ASAMBLARI PRIN SUDARE

Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU

Sudarea prin explozie

Principiu
Sudarea prin explozie este un procedeu de sudare prin presiune cu energie
nmagazinat ntr-un exploziv. ntre componente se realizeaz o coliziune
dirijat cu vitez i presiune mare care produce o deformare plastic a
straturilor superficiale.
Parametri:
Tipul de substana exploziv;
Unghiul sau distana dintre componente;
Presiunea de oc.
Aplicabilitate:
- semifabricate placate cu grosimi de la 0,5-15mm;
- sudarea materialelor incompatibile chimic;
- sudarea evilor n plac tubular oeluri inox cu Al, Cu;
- conductori electrici;
- mbinri eterogene: Al-oel, aliaje uoare de Ti, Zr, OL inox, Cu OL, Cu
inox, alam OL, Al aliaje Al, Al OL, Ti OL, Ni OL.

Sudarea prin explozie

Avantaje:
- nu produce modificri structurale n zona de sudare;
- se pot suda combinaii de materiale greu sudabile prin
topire;
- zonele topite sunt foarte mici;
- se poate aplica i pentru componente cu dimensiuni mari.
Dezavantaje:
- necesita poziionare minuioas a componentelor;
- necesita precauii privind lucrul cu materiale explozive;
- nu se poate aplica dect n locuri special amenajate;
- necesit personal autorizat.

Sudarea prin explozie

Configuraie paralela

Sudarea prin explozie

Configuratie inclinata

Pregtirea pentru sudare

Placarea prin explozie

1. Material de placare; 2. Zona de

imbinare; 3. Material de baza; 4. Zona
de explozie; 5. Exploziv neexplodat; 6.
Jet expulzat de oxizi si impuritati.

Schema etapelor de sudare/prelucrare

ulterioara

Configuraia interfeei la sudarea

prin explozie

Cuple de materiale sudate prin

explozie

Cuple de materiale sudate prin

explozie

Al - Cu

Alama - Cu

Otel - Cu

Otel inoxidabil OLC10

Cuple de materiale sudate prin

explozie

Sudarea prin explozie

Schema de principiu a sudarii prin explozie verticala.

Produse sudate prin explozie

Sudarea prin presare la rece

Sudarea prin presiune la rece se aplic metalelor cu ductilitate foarte mare
i se bazeaz pe obinerea unei deformri locale comune a
componentelor. Datorit deformrii, straturile de oxizi, impuriti i gaze
adsorbite sunt expulzate, obinnd contactul metal pe metal n zona
deformat.

Sudarea prin presare la rece

Principiu:
Sudarea are loc datorit aplicrii unei presiuni ce determin deformarea plastic
comun, astfel nct n zona de separare s apar fore de coeziune ntre atomii
celor dou componente. O caracteristica a procedeului este aceea ca ptrunderea
poansoanelor utilizate pentru realizarea sudurii este mai mare dect 50% din
grosimea materialului.
Variante:

sudarea prin puncte, prin suprapunere

sudarea n linie, prin suprapunere
sudarea cap la cap

Parametri:
Pentru sudarea in puncte:

gradul de deformare minim, min= h/s [%]

forma i dimensiunile poansonului
temperatura de sudare (micoreaz min)
plasticitatea metalului
presiunea: Al (300-600N/mm2), Cu (2000N/mm2).

Pentru sudarea cap la cap:

lungimea liber: Al (1,2d); Cu (1,25-1,5)d;

fora de refulare specific: Al (700-800N/mm2), Cu (2000-2500N/mm2), Cu-Al (15002000)N/mm2).

Sudarea prin presare la rece

Sudarea prin presare la rece

Aplicabilitate:
mbinarea materialelor diferite: Cu-Al (la care n structura lichid apar
compui i faze fragile);
sudarea materialelor ce nu suport nclzire la sudare (de exemplu, cabluri
electrice suspendate);
se aplic materialelor cu plasticitate mare: Al, Cu, Pb, Sn, Ni, Zn, Au, Ag,
OL slab.
Avantaje:
consum redus de energie (de 10 ori mai mic dect la sudarea prin topire);
simplitatea echipamentului;
productivitate mare;
posibilitatea automatizrii;
nu apar modificri ale proprietilor materialelor n zona sudat.
Dezavantaje:
nu se poate aplica materialelor cu rezisten ridicat;
necesit o atent curare a suprafeelor (pelicule de oxizi, praf, grsimi);
sudarea se afce la maxim 0,5 ore dup curare;
prezena amprentelor.

