce deasupra buzei lui P15.
Pentru a p`trunde \n sistemul inferior facem un u[or balans cu scara \n
P22 [i ajungem pe un prag destul de
comod. Asigur`m scara de ni[te septe
aflate \n apropiere. La dreapta (sudest), o galerie se \nfund` dup` 14 metri. Pe diaclaza dinaintea noastr`,
strmt`, penetrabil` pe mic` \n`l]ime, dup` un parcurs sinuos de 48 metri ajungem, din pozi]ia tr[, pe buza

|n aval de cota -2
250. Mai multe
nivele de eroziune, inegal dezvoltate
pe vertical` [i orizontal` se \n[ir`
deasupra prului. La nivelul apei,
bolovani pr`bu[i]i impun trecerea pe
deasupra lor.
Veronica Oprea
67
Mun]ii Rodnei

98 Jgheabul lui Zalion, explorarea din
august 1986. |n aval de cota -2
260, unul
din aspectele galeriei: tavanul a fost odat`
inundat, apoi a urmat o rapid` adncire
pe vertical` a cursului subteran.
foto: Ic` Giurgiu,
Mircea Vl`dulescu, Veronica Oprea
unui pu] de 8 metri pe care \l echip`m cu o scar` de 10 metri lungime.

Pe buza s`ritorii a fost g`sit` de noi o
m`sea de rinocer p`ros (determinarea
apar]ine paleontologilor Costin R`dulescu [i Petre Samson, de la Institutul
de Speologie.). De la baza lui P8 pleac` spre \napoi un tr[ lung de 26 de
metri (fisura continu` impenetrabil [i
corespunde la baza lui P22), iar \nainte, dup` un tr[ pe coralite ajungem la baza unui horn de 5 metri diametru, apreciat la 50 metri \n`l]ime.
Pe podea sunt depozite de oase de liliac.
Re]eaua
Done 1979
Intrarea cea mai accesibil` este
din galeria principal` a Zalionului,
mai jos de P22, apoi S2, \n dreptul lui
C4, de unde spre dreapta (nord) se
desprinde o galerie puternic ascendent`. Pe aceasta, tot pe dreapta, se
vede la un moment dat, sus, o galerie.
Pentru a urca la ea este necesar un catarg de 5 metri. Coborm apoi acolo o
s`ritoare de 3,7 metri [i ajungem la o
bifurca]ie. Dup` 14 metri spre stnga
(est) iat`-ne la mijlocul lui P22, \ntr-
un punct diametral opus cu intrarea

\n partea de jos a Re]elei Done 1978.
Chiar la bifurca]ie, un pu] de 18
metri conduce \n galeria de acces \n
Re]eaua Done 1979. Urmeaz` apoi
spre dreapta (vest): la 11 metri un P4
cu \nc` 4 metri de galerii, apoi un P5
(cu un firav fir de ap`) care duce la un
P9 cu o cascad` de 5 metri. La baza
lui P9 g`sim un sistem de diaclaze penetrabile pe 41 de metri.
68
Mun]ii Rodnei
99 Jgheabul lui Zalion,

august 1986, \n aval de cota
-2
260 metri, la nivelul
prului subteran. |n unele
locuri \n`l]imea galeriei
trece de 10 metri (vezi
harta 5); dar nu a fost
vreme s` urc`m pentru a
stabili ridicarea cea mai
mare a tavanului fa]` de
cursul de ap`.
foto: Ic` Giurgiu,
Mircea Vl`dulescu,
Veronica Oprea
69
Mun]ii Rodnei
Mun]ii Rodnei
Morfologia
general`
a pe[terii
Exist` o galerie \n general unic`
de la intrare pn` la sifonul terminal,
galerie pe care se adaug` (dup` explor`rile f`cute pn` acum) sectorul
de intrare (aspect tipic al acestuia de
ponor v`zut din subteran) [i etajele
fosile din aval de Pasajul Politehnica.
Pe[tera a debutat cu formare/ s`pare
\n regim freatic (total inundat/ sub
presiune) dup` care a trecut la o evolu]ie \n regim vados (spa]ii aerate
deasupra prului subteran), cu coborre puternic` pe vertical` a circula]iei subterane.
10
Sedimente
Exist` mai multe locuri cu
depozite importante, ca de exemplu:
zona intr`rii, aval de Pasajul Roman [i
\n multe zone din aval de Pasajul
Politehnica.
11
Speleoteme

|n zona cotei -2
250 metri [i \n aval de
ea (vezi harta 5), deasupra cursului de
ap` se afl` un etaj acum uscat, \n care
zgomotul apei din pe[ter` nu se mai
aude. Uneori spa]iile sunt att de
importante \nct va fi nevoie de
escalade artificiale pentru a scormoni
spre \naltul lor.
Sunt r`spndite pe aproape toat`

dezvoltarea cavit`]ii, \mbr`cnd o mare diversitate de forme. Studiul unora
dintre ele ar putea eviden]ia aspecte
deosebite din punct de vedere mineralogic [i cristalografic.
Exist` lungi pasaje, \n special pn` la Cascada Cristea, unde dac`
aten]ia ne este concentrat` exclusiv
asupra problemelor legate de \naintare (a[a cum s-a petrecut pn` la \n-
foto: Ic` Giurgiu,

