Predictia valorii de ameliorare (A) si a cappacitatii reale de productie (CRP ) Pentru aceasta este necesara cunoasterea parametrilor genetic’ ai caracterelor. Caracterele prezinta 2 parametri genetic :heritabilitatea (h® ) si repetabiltatea(R ) erlabiitatea reprezinta raportl dite varianta valori de ameliorare si varianta fenotipica, Arata de fapt cat % din diferentle fenotipice existente inte indivizi pentra un caracter se datoreaza diferentelor prin valoare de ameliorae, Arata in ce masura un caracter este mostent de descendent. eritabilitatea este o caracteristca pentru fiecare caracter si pentru fiecare populatie in anumite conditii de mediu, Exemple : pentru cantitatea de lapte h? = 0,2 ~ 0,3 ( adica A = 20 ~ 30 % ), pentru Samarul de oua hi= 0.2--0,25 , pentru cantata de lana 0,4 , pentru greutatea vie 0,304 ,pentra procentul Je arasime din lapte 0,5-0,6." fh face parte din toate formulele de predict a valori de ameliorare si reprezina precizia predict W=Va Ve ‘Repetabilitatea : unele performante se pot masura de mai multe ori in viata unui individ Repetablitaca reprezinta de fapt o corelatie intre performantele care se repeta in viata unui individ. Ca ‘valoare este ceva mai mare decat b?. R= (Vo+ Vw) Ve |A. Predictia valorii de ameliorare prin procedee BLP ( Best Linear Prediction ): prima capa a selectici este predietia valorii de ametforare a candidatilor la selectic ( valoarea de ameliorare este Criteriul ideal de alegere al animaletor pentru reproductie , pentru descendenta , ea gasindu-se si in gameti). 1. Predictia valorii de ameliorare pe performante proprii 1. O singura performanta masurata pentru un caracter : se pomeste de la performanta ca ssursa de informatie fenotipica ( numai ea poate fi masurata ) iar trecerea de Ia performanta la valoarea de ameliorate se face cu. ajutorul heritabilitaii care are functie de regresie a valorii de ameliorare fata de performanta. = Dap bh? = precizia predictiet Performantele se exprima intotdeauna ca abatere de la performanta media a grupului de ccontemporani. "aceasta formula este cea mai generala formula a predictiei lui A cand indivizii au singura performanta masurata pentru un caracter si apartine aceluiasi grup de contemporani "). Mai multe performante masurate pentru un caracter : in acest caz heritabilitatea unica ( 12) se inlocuieste cu heritabilitatea medie sau multipla_( i'n ) si performanta unica ( P ) se inlocuieste cu performanta medie ( Pr) hy > he ae 1 (m-DR bap: P => A= (P=Pc) 1 de performante participante la medie R—repetabilitatea caracterului Raportul reprezinta castigul de precizie obtinut prin repetarea controlulutAxhin (Par Pe) Ach?>_m___-(Pn-Pe) 1 (aR 3. Indivisiiprovin din ferme diferite ( vanwati ~ cumparar ): totdeauna compararea se face in cadrl fermet care cumpara (comparare prin calcul. Valoarea de ameliorare pentru ferma care vinde are 2 component: se tine cont side diferentele geneticeexistente intr ferme. ‘Exempla; ferma A eumpara din ferma B Age (Pa—Pad Ap =h? (Pp—Pa)+ hid (Pa ~ Pa) critbiltatea diferentci genetice dintre ferme 105--0,15 ( cand fermele schimba freevent reproducator inte ele) (0.2 (cand se compara rase diferite ) 11 Preditia valor de ameliorate pe performantele rudelor se apeleaza la performantele rudelor in? situatt a Caractere limitate de sex ( cantitate de lapte , nr de oua , prolificitate ). b. Cand caracterele ra se pot masura pe animalul viu ( caractere legate de calitatea cateast 1. Performantele ascendentilor (mama , bana , strabunia }: “A-O singura performanta masurata A=r-t? (Pa—Per) R= coefcientul de inrudire inte individu aprecat si ada P,= performantarudei ‘P,.= performanta contemporanilor rudei B. Mai multe performante masurte pentru un caracter Aach_m__ -(Pr-Por) im DR 2. Performantele rudelorcolaterale (suror,semisuroti,amestec de suri si semisuror: A= __otht_-(Pa-Por) 1+ (n-l)t ne nr de rude f= coeficientul de inrudire intre individul apreciat si rude ( 0,5 pentru surori 0,25 pentru semisurori, 0.27 pentru amestec de surori si semisurori ) {= coeficientul de asemanare fenotipica intre performantele rudelor terhte? ‘r= coeficientul de inrudire a rudelor intre ele (0,5 pentru surori , 0,25 pentru semisurori , 0,27 ‘amestee de surori si semisurori )2 = corelatia de mediu comun ; de regula rudele beneficieaza de acelasi mediu si ca urmare se face abstractie de el in formula ( ¢* = 0). 