CONTRACTUL DE DONATIE

Definitie
Donatia este un contract solemn, unilateral si cu titlu gratuit prin care una din parti,
numita donator, cu intentie liberala isi micsoreaza in mod actual si irevocabil patrimoniul sau
cu un drept (real sau de creanta), marind patrimoniul celeilalte parti, numita donatar, cu
acelasi drept, fara a urmari sa primeasca ceva in schimb (art.801 si 803 C.civ.)2.
Dupa cum rezulta din aceasta definitie, ceea ce caracterizeaza donatia este trecerea
unor valori dintr-un patrimoniu in altul fara echivalent, cu intentia de a face o donatie (animus
donandi). Aceasta intentie, concreti-zata in mcheierea contractului in forma si in conditiile
prevazute de lege, justifica marirea unui patrimoniu in detrimentul altuia, constituind cauza ei.
Precizam, de asemenea, ca donatia - ca varietate a contractelor cu titlu gratuit - reprezinta o
liberalitate, deoarece are ca efect micsorarea patri-moniului donatorului cu bunul donat, spre
deosebire de contractele dezin-teresate (de exemplu, comodatui, mandatul sau depozitul cu
titlu gratuit etc.), prin care nu se micsoreaza patrimoniul celui care procura altuia un folos,
motiv pentru care acestea din urma nu sunt supuse regulilor de fond si de forma prevazute
pentru donatii.

Obiectul donatiei
Conditii. Potrivit dreptului comun, bunul (dreptul) care formeaza obiectul contractului
trebuie sa fie in circuitul civil (art.963 C.civ.), sa fie determinat sau determinabil (art.948 si
964 C.civ.), posibil, licit si sa existe sau sa poata exista in viitor (de exemplu, recolta viitoare).
Dintre bunurile viitoare numai succesiunile nedeschise nu pot forma obiectul donatiei (art.702
si 965 C.civ.). Dupa deschiderea mostenirii mostenitorul poate instraina universalitatea
dobandita, respectiv cota-parte indiviza, nu numai cu titlu oneros, dar si cu titlu gratuit, deci
prin donatie. In nici un caz, bunurile viitoare nu pot constitui obiectui darului manual.
Daca bunul donat este individual determinat donatorul trebuie sa aiba calitatea de
proprietar (fie si sub conditie). Daca contractul are ca obiect lucrul altuia, donatia este nula
absolut in toate cazurile (indiferent de solutia ce se admite in materia vanzarii lucrului altuia)
intrucat donatorul se poate abtine sa dobandeasca proprietatea lucrului altuia si deci donatia
contravine principiului irevocabilitatii.
Daca incheierea contractului de donatie este insotita, precedata sau urmata de
incheierea unui alt contract (cu participarea unei alte persoane, straine de donatie), trebuie sa
se stabileasca corect ce se doneaza (quid donat), adica obiectul donatiei, pentru ca
solutionarea problemelor de drept specifice contractului de donatie (capacitatea, revocarea,
reductiu-nea etc.) sa nu se rasfranga asupra celuilalt contract cu privire la care reglementarile
in materie de donatie nu sunt incidente.
Problema se pune in practica in cazul finantarii cumpararii sau construirii unei case;
obiectul donatiei este suma de bani sau casa? Regula este ca, in cazul prestarii unei sume de
bani in vederea achizitio-narii unui imobil, obiectul donatiei este suma de bani . Tot astfel,
daca donatia se realizeaza prin transcrierea dreptului de proprietate asupra (sau si asupra) altei
persoane decat aceea care plateste pretus imobilului, ceea ce se doneaza este pretul (parte din
pret), iar nu imobilul, dar numai daca donatia este concomitenta cu plata pretului catre

vanzator. In schimb, daca transcrierea se face dupa incheierea vanzarii si plata pretului la care
donatarul n-a luat parte, obiectul donatiei il formeaza imobilul .
Cauze de revocare
Revocarea pentru ingratitudine
1. Cauze. Ele sunt limitativ enumerate de art. 831 C.civ.:
a) atentat la viata donatorului. Nu se cere o condamnare penala, este suficient sa se
stabileasca intentia de a ucide, intentia manifesta a autorului de a curma viata donatorului.
Uciderea din culpa nu este cauza de revocare;
b) delicte, cruzimi sau injurii grave. Gravitatea faptelor se apreciaza de instanta . Se
cere insa ca fapta sa fi fost savarsita cu intentie,
c) refuzul de alimente, ceea ce presupune ca donatorul a avut nevoie si a cerut
alimente de la donatar, care - avand posibilitatea - a refuzat sa dea (a refuzat "fara cuvant").
Refuzul nu este sanctionat cu revocarea daca donatorul avea rude (sau alte persoane) obligate
si in situatia de a-i acorda intretinere. In ceea ce priveste cuantumul, alimentele nu trebuie sa
treaca peste valoarea darului si, in consecinta, daca acesta piere fortuit donatarul poate refuza
acordarea lor. In toate cazurile, refuzul nejustificat de alimente este sanctionat numai prin
posibilitatea revocarii donatiei; donatorul nu are actiune in justitie pentru a cere intretinere de
la donatar. Tot astfel - asemanator obligatiei civile imperfecte (naturale) - nici donatarul nu are
actiune in restituirea (prin echivalent) a prestatiilor efectuate de bunavoie (art. 1092 alin.2
C.civ.), chiar daca existau persoane in stare si obligate la intretinere potrivit legii. Spre
deosebire insa de obligatiile naturale, atitudinea negativa a donatarului constand in refuzul de
alimente are o sanctiune specifica; actiunea in revocarea donatiei pentru ingratitudine.
2. Actiunea in revocare pentru ingratitudine este o pedeapsa civila si se caracterizeaza
prin urmatoarele:
a) Este o actiune strict personala si deci poate fi intentata numai de persoana impotriva
careia faptele au fost savarsite, adica numai de catre donator. Implicand dezlegarea unei
probleme morale de vinovatie si de iertare sau de aplicare a pedepsei, actiunea nu poate fi
exercitata nici de catre creditorii donatorului, pe calea actiunii oblice (art.974 C.civ.), si nici
de catre mostenitorii lui (desi actiunea are caracter patrimonial). In mod exceptional,
mostenitorii devin titularii actiunii in revocare:
- daca a fost intentata de donator, dar acesta a decedat inainte de terminarea
procesului;
- daca donatorul a decedat inainte de expirarea termenului in care actiunea putea fi
intentata (art.833 alin.2 C.civ.).
b) Fiind vorba de aplicarea unei pedepse, ceea ce nu se produce niciodata de drept
(art.832 C.civ.), titularul actiunii (donatorul sau, in conditiile aratate, mostenitorul lui) cunoscand faptul de ingratitudine - il poate ierta pe donatar (dar nu poate renunta la actiunea
in revocare cu anticipatie, inainte de producerea actelor sau faptelor de ingratitudine, de
exemplu, in contractul de donatie).
c) Actiunea nu se poate intenta decat in contra autorului faptului de ingratitudine. Daca
el moare fara ca actiunea sa fi fost intentata sau terminata ea se stinge, adica nu poate fi
pornita, dar nici macar continuata impotriva mostenitorilor donatarului (art.833 alin.2 C.civ.).
Daca sunt mai multi donatari, actiunea in revocare nu poate fi admisa decat impotriva acelor
care s-au facut vinovati de ingratitudine .
d) Deoarece actiunea in revocare pentru ingratitudine nu este o actiune in rezolutiune
(cum este revocarea pentru neexecutarea sarcinii) sau in constatarea desflintarii de drept a
contractului (ca in cazul revocarii pentru survenienta de copil), ci o actiune in restituire cu
caracter de pedeapsa - deci esentialmente personala - admiterea actiunii nu produce efecte