Mircea Vl`dulescu,
Veronica Oprea
70
Mun]ii Rodnei
ceperea explor`rilor noastre) putem

r`mne cu impresia c` nu exist` concre]iuni (pe cnd \n realitate ne sprijinim de ele - cruste cu mari suprafe]e!).
12
Climat
|n decembrie 1960 (Bleahu [i al]ii, 1976) temperatura aerului era sub
8 grade Celsius iar cea a prului subteran avea 7,6 grade Celsius. Pe 30
aprilie 1987 apa avea 6,8 grade Celsius att la emergen]a Izvorul Rece
aval ct [i la cea din amonte. De remarcat c` \n pe[ter` exist` lungi tronsoane unde pere]ii sunt \n permanen]` uzi/ umezi datorit` condensului
precum [i por]iuni importante pe care pere]ii sunt usca]i, pr`fo[i.
101, 102 Jgheabul lui Zalion, august

1986. Echipa de vrf, este vizitat`, pe la
-2
260 metri adncime, de colegii din
echipa de sprijin, sosi]i cu rezervele
necesare alimenta]iei [i iluminatului;
era imposibil ca tot ce ne trebuia la
bivuac s` transport`m la \nceputul
turei. De la stnga, sus: Costel Roman,
Dan Hazaparu, Veronica Oprea, Sabina
Fati, Mircea Vl`dulescu [i Ovidiu Grad,
\n centrul [i prim planul imaginii. |n
poza de jos, Ic` Giurgiu \i ia locul lui
Costel Roman.
foto: Ic` Giurgiu, Costel Roman
71
Mun]ii Rodnei
13
Biospeologie
A fost descoperit miriapodul Romanosoma cavernicola.
14
Pa l e o n t o l o g i e
|n iulie 1978, \n re]eaua de galerii din zona intr`rii echipa Clubului
de Speologie "Emil Racovi]`" Bucure[ti a descoperit o m`sea de rinocer
p`ros; determinarea apar]ine paleontologilor Costin R`dulescu [i Petre
Samson, de la Institutul de Speologie.
15
Explorare
Jgheabul lui Zalion este o pe[ter`
foarte dificil de parcurs. |n special
\ntre intrare [i Cascada Cristea, dar [i
\ntre aceasta [i Pasajul Politehnica
exist` multe por]iuni de galerie care
arat` mult altfel v`zute din aval dect
dinspre amonte, care se abordeaz`
altfel din amonte dect dinspre aval.
Pentru c` exist` puncte obligatorii de
trecere - datorit` \ngust`rii galeriilor numai cunoa[terea foarte exact` a traseului permite economii importante
de timp [i efort. Montarea de tiroliene peste cascadele de la cotele -130
[i -200 metri aduce de asemenea economie enorm` de timp [i efort fa]` de
solu]ia coborrii [i urc`rii direct prin
cascadele respective.

Cart`m, undeva \n aval de cota -2
260
metri.
Veronica Oprea
72
Mun]ii Rodnei
De obicei, o echip` aflat` pentru

prima dat` \n pe[ter` are nevoie de
20-24 ore pentru a parcurge dus \ntors drumul de la intrare pn` la Cascada Cristea.
|n august 1986, grupul de patru
persoane care a echipat traseul [i a
transportat cele necesare pentru bivuacul de la cota -242 metri a avut nevoie de 23 de ore pentru a ajunge la
cota locului de odihn`. |n urma lor, o
echip` format` din doi colegi care duceau bagaje neexcesive ca greutate [i
volum a f`cut 10 ore pentru str`baterea aceluia[i parcurs; dar ambii cuno[teau bine pe[tera.
Trebuie re]inut c` exist` destule
locuri unde nimeni nu te poate ajuta
s` \naintezi sau s` te deblochezi dintr-un pasaj incomod; un incident ca
de exemplu luxa]ie la picior sau mn`
poate deveni o problem` extraordinar
de complicat de dep`[it. Sacul de
pe[ter` (banana) trebuie s` fie \n permanen]` legat de posesorul lui [i s`
avanseze o dat` cu acesta; mnere de
prindere sunt necesare att la cele
dou` capete ct [i pe lateral. Func]ionarea perfect` a surselor de iluminare permite memorarea detaliilor de
pe traseu (pasaje, prize, pelicule de
argil` etc.) [i duce la mult` economisire de timp [i energie. Este foarte
important/ obligatoriu ca opririle inevitabile ale membrilor unei echipe
(schimbarea carbidului, luarea unei
gust`ri etc.) s` se fac` \n mod colectiv,
de toat` lumea \n acela[i timp. Aval
N - amaraj natural; S - spit; P - piton
de Pasajul Politehnica exist` \nc` numeroase prize aparent solide care cedeaz` sub pasul speologului (din cauz` c` pe aici am circulat de mult mai
pu]ine ori fa]` de por]iunea dintre Pasajul Politehnica [i intrarea pe[terii).
Parcurgerea pe[terii recomand`m s` fie f`cut` numai dup` ce se
deviaz` prin fa]a intr`rii apa care se
duce \n subteran. Dispar astfel \n bun` m`sur` cascadele de pe s`ritoarea
de la debutul pe[terii [i de pe pu]urile de 15 [i respectiv 22 metri situate
\n apropierea cotei zero.
73
Mun]ii Rodnei