3, Performantele descendentilor ( selectia taurilor pentru cantiatea de lapte pe baza performantei ‘media flicelor ) 05-1 _(Po~ Per) T(0-1y0.25% nearde fiice 0, 5 = inrudiea inte taur si fice (0.25 = inruditeafiicelor unui taur inte ele (iicete unui taur sunt semisurori) TB. Predictia valorii de ameliorare prin metodologia BLUP ( cei mai buni_ predictor Jiniari nedeplasati) : este 0 metodologie foarte modema care permite evaluarea genetica a indivizilor pe ‘baza mai multor surse de informatie Modelul liniar poate fi sers astfel +8F¢) ‘performanta descendentulu j care apartiene reproducatoralut i a populatiei generala pentru toate observatile fectul reproducatorulu i “fovtul recidual sau efectul eroare determinat de descendentul j care apartine reprodueatorulut Ipotezele in care acest model este valabil sunt PNY Tprodueatori constitu 0 proba extrasa 1a intamplare din aceeasi populatie neselectionats si neconsangvinizata = reproducatorii nu sunt inruditiintre ei | Gimperecherile au Toc Ja intamplare side la ficcare femela se testeaza un singur descendent 7 nedia si varianta genetica a populatiei raman constante de la 0 generatie la alta C. Predictia capacitatii reale de reproductie (CRP ) : CRP reprezinta performanta neafeetata de rmediu special sau valoarea genotipica + deviatia de mediu general. CRP reprezinta cea mai probabila performanta vitoare a indivizilor cand sunt pusi in aceleasi conditii de mediu general ‘Este crteriul ideal de alegere al animalelor pentru productiile vitoare, pentru exploatarile viitoare G+M, Se predicteaza numai pe performante prope 1. O singura performanata masurata pentru un caracter: se pornest tot dela performanta ca sursa de informatie fenotipica iar legatura dintre performanta si CRP se face cu ajutorul repetabiitait care are functic de regresie a CRP fata de performanta bene, CRP =B cx. e°P cRP = R(P-Po) 2. Mai multe performante masurate pentru un caracter : repetabititatea unica ( R ) se inlocuieste cu tepetabilittea media ( Rq). Performanta unica ( P ) se inlocuieste eu performanta medi (Pm )CRP = Ra (Prn—Pe) CRP=R(_m_)(Pa-Po) iFn-DR Factor de care depinde rspunsul anual al selectei ‘A. Intervalul de generatie (T_) reprezinta varsta medie a parintilor la data cand sunt fatati descendenti lor retinuti pentru reproduetie, Datorita faptului ca intr-o populatie sunt atat masculi cat si femele , care la randul lor vor avea fiecare atat fi cat si flice , intervalul de generatie mediu / populatie este media aritmetica a celor 4 cai de realizare a li Masculi (ati ): - fi (tati) , Try = varsta medie a tatilor cand dau tat (fi) = fiice ( mame ) , Tr = Varsta medie a tatilor cand dau mame (fiice ) Femelele ( mame ): ~ fi (tati) , Tyr = varsta medie a mamelor cand dau tati (fii) * fiice ( mame ) , Tyas = varsta medie a mamelor cand dau mame (fiice ) Te Trt Tot Tart Th 4 Factorii de care depinde intervalul de generatie 1 Varsta nasteriiprimului produs : cu cat specia este mai tardiva cu atat intervalul de generate este mai mare ( EX + cabaline ~ varsta nastrii primului produs 5 ~ 6 ani => T= 10 = 12 ani » {urine _ varsta nasterii primului produs 27 luni => T = 4- 5 ani , ovine ~ varsta nasterit primului produs 24 luni _>T=-3 —4 ani, suine —varsta nasterii primului produs 1 an => T= 1 ~2,5 ani , pasari T= 1 an ) 2. 'Natalitatea populatiei ( numarul de produsi fatati Ia 100 femele montate ) : la speciile cu natalitate mica ( cabaline , taurine ) nu se poate reduce intervalul de generatie . Parghia principala prin care omul reduce intervalul de generatie este durata medie de exploatare la reproductic ( d ) . La aveste Speci mu se poate reduce durata medie de exploatae la reproduetie inplict intervalul de generatie pentru ca nu se pot obtine suficienti descendenti pentru inlocuirea generatiei parentale, 3 ‘Mortalitatea si reforma de necesitate la tineret : daca acestea sunt mari la specie cu natalitate mica , nu se poate reduce durata medie de exploatare la reproduetie , implicit intervalul de generatie. 4. Durata medie de exploatare la reproductie ( d) : daca durata medie de exploatare Ia reproductie este mica => interval de generatie mic => raspuns anual al selectiei mare ( 4 G > ). ‘Durata de exploatare la reproductie mica la speciile cu natalitate mica inseamna candidati putini la selectie => proportie de retinere mare => intensitatea selectiei mica ceea ce face ca progresul genetic sa fle mic. Ca urmare apare © contradictie permanenta intre intensitatea selectici si intervalul de generatic , ccontradictie din care se iese numai prin calcule de optimizare. B. Diferentialul sau diferenta de selectic ('S_); reprezinta superioritatea performantei medit @ retinutilor fata de performanta medie a candidatilor, in aceleasi conditi de mediu. a XeDiferentialul de selectic poate fi masurat sau estimat. Atunci cand este masurat se exprima in valori conerete ( kg , em , m etc ) si are marele neajuns ca se cunoaste foarte tarziu dupa ce totiretinutii si ccandidatii dintr-o serie au dat performantele lor. La speciile cu generatii suprapuse aceasta poate dura foarte multi ani Diferentialul de selectie poate fi exprimat inainte de a avea loc selectia pe baza intensitati selectiet (i). Intensitatea selectiei reprezinta diferentialul de selectie exprimat in deviatii standard . Ea se citeste direct din tabele care sunt intocmite pe baza proportici de retineri (p ) ies .eciteste din tabel pe baza p = numar animale retinute rnumar animale candidate jeviatia standard Cai de erestere a variatie’ genetice intr-o populatie a. Mutatia , imigratia , recombinarile ~ trebuie late masuri de reduce a variatiei de mediv. ‘care poate masca variatia genetica b._ Cresterea numarului de candidati la selectie care poate spori sansa de aparitie « cat mai ‘multor combinatii genetice 1. Intensitatea selectiei care Ja randul ei depinde de proportia la retineri fiind invers proportionale . La speciile cu natalitate mica sunt candidati putini la selectie , deci proportia de retineri este ‘mare , iar intensitatea selectiei mica. Factorii de care depinde proportia de retineri Natalitaten populatied: la speciile cu natalitate mare => candidati mult la selectie => proportie de retineri mica => intensitatea selectiei mare => raspuns anual al selectiei mare. a 7 b. Raportul de sexe : conform raportului de sexe , numarul de masculi retinuti este < decat al femelelor => intensitatea selectiet lor este mai mare de aceea principala cale de realizare a progresului ‘genetic prin ameliorare este prin masculi Titensitatea selectiei lor poate creste foarte mult prin folosirea insamantarilorartificiale. c, Mortalitatea si reforma de necesitate la tineret : daca acestea sunt mari va creste proportia de retineri => scade intensitatea selectiei => scade raspunsul la selecte. 4. Durata medie de exploatare la reproductie : daca durata medie de exploatare la reproductie ‘este mare : ~ reste numarul candidatilor la selectie => seade proportia de retineri => creste intensitatea selectiei => creste raspunsul la selectie AG. ~ durata de exploatare la reproductie mare => interval de generatie mare => raspunsul la selectie ric ( numitorulfractiei ) , de aceea apare necesar efectuarea unor calcule de optimizare pentru raportul. Procizia selectiei Ch? Depinde de precizia cu care a fost predictata valoarea de ameliorare a candidatilor la selectie si reprezinta raportul dintre varianta valorii de ameliorare si varitita fenotipica Precizia selectiei este a Pe performante propri * ti eand indivizi au o singura performanta masurata pentru un caracter 2 iim= hP_-m cand indivizii au mai multe performante medi masurate pentru iim-DR un caracter b. Performanta rudelor: = ascendenti: ch’ sich’m = colaterali si descendent: __nh? nly Factorii de care depinde precizia sclectici 1. Durata medie de exploatare la reproductie (d ) : daca aceasta este mare => precizia va fi ‘mare pentru ca se pot face mai multe controale ale performantelor indivizilor ( adica h’m > b’ ‘Numarul de rude carora li se masoara performantele are importanta in cazul selectici famitiale + ‘numarul mare de ride , precizie mai mare comparativ cu 0 singura ruda ( e mai precisa selectia pe colaterali si descendenti pentru ea sunt mai multe rude. Selecta pe performante prop Este selectia indivizilor pe baza predctei valorii de ameliorare « candidatlor si clasarea Torin functie de performantele proprii exprimate ca abatere de la performanta medic a contemporanilor ( pe performanta propre (P--Pe) - Aceasta metoda de selectie se mai numesteindividuala pent ca individal Eonstituie obiecticul selected si se numeste si masala atunci cand se face fara individuaizare si inregstrarea performanteor. Selectia pe performante propri se aplica la 1. Caractere nelimiate de sex 2) Caractere caren impun sacrficarea animalelor pentru a le masura 3. Caractere cu heritabilitate mare ( h’ > 0.25) 4, ‘Atunei cand indivizit populatiei beneficiaza de accleasiconditt de medi , deci nu exista corelatie de mediu comun intre ei (c? = 0 ). Aceasta metoda nu este recomandabila ca eficienta economica Si genetica pentru caractrele care se masoara tarziv in vata animalelor tapeleselectei pe performante proprit 1 Individualizarea animalelor , controlul si inregistratea performantelor care intra in obiectivul selectiei - 2 Predictia valorii de ameliorare a candidatilor la selectie si clasarea lor pe aceasta baza Precizia selectiei pe perforamante proprii este a,b, cand indivizii au o singura performanta masurata pentru un singur caracter b. bg, cand indivizii au mai multe performante masurate pentru un caracter him m O-DR Repartita tineretului candidat la selectie obtinut in urma clasari este urmatoarea : Retinuti sau selectionati», Respinsi (reformati sau eliminati ) Selectia pe performante proprii are 2 forme : 'A. Selectie pe performante proprii cu individualizare si inregistrarea performantelor : se aplica pentru ameliorarea cantitati de lana la ovine si a greutatii vii la oi , porei , gaini , curci , rate , gaste etc, Pentru grewtatea vie varsta la care se face selectia este = 6-7 saptamani la gaini + 12-14 saptamani la cure’ = 4-6huila = 154~ 180 zile la porei Pentru cantitatea de lana selectia se face 1a 400 de zile ( tarziu ). In aceasta situatie selectia pe performante proprii este asociata cu sclectia pe ascendenti , astfel ca in cadrul efectivului matea se nominalizeaza ( se alege ) un nucleu de prasila ( femele si masculi de reproductie ) si numai descendentti ‘acestora vor candida la selectie B, Selectia pe performante proprii fara individualizare si inregistrare a performantelor ( masala ): se practica in fermele mari de exploatare pentru lana si carne din Australia si Rusia . Btape 1, Gruparea fatarilor pentru a obtine grupe mari de contemporani 2, Formarea grupelor de contemporani : acestea trebuie sa fie suficient de numeroase pentru a asigura o oarecare intensitate a selectici 3. Controlul subiectiv sau obiectiv al caracterului la data fixata si clasarea in acel moment in + selectionati = reformati Sclectia intrafamiliala Este selectia indivizilor pe baza_performantelor lor proprii exprimate ca abatere de la performanta ‘medie e familiei (( P-P;) — selectia intrafamiliala ). Se aplica atunci cand familille nu pot fi amestecate pentru ca fiecare familie a beneficiat de conditii de mediu diferite . deci exista corelatie de medi comun intre familii (c? #0), ‘Se judeca separat fiecare familie alegandu-se cei mai buni indivizi din ea. Se aplica la caractere 1 Nelimitate de sex 2. Caractere eare nu impun sacrificarea animalelor pentru a le masura 3. Caractere cu heritabilitate mare (h? > 0,25) 4. Familiile beneficiaza de conditii de mediu diferite , deci corelatia de mediu comun este diferita de 0 Practic se aplica in populatii mici , nu atat pentru progres genetic cat mai ales pentru evitarea consangvinizari, Este urmata totdeauna de incrucisare rotativa interfamiliala ‘Aceasta metoda de selectie are 2 forme : ‘A. Selectia intrafamiliala in herghelii : hergheliile sunt ferme de elita mici formate din aproximativ 40 ~ 100 iepe si 4 — 10 armasari. Sub aspectul costului aceasta metoda de selectie este mai ‘scumpa decat selectia pe performante proprii pentru ea impune controlul montelor si al fatarilor si inregistrarea originii in egistrul genealogic de herghelie. Efectivul matca se imparte in atatea grupe cati armasari sunt ( fiecare grupa are 10 iepe si un armasar ), Fiecare armasar reformat dintt-o grupa este inlocuit printr-unul din fii sai (selectie intrafamiliala), Femelele candidate Ja selectie dintr-o grupa inlocuiese reforma acestora in grupa vecina ( inerucisare rotativa interfamiliala ) B. Sclectie intrafamiliala jn_liniile pateme de curei_. fara individualizare . controlul si jnregistrarea performantelor: 0 astfel de linie este formata din 80 ~ 100 femele si 5 ~ 20 masculi Femelele vor fi impartite in 4 — 5 grupe astfel ca in propriul grup pot fi inlocuiti ori masculii reformati ori femelele reformate , celalat sex inlocuind reforma in grupa veeina. ‘Selectia interfamiliala ({amiliala propriu-zisa Este selectia famililor Iuate ca intreg ( surori, semisuroti, amestec ) pe baza performantelor lor medii exprimate ca abetere de la performanta medie a contemporanilor. ( ( P's -P'. ) — selectie interfamiliala) Se retin sau se resping de la reproductie familiile luate ca intreg , facandu-se abstractie de performantele individuale , desi acestea se cunose. Se aplica la caractere = nelimitate de sex = care nu impun sacrificarea animalelor pentru a le masura = caractere cu heritabilitate mica (h” <0,25 ) = atunei cand famille beneficiaza de aceleasi conditii de mediu ( c= 0) In cazul acestei metode de selectie intervine 0 contradictie intre precizia selectiei ( determinata de ‘marimea familiilor la testare ) si intensitatea selectiei ( determinata de numarul de familii care intra la testare [Exemplu familii mari la testare inseamna : ‘2. Multi indivizi in familie carora li se masoara performantele ~> precizie mare ( h? > ) rezulta AG>. b. _Putine in spatiul de testare —> proportia de retineri mare ( p ) rezulta intensitatea selectiet mica (i) rezulta AG= ‘Aceasta contradictie a fost rezolvata de catre Robertson care a elaborat marimea optima a famili la testare (n). n= 05607, sie 0,56 = constanta T= spatiul de testare = numarul minim de familii din care se retin masculii pentru evitatarea consangvinizarii In forma ei pura aceasta metoda se aplica rar , se aplica totusi in selectia gainilor pentru numarut de oua fara evidenta originii. Cocosii si gainile repartizate conform raportului de sexe , se crese separat in boxe dar in aceeasi sala (c =0 ), Ouale se recolteaza separat de la fiecare familie , se incubeaza separat , tineretul femel este crescut separat si intra in testare pentru numarul de oua la 20 de saptamani si iese la 40 de saptamani. Selectia combinata Este cea mai eficienta metoda de selectie pentru caractere nelimitate de sex si care nu impun sactificarea animalelor pentru a le masura. Se aplica la caractere cu heritabilitate mica si mijlocie si atunci ‘cand indivizii populatiei beneficiaza de aceleasi conditii de mediu (c” = 0) ‘Selectia combinata este alegerea indivizilor pe baza predictiei valorii de ameliorare a lor in finctie de performantele proprii exprimate ca abatere de La performanta medie a familiei ( selectie intrafamiliala ) sipe baza performantelor medii ale familiei exprimate ca abatete de la performanta medie a contemporanitor ( selectic interfamiliala). Criteriul acestei metode de selectie il constituie inditele selectiei combinate (1 ) care insumeaza cstimatul valorii de ameliorare intra si interfamiliale. I= Hates (P~Pr) + Wetman PrP) Lash a simplifieat acest indice si se numesteindicele Lash 15 (P-P.)+w(Pr-Pe) Acest indice de seletie se calculeaza pentru toti candidat la seletie , pe baza valor Ii ci ierarhizandse w= coeficient sau factor de ponderare ( corectie ). El difera de la familie la familie in functie de: t-n_, <1 TH(n-i)t ‘marimea familiei (nr de rude ) —inrudirea medie din familie {= coeficientul de asemanare fenotipica intre performantele rudelor wee “Aceasta metoda se aplica cand nu este corelatie de mediu comun => c* =0 Selectia combinata se aplica 1, Selectia gainilor pentru numarul de oua cu evidenta originii ( existenta cuibarului eapeana in hala) 2. Selectia vierilor si a scroatelor in sistemul englezese de testare pentru spor medi zilnie si cconsum de furaje Sclectia pe rude colater colateral. Este selectia masculilor pe baza performantei medii a famililor de surori, semisurori sau amestec de surori si semisurori , exprimata ca abatere de la performanta medie a contemporanelor lor Este o forma de selectic familiala , in care candidatul ( masculul ) nu are performanta inclusa in ‘media familiei Se aplica la 1. Caractere limitate de sex ( numar de oua , protificitate ) 2, Caractere care impun saerificarea animalelor pentru a le masura ( caractere legate de calitatea carcaei ) 3. Caractere cu heritabilitate mica (h <0,25 ) 4. Atunci cand famille beneficiaza de aceleasi conditii de mediu (c* = 0) Singura metoda de selectie cu care intra in compettic selectia pe colaterali este selectia pe dlescendenti (pentru astel de caractre ). Selectia pe descendentiEste selectia taurilor pentru cantitatea de lapte pe baza performantei medii a fiicelor exprimata ca abatere de la performanta medie a contemporanelor lor . Se aplica atunci cand indivizii bebeficiaza de aceleasi conditii de mediu (c* = 0 ). Prezicia selectiei pe descendenti este: _n-0.5-h* TH(a-ly025h Aceasta metoda de selectie are 2 neajunsur * este tardiva , in sensul ca selectia taurasilor candidati nu poate fi facuta decat dupa cunoasterea performantelorfiicelor lor tinde sa mareasca intervalul de generatic = exista dificultati in interptetarea cauzalitatii progresului genetic realizat intrucat sunt folositi Sub aspectul costului este cea mai scumpa metoda de selectie. Pentru ca taurasii candidati la selectie stau nefolositi la reproductie aproximativ 4 ani , in asteptarea rezultatului testariifiicelor lor. Selectia pe ascendenti Este selectia indivizilor pe baza performantei ascendentilor exprimata ca abatere de la performanta :medie a contemporanilor lor Preiziaselectici pe ascendent este th ‘Conjunctura actuala pledeaza impotrva selectiei pe ascendenti pentru ca performantcle acestora nu sunt eunoscute deo maniera sigura si completa (datele provin din evidente).Totusi se aplica in 2 situati cao preseletie in fermele de elita pentru a fi urmata apoi de o metoda de select cu mult mai precisa. yin fermete de exploatare pentru lana si lapte, cand performantele propri vin tarziu in viata animalelor si nu este eficient pentru o ferma sa intretina tt tineretul nascut pana atunci . In aceasta situatie rmatea se impare int-un nucleu de prasilasiint-un nucleu de productie , Numai descendentii nucleului de prasila vor fi retinuti pentru inlocuirea reformelor (femele si masculi ) in ambele nuclee. Metode de selectie pentru mai multe earactere Exista situati cand in obiectivul selectiei pot intra mai multe caractere. De aceea este necesar = enumerarea caracterelor eare urmeaza a fi ameliorate si nivelul vizat pentru fiecare - directa de ametiorare = gradarea importantei caracterelor Principii in stabilirea obiectivului selectiei atunci cand acesta cuprinde mai multe caractere = 1. Obiectivul selectiei trebuie sa fie clar , precis : caracterele trebuie enuntate exact si pe cat posibil masurabile obiectiv ( cm, g, kg etc) si nu estimate subiectiv. 2. Obiectivul selectiei sa fie constant pe o perioada cat mai lunga de timp . Orice schimbare in obiectivul selectil , determina schimbare si in raspunsul la selectie ( AG). 3. Obiectivul selectiei trebuie sa fie simplu : in sensul ca sa cuprinda numai caractere utile economic ( cantitate de lana , de lapte , ereutate vie , nr de oua etc). CCriterii pentru acceptarea mai multor earactere in obiectivul selectit = 1. Importanta economica relativa a caracterelor ( a ) : catacterele sunt acceptate sau nu in obiectivul selectiei in functie de importanta lor economica . Suma importantei economice pentru fiecare ccaracter trebuie sa fie egala eu I . Ea se exprima in fractii zecimale:2, Meritabilitatea caracterelor (h ) + aceasta determina direct precizia selectiei, care 1a randul ei influienteaza raspunsul anual al selectiei (AG ). De aceea intereseaza ca in obiectivul select sa intre ‘caractere cu heritabilitate mare , pentru ca si precizia selectiet'sa fie mare. 5S" Coreatia genetica intre caractere (ro ) : arata cum modificarea unui caracter poate influicnta sodificareaaltul caracer . In obiectivul selectici este de dorit sa intre caractere independente ( necorelate genet) sau coreate pozitiv. In eazul corelatilor negative, selectie pentru un caracterinseamna selestie indirecta contra celuilalt caracter. Fenomenul de heterozis Reprezinta superiortatea performantei medi a hibrizilor Fr ( Pas ) fata de performanta medic @ populatillor parental: PatPn 2 rectul de heterozis se exprima in fractiizecimale sau in procente fata de media parentala — Pav Bie Han 2 +100 7 2 a baza heterozisului stau interactiunile genetice neaditive : dominanta , supradominanta si cpistzie. Fenomenul se heterozis este opus depresiunii de consangyinizare. Prin imperecheriinrudite are Tee o erestere a homozigotiei ( la heterozis creste heterozigotia ) si se manifesta efectul unor gene ‘nefavorabile astfel ca performanta medie a descendentilor consangvinizati este inferioara performantei ‘medii a parintilor neconsangvinizati ‘La baza fenomenului de heterozis si a depresiunii de consangvinizare stau frecventa genelor si marimea dominantei la locii care controleaza caracterele respective. Vor avea un efect de heterozis mare caracterele 1a care interactiunile genetice neaditive sunt mari . ‘adica caracterele cu heritabilitate mica (caracterele de adaptabilitate: natalitate, viabilitate; caracterele de reproduetie si materne: proificitate, fecunditate fetilitate ) Vor avea un efect de heterozis mijlocit caracterele cu h mijlociu : caracterele de erestere, eantitate de lapte , cantitate de lana , numar de oua ete, ‘Vor avea un efect de heterozis slab sau inexistent caractercle eu h mare : procentul de grasime din lapte , procentul de proteina din lapte , greutatea oului ete Tnteractiumile genetice neaditive se formeaza si se desfac la fiecare generatie. Ca urmare » indivizi superior’ prin heterozis mv transmit bine caracterele lor: ei sunt buni pentru produetie si mu pentru reproductie, Folosirea sistematica a heterozisului presupune existenta unor populati sclectionate special care sa produca continu hibrizi de exploatare.CURS 13 Incrucisari de ameliorare a populatiilor AcIncrucisarea de substituire ( de absorbtie , tranformare , implantare sau granding-up ) : este imperecherea sistematica a femelelor dintr-o populatie locala, precum si a descendentelor acestora, timp de mai multe generatii cu masculi dintr-o populatie imigranta , de regula mai buna cu scopul de a 0 inlocui pe prima cu cea de a doua , de a o transforma radical , de a 0 implanta intr-un mediu nou , dea oridica la nivelul cele perfectionate. Inerucisarea de substituire se aplica in 2 situatii 1. Pentru inlocuirea unei populati locale de regula rasa , mai slab productiva eu o populatie ‘mai perfectionata . Exemplu : Sura de Stepa a fost substituita prin Simmenthal sau Bruna elvetiana ; Rosie Dobrogeana - Friza ; Tigae , Turcana ~ Merinos . 2. Se aplica pentru transmiterea progresului genetic in structura de multiplicare a piramidei ameliorarii , de la fermele de clita la cele de productie. Genofondul fermelor de ‘multiplicare si producti este substiuit prin genofondul fermelor de elita, Dupa 4 generatii de incrucisare de absorbtie exista deja in populatie indivizi care detin toate genele populatiei imigrante. In acest moment se poate sista incrucisarea si se imperecheaza femele si masculi cu acelasi provent de gene imigrante. In continuare se poate actiona numa prin seleetie, Se considera ca in general procesul de absorbtie dureaza 4 ~6 generati Locale(L) —_Imigranti (1) 2(0%D * d'(100% 1) 260% x (100% 1) FCS%~D = — 5(100%1) hers D (100% 1) g 3 93,759% 1 93,75%1 SE SISTEAZA 625% L 6.25%L — INCRUCISAREA FI1=0+100 = S0%I 2 RI= S0+100 = 75% Ri: = prima generatie de reintoarcere la rasa imigranta 2 R2, 154100 = 87,5% 1 2 R3,= 87,5 + 100 2 3.75% 1i Inorcisrca de infzi + este imperechere femelelr dint-o ras local timp deo Bone ao migzenta, dupa cae in generate urmsoare se revin ls mpereshess oo en locla scazanduse procental de gene imigrante pana I nivel ot umes oat st incre si se imperechenza femele si masell ev esas procent de gene imigrante. procent de gem cinarea de infuzie era folosita pentru corectarea unor defece (Ge mumea vnprospatae de singe ,) sau pentru evitarea consangvinizai- Fee ele se floseste pra spi vata genetic in populate se aereciqmate cate wy intat intiun asa numit ,platou genetic » datorta epuizart variabilitati genetice Locale (L) __Imigranti (1) So%1) «(100% 1) (50% 1) * d(O%I) \ Q@s%l) * a SE SISTEAZA INCRUCISAREA nga hsm Be mL pie 0-100 = 8061 rew Sze0= 25%1 _Ri,= prin generated einaree las eae ‘on2s =125%1 . Ineisarea pentru formar. dease_nol de sinteza + este impereceres de nina din populati complementare care vizeaza combinarea lao singure jpopulatie a caracterelor dorite de Fn al multe popula. Populatia nou formata se numeste de inte» a m4 ml poate fi ta 2 san me ivelenta cu nicl una in care a intat in combina. Yn functie de. scp st de populate se pot imagina dfeite scheme de inerucsare (nu exit 0 schema predefinita ). Incrucisarile industriale sau comerciale Atooruisrea simp : este imperecherea inte 2 popuatit eu seopul obtnei| Nbriior FL es exploatare Hibrizi nu mai sunt tint si flosit la reproduce. Ss oe Pent orrea