Sensul vieii

n primele paginii ale crii gsim un cuvnt al lui Dr. Leonard Gravriliu care ne
introducere n motenirea dorit a fi lsat de Alfred Adler n cartea sa, un cuvnt care ne spune
ce promova Alfred peste veacuri, comuniunea i solidaritatea ntre oameni n diferite moduri i
diferite medii.
n prefaa crii autorul i contureaz ideea c personalitatea individuvidului pornete din
prima copilrie, unde toi factorii cu care individul interfereaz influeneaz dezvoltarea acestuia
ca persoan i pentru viitor lui n cadrul societii.

Capitolul : OPINIA DESPRE SINE SI DESPRE LUME

n primul capitol al acestei al acestei crii autorul ne ncepe expunerea sa spunndu-ne c
fiecare om secomport in via de parc ar avea o opinie precis cu privire la puterea i
capacitile de care dispune; cu alte cuvinte, el se comport de parc de la inceputul aciunii i-ar
fi clar care sunt dificultile i facilitile cazului dat.
Autorul continua prezentarea analizei asupra copilul rsfat. Copilul rsfat se comport
absolut lafel in anxietatea sa, fie c el se teme de hoi de indat ce mama sa il las singur, fie c
hoii au intrat realmente in cas. Oricare ar fi cazul, el rmane la opinia c fr mama nu poate
tri, chiar dac este contrazis in supoziia sa generatoare de anxietate.
Autorul ne d un exemplul unui avocat ajuns la vrsta de 36 de ani plin de nereuite,
pentru a demonstra eroarea creterii acestuia. Acesta ca i Copil unic, el a fost rzgaiat de mama
sa intr-un mod incredibil. Aceasta il inea pururi sub aripa ei protectoare i a reuit s-i conving,
pe copil i pe tat, c fiul ei va ajunge intr-o zi un brbat cu totul eminent, iar biatul tria cu
aceast idee, care prea s fie confirmat de succesele strlucite obinute la coal.
Ca la majoritatea copiilor rsfai, care nu-i pot refuza nici o dorin, masturbarea infantil a
pus o inspimanttoare stpanire pe dansul i l-a expus de timpuriu batjocurii fetelor de la coal,
care i-au descoperit pcatul tainic. Pe cand fusese copil, din cauza rsfului, se temea de strini
i fugea de ei. Mai tarziu fugea de colegi i colege, reacie care s-a meninut i in profesia sa, dei
intr-o msur mai mic.
Alfred ne d un alt exemplu similar cu cel precedent, este cel al unui brbat de 26 de ani
n care se dezvolt dorina de a domina. El urmrea cu mare gelozie performanele superioare
ale fratelui su mai mare. Fa de mam el a adoptat foarte de timpuriu o atitudine critic,
bizuindu-se in aceasta totdeauna o a doua faz in viaa unui copil! pe tatl su. Antipatia sa
fa de mam s-a extins, curand, ca urmare a unor apucturi insuportabile ale bunicii sale i
ale unei ddace, asupra intregului sex feminin. Ambiia sa de a nu fi dominat de ctre o femeie,
dar de a-i domina pe de alt parte pe brbai, a crescut enorm. El a incercat in toate chipurile s
curme superioritatea fratelui su.
Astfel, o fat, al crei tat este incorect i ii neglijeaz familia, ii dezvolt cu uurin
opinia c toi brbaii sunt la fel, mai ales cand cunoate experiene similare privind un frate,
rude, vecini, ori citete despre acestea prin romane. Dac un copil este expus mai multor

accidente sau imbolnviri, el ii poate forma opinia c lumea este plin de pericole i se va
comporta in consecin. Acelai lucru se poate intampla, cu alte nuane, dac familia este in mod
tradiional anxioas i suspicioas.
Opinia eronat a unui om cu privire la sine i la problemele vieii se lovete, mai devreme
sau mai tarziu, de opoziia ferm a realitii, care cere soluii in sensul sentimentului de
comuniune social. Este limpede, oricum, c opinia" st la baza imaginii despre lume a unui om
i c determin ideile, sentimentele, voina i actele sale.