din august 1986. |n aval de cota -2
260
metri apar [i por]iuni cu pere]i greu
\nc`rca]i de argil`, peste care au
\nceput s` creasc` forma]iuni.
Veronica Oprea
16
Ce [anse
mai exist`
pentru
a m`ri
dezvoltarea
Zalionului?
|n zona Pasajului Roman trebuie
f`cute escalade [i mai sus pe diaclaz`
pentru a se vedea astfel dac` nu exist` cumva galerii situate la cote superioare. Acela[i lucru este valabil [i
pentru: zona situat` \ntre cota -145
metri [i Papagalul Ro[u; zona dintre
cota -200 [i Sala ceaiului (cota -224).
Ar trebui escaladat activul cald din
zona cotei -278 metri [i cercetat` cu
aten]ie zona superioar` a galeriilor din
etajul fosil care exist` imediat \n
amonte fa]` de acest loc. Pentru toate
cele de mai sus se impune prezen]a
platformei de escalad` [i a catargului
precum [i montarea unui bivuac de
unde exploratorii s` plece ref`cu]i,
odihni]i. |n fine, ar trebui urm`rit`
evolu]ia Ponorului aven Zalion 2, unde sunt [anse de a g`si eliminat/ disp`rut dopul de aluviuni de la cota -10
metri. {i, \nc` nu trebuie eliminat`
posibilitatea de continuare existent`
\n Pe[tera 3 din Piciorul Negru (vezi
descrierea care urmeaz` mai jos).
17
Echipamentul
individual
recomand`m s` con]in` - \n plus
fa]` de cele necesare pentru o cavitate dificil` - urm`toarele: frontal` electric` de rezerv`; sac de pe[ter` care s`
aib` mnere de prindere sus, jos [i pe
lateral; genunchere [i cotiere; folie individual` de supravie]uire.
74
18
Bivuacul
pentru trei persoane poate fi un
excelent loc de recuperare, fiind construit din: folie de plastic pus` pe sol;
folie de supravie]uire \ntins` deasupra ei (cu partea argintie \n sus); doi
saci de dormit suprapu[i, \nsìla]i pe
trei margini la fa]a locului (noi am utilizat saci cu umplutur` obi[nuit`, nu
cu puf); \nc` o folie de plastic se pune
deasupra sacilor, contra eventualelor
Mun]ii Rodnei
picur`ri (ea nu trebuie ]inut` \n permanen]` deasupra, dac` se poate,

pentru c` dup` un timp face condens
pe partea interioar`; o folie de supravie]uire pus` \n locul ei, cu partea argintie \n jos, este la fel de util` dar de
obicei face prea mult zgomot la mi[c`rile inevitabile din timpul perioadei
de odihn`).
Pentru echipamentul personal
din bivuac s-au folosit: ciorapi de ln`,
chilot din bumbac, bluz` [i pantalon
din flanel, pulover [i c`ciuli]` din
bumbac. A fost foarte apreciat` prezen]a s`punului, pieptenului [i a cremei hidratante pentru mini. Dup`
ce ne sculam, \mpachetam sacii de
dormit \n 3 sau 4 [i \i puneam pe fiecare \ntr-un sac de plastic pe care-l
strngeam la gur`.
Pentru prepararea bùturilor calde [i \nc`lzirea conservelor noi am
utilizat spirt solid. Acum, pentru c`
este la \ndemn`, arz`torul cu butelii
de unic` folosin]` ar fi recomandat.
19
Cea mai
dificil`
pe[ter` din
Romnia
Despre caracterizarea f`cut` Pe[terii de la Jgheabul lui Zalion \n 1964
- ca fiind cea mai dificil` din ]ar` spuneam c` nu este tocmai exagerat`.
105 Jgheabul lui Zalion, august 1986. Undeva pe la cota -2