ganilorouatoae in sstemele serafntenive ca rasa matema,Lephor Jr A TSS pateme pot fi foloste Rhode Island sau New Hampshire~ in efectivele de vaci de lapte cu natalitate normala ( 80 % ) , 20 ~ 30 % din vaci se pot jmperechea ( insamanta ) cu tauri din rase de care in scopul obtineriitineretului taurin pentru ‘came. Exemple ; Hereford , Charolaise , Aberdeen Angus ~rase de came. oe efectivele de ovine cu prolificitate 100% , 40 ~ 50 % din oi se pot imperechea cu berbeci tase de came ( Oxford , Suffolk ) in scopul obtinerii mieilor pentru ingrasat Hibridul simplu beneficiaza numai de efectul propriu de heterozis, nu si de heterozisul mater pentru ca femelele hibride F1 nu sunt folosite la reproductie, B.Incrucisarea dubla 1. Incrucisarea dubla de intoarcere ( back-cross ) : se foloseste pentru amelioarea porcilor pentru exploatare . Femelele hibride FI obtinute prin imperecherea a 2 rase materne se Jmperecheaza cu masculi ce apartin uneia din rasele materne. Se abtin hibrizi dubli de intoareere. (2 Landrace x d Marele Alb) xd Landrace Q(Landrace) x d(Marele Alb) as 50% L 100% 50% MA, 6, —+ Hibrizi dubli de intoarcere 15% 25%MA fect de heterozis al unui hibrid dublu de intoarcere este urmatorul: ~ beneficiaza de heterozis matern ( femele hibride F sunt folosite la eproductie ) 2 efectul propria de heterozis este aproximativ % din celal unui hibrid simplu 2. Incrucisarea ‘ripla : femele hibride FI obtinute din imperecherea a 2 rase materne se imperecheaza cu masculi ce apartin unei a 3 a rase. Se foloseste pentru ameliorarea porcilor pentru came ,oilor pentru carne , gainilor oustoare si curilor pentru came. (GA * dB) x dC gax dB \ x 8 S0%A A 100%C 50% /\ g = Hibrizi trirasiali sau triliniari arr a 25% B 50%‘a La porei : femelele hibride F1 obtinute din imperecherea @ 2 rase mateme ( femele Landrace ‘ri masculi Marele Alb ) se imperecheaza cu mascult'¢e apartin unei a 3-a rasei ( Duroe » Picétrain , Hampshire ) pentru conformatie corporal si caitatea carcasei. Se obtn ase hibrizi trrasiali pt exploatare. b La ovine: oile rustice exploatate pe pasuni de munte (Tigae , Turcana ) se imperecheaza cu berbec! din rase prolifice ( Romanov , Landrace Finkandez.) si se obtin femele hibride FI care se txploateaza pe pasuni de deal si se imperecheaza mai departe cu berbeci din rase de came ( ‘Oxford , Suffolk ) in scopul obtinerii mieilor pentru care care se exploateaza pe pasumni de ses. Acest procedeu se numeste stratificare ecologica. ©. La gaint: hibridul Albo 70 este format din tei lini ale rasei Leghom (triiniar ) . Hibridul Roso 70 este format din 3 lini al rasei Rhode Island (triliniar). 4. La curel: puii de curca pentru came sunt hibrzitrilinasi—broilei tit Inorucisarea ttipla este cea mai eficienta, efectul propriu de heterozis si efectul matem de heterozis sunt maxime % Inerucisarea cvadrupla + este folosita pentru ameliorarea_gsinilor pentru came Femelele hibride FI obtinute din imperecherea a 2 rase mateme se imperecheaza cu masculi hibrizi Fl obtinuti din imperecherea a 2 rase pateme si se obtin hibrizit pentru exploatare tetrarasiali sau tetraliniar Pentru obtinerea puilor de gaina pentru carne se folosese urmatoarcle Tin: Tinii mateme — N si H ale rasei Plymouth Rock alb ( numar mare de oua , fecunditate si fertlitate mare ) linii pateme ~ CY1 si CY2 ale rasei Comish ( pentru calitatea carcasel si conformatie comporala). Linii mateme Linii paterne N H cyl cy2 2 i 3 2 | é g * é 50% N 50% CY1 50% H 50% CY2 2 G+ Hibrizi tetraliniari ( broileri ) 25% N 25% H 25% CY] 25% CY2 Hibridul cvadruplu este mai putin productiv decat cel triplu , el beneficiaza insa si de efectul de heterozis pater. C. Incrucisarea rotativa : efectul de heterozis al unui hibrid rotativ este cel mai mic insa jnorucisarea rotativa are o mare simplitate tehnologica in aplicare, Se foloseste in fermele de cexploatare pentru porci Efectivul de scroafe este impartit in 2,3 sau 4 grupe in functie de numarul raselor din care provin ‘masculii care participa la rotatie . Femelele dintr-un grup se imperecheaza cu vieri ce apartintunei anumite rase primind o marcare de grup distincta. Fiicele unui grup se imperecheaza cu vierii ce apartin rasei cu care se imperecheaza grupul vecin , primind Ia fatare marcarea corespunzatoare, iC 4a & 2 Landrase 3 * PSE tet youn 2 & x g Duroc =