Sunteți pe pagina 1din 22

Calea Victoriei

SECTORUL
Muzeul de Arta Ateneul Roman
Negrea Florin
Pasu Denis
Ghinea Alexandru
Harabagiu Stefan
Lutic Cristian
Mihai Daniel
Miron Florin

Muzeul de Arta
Muzeul Naional de Art al Romniei, este cel
mai important muzeu de art din ar.
Funcioneaz n subordinea Ministerului Culturii i
Cultelor. Muzeul a fost nfiinat n 1948 n
fostulPalat Regaldin Capital.

Sursa: http://www.noapteamuzeelor.ro/wpcontent/uploads/2012/05/National-Museum-of-Art-ofRomania.jpg

Sursa:
http://photos.wikimapia.org/p/00/02/19/41/63_bi
g.jpg

Istoricul cladirii
1837- Domnitorul Alexandru Ghica transform n
palat de ceremonie casa construit n 1820 de Dinicu
Golescu pe Podul Mogooaiei, pe locul ocupat acum de
aripa de sud a cldirii muzeului.

1859-1866- Cldirea, modest ca dimensiuni i


aspect, continu s ndeplineasc rolul de palat
domnesc, fiind locuit de Alexandru Ioan Cuza.
1866(10 mai) - Nicolae, fiul lui Dinicu Golescu,
general i membru al Locotenenei Domneti,
conduce i instaleaz n aceast cas pe principele
Carol de Hohenzollern, care o va modifica,
amplificnd-o substanial n timpul domniei sale
(1866-1881; 1881-1914)

1882- Palatul regal din Bucureti beneficiaz de prima instalaie de


iluminat electric.

1882-1906 Carol I i angajeaz succesiv pe arhitecii Paul


Gottereau (1882-1885) i Karel Liman (care colaborase i la
construirea castelului Pele) pentru lucrri de extindere a
palatului; pn n 1906, palatul capt o dispunere spaial
asemntoare cu cea actual.
1914 Regele Carol I moare, lsnd n testamentul su dispoziii
speciale privind palatul i colecia sa de art: "... Sper c
apartamentele din Palatul Regal de la Bucureti, ocupate astzi
de Regin, vor rmne la dispoziia sa. [...] Galeria mea de
tablouri, tocmai cum este descris n catalogul ilustrat al
bibliotecarului meu Bachelin, va rmne pentru totdeauna i n
ntregul su n ar, ca proprietate a Coroanei Romniei.
1926(6/7 decembrie) Cu puin timp nainte de moartea regelui
Ferdinand, etajul superior al prii centrale a palatului regal este
distrus de un incendiu. La indicaiile reginei Maria, arhitecii N.N.
Nenciulescu i Karel Liman ntocmesc planurile de refacere a
palatului.

1948- Prin hotrrea Consiliului de Minitri, palatul regal din


Calea Victoriei (cu excepia slilor de recepie) trece n
administrarea i folosina Ministerului Artelor i Informaiilor, n
perspectiva deschiderii unui muzeu naional de art. Slile de
recepie din corpul central sunt atribuite Consiliului de Minitri
(devenit apoi Consiliul de Stat).
1989 n timpul evenimentelor din decembrie, cldirea este
distrus i avariat n proporie de 80% , peste 1000 de lucrri
fiind i ele degradate sau distruse.
1990 Printr-o hotrre de guvern, ntreaga cldire a fostului
palat regal este atribuit Muzeului Naional de Art al Romniei.
1990 - 2000 Muzeul este nchis pentru ample lucrri de
renovare i reamenajare, interval n care, pentru a-i valorifica
patrimoniul, organizeaz numai expoziii temporare, att la
sediul su ct i n strintate.ncepnd cu luna mai2000, se
deschid succesiv Galeria de Art European, Galeria de Art
Romneasc Modern (martie2001) i Galeria de Art Veche
Romneasc (aprilie2002).

Ateneul Roman
Ateneul este cu siguranta una dintre cladirile
reprezentative ale tarii, adanc inradacinata in
constiinta colectiva a poporului roman. Puini tiu
c pe data de 14 februarie 2013, Ateneul Roman
din Bucuresti a implinit 125 de ani de la
inaugurarea sa din 1888. Despre Ateneu se stie ca
a fost construit in 2 ani, intre 1886 si 1888, iar
constructia a fost finantata prin colecta publica
deja celebrul motto Dati un leu pentru Ateneu.
Insa dincolo de asta, unele detalii din trecutul
cladirii raman necunoscute multora dintre noi.

Sursa: http://i1.wp.com/www.mostwantedblog.org/wp-content/uploads/2013/03/10-lucruri-pe-care-nu-lestiai-despre-Ateneul-Roman-din-Bucuresti.jpg

In 1886, terenul pe care urma sa fie construit


Ateneul se situa mai degraba la periferie.