270 metri,
galeria are mul]ime de nivele de eroziune. Punctele de sprijin sunt incerte
pentru explorator - pentru c` pe aici nu s-aa prea circulat - iar ele pot ceda
pe nea[teptate sun greutatea minii sau piciorului.
foto: Ic` Giurgiu, Mircea Vl`dulescu, Veronica Oprea
75

Galerii \nalte [i strmte, \n care dac`
aluneci un pic mai mult dect trebuie
ri[ti s` r`mi sever \n]epenit \ntre pere]i; numeroase pasaje care nu arat`
ct de ct la fel v`zute dinspre aval [i
amonte; parcurs sinuos, cu numeroase urcu[uri [i cobor[uri; por]iuni de
galerie unde cel mai apropiat coechipier nu are cum s`-]i vin` \n ajutor. Se
adaug` faptul c` destul de repede dup` ce intri \n pe[ter` este posibil s` fii
ud pn` la piele [i c` du[uri consistente vor urma \n mai multe locuri de
pe parcursul cavit`]ii.
Mai jos de Cascada Cristea, continuarea g`sit` de noi este [i mai dificil de atins [i parcurs: alte cascade,
pasaje argiloase, prize din ce \n ce mai
pu]in stabile; f`r` bivuac subteran nu
po]i fi \n form` ca s` explorezi [i s`
cartezi. Iar mai \n adnc fa]` de incomodul Pasaj Politehnica, tot bivuacul
subteran este solu]ia care \]i permite
s` fii proasp`t pentru posibilele descoperiri.
Atributul "cea mai dificil` pe[ter`
din Romnia" nu este potrivit \n totalitate pentru c` \n alte pe[teri de la
noi sunt de dep`[it, de exemplu, succesiuni de sifoane, cascade, sau pasaje
la fel de acrobatice [i incomode. De
fapt, niciodat` nu se va putea face o
"cnt`rire" exact` a dificult`]ilor ridicate de o pe[ter`. {i voi da doar dou`
exemple \n acest sens: o s`ritoare
anume poate fi trecut` \n joac` de cineva cu picioare lungi, \n timp ce
pentru cineva micu] de statur` dep`[irea ei va deveni problematic`. O galerie cu toate dimensiunile \nguste
nu ridic` obstacole deosebite cuiva de
statur` mai m`runt` dar poate deveni
total inaccesibil` pentru un speolog
cu membrele lungi: oasele nu pot fi
comprimate.
A[a cum noi am "zburdat" spre
Cascada Cristea, pn` unde predecesorii no[tri se cam chinuiser` s` ajung`, nu este exclus ca exploratori veni]i
pe urmele noastre s` "zburde" [i ei pn` la o anumit` adncime a pe[terii.
Le dorim succces: la descoperiri [i la
76
Mun]ii Rodnei
publicarea mai rapid` dect am reu[it
noi a rezultatelor ob]inute.
20
1987,
30 aprilie - 3 mai
Piciorul
Negru,
deasupra
Zalionului
Continuarea explor`rilor \n Pe[tera de la Jgheabul lui Zalion nu se
putea relua la numai un an distan]`
fa]` de tura din august 1986. Ne a[teptau \n pe[ter` probleme de rezolvat [i mai delicate dect \n turele precedente (escalade artificiale) [i - neap`rat - trebuia f`cut din nou un bivuac de durat`, la mare adncime; nu
aveam atunci \nc` banii suficien]i pe
care s`-i investim \n echipamentul care trebuia cump`rat sau \nlocuit [i
nici pentru preg`tirea unei noi echipe
care s` fie experimentat` [i s` "duduie" de entuziasm [i interes. Uneori,
o tur` cum a fost aceea din august
1986 aduce dup` ea [i reac]ii ciudate
din partea unor participan]i; de
exemplu, Veronica Oprea, care a fost
\n echipa de vrf, o coleg` excelent`
dup` parerea mea, mi-a repro[at la
cteva zile dup` tur` c` din "cauza
mea" i s-au umflat \ncheieturile de la
mini [i degete. Umfl`turile erau evidente, cauza nu eram eu, reac]ia ei nu
era potrivit` dar tradus` \nsemna gata
cu speologia de vrf.
Am spus \n rndurile de mai sus
c` preg`tirea unei echipe de speologi
exploratori care s` func]ioneze la randament foarte ridicat sau maxim pare
simpl` la prima vedere dar \n fapt realizarea ei constituie o mare problem`:
trebuiesc armonizate caractere dife-
rite, este necesar s` fie g`sit` o perioad` a turei ct mai favorabil` pentru
toat` lumea, trebuiesc dep`[ite multe
probleme financiare [i de organizare
ca s` reu[e[ti s` \i aduci pe to]i \n form` maxim` la momentul stabilit pentru explorare.
A[a c`, descoperirea pe[terilor
din zona Piciorul Negru, f`cut` \n august 1986, era tocmai binevenit` ca s`
ne ]in` \n continuare aten]ia treaz`
asupra zonei Zalionului.
10 Deasupra Pe[terii de la Jgheabul

lui Zalion, pe partea somital` a
muntelui care o separ` de Valea Rebra,
se afl` zona Piciorul Negru, cu pe[teri
interesante - foste ponoare, perimetru
unde se pare c` nu au fost epuizate
toate posibilit`]ile de explorare.
Prim`vara lui 1987. |mpreun` cu

Gigi Chiriloi ajungem \n Telciu [i ne
caz`m la casa lui Ioan Pop, lng` Pe[tera de la Jgheabul lui Zalion. Decolmat`m intrarea amonte a emergen]ei
de la Izvorul Rece (imaginea 38); dup` doi metri am ajuns la o conduct`
\necat`, descendent`, inaccesibil`
chiar [i pentru scafandru. O localnic`
afirm` c` aceast` surs` seac` \n anumite perioade de secet`. Temperatura apei era de 6,8 grade Celsius la fiecare din emergen]ele Izvorul Rece.
Pe urm` am f`cut o cartare de suprafa]`, \ntre Izvorul Rece [i zona sub
care se afl` sifonul terminal din Pe[tera Jgheabul lui Zalion, ca s` vedem
cum arat` relieful pe acolo. Am ajuns
\ntr-un perimetru cu vì toren]iale,
dezvoltate par]ial pe calcar.
77
Mun]ii Rodnei
|n ziua urm`toare am prospectat
versantul dinspre Valea Rebra al Piciorului Negru (h`r]ile 2, 3, 10, 16).
Am identificat Pe[tera 3, cea explorat` \n tura din august 1986 pe circa 30
metri lungime (imaginile 106, 108;
h`r]ile 13, 14). Este un fost ponor, situat cu 280 metri altitudine mai sus
fa]` de intrarea \n Pe[tera de la Jgheabul lui Zalion, \ntr-o pozi]ie care nu
poate fi ignorat` pentru \n]elegerea
evolu]iei geologice, geografice [i hidrologice a regiunii \n care se afl` Zalionul. Intrarea se afl` aval de un abri
evident, la circa 10 metri [i la 4 metri
mai sus. Num`r de catalog: 1022/19.
Am mai descoperit Pe[terile 2 [i
3 (harta 10), de asemenea foste ponoare (locuri de pierdere ale apei \n
subteran). Drumul care urc` dinspre
localitatea Telci[or, pe Valea Seac`,
face la coborrea c`tre |ntre Rebre un
puternic ac de p`r (harta 10). |n
dreapta acestuia este un circ de calcar. De la extremitatea dinspre aval a
circului mergem \n linie dreapt` pe
sub versant, cam 1,1 kilometri pn` la
intrarea Pe[terii 1, aflat` la 10 metri
altitudine relativ` fa]` de baza abruptului calcaros. Pe acest traseu cu aspect tipic ca \n imaginea 106 \ntlnim
[i tufe de liliac s`lbatic.
Seara au sosit Costel Roman [i
Mun]ii Rodnei
Gabriel Silv`[anu, care s-au raliat \n
ziua urm`toare explor`rilor noastre
din zona Piciorul Negru. Acolo, principala activitate a fost derocarea \n diverse puncte ale Pe[terii 3 din Piciorul Negru (h`r]ile 13, 14), cavitate care ar`ta clar prin morfologia ei c` continu` dar nu ne l`sa s` avans`m \n
profunzime dect dup` ce l`rgeam
anumite pasaje; am reu[it s` cart`m
\n ea 85 de metri lungime [i s` atingem cota -16 metri.
Am topografiat [i Pe[tera 1 (harta
11), de asemenea Pe[tera 2 (harta
12).
Pe[tera 1 din Piciorul Negru
(harta 11). 15 metri dezvoltare, 5,6
(-4/ +1,6) metri denivelare. Plan desenat de Gabriel Silv`[anu. Intrarea ei
se afl` la 1.175 metri altitudine (550
m altitudine la Izvorul Rece, 830 m
altitudine la Pe[tera de la Jgheabul lui
Zalion), la 10 metri altitudine relativ`
fa]` de baza abruptului calcaros.
(harta 12). 10,5 metri dezvoltare, 4
(-2/ +2) metri denivelare. Plan desenat de Gabriel Silv`[anu. Intrarea ei
se afl` la 1.165 metri altitudine (550
m altitudine la Izvorul Rece, 830 m
altitudine la Pe[tera de la Jgheabul lui
Zalion), la 2 metri altitudine relativ`
fa]` de baza versantului calcaros, pe o
mic` brn`; este foarte u[or vizibil`.
11 Harta Pe[terii 1 din Piciorul Negru.
106 Versantul calcaros Piciorul

Negru, aici la intrarea Pe[terii 3.
Anul 1988, cu Gigel Cu]a (\n spate,
stnga), Ovidiu Grad, Rodica
Pino[anu, Ovidiu Bandrabur (\n
primul plan). O cavitate la care s-aa
muncit mult, s-aa derocat mult [i de
abia s-aa ajuns la 147 metri dezvoltare
[i 26,75 (-2
23,2/ +3,55) metri
denivelare. Dar [ansele de continuare
nu par \nc` epuizate.
foto: Ic` Giurgiu
78
21
108 Din dreptul Pe[terii 3 de

la Piciorul Negru, privire c`tre
creasta principal` a masivului [i
spre adncurile de la confluen]a
|ntre Rebre.
1987,
26 iulie - 2 august
Grota Znelor
[i
Piciorul Negru
Echipa: Ic` Giurgiu, Gigi Chiriloi, Sorin Vasilescu, Gabriel Miclù[,
Petre Bacalu. Pe 26 iulie am pus cortul lng` Grota Znelor (vezi harta 3).
Pe 27-28 iulie am f`cut o tur` de 20
de ore \n Grota Znelor, ocazie cu care
am mai adùgat 19 metri de galerie,
explornd cteva cotloane unde nu
apucasem s` insist`m suficient \n turele anterioare. Pe[tera urca astfel la
foto: Ic` Giurgiu
Mun]ii Rodnei
4.368 metri dezvoltare total`); denivelarea ei r`mnea neschimbat`, 112

(-98,5/ +13,5) metri. S` reamintim c`
aceast` cavitate, \n anul 1979 - cnd
reu[isem s` o explor`m pe 4.262
metri dezvoltare total` - avea numai
267 metri extensie (cea mai mare distan]` \n plan dintre dou` puncte extreme ale ei), devenind atunci cea
mai ramificat` pe[ter` din ]ar`
(indice 15,98).
Pe 28 seara am ajuns la gazda
noastr` de la Jgheabul lui Zalion, Ioan
Pop, nu mirat s` vad` un nou grup de
speologi, dar oarecum neobi[nuit s`
primeasc` att de pu]in oaspe]i! Pe
29-31 iulie am continuat prospec]iunile \n versantul calcaros de la Piciorul
Negru. Am descoperit Pe[tera 4 ([i ea
un fost ponor; vezi h`r]ile 10, 15) [i
am lucrat din greu la derocare \n
Pe[tera 3, unde am mai adùgat 10
metri de galerie [i ne-am oprit la un
alt loc \ngust (punctul H, h`r]ile 13,
14), dur. La est de punctul H, \n zona
s`lii horn care are 6 metri \n`l]ime,
temperatura aerului era de 11 grade
Celsius.
(harta 15). 13,5 metri dezvoltare, 4,5
(-1/ +3,5) metri denivelare. Plan desenat de Ic` Giurgiu. Intrarea ei se
afl` la 1.185 metri altitudine (550 m
altitudine la Izvorul Rece, 830 m altitudine la Pe[tera de la Jgheabul lui
Zalion, 775 m la casa lui Ioan Pop).
Cavitate s`pat` sub presiune.
{aua din aval de ea (vezi harta
10) are buza la 1.210 metri altitudine.
Pe[tera se afl` la circa 30 metri \n
amonte fa]` de [a. |n apropierea intr`rii era ascuns un pistol vechi, ruginit.
79
Mun]ii Rodnei
22
1988,
29 aprilie - 3 mai
Piciorul
Negru,
a patra tur`
Echipa: Ic` Giurgiu, Ovidiu
Grad, Gigel Cu]a, Ovidiu Bandrabur,
Rodica Pino[anu.
O zi [i jum`tate am cùtat \n
zona Piciorul Negru, pentru c` era [i
Ovidiu Grad cu noi, cel care spune c`
le v`zuse, dou` cavit`]i g`site de el [i
Costel Roman \n august 1986 (una
din care ie[ea un curent violent de
aer, alta unde intra un curent de aer
puternic). Nu am avut succes. Cu siguran]`, dac` la vremea respectiv`
(august 1986) s-ar fi f`cut o schi]` de
localizare, chiar [i sumar`, am fi reu[it
s` le reidentific`m.
Apoi, \n ziua de 1 mai, am lucrat
la derocare \n Pe[tera 3 din Piciorul
Negru, la punctul H, cu baros, dalt` [i
ciocan. Dup` 10 ore am reu[it s` facem loc \nct s` treac` cel mai sub]ire
dintre noi, Gigel Cu]a. El a mai cobort vreo 4 metri denivelare [i a parcurs 25 de metri de galerie, pn` la o
nou` strmtoare (h`r]ile 13, 14). Acolo trebuia din nou lucrat cu baros de 3
kilograme [i dalt` Sub pasajul \ngust din punctul H, dimensiunile
pe[terii sporesc din nou, a[a cum se
\ntmpl` de fapt chiar de la intrare,
ceea ce \n principiu constituia un
semn \ncurajator pentru viitoarele explor`ri. Se vede chiar [i un fir de ap`,
care pare permanent.
23
1988, 2-7
7 august
Finalul
explor`rilor?
Gigel Cu]a, Mihai Nica, Ovidiu
Bandrabur. Se efectueaz` \n aceast`
perioad` trei intr`ri \n Pe[tera 3 din
Piciorul Negru. Echipa reu[e[te s` coboare [i pu]ul de 6,5 metri (vezi h`r]ile 13, 14), la baza c`ruia este un mic
sistem de galerii cu s`ritori. Dar trecerea avea s` devin` imposibil` \n fa]a
unor fisuri de doar 15-20 de centimetri l`]ime. Se carteaz` 59,5 metri
de galerie.
80