Cleti pentru sudarea la rece

Sudarea alumino-termic
Principiu
Pentru a obine cldura necesar topirii capetelor componentelor de sudat
se utilizeaz proprietatea Al de a reduce oxidul feric, conform reaciei:
Fe2O3+2AlAl2O3+2Fe+181500cal,
cu degajarea unei temperaturi ridicate (1600oC)
Bilanul consumurilor:
1000g (770g Fe2O3+230g Al)476g Al2O3+524g Fe
Aplicabilitate:
seciuni foarte mari sudate cap la cap (ine de cale ferat, piese masive);
oel i aliaje feroase.
Piesele trebuie bine curate (dezoxidate). Dup prenclzire se efectueaz
turnarea n forma pregtit, a metalului lichid obinut prin reacia de reducere
(care se produce la cald).

Avantaje:
procedeu simplu, nu necesit reea electric, se poate folosi i n condiii de
antier, la locul de asamblare, ieftin.

Dezavantaje:
precizia mbinrii i calitatea sudurii slab, necesit amenajri speciale, nu se
aplic dect la aliaje pentru care exista amestecuri de pulberi (otel, cupru,
aluminiu).

Sudarea alumino-termic

Sudarea alumino-termic

Schema de principiu

Sudarea cu flacra de gaze

Principiu
Energia este furnizat de o flacr obinut prin arderea n oxigen a
unui amestec combustibil de C2H2 sau CH4, benzen, hidrogen.
Cldura se transmite pieselor prin convecie forat i prin radiaie
(15%).
Gaze combustibile: C2H2, CH4, H2, gaze naturale petroliere, vapori
de benzen, benzen, gaz de cocserie.
Reacia de disociere:
1: C2H2+O22C+H2+O2
2C+H2+O22CO+H2+450000KJ/Kmol.
2: flacra primar: reacia de ardere primar cu formare de CO+Q.
Are caracter reductor, datorit H2 i CO, cu form conic
3: flacr secundar: ardere complet.
2CO+H2+O22CO2+H2O+850000KJ/Kmol.
Temperatura obinut este mai sczut datorit efectului mediului 4:
Piesele de sudat se plaseaz la 3 - 5mm fa de extremitatea
nucleului luminos (T=3100-3200 oC)
Sudarea se poate face cu sau fr materialul de adaos sub form de
baghete.

Sudarea cu flacra de gaze

Sudarea cu flacra de gaze

Utilizarea gazelor combustibile
C2H2 permite obinerea unei temperaturi de
3200 oC i se utilizeaz mai ales pentru
sudarea tablelor subiri cu grosimi mai mici
de 2 mm, la brazare sau la tierea
componentelor din oel carbon i slab aliat;

H2 - permite obinerea unei temperaturi

de 2800 oC i se utilizeaz pentru
sudarea bijuteriilor sau pentru brazarea
pieselor mici din aluminiu i a aliajelor cu
temperaturi joase de topire;
CH4 permite obinerea unei temperaturi de
2700 oC i se utilizeaz la brazare sau
tiere, cu costuri de pn la 4 ori mai
sczute dar cu consumuri de gaz cu 60%
mai mari comparativ cu acetilena.

Tipuri de flcri

oxidant: K= [O2]/ [C2H2]

= (1,2-1,5)(sudarea
alamelor)
normal: K= (1,1-1,2)
(sudarea metalelor
feroase i neferoase).
carburant: K =(0,7-1)
(sudarea aluminiului,
fontelor i ncrcri prin
sudare)

Sudarea cu flacra de gaze

Avantaje:
procedeu nelipsit n condiii de antier, foarte simplu de
aplicat, nu necesit prezena unei reele de alimentare
cu electricitate, utilajele sunt foarte simple;
se aplic mai ales pentru lucrri de reparaii, pre i post
nclzire pentru tratamente termice.
Dezavantaje:
necesit stocarea gazelor n butelii sub presiune care
trebuie utilizate i stocate n condiii de securitate;
calitatea sudurii depinde de ndemnarea sudorului;
este necesar protecia operatorului;
este un procedeu poluant;
nu se recomand pentru grosimi i lungimi mari, fiind
neproductiv n astfel de condiii.