Sursa:www.impreunascriemlumea.wordpress.com

Pe amplasamentul Ateneului ar fi trebuit sa se


construiasca un manej pentru cai.
Terenul, care pe vremea aceea apartinea familiei
boierilor Vacaresti, ar fi trebuit sa gazduiasca un circ si
un manej de cai. Mai mult decat atat, constructia
manejului incepuse deja, sub patronajul Fundatiei
Ecvestre Romane. Pe fundatiile acestuia s-a construit
de fapt cladirea Ateneului arhitectul francez Albert
Galleron a proiectat cladirea special pentru ca vechiile
fundatii sa poata fi folosite.

Timp de 50 de ani, in locul monumentalei fresce


istorice a fost un spatiu gol.

Sursa: www.webphoto.ro

Ideea ca pe friza ce inconjoara sala circulara a


Ateneului sa existe o fresca reprezentand imagini din
istoria nationala data inca de la inaugurare a fost
exprimata de catre Alexandru Odobescu. Vreme de
mai multi ani dupa aceea, in locul frescei a stat scris
cu litere aurite textul Loc rezervat marei fresce ce va
reprezenta fazele principale ale istoriei romanilor. In
1901 era cat pe ce sa inceapa realizarea acesteia, dar
oferta pictorului Stefan Popescu a fost considerata
exagerata (el cerea 80,000 de lei, in banii vremii, in
conditiile in care constructia intregului edificiu a costat
836,000 lei). Spatiul a ramas gol pana in 1933, cand a
inceput realizarea frescei actuale, opera pictorului
Costin Petrescu.

In al doilea Razboi Mondial, Ateneul a fost


aproape distrus de bombardamente.

Sursa: www.agerpres.ro

In aprilie mai 1944, Capitala a fost bombardata de


catre fortele Aliate conduse de catre americani si
britanici (in razboi, Romania se afla inca de partea
Axei, pana la momentul intoarcerii armelor din 23
august 1944). Pe langa obiective strategice precum
Gara de Nord sau zonele industriale, au fost atacate si
obiective civile precum hoteluri (Athenee Palace,
Splendid, Ambasador), Fundatia Carol I (Biblioteca
Centrala Universitara) sau Universitatea

Timp de aproape 20 de ani, in perioada comunista,


fresca istorica a stat acoperita.
Inceputul regimului comunist in Romania a insemnat un
efort sustinut de stergere din memoria colectiva a
mostenirii perioadei Regatului. In acest sens, fresca
monumentala din interior a stat acoperita cu catifea rosie
vreme de aproape 20 de ani, din 1948 pana in 1966,
deoarece includea referinte la monarhia din Romania si la
rolul acesteia in istoria tarii
Ateneul face oficial parte din patrimoniul european.
La Berlin, pe 13 februarie 2007, Consiliul informal al
ministrilor culturii din Uniunea Europeana a aprobat
introducerea Ateneului Roman pe lista Patrimoniului
European. Acest lucru este consfintit de catre o placa
instalata pe zidul cladirii o luna mai tarziu, in martie
2007.

Piata Revolutiei

Sursa:
http://www.comunicatemedia.ro/media/gallery/thumbs500/bucuresti/0001_Piramida_Izbanzii_din_Piata_

Piaa Revoluieieste o pia dinBucureti, aflat


nSectorul 1, denumitPiaa Palatuluipn
laRevoluia Romn din 1989. Anterior purtase i
numele dePiaa Gheorghe Gheorghiu Dej.
Piaa este flancat de o serie de cldiri importante,
ntre care:Muzeul Naional de Art al
Romniei,Ateneul Romn,Biblioteca Central
Universitar din Bucureti,Palatul Senatului,Biserica
Kretzulescu, hotelulAthne Palace Hilton.
n pia se afl cteva monumente de for
public:Memorialul Renaterii,Statuia ecvestr a lui
Carol I,Monumentul lui Corneliu Coposu,Monumentul
lui Iuliu Maniu.

Sursa: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/39/Biblioteca_Central
%C4%83_Universitar%C4%83,_Bucure%C5%9Fti.jpg

Sursa:http://infotravelguide.ro/wp-content/uploads/2011/04/palatulsenatului1.jpg

Sursa: http://sabin.ro/d/55876-2/P7240946_resize.jpg

Sursa: http://bucharestinfo.com/wp-content/uploads/2014/06/Athenee-Palace-Hilton-Bucharest.jpg

Bibliografie
http://bucurestiulnestiut.blogspot.ro/2011/03/ateneul.h
tml
http://inp.org.ro/component/content/article/42atheneul-roman
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ateneul_Roman
http://www.evz.ro/detalii/stiri/ateneul-bijuteria-pentrucare-romanii-au-dat-cate-un-leu-455113.html
http://
www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/bombarda
rea-bucure-tiului-1944
http://
ro.wikipedia.org/wiki/Pia%C8%9Ba_Revolu%C8%9Biei
http://
ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Na%C8%9Bional_de_A
rt%C4%83_al_Rom%C3%A2niei
http://www.mnar.arts.ro/Istoricul-cladirii

S-ar putea să vă placă și