Capitolul : MIJLOACE I MODALITI PSIHOLOGICE DE

STUDIERE A STILULUI DE VIAT
Psihologia a rmas o tiin inofensiv pan in momentul in care a fost preluat de
filosofie. in ea i in antropologia filosofilor gsim rdcinile cunoaterii tiinifice a omului. in
diferitele incercri de a ordona toate evenimentele intr-o cuprinztoare lege universal nu se
putea ca individul uman s fie trecut cu vederea.
Intr-o er a dezvoltrii tehnice, a luat avant metoda experimental. Cu ajutorul aparatelor
i al chestionarelor intocmite cu grij au fost organizate examinri care trebuiau s ne dea
concluzii asupra funciei simurilor, inteligenei, caracterului i personalitii. Astfel s-a pierdut
viziunea asupra unitii corelative a personalitii i aceasta nu mai putea fi intregit decat prin
deducie.
Teoria ereditii, care i-a fcut apariia mai tarziu, a gsit c este destul s se
demonstreze c posesia capacitilor este suficient i nu utilizarea lor. O renatere a psihologiei
a avut loc o dat cu apariia psihanalizei, care, prin libidoul sexual, l-a inviorat pe carmaciul
atotputernic al destinului omenirii i le-a zugrvit oamenilor in mod scrupulos grozviile
infernului in incontient i pcatul originar in sentimentul de vinovie".
Fiecare epoc cultural ii formeaz acest ideal pe msura ideilor isentimentelor care ii
stau la indeman. Ca i azi, nu putem gsi in trecut nivelul tranzitor al puterii de inelegere
umane decat in instituirea acestui ideal i suntem indreptii s admirm la superlativ aceast
putere deinelegere care, pentru o durat de timp incalculabil, a conceput un ideal statornic al
vieii colective a oamenilor.
Psihologia individual se situeaz cu totul pe terenul evoluiei i, in lumina acesteia, vede
in orice strdanie omeneac o strdanie ctre perfeciune. Tehnica psihologiei individuale de
cercetare a stilului de via are nevoie de aceea, in primul rand, de o cunoatere a problemelor
vieii i a cerinelor acestora fa de individ. Se va dovedi c soluionarea acestor probleme
presupune un anumit grad de sentiment de comuniune social, o racordare la ansamblul vieii, o
capacitate de colaborare i de solidaritate uman.
Sarcina care revine educatorului, cadrului didactic, medicului, duhovnicului este aceea

de a intri sentimentul de comuniune social i, pe aceast cale, curajul de a exista, prin

contientizarea cauzelor eecului, prin dezvluirea opiniei incorecte, a sensului eronat al vieii pe
care individul l-a substituit, aa incat el s-i explice sensul pe care viaa l-a dat oamenilor.
Aceast sarcin nu poate fi indeplinit decat dac dispunem de o cunoatere in detaliu a
problemelor vieii i dac inelegem influena scderii sentimentului de comuniune social in
complexele de inferioritate i de superioritate, precum i in toate tipurile de eec uman. Tot aa,
este nevoie de mult experien referitoare la fiecare imprejurare i situaie care, probabil in
copilrie, a impiedicat dezvoltarea sentimentului de comuniune social.

Capitolul : IMPERATIVELE VIEII

Am ajuns aici la un punct unde psihologia individual vine in contact cu sociologia. Este
imposibil s dobandim o judecat corect asupra individului dac nu cunoatem structura
problemelor sale de via i imperativele generate de acestea.
Autorul struie asupra subordonrii tuturor problemelor la trei mari probleme: viaa in
societate, munca i iubirea. intreg comportamentul nostru fa de aceste trei probleme este
rspunsul pe care noi il dm acestora in virtutea stilului nostru de via. Deoarece ele sunt strans
legate intre ele i dat fiind faptul c toate trei problemele necesit pentru rezolvarea lor corect o
puternic doz de sentiment de comuniune social, este de ineles c stilul de via al fