Ecologia Populaiilor - Modele de cretere a populaiei 2015

Modele de cresterea populatiei

Model populational=estimare matematica a modului in care se comporta populaia;
Plecand de la un set de parametrii, se pot face predictii cu privire la populatie;
Sunt folosite pentru a stabili limita de recoltare/colectare.
Creterea populaiilor 2 tipuri de cretere:
A) Creterea exponenial
apare in absenta factorilor limitativi
B) Creterea logistic
apare in prezenta unor factori limitativi
Creterea exponenial
Este cel mai simplu model de crestere;
Previzioneaza rata de crestere sau de scdere a oricarei populatii cand ratele de
crestere/moarte sunt constante in timp;
In modelul exponential, nr. de nateri, mori, procesele de emigrare si imigrare au loc
continuu;
Este o aproximare foarte bun pentru marea majoritate a populatiilor biologice.
Model exponential
N/T=bN-dN
Unde:
-b este rata de nateri per capita;
-d este rata de indivizi mori per capita
-se ignor imigrarea i emigrarea
dN/dT=rN (unde r este rata de crestere instantanee; r=b-d)
Modele matematice-modelul exponential
Porneste de la ideea ca orice populatie poate sa creasca ca nr de indivizi intr-o serie
geometrica
Cand t este mare , ecuatia poate fi aproximata cu o functie exponentiala:
Nt = N0ert
Se pot aproxima 3 modele:
-Populatia scade exponential (r < 0)
-Populatia creste exponential (r > 0)
-Populatia nu se schimba (r = 0)
Modelul exponenial- ipoteze
Reproducere continua
Toate organismele sunt identice (de exemplu nu ia in considerare structura pe varste)
Mediul este constant in timp si spatiu (de exemplu: resursele sunt nelimitate).
Modelul exponential- Aplicatii
Microbiologie (cresterea bacteriilor),
Refacerea populatiilor decimate,
Roirea insectelor,
Cresterea populatiilor la speciile introduse,
Pescuit (predictia dinamicii pestilor).
Cresterea exponeniala a populatiilor (1)
Populatia creste in conditii ideale si fara limitari, cat de repede se poate
In acest caz, se maximizeaza diferenta dintre rata natalitatii si rata mortalitatii

Acest tip de crestere este o caracteristica a populatiei si nu a mediului in care traieste

Astfel, in cele mai multe medii de viata, chiar ideale, populatia nu este capabila sa atinga
maximul de crestere, ci doar sa prezinte o curba de crestere exponential
Cresterea exponenial (2)
Cresterea Exponentiala
Natalitatea excede mortalitatea
Natalitatea si mortalitatea sunt independente de dimensiunea populatiei
Se neglijeaza migratia
Cnd se intampla in natura?
Specii invazive
Habitat uniform
Lipsa pradatorilor
Lipsa bolilor
Arie nelimitata
Cresterea logistica a populaiilor (1) Cresterea exponentiala nu poate dura la nesfarsit- mai
devreme sau mai tarziu populatia isi va atinge limitele in mediul dat = cresterea este logistica
(adic limitata)
Rata de crestere = r
Capacitatea de Suport = K = numarul maxim de indivizi care poate fi sustinut de resursele
date (o asimptota)
Cresterea logistica a populatiilor (2)
Cele mai multe populatii sunt constrinse de limitarea resurselor.
Figura prezinta cresterea exponentiala (verde) si cea logistica (albastru), in care populatia este
intotdeauna mai mica decat cea suportabila K.
Cand populatia este mica prin comparatie cu populatia suportabila (capacitatea de suport)
forma celor doua curbe este practic la fel; altfel spus limitarile nu conteaza la aceste valori
mici
Daca insa numarul indivizilor populatiei se apropie K, curbele se indeparteaza, iar in cazul
cresterii logistice cu cat ne apropiem de K, rata de crestere r scade catre zero
Modelul logistic
Modelul de crestere logistica se bazeaza pe capacitatea de suport
K=capacitatea de suport
N=numarul de indivizi din populatie la un moment de timp;
dN/dT=rmax N(K-N)/K;
Raspuns
Cand N=K, dN/dt=0
De asemenea cand N este mic, dN/dT-aproximativ rmax
Cand N>K populatia scade.
Cresterea logistica a populatiilor (3)
Capacitatea de suport (K)
Populatia subzista pe o cantitate finita de resurse, si pe masura ce populatia se aglomereaza,
fiecare individ are acces la o parte din ce in ce mai redusa a resurselor. In final, exista un
numar limita e indivizi ce sunt suportati de un habitat dat =capacitatea de suport (K)
Definitia capacitatii de suport = dimensiunea maxima stabila pe care un mediu dat o poate
suporta o perioada relativ lunga de timp
Capacitatea de suport- K este o proprietate a mediului respectiv (si nu a populatiei sau
speciei!) si care este variabila in timp, sub influenta modificarii resurselor disponibile pentru
populatia in cauza
Astfel, va exista intotdeauna un numar maxim de indivizi suportabili de catre un mediu dat,
fara ca sa apara o degradare a conditiilor, care sa faca imposibila supravietuirea unui numar
suplimentar de indivizi in acel mediu.

Matematic, aceasta se exprima prin ajungerea la zero a ratei de crestere a populatiei (r)
atunci cand se atinge capacitatea de suport (K) - curba exponentiala de forma literei J se
trasnsforma intr-o curba de forma literei S
Fluctuaiile populaiilor
Erupie un salt numeric urmat de o scdere brusc
Imprevizibil, dar are loc de regul cnd vremea, hrana i condiiile de adpost sunt toate
ideale
Ciclurile populaiilor
Creterea i descreterea populaiilor urmeaz un ciclu multianual
Adesea i relaiile dintre prdtor i prad urmeaz un ciclu, dar nu ntotdeauna
Factori independeni / dependeni de densitate
Factorii fizici cum ar fi vremea imprevizibil, curenii de ap, condiiile limitative din
punct de vedere chimic sau poluarea pot afecta populaia independent de mrimea sa;
Factorii biotici cum ar fi competiia, paraziii sau prdtorii acioneaz adesea ca factori
dependei de densitate (adic sunt mai importani la densiti mai ridicate)
Selectiile populatiilor: K, r Populatiile ideale se pot clasifica in ce priveste ecuatia de
crestere logistica:
Populatii k-selectate (populatii de echilibru)
Cele care maximizeaza si mentin numarul de indivizi pentru capacitatea de suport K
De obicei se intilnesc in medii stabile
Ex: gorilele
Populatii r-selectate (populatii oportuniste)
Cresterea este rapida, dar capacitatea de a mentine un numar mare de indivizi la capacitatea
de suport este scazuta
De obicei in medii instabile
Ex: flora spontana
Populatii k si r selectate r
Maturitate timpurie
Mediu instabil, independent de densitate
Dimensiune redusa a organismului
Speranta de viata redusa
Energia folosita pentru realizarea indivizilor este scazuta
Fiecare individ se produce doar o data
Sunt produsi multi urmasi
Tabele de viata
Procesele ecologice sunt specifice varstei (sau stadiului) organismelor => trebuie analizate
in functie de stadiul din ciclul de viata
Inregistrarea proceselor ecologice pe grupe de varsta = tabele de viata
Tipuri de tabele de viata:
Pe grupe de varsta
Pe stadii (din ciclul de viata)
Tabele de viata (elaborare si interpretare)
Tabele de viata- elaborare
In tabelele de viata se listeaza rata de supravietuire (sau de mortalitate) in functie de varsta
Se poate lista in mod asemanator rata de reproducere in functie de varsta
Din considerente de utilizare ulterioara mai simpla, cel mai des se folosesc tabele de acest
tip pentru femele
In natura mortalitatea si reproducerea depind de mai multi factori: densitatea populatiei,
pradatori etc.
Prin tabelele de viata este ilustrata relatia dintre varsta si rata de supravietuire- prin
interpretare tabelul poate da indicii asupra impactului acestor factori asupra evolutiei
numerice a populatiei

Modul de realizare a unui tabel de viata

1)Numaram indivizii care mor (dispar) la fiecare varsta => exprimam proportia
supravietuitorilor in procente, la fiecare varsta ;
2)Repetam numaratoarea si/sau utilizam esantioane suficient de mari pentru a surprinde o
evolutie medie, probabila a supravietuirii
3)Avand un numar suficient de indivizi numarati, putem exprima rata de mortalitate ca o
probabilitate de a muri (disparea) la o anunmita varsta = tabel de viata
In teoria probabilitatilor, in mod conventional, aceasta probabilitate de supravietuire se
exprima prin numere intre 0 (zero) si 1 (unu)
Ecuatia de conservare a indivizilor (!) Numarul de indivizi intrati in numaratoare=
numarul de indivizi morti (disparuti) + numarul de supravietuitori = > avand rata de
mortalitate putem afla rata de supravietuire si invers
Ipoteza simplificatoare : nu exista migratie !
Varsta, ani (x)
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11

