Metode de recuperare pentru copilul si tanarul cu dizabilitati

In informarea din luna decembrie am vorbit despre nevoile copilului cu dizabilitati

respectiv cu C.E.S. Pentru aceasta luna voi continua cu ceea ce se incheia informarea precedenta
si anume ca,dintre nevoile copilului si tanarului cu dizabilitati , amintesc de una dintre cele mai
importante si esentiale nevoi pentru o dezvoltare si aprofundare a deprinderilor persoanelor cu
dizabilitati. Din dorinta de a participa la dezvoltarea armonioasa a copilului respectiv tanarului
cu dizabilitati trebuie ca parintele sa apeleze la paternuri de recuperare. O sa amintesc doua
dintre aceste paternurii de recuperare si anume:
Terapia ocupationala
Terapia ocupationala este un tratament ce se concentreaza in a ajuta oamenii pentru a dobandi
independenta in toate zonele de activitate pe care le desfasoara. Terapia ocupationala ofera
copiilor metode variate, activitati placute, distractive, pentru a imbogati deprinderile cognitive,
fizice si motorii si pentru a spori increderea in sine.
Cu ajutorul terapiei ocupationale, un copil cu probleme in dezvoltare va invata sa interactioneze
cu membrii familiei si sa dezvolte relatii sociale cu alti copii si parteneri de joc.
Caror tipuri de probleme se adreseaza terapia ocupationala?
copii cu probleme senzoriale
copii cu probleme de invatare
copii cu autism
copii cu tulburari de dezvoltare
copii cu tulburari mentale sau de comportament
copii cu probleme fizice si motrice
copii cu boli cronice
Terapeutul poate lucra si pentru dezvoltarea coordonarii motrice fine, cat si a coordonarii dintre
mana si ochi cum ar fi implicarea in jocurile de aruncat la tinta fixa, jocul cu mingea, scrisul.
Terapia ocupationala este necesara atunci cand este afectata performanta in mai multe
domenii:
Abilitati de motricitate fina: miscarea si dexteritatea muschilor mici din maini si degete.
Abilitati de motricitate grosiera: miscarea muschilor mari din brate si picioare.
Abilitati vizuo-motrice: deplasarea unui copil pe baza perceptiei informatiilor vizuale.

 Abilitati oral-motorii:miscarea muschilor din gura, buze, limba si maxilar, incluzand

suptul, muscatel, mestecatul si linsul.
Abilitati de auto-ingrijire: imbracat, hranit si mersul la toaleta.
Integrare senzoriala: abilitatea de a primi, sorta si raspunde la informatiile primite din
mediu.
Abilitati de planificare motorie: abilitatea de a planifica, implementa si imparti secventele
sarcinilor motorii.
Recuperarea prin terapie ocupationala imbraca mai multe forme: terapia prin invatare,
ludoterapia si ergoterapia. Ergoterapia sau activitatile de tip lucrative sunt un mijloc de
exprimare, permitand persoanei sa creeze in realitate ceea ce a vazut, trait sau imaginat.
Activitatile ergoterapeutice implica gandire, planificare, presupunere si alegere, pentru ca la
finalul activitatii, persoana cu handicap sa fie mandra ca a creat o jucarie, un panou decorativ,
sau un obiect util. Acest lucru le da un sentiment revigorant si le confera un simt al realizarii si
increderii in sine, contribuind la structurarea statutului si rolului persoanei, recunoscute din punct
de vedere social.
Activitatile ergoterapeutice cu ajutorul uneltelor, ajuta la dezvoltarea membrelor superioare si
contribuie la progresul capacitatilor de coordonare. In general, prin activitatile de ergoterapie se
obtine progresul si nu regresul personalitatii umane, fie ea cu handicap sau nu.
Obiectivele pentru activitatile de ergoterapie sunt:
dezvoltarea deprinderilor manuale
dezvoltarea respectului fata de rezultatele muncii lor
consolidarea deprinderilor tehnice (ex. taiat, lipit, indoit, bobinat, insurubat si formarea
unor noi deprinderi- impletitul, imbinarea
consolidarea abilitatilor de a finaliza lucrul inceput si disciplina pastrarii materialelor in
ordine
educarea rabdarii, respectarii regulilor, cooperarea cu alte persoane in vederea realizarii
unor lucrari de grup
familiarizarea persoanelor cu dizabilitati cu diferite materiale, pe care incep sa le analizeze
in timp ce le folosesc: forma, marime, culoare, consistenta.
Activitatile ergoterapeutice pun accentul pe reeducarea gestualitatii, a indemanarii, invatarea
unor deprinderi noi, utile, dezvoltarea expresivitatii, readaptarea/ adaptarea la efort. Activitati
ca desenul, pictura, modelajul sunt foarte importante in dezvoltarea proceselor gandirii,
pentru o mai buna coordonare oculara si manuala, pentru dezvoltarea motricitatii fine
(dactilo-pictura si modelaj).