retroactive fata de terti. Inseamna ca drepturile dobandite de terti (fie si cu titlu gratuit) inainte
de intentarea actiunii sau, in cazul imobilelor, inainte de efectuarea publicitatii cererii de
revocare raman neatinse (art.834alin.1 C.civ.).
In privinta fructelor, legea (art.834 alin.2 C.civ.) prevede ca ele se restituie numai de la
data cererii de revocare (desi de la comiterea faptului, donatarul ar trebui sa fie tratat ca un
posesor de rea-credinta. Dispozitia se explica numai prin faptul ca pana in momentul
introducerii cererii nu se stie care va fi atitudinea donatorului: il va ierta sau nu). Toate
donatiile (facute prin act autentic, dar manual etc.) sunt supuse revocarii pentru cauza de
ingratitudine.
Revocarea pentru survenienta de copil
1. Domeniu de aplicare. Donatia se revoca de drept in cazul in care donatorul nu avea
nici un copil sau alt descendent in momentul incheierii contractului de donatie si posterior i se
naste ("dobandeste") un copil din casatorie sau din afara casatoriei (copil legitim sau natural,
in terminologia C.civ., art.836). Revocarea se produce oricare ar fi felul sau valoarea donatiei
(directa, indirecta, dar manual etc.). Face exceptie donatia intre soti, care - fiind revocabila
prin vointa sotului-donator - nu este supusa revocarii de drept pentru nastere de copil (art.937
alin.3 C.civ.).
2. Natura juridica. Revocarea pentru nasterea unui copil opereaza de drept (art.836
C.civ.). Deoarece aceasta revocare se produce mai mult in interesul copilului, ea nu poate fi
inlaturata printr-o clauza contrara din contractul de donatie sau printr-un act de renuntare
ulterior nasterii copilului, expresa ori tacita, sau de confirmare din partea donatorului (art.839
C.civ.). Evident, exista posibilitatea refacerii donatiei dupa nasterea copilului, dar cu
respectarea conditiilor prevazute de lege (forma autentica, dar manual cu traditio brevi manu
etc.), donatie care nu va mai fi revocabila pentru survenienta de copil.
3. Conditii. Pentru ca revocarea sa se produca trebuie sa fie indeplinite doua conditii.
a) In primul rand, se cere ca donatorul sa nu aiba vreun copil sau alt descendent in
viata in momentul incheierii contractului de donatie. Existenta unui copil conceput in
momentul donatiei nu impicdic revocarea de plin drept prin nasterea copilului dupa incheierea
contractului (art 837 C.civ.), caci copilul conceput este considerat nascut (infans conceptus
pro nato habetur) numai de cate ori este vorba de interesele (avantajele, drepturile) sale
(quotiens de commodis eius agitur - art.7 din Decretul nr.31/1954), or in acest caz nu este in
interesul sau sa fie considerat nascut.
Daca donatorul avea in momentul incheierii contractului un copil declarat disparut desi acest copil este socotit a fi in viata (art. 19 din Decr.nr.31/1954) - nasterea ulterioara a
unui copil atrage revocarea, caci pentru ca revocarea sa nu opereze, art.836 C.civ. cere ca
donatorul sa aiba un copil "existent" in timpul facerii donatiei, ori cel declarat disparut - desi
prezumat a fi in viata - este, prin definitie, o persoana a carei existenta este putin probabila,
ceea ce il poate determina pe donator sa faca donatia. Pe de alta parte, disparutul este socotit a
fi in viata pentru ca, de regula, prezumtia opereaza in interesul lui. In cazul de fata, prezumtia
ar opera in detrimentui lui. Bineinteles, daca s-a declarat prin hotarare judecatoreasca moartea
copilului, el nu mai este "existent".
b) A doua conditie este ca donatorului sa i se nasca un copil, fie si postum (dupa
moarte). Conditia este indeplinita, dupa cum am vazut, daca copilul nascut dupa incheierea
contractului a fost conceput la acea data. Durata vietii copilului este indiferenta; revocarea se
produce de drept prin nastere, chiar daca el moare inainte de intentarea actiunii in restituire.
4. Problema adoptiei. in legatura cu conditiile revocarii pentru survenienta de copil, se
mai pune problema ce efecte produce, in aceasta materie, adoptia? Problema este
controversata.

a) Potrivit unei pareri, existenta unui copil adoptat "impiedica revocarea donatiei,
deoarece este asimilat copilului din casatorie"'. Autorul are in vedere faptui ca raporturile
adoptatorului cu copilul adoptat (si descendentii sai) sunt asimilate cu legaturile de rudenie
rezultand din filiatia fireasca, si aceasta indiferent daca adoptia a fost cu toate efectele unei
filiatii firesti (cu efecte depline) sau cu efecte restranse (art.75 si 79 C.fam., articole abrogate
pentru viitor prin O.U.G. nr.25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei, modificata prin
Legea nr.87/1998 pentru aprobarea O.U.G. nr.25/1997).
In consecinta, potrivit acestei pareri, daca donatorul avea un copil adoptat in
momentul donatiei, nasterea sau adoptarea unui alt copil dupa incheierea contractului nu
atrage revocarea. lar daca donatorul n-a avut nici un copil in momentul contractarii, adoptarea
unui copil dupa momentul donatei are drept efect revocarea donatiei.
5. Efecte. Revocarea pentru survenienta de copil produce efecte retroactive de la data
incheierii contractului de donatie. Deoarece donatia se desfiinteaza retroactiv, revocarea
produce efecte nu numai impotriva donatarului si succesorilor sai (universali, cu titlu
universal sau cu titlu particular) care au dobandit mortis causa, dar si in privinta tertilor
dobanditori prin acte intre vii ai bunurilor daruite; resoluto iure dantis, resolvitur ius
accipientis. Insa, potrivit regulilor generale, in cazul mobilelor tertul dobanditor de buna
credinta va putea opune exceptia prevazuta de art. 1909-1910 C.civ., iar in cazul imobilelor
uzucapiunea de 10-20 ani. Posesorul care nu indeplineste conditiile necesare poate invoca
numai uzucapiunea de 30 de ani.
Daca donatia revocata pentru survenienta de copil era cu sarcini, revocarea nu se
produce decat in limita folosului pur gratuit procurat donatarului.