Butelii de
gaz

Post de lucru pentru sudarea cu flacra de gaze

Arztoare

Parametri de sudare
0

0,5-1,0

1-2

2-4

4-6

6-9

9-14

14-20

20-30

75

150

300

500

750

1 200

1 700

2 500

86

175

330

550

825

1 320

1 850

2 750

Presiune
oxigen,
daN/cm2

1,5-2,0

1,8-2,5

2,5-2,8

2,5-3,0

2,8-3,5

3,5-4,0

3,8-4,5

4,0-5,0

Lungime
nucleu
luminos, mm

12

15

17

19

21

25

Viteza de
sudare
posibila, m/h

12-10

8-6

6-4

4-3

3-2

2-1,5

1,5-1

1-0,75

Nr. arztor
Grosimea
materialului
sudat, mm
Consum
acetilena,
dm3/h
Consum
oxigen, dm3/h

Tipuri de rosturi

Sudarea cu element activ rotitor Friction Stir Welding

Procedeul FSW are la baza un proces de mbinare

prin roto-friciune i este utilizat pentru aplicaii n care
caracteristicile originale ale metalului sudat trebuie s
rmn neschimbate, pe ct posibil.
Acest proces este utilizat n principal pentru aliaje de
aluminiu, de cele mai multe ori pentru piese mari,
plane, care nu pot fi uor tratate termic dup sudare.
Procedeul a fost inventat i experimentat pentru prima
data de Wayne Thomas si o echipa de colegi de la
Institutul de sudur IWS din Marea Britanie, n
decembrie 1991.

Utilaje pentru sudare

Aspectul custurii sudate

Etape ale procesului de sudare

Avantaje

Bune proprieti mecanice ale mbinrii sudate

Siguran si protecie a mediului si operatorilor mbuntit datorit absenei de

vaporilor toxici sau stropilor de metal topit.

Lipsa mediului de protecie determina capacitatea de mbinare foarte buna pentru

diferite mrci de oteluri moi, aliaje de aluminiu si cupru (peste 1000m de aluminiu fra
gaz de protecie).

Posibilitatea automatizrii mainilor de sudat, care pot fi adaptate din mainile de

frezat
Costuri mai mici de instalare i de formare profesional.
Poate funciona n toate poziiile (orizontal, vertical, etc), deoarece nu exist nici o
scurgere a bii de sudura
Aspectul bun al sudurii, nefiind necesara o prelucrare mecanica ulterioara sudarii

Dezavantaje

Este necesara o zona de intrare si ieire a dispozitivului rotativ, in care

sudura nu este corespunztoare si care trebuie ndeprtata
Sunt necesare forte de presare pentru fixarea componentelor foarte mari.
Procedeul este mai puin flexibil in cazul tipurilor de mbinri comparativ cu
alte procese de sudare prin topire (dificulti la mbinri cu grosimi diferite,
traiectorii neliniare, etc)
Viteza de sudare este mai redusa comparativ cu alte procedee, dar este
compensat de faptul ca se sudeaz dintr-o singura trecere.

Aplicaii

Sudarea cu ultrasunete
La sudarea cu ultrasunete energia necesar
mbinrii se introduce n componente sub forma
unor vibraii mecanice localizate, cu o frecven
cuprins ntre 16 x 103 1010 Hz, simultan cu
apsarea acestora cu o for perpendicular pe
suprafaa de contact.
Deoarece procesul de sudare sub aciunea
energiei ultrasonore are loc la o temperatur
mult mai sczut dect temperatura de topire,
efectele termice i metalurgice asupra
materialului de baz sunt mult mai reduse ca
amploare
comparativ cu alte procedee de
sudare

Principiu

Pastila din material piezo-ceramic genereaz tensiune la

aplicarea unei forte de apsare si invers.

Zirco-titanat de plumb
(Pb[ZrxTi1-x]O3

Sudarea cu ultrasunete
Procesele fizice care stau la baza procesului de
mbinare sunt : difuzia, cavitaia acustic i absorbia.
Sudarea se realizeaz fr material de adaos i i
gsete aplicaii n industria electrotehnic i electronic,
mecanic fin sau nuclear, la sudarea firelor i foliilor
subiri, n locuri greu accesibile. Pentru combinaii greu
sudabile, se recomand utilizarea unor straturi
intermediare din materiale cu plasticitate ridicat, plasate
ntre componentele de sudat.
n funcie de natura i de grosimea materialului care se
sudeaz, amplitudinile optime de oscilaie sunt cuprinse
ntre 12 i 30m. Cu ct frecvena ultrasunetelor este
mai mare, cu att este mai mic amplitudinea oscilaiilor
la o anumit putere consumat, pentru aluminiu i
aliajele sale limita inferioar a frecvenei situndu-se n
domeniul 20 32 kHz.

Sudarea cu ultrasunete
Mrimea forei statice de apsare influeneaz
n mod decisiv asupra valorii rezistenei medii a
mbinrilor sudate cu ultrasunete. Pe msur ce
fora static de apsare crete, amplitudinea
prii active a sculei de sudare (sonotrodei)
scade, iar la depirea valorii optime a forei de
apsare rezistena mbinrii scade substanial.
Sudurile realizate cu ultrasunete pot fi
punctuale, liniare sau inelare, raza de curbur a
vrfului sonotrodei trebuind s fie de 500 la 100
de ori grosimea materialului de sudat.

Sudarea cu ultrasunete
Curirea componentelor nainte de sudare nu
este absolut necesar, deoarece peliculele de
oxizi i impuriti se rup n procesul de vibrare.
n cazul aliajelor de aluminiu se recomand
ndeprtarea grsimilor de pe suprafeele de
sudat cu ajutorul detergenilor.
Analiza structural a sudurilor realizate cu
ultrasunete
a
evideniat
apariia
unor
ntreptrunderi ale materialelor componente,
ruperea i dispersia peliculelor de oxizi,
deformri ale grunilor cristalini, recristalizri,
precipitri, transformri de faz sau difuzie.

Amplificator piezo actuator

ceramic multistrat

Motor ultra-acustic

Pastila piezo utilizata ca

nregistrator al unei chitare!

Lipirea

Lipirea este un procedeu de mbinare nedemontabil a dou sau

mai multe piese metalice aflate n stare solid prin introducerea n
interstiiul dintre ele a unui material de adaos aflat n stare lichid
(metalic sau nemetalic).
ntre piesele aflate n stare solid i materialul de adaos topit are loc
difuzia reciproc a atomilor superficiali.
Modul de realizare a mbinrii:
lipirea prin depunere umplerea rostului se face prin topirea i
introducerea materialului de adaos sub form lichid;
lipirea capilar materialul de adaos ptrunde n rost ca urmare a
aciunii forelor capilare.

Modul de nclzire:
cu nclzire local (piese mari);
cu nclzire total (piese mici).

Conditii de calitate:
Materialul de adaos trebuie s umecteze suprafaa pieselor nclzite.
Piesele trebuie bine curate de oxizi, rugin, grsimi.

Umectarea

Unghiul de umectare si sistemul de forte care acioneaz asupra picturii.

Umectare necorespunztoare

Umectare satisfctoare

Umectare buna

Umectarea

Umectarea

Lipirea cu adezivi
Adeziv 1000
Temperatura de utilizare 1000C. Se
utilizeaza pentru lipirea fibrelor ceramice in
orice mediu. Se livreaz la galei de 15 - 30
kg.
Adeziv 1300
Temperatura de utilizare 1300C. Se
folosete la lipirea modulelor, pslei si
paturilor in orice mediu. Se livreaz la galei
de 2 - 10 - 25 kg.

Lipirea cu adezivi

Adezivi industriali cianoacrilai - Adezivii industriali pe

baza de cianoacrilai constituie o gama de adezivi
industriali lichizi, adezivi mono-componeni, foarte
rezisteni, cu ntrire n condiii normale de temperatura
si n timp extrem de scurt.
Adezivii industriali cianoacrilai au o aderenta excelenta
pe metale, mase plastice, cauciuc si permit realizarea
unor mbinri rezistente la temperatura, mai flexibile si
mai rezistente la ocuri si impact dect majoritatea
adezivilor de acelasi tip.

Lipirea cu aliaje metalice

Aplicaii

Aplicaii

Fluxurile folosite la lipire au rolul de a dizolva oxizii: colofoniu,

stearin, HCl diluat, borax etc
Aplicabilitate:

metale feroase i aliaje Cu, Ni, Ag, Pb, Al;

lucrri n industria electrotehnic (piese cadmiate);
conducte telefonice;
radiatoare, cutii metalice, manoane de plumb la cabluri;
contoare electrice;
cutii de conserv, circuite imprimate.

Avantaje:
simplitate, cost sczut,
nu necesit materiale i utilaje sofisticate.

Dezavantaje:
rezistena mecanic a mbinrii depinde de modul de solicitare, necesit
pregtirea componentelor n vederea asamblrii;
grosimi limitate (0,1-5)mm;
timpi de lipire mari (ordinul minutelor).

Fluxuri, paste pentru lipire

Fluxuri pentru lipire

Denumirea

Compoziia chimic

Temperatura de
lucru, C

Domeniul de utilizare

FL 10

Fluoruri higroscopice

min. 550

Lipirea Al i a aliajelor de Al

FL 20

Fluoruri ne-higroscopice

min. 550

Lipirea Al i a aliajelor de Al

FH 10

Cloruri i fluoruri
higroscopiceu

550 - 800

De uz general

FH 11

Fluoruri ne-higroscopiceu

550 - 800

Lipirea aliajelor Cu-Al

FH 12

Bor, compui de bor, fluxuri

simple i complexe

550 - 800

Lipirea oelurilor inoxidabile

FH 20

Compui de bor i fluoruri

700 - 1000

De uz general

FH 21

Compui de bor

750 - 1100

De uz general

FH 30

Compui de bor, fosfai,

silicai

min. 1000

Lipirea alamei i a cuprului

FH 40

Cloruri, fluoruri fr bor

600 - 100

Lipituri unde borul nu se

poate utiliza

Materiale pentru lipire

- Aliaje de lipire pe baz de cupru, cu temperaturi de lucru cuprinse ntre 800 900C;
- Aliaje cu mai puin de 20% argint, cu temperatura de lucru cuprins ntre 700 800C;
- Aliaje cu mai mult de 20% argint, cu temperatura de lucru cuprins ntre 700 800C.
- Aliaje pe baza de Aluminiu, Nichel, Cupru
- Aliaje Sn-Pb, Cu-Zn, Cu-P, Cu-P-Zn,
Clasificarea n funcie de temperatura de lipire, mparte procedeele de lipire n:
lipirea moale - temperatura de lucru 450C;
lipirea tare - temperatura de lucru 450C;
lipirea prin sudare - temperatura de lucru 450C.
Baghete pentru lipire din aliaje de argint.

Proceduri de lipire

Lipirea cu flacr - nclzirea se realizeaz cu arztoare sau dispozitive de

flacr cu gaz. Lipirea cu flacr este un procedeu tratat n DIN 8522,
nsemnnd lipire prin utilizarea unui arztor cu flacr gaz-aer sau flacr
gaz-oxigen, unde flacra este sursa de cldur.
Lipirea cu ciocanul - realizeaz nclzirea (manual sau mecanizat) cu
ciocane de lipit.
Lipirea cu blocuri nclzite - nclzirea locului mbinrii se realizeaz cu
blocuri de metal prenclzite nainte de a ncepe procesul de lipire.
Lipirea n cuptor se efectueaz n cuptoare n trepte, cuptoare cu trecere
continu sau cuptoare cu muf care funcioneaz cu gaz sau energie
electric.
Lipirea n baie de sruri - nclzirea se realizeaz prin cufundarea pieselor
n sruri topite. Aliajul de lipit va fi depus sau placat.
Lipirea prin imersie - nclzirea i alimentarea cu aliaj se realizeaz prin
imersia pieselor n aliaj lichid. Piesa, nainte de imersie, poate fi prenclzit.
Lipirea prin rezisten - prenclzirea se realizeaz cu ajutorul unor
rezistene din cletii de prindere ai piesei sau ai mainii de lipit cu rezisten.
Lipirea prin inducie - nclzirea se realizeaz prin cureni indui de nalt
sau medie frecven.

Exemple de mbinri lipite

Exemple de mbinri lipite

Exemple de mbinri lipite

Exemple de mbinri lipite

Imbinari intre componente din otel inoxidabil lipite cu flacara si aliaje pe baza de argint.

BRAZAREA Ceramicelor

Diagrama de brazare in cuptor cu

aer

Cuptor Nabertherm cu
rezistenta electrica.

Diagrama de brazare in cuptor cu

microunde
1300

Secventa de lucru a cuptorului cu microunde

pentru 50Fe50Ni si Fe66Nb7B30

800

500

300

Timp (minute)

310

250

130

65
70

45
50

35

15

22
0

Temperatura 0C

1100

Materiale de adaos pentru

brazarea ceramicelor
ALIAJ

COMPOZIIE CHIMICA

METODA DE OBINERE

CONDIII DE LUCRU

BUH

Co64,86Nb6B18,33Si10,
81

solidificare rapida

presiune 250mbar, viteza 27m/sec

FeNiB

Fe-Ni(35-50)B (15-25)
(procente atomice)

solidificare rapida

presiune 0,45 atm, vit rot disc 2000

rot/min, 2 tipuri de benzi cu grosime
0,1mm si latime 16mm respectiv
8,5mm

FINEMET

Fe73,5Cu1Nb3Si15,5B7

solidificare rapida

Latime 10mm, 0,01mm grosime, presiune

0,4atm si viteza 25m/sec

FeNi

Fe(45-55%)Ni

aliere mecanica

Mediu de Argon, viteza de rotaie 350

rot/min, 15 min lucru cu 5 min pauza
si durata de mcinare 24 h

Instalaie de obinere a benzilor

solidificate ultra-rapid
Ar

Incalzitor

Topitura

Disc de cupru

Daca rcirea topiturii se face cu viteza mare, vscozitatea acesteia creste, astfel nct
germenii de cristalizare prezeni in topitura nu mai pot sa creasc si se obine astfel un
material in stare amorfa. Inhibarea totala a cristalizrii are loc atunci cnd viteza de rcire
depete o viteza critica ce depinde de caracteristicile de difuzie si curgere a topiturii. Viteza
de rcire a topiturilor metalice pentru care se obin aliaje amorfe este cuprinsa intr-un interval
larg, de la 1 K/s pana la 1014 K/s.