Probabilitatea
de supravietuire la
varsta x (lx)
1.000
0.845
0.824
0.795
0.755
0.699
0.626
0.532
0.418
0.289
0.162
0.060

Tabele de viata pe stadii de viata

Tabelele de viata in functie de stadiul de dezvoltare se alacatuiesc in urmatoarele situatii:
Ciclul de viata este impartit in stadii distincte (de exemplu: ou, larva, pupa si adult la
insecte)
Ratele de supravietuire si de reproducere depind mai mult de stadiul organismului respectiv
decat de varsta calendaristica
Distributia pe varste la un moment dat nu conteaza, este irelevanta
Astfel de tabele se folosesc in special pentru insecte si alte nevertebrate terestre.
Proprietati specifice ale tabelelor de viata pe stadii
Nu exista nici o referinta la timpul calendaristic- acest lucru este foarte util la organisme
poikilotherme.
Ciclul de viata al moliei din exemplu depinde de temperatura dar tabelul de viata alcatuit
este relativ independent de temperatura.
Procesele ce conduc la moarte pot fi individualizate (de exemplu numarul de morti dupa
cauza mortii: pradatori, boli etc) = > relevanta mai mare in ce priveste explicatia biologica a
ciclului de viata respectiv, fata de tabelele pe varste.
Tabel de
viata pe
stadii (la
molieLymantria

Factorul de
mortalitate

Numarul
initial de
insecte

Numarul
de morti

Mortalita Supravietuir
tea (M)
e (s)

Valorile k [ln(s)]

dispar L.)
Stadiul
Ou
Ou
Larve I-III
Larve IV-VI
Larve IV-VI
Larve IV-VI
Prepupe
Pupe
Pupe
Adulti
Adulti femele
TOTAL

Pradatori,
etc.
Paraziti
Dispersie,
etc.
Pradatori,
etc.
Boli
Paraziti
Desiccatie,
etc.
Pradatori
Altele
Sex ratio

450.0

67.5

0.150

0.850

0.1625

382.5
315.0

67.5
157.5

0.176
0.500

0.824
0.500

0.1942
0.6932

157.5

118.1

0.750

0.250

1.3857

39.4
31.5
23.6

7.9
7.9
0.7

0.201
0.251
0.030

0.799
0.749
0.970

0.2238
0.2887
0.0301

22.9
18.3
16.0

4.6
2.3
5.6

0.201
0.126
0.350

0.799
0.874
0.650

0.2242
0.1343
0.4308

10.4
439.6

97.69

0.0231

3.7674

Valorile K (K=-ln s)
Valoarea K este un alt mod de a masura mortalitatea
Valorile K se pot aduna, pe cand valorile M (mortalitatea) si s (supravietuirea) NU!
) !
K (boala + pradatori) = K (boala) + K (pradatori)
Folosind valorile din tabel, se aduna valorile K pentru cei doi factori de mortalitate
Curbele de supravietuire (tipuri)
Curbele de supravietuire (1) Curba de supravietuire de tip I
Unele organisme investesc foarte mult in fiecare noua generatie si ca urmare rata
supravietuirii la varste mici este ridicata
Deoarece indivizii tind sa moara dupa o curba exponentiala, din cauza accidentelor si
pradatorilor, adesea este o buna strategie ca reproducerea sa aiba loc mai degraba la inceputul
vietii decat spre sfarsitul ei.
Asemenea strategie se complica daca fecunditatea individuala creste cu varsta.
Speciile la care maximul de fecunditate se intalneste la inceputul vietii, platesc faptul acesta
prin scaderea capacitatii de a supravietui perioade mai lungi
Curbele de supravietuire (2) Curba de supravietuire tip II
Scaderea este exponentiala, rata mortalitaii fiind egala pentru toate cohortele
Forma curbei pe graficul semilogaritmic este linia dreapta
Indivizii populatiilor care prezinta o astfel de curba nu imbatranesc si se nasc cu toate
caracteristicile unui adult ex. hydra
Indivizii dispar mai ales in accidente sau prinsi de pradatori
Curbele de supravieuire (3) Curba de supravietuire tip III
Organismele investesc putin in noua generatie, rezultind o rata scazuta a supravietuirii la
varste mici, ceea ce se compenseaza prin producerea unui numar ridicat de indivizi
Organismele acestea prezinta o scadere minima a ratei de natalitate cu varsta, daca
supravietuiesc primelor stadii ale vietii
Exemple: broastele testoase marine si copacii
Aceste specii au o rata ridicata a mortalitatii in tinerete dar daca supravietuiesc tineretii, vor
produce cu atat mai multe progenituri cu cat vor trai mai mult