Dezvoltarea pe[terii urc` la 147
metri, denivelarea la 26,75 (-23,2/
+3,55) metri. Fuseser` necesare opt
intr`ri pentru explorare, derocare [i
cartare ca s` atingem aceste valori.
Fostul ponor cu func]ionare \ndelungat`, spectaculos pe \ntregul sù parcurs cunoscut pn` \n prezent, nu trebuie \nc` [ters de pe lista posibilit`]ilor de a p`trunde [i pe mai departe
\n adncurile sistemelor de galerii din
zona Piciorul Negru - Jgheabul lui Zalion.
Bibliografie
Marcian Bleahu, Vasile Decu,
{tefan Negrea, Corneliu Ple[a, Ioan
Povar`, Iosif Viehmann - Pe[teri din
Romnia - Editura {tiin]ific` [i Enciclopedic`, Bucure[ti, 1976
Pompei Cocean - |ntlniri cu
pe[tera - Editura Dacia, Cluj-Napoca,
1979
Ic` Giurgiu - Pe[tera de la
Jgheabul lui Zalion continu` - Buletinul Clubului de Speologie "Emil Racovi]`" Bucure[ti, nr. 6, 1979, paginile
11-15
Ic` Giurgiu - Pe[tera de la Jgheabul lui Zalion, explorarea din august
1980 - Buletinul Clubului de Speologie "Emil Racovi]`" Bucure[ti, nr. 7,
1982, paginile 23-32
Ic` Giurgiu - Pe[tera Jgheabul lui
Zalion - Caiet turistic al Comisiei
Municipale Bucure[ti pentru Educa]ie Fizic` [i Sport, Bucure[ti, 1982,
paginile 159-160
Mun]ii Rodnei
Ic` Giurgiu - Pe[tera de la Jgheabul lui Zalion, 25 de ani de la descoperire - Buletinul Clubului de Speologie "Emil Racovi]`" Bucure[ti, nr. 8,
1982, paginile 228-230
Ic` Giurgiu, Adrian Done, Tavi
V`deanu, Costel Roman - Zalion minus 226 - Buletinul Clubului de Speologie "Emil Racovi]`" Bucure[ti, nr.
7, 1982, paginile 7-22
Ic` Giurgiu, Mircea Vl`dulescu Jgheabul lui Zalion - Cercet`ri Speologice, volum 4, 1996, paginile 1318, Bucure[ti, Clubul Na]ional de Turism pentru Tineret
Gabriel Silv`[anu - Zalion, aprilie
1979 - Buletinul Clubului de Speologie "Emil Racovi]`" Bucure[ti, nr. 6,
1979, paginile 16-21
Gabriel Silv`[anu - Explor`ri \n
Mun]ii Rodnei - Buletinul Clubului
de Speologie "Emil Racovi]`" Bucure[ti, nr. 7, 1982, paginile 33-38
Gabriel Silv`[anu - Zalion 1979 Caiet turistic al Comisiei Municipale
Bucure[ti pentru Educa]ie Fizic` [i
Sport, 1982, pagina 161
Iosif Viehmann - Rsultats de
1'expdition belgo-rroumaine de la
grotte de Tù[oare - Editura Academiei, Praga, Cehoslovacia, 1977, pagina 229
Iosif Viehmann - Rsultats de
1'expdition belgo-rroumain de la
Grotte de Tù[oare - Actes de 6e
Congres international de splologie,
1979, Olomouc, Czehoslovakia
*** - colec]ia revistei Speotelex
Acest volum are ata[ate, al`turat, \n format mare:

harta Pe[terii de la Jgheabul lui Zalion;
planul [i profilul Pe[terii 3 din Piciorul Negru;
harta geologic` a zonei Grota Znelor - Pe[tera Tù[oare - Pe[tera Jgheabul lui Zalion.
81
Locurile la care
v` invit`m s` visa]i
sunt reale.
Avem ast`zi acces - prin televiziune, pres`, carte [i Internetla multe locuri din lume,
dar nu [i la diversitatea peisagistic` a teritoriului Romniei.
Pentru c` este u[or s` \nf`]i[ezi - cu date pu]ine - regiuni unde romnii
nu vor merge s` verifice informa]ia; pentru c` aducerea \n prim plan a
datelor la zi, cu h`r]i [i imagini, despre teritoriile noastre
necesit` mult` minu]iozitate.
Revista N A T U R A R O M N I E I nu omite ce este important
[i actual \n spa]iul geografic romnesc, ofer` ilustra]ie extrem de bogat`,
\n premier` detaliat explicat`, face trimiteri la bibliografie.
{i este astfel preg`tit` \nct s` fie prieten de nelipsit la drum,
color sau alb-n
negru, listat` par]ial sau total.
Revista ofer` [i ample spa]ii de publicare pentru cei care
nu-[[i pot permite cheltuielile impuse de editarea [i difuzarea unor lucr`ri,
mai ales despre regiunile considerate "neinteresante"
din punct de vedere geografic, turistic, istoric.
Pute]i verifica
cu \ncredere pe teren.

Revista Natura Romaniei NR 6 2008 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista Natura Romaniei NR 6 2008 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

www.romania-nn atura.

hart` de 4 metri lungime

cea mai dificil` pe[ter` din

most difficult Romanian cave

v` prezint` - num`r de num`r enciclopedia geografic` a Romniei.

Sumarul revistei este deschis celor care transmit informa]ii

volumul 6, anul 2008

Toate revistele [i ghidurile se pot

Echipamentul individual ..............................

Piciorul Negru, a patra tur ......................... pag. 80

Finalul explorrilor? .................................... pag. 80

h`r]i mari, \n plus fa]` de cele din volum

Natura Romniei, nr. 6, septembrie 2008; www.Romania-nnatura.ro

are peste 4 metri lungime precum [i

Natura Romniei, nr. 6, septembrie 2008; www.Romania-nnatura.ro

Natura Romniei, nr. 6, septembrie 2008; www.Romania-nnatura.ro

1 Harta regiunii, extras din

4.513 metri dezvoltare, 303 (298,5/ +4,5) metri denivelare, 1.580

Natura Romniei, nr. 6, septembrie 2008; www.Romania-nnatura.ro

2 Harta zonei, extras din

4.513 m dveloppement, 303 (-298,5/

Dcouverte en 1958 et explore

Perte dans les Monts Rodnei,

En 1978 le Club de Splologie

Natura Romniei, nr. 6, septembrie 2008; www.Romania-nnatura.ro

qu'en 1983 a 2.378 m devloppement

topographie de la zone profonde ont

Natura Romniei, nr. 6, septembrie 2008; www.Romania-nnatura.ro

Natura Romniei, nr. 6, septembrie 2008; www.Romania-nnatura.ro

4 Glume]ul Iosif (Pepi) Viehmann.

Grupul format din speologi de la

Natura Romniei, nr. 6, septembrie 2008; www.Romania-nnatura.ro

coboar` [i Cascada Cristea. |naintarea

5.1 Jgheabul lui Zalion [i Pe[tera

cere pe la nivelele superioare ale diaclazei). Zalionul ajunge la "-145 metri

Pentru perioada 1958-1973 informa]iile publicate despre pe[ter` [i cei

Natura Romniei, nr. 6, septembrie 2008; www.Romania-nnatura.ro

6 Jgheabul lui Zalion, Pe[tera

cipal` Bucure[ti de Turism Alpinism

Costel Roman, Dan Nanu [i Silviu Scobai ajung direct, de la prima

Natura Romniei, nr. 6, septembrie 2008; www.Romania-nnatura.ro

re (declarat pn` acum impenetrabil)

31 Casa lui Vasile Pop, \n anul 1986.

Echipa Clubului de Speologie

|n noiembrie 1978 \i scrisesem

Natura Romniei, nr. 6, septembrie 2008; www.Romania-nnatura.ro

versantul drept geografic al V`ii Telci[or

Natura Romniei, nr. 6, septembrie 2008; www.Romania-nnatura.ro

versantul drept geografic al V`ii Telci[or

34 Mai spre amonte de intrarea \n

man, ner`bd`tor s` revad` fundul

15 plus 22 metri (harta 5). |mpreun`

Natura Romniei, nr. 6, septembrie 2008; www.Romania-nnatura.ro

zona intr`rii \n Pe[tera de

linie electric` [i drumul care leag`

zona taberei de corturi

35, 36 Sus Privire dinspre vest,

Natura Romniei, nr. 6, septembrie 2008; www.Romania-nnatura.ro

s-a p`rut lui Costel Roman, cu un an

uscate. Coborsem pu]urile pe scar`

Costel Roman a urcat deja pe la

Natura Romniei, nr. 6, septembrie 2008; www.Romania-nnatura.ro

pe parcurs); apoi ie[im la locuri mai