BRAZAREA Ceramicelor

Pregtirea pentru brazare

Testarea componentelor brazate

Valorile forei de rupere au fost:

material de adaos - folie de cupru: 888 - 1534 N;
material de adaos FINEMET: 2670N;
material de adaos - FeNiB : 703N.

RECONDITIONAREA PRIN INCARCARE CU

SUDURA

Procedeele de ncrcare a pieselor prin sudare se folosesc n scopul

depunerilor de material pentru compensarea uzrilor, a recuperrii pieselor cu
fisuri, crpturi sau sprturi, pentru mbinarea unor piese rupte sau a
elementelor componente ale unor dispozitive sau construcii sudate.
Aceste procedee au urmtoarele avantaje:
nu necesit utilaje complexe, costisitoare, complicate;
straturile depuse prin sudare pot avea grosimi variabile;
operaiile pregtitoare ale suprafeelor nu sunt complicate, de cele mai multe
ori, reducndu-se la simple splri i degresri;
sunt productive, eficiente i au un cost redus, putndu-se mecaniza i
automatiza;
pot fi recondiionate piese care nglobeaz o mare valoare de manoper i
material.
n comparaie cu alte procedee de recondiionare, procedeele prin sudare
prezint urmtoarele dezavantaje:
stratul depus este neuniform, cu denivelri crescnd volumul prelucrrilor
mecanice ulterioare;
temperaturile ridicate realizate n custuri n timpul sudrii modific structura
materialului de baz al piesei, de aceea, dup recondiionare, acestea vor fi
supuse unor tratamente termice ceea ce impune noi cheltuieli de energie i
for de munc.

ncrcarea prin sudare cu arc

electric cu electrozi tubulari
In prezent marea majoritate a electrozilor pentru
sudare i ncrcare sunt realizai din vergele
metalice pline cu nveli aplicat prin presare (coextrudare). Totui cu muli ani n urm, n
perioada de nceput a sudurii, se realizau
electrozi cu vergele metalice tubulare cu nveli
aplicat prin imersie, ponderea lor fiind mult mai
mare pe pia fa de electrozii cu vergea plin.
Din punct de vedere constructiv diferena dintre
cele dou tipuri de electrozi este semnificativ.

ncrcarea prin sudare cu arc

electric cu srme tubulare
Seciuni transversale ale electrozilor cu vergea
metalic plin (a) i cu vergea metalic tubular
(b). Cele mai importante aplicaii ale electrozilor
tubulari sunt n domeniul ncrcrii pieselor
solicitate la uzare prin abraziune cu diferite
grade de severitate cu sau fr impact.

Tipuri de profile de
nchidere pentru
electrozi tubulari.
a

ncrcarea prin sudare cu arc

electric cu electrozi tubulari

O alta soluie utilizata se refera la electrozii tubulari. Electrozii cu

diametre mai mari de 6,0 mm, sunt prevzui cu un dispozitiv
universal de prindere(la diametrul de 6,0 mm). Pe captul de
prindere se face marcarea electrodului conform unui cod de culori.
nveliul electrodului este subire i aplicat prin imersie. Miezul
pulverulent conine elemente de aliere. Vergeaua tubular este din
oel i asigur etaneitatea miezului pulverulent. Captul de
amorsare este grafitat (prin imersie) i asigur o amorsare rapid a
arcului electric.
1

3
4

Electrodul tubular pentru ncrcare tip

PROTECTIC 530:
1 captul de prindere cod culoar; 2
nveli; 3 miez pulverulent; 4 vergea
tubular din oel; 5 captul de amorsare.

Structura depunerii cu carburi de

wolfram

Aplicaii

Aplicaii

Incarcarea prin sudare

ncrcarea prin
sudare
Depunerea de straturi
succesive de metal
sudat utilizand material
de adaos sub forma de
sarma (sudarea WIG/
TIG) sau sub forma de
pulberi (sudarea cu
plasma).

ncrcarea prin sudare sub flux

Taierea termica
Tierea termica consta in distrugerea locala a
legturilor interatomice, prin introducerea locala a unei
cantiti mari de energie termica. Tierea termica se
poate efectua fie prin oxidarea materialului metalic fie
prin topirea acestuia. La tierea prin oxidare, metalul este
nclzit la temperatura de aprindere (ardere) apoi adus in
contact cu un jet de oxigen care permite totodat si
eliminarea oxizilor formai (zgura).
Exemple: taierea oxi-acetilenica, oxi-metanica, oxi-arc, oxipulbere metalica etc.
Tierea prin topire se bazeaz pe nclzirea pana la topire
a materialului metalic, sub aciunea unei surse termice
foarte puternice (jet de plasma, arc electric, laser etc. ) si
eliminarea materialului topit sub influenta energiei cinetice
produse de sursa termica sau de o sursa suplimentara (jet
de aer comprimat).

Taierea cu
flacara

Taierea termica
Avantaje:
productivitate mai ridicata comparativ cu taierea
mecanica;
posibilitatea decuparii unui contur oricat de complicat;
posibilitatea mecanizarii si automatizarii procesului;
consum redus de materiale si energie;
costuri de fabricatie mai reduse.
Dezavantaje:
producerea de modificari structurale si compozitie
chimica in apropierea sectiunii de taiere;
producerea deformatiilor si tensiunilor remanente;
necesitatea prelucrarii suprafetei de taiere prin prelucrari
mecanice suplimentare.

Tierea arc-aer cu electrozi

(crituirea)
Electrozi imbinabili pentru craituire diametrul 13 mm.

Electrozi pentru craituire - cu diametre de 4, 6,

8, 10, 13 mm

Conditiile taierii cu flacara de

gaze

Temperatura de ardere in oxigen a materialului trebuie sa fie inferioara

temperaturii de topire, pentru a se putea realiza oxidarea acestuia si nu
topirea (la otelul carbon, Tt = 1538oC iar oxizii acestuia se topesc in
domeniul 1300 1400oC);
Temperatura de topire a oxizilor formati trebuie sa fie inferioara
temperaturii de topire a metalului supus taierii. In caz contrar, oxizii nu
pot fi indepartati de jetul de oxigen. In cazul otelurilor inoxidabile cu Cr (Tt =
1350 1400oC), ai caror oxizi se topesc la 2000oC, cuprului (Tt = 1083oC)
ai carui oxizi se topesc la 1225 1325oC, sau aluminiului (Tt= 657oC) ai
carui oxizi se topesc la 2050oC, conditiile taierii nu sunt respectate si se
aplica taierea cu alte procedee termice, cum ar fi plasma, laser sau
procedee mecanice;
Arderea metalului in oxigen sa duca la degajarea unei cantitati
suficient de mari de caldura, pentru incalzirea zonelor adiacente
taieturii;
Conductibilitatea termica a metalului taiat sa fie cat mai redusa, pentru
a nu se forma o zona afectata termic mare si caldura sa se concentreze in
zona de taiere;
Oxigenul utilizat la taiere sa aiba puritate cat mai mare, pentru a se
putea utiliza consumuri si timpi cat mai redusi de prelucrare;

Taierea termica

Schema de principiu a comenzilor i alimentrii unui cap de tiere oxigaz n cazul tierii
robotizate.

Tierea termica

a) Cap de tiere oxi-gaz pentru sisteme robotizate; b) muchie tiat tipic pentru
astfel de sisteme.

Tierea inelor

Aplicaii ale tierii cu flacra

Cap de taiere

Tierea termica

Maina pentru taiere cu comanda programabila NOVITOME CT 1030

Tierea cu plasma

Taiere cu plasma sub apa

Tierea cu plasma

Aspectul muchiei

Aspectul muchiei tiate cu plasma:

a) necorespunztor (rizuri grosolane si zgura aderenta otel DUPLEX);
b) satisfctor (rizuri fine curbate si cresttura finala S355J2N).

Tierea cu laser

Muchii ale unor piese din alama cu

grosime de 1 mm tiate cu laser Nd-YAG

Tierea cu laser

Tierea (perforarea) cu
explozie
Tierea cu explozivi este utilizat n lucrrile subacvatice de ranfluare a navelor
scufundate. ncrctura exploziv se fixeaz direct pe structura metalic care
trebuie tiat. n momentul producerii exploziei, particulele de material sunt
proiectate cu o vitez foarte mare pe suprafaa elementului de structur sau piesei
de tiat, impactul concentrndu-se pe o poriune mic situat de-a lungul liniei de
tiere.

TAIEREA CU JET DE APA SI ABRAZIVI

Procedeul de tiere cu jet de ap la presiune nalt a fost
brevetat n anul 1968 de ctre Dr. Norman Franze,
profesor de geniu civil la Universitatea Noua Caledonie din
Canada. Primul echipament industrial a fost comercializat
n anul 1971 de ctre firma Ingersoll-Rand. Din anul 1984,
metoda a fost modificat prin adugarea de abraziv
(granat, alumin, silic, carburi sau nitruri de siliciu) n jetul
de ap pentru tierea materialelor dure: beton, metale,
oteluri speciale etc.
Tierea cu jet de ap i abraziv s-a impus ca tehnologie de
vrf n industriile aeronautic, de automobile i petrolifer,
n domeniul construciilor etc. n industria petrolifer
offshore, tierea cu jet de ap i abraziv se utilizeaz
pentru diverse lucrri de tiere ale unor componente ale
echipamentelor de foraj marin, ale construciilor
subacvatice i a conductelor, fiind executate manual cu
scafandri sau mecanic, montate pe ROV.

TAIEREA CU JET DE APA SI ABRAZIVI

Tierea cu jet de ap i abraziv const n
dirijarea unui jet de ap de nalt presiune
(3000...6000 bar) i de mare vitez (500...900
m/s) ctre locul de tiere.
Componentele principale ale unei instalaii de
tiere cu jet de ap i abraziv sunt:
pompa hidraulic - acionat de un motor electric sau
de un motor cu ardere intern;
amplificatorul hidraulic - ridic presiunea apei livrate
de pompa hidraulic (2000...4000 bar);
conductele de legtur care pot fi rigide sau flexibile;
capul de tiere cu jet de ap i abraziv format din
camera de amestec i duza;
sistemul de alimentare cu abraziv.

TAIEREA CU JET DE APA SI ABRAZIVI

Piese tiate cu apa si abrazivi.

Principiul tierii cu apa.

Materiale
Principalele tipuri de materiale care pot fi taiate cu jet de apa si abrazivi
sunt:
otel,
otel aliat,
Otel hardox,
titan,
aluminiu,
cupru,
alama
granit, marmura, piatra artificiala, ceramica industriala, beton,
sticla, sticla blindata, sticla acrilica, securit stratificat,
termoplaste si duroplaste,
materiale spongioase dure si moi,
materiale cu fibre de carbon sau de sticla,
materiale etansante, cauciuc, textolit, lemn,
carton,
alimente congelate (peste congelat si alte alimente in conditii de
deplina igiena)

Bibliografie
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

10.

11.

Dinu Dumitru, Vlad Constantin : Intervenii subacvatice. Editura Tehnic, Bucureti, 1982.
Dinu Dumitru, Vlad Constantin : Scafandri i vehicule subacvatice. Ed. tiinific i Enciclopedic,
Bucureti, 1986.
tefan Georgescu, Mircea Degeratu, Sergiu Ioni: Lucrri subacvatice realizate cu scafandri.
Scule, unelte i utilaje pentru lucrul sub ap. Tiere i sudare subacvatic. Ed. Matrixrom, Bucureti,
2004, ISBN 973-685-816-2 .
Revista Marea Noastr Nr. 23, 1997. Ed.Liga Naval Romn, Bucureti
*** - S.C. SM TECH S.R.L. - Sheet Metal Technologies
Ionelia Voiculescu, Sudarea aluminiului i a aliajelor sale, Editura PRINTECH, 2003, Bucureti,
ISBN 973-652-933-9;
Ionelia Voiculescu, Corneliu Rontescu, Ileana Liliana Dondea, Metalografia mbinrilor Sudate,
Editura SUDURA, Timisoara, 2010, ISBN 978-973-8359-58-1;
Ionelia Tonoiu, Doru Adrian Goga, Raluca Stoenescu,Metallurgical aspects occurring in thin
bimetal samples welded by explosion, International Conference EUROMAT99, Munchen, 1999.
I. Voiculescu, The behaviour of Aluminium matrix composites in welding processes, plenary
presentation, 6th European Conference on Welding, Cutting and Joining Technologies, 16as
Jornadas Tecnicas de Soldadura, EUROJOIN 6 16 JTS, 26 29 June 2006, Spain, pag. 375379, Ed. Graficas Rogar, S.A., ISBN 84-934316-0-5;
Voiculescu, I., Geanta, V., Dontu, O., Ganatsios, S., The Heat Treatment Influence on the Welded
OT4 Titanium Alloy. 3-rd JOIN Conference INTERNATIONAL CONFERENCE ON TOTAL
WELDING MANAGEMENT IN INDUSTRIAL APPLICATION, Lappeenranta University of
Technology, Lappeenranta, Finland, August 21 24, 2007, p. 303 309, ISBN 978-952-214-4133;
Voiculescu, I., Geanta, V., Stefanoiu, R., Binchiciu, H., I.Vida-Simiti, N.Jumate, Vasiu, R., Study on
Hardfaced Wear Resistant Bronze Alloy, Friction, Wear and Wear Protection, International
Symposium, 2008, Ed. Wiley-VCH, ISBN 978-3-527-32366-1, Aachen, Germany, p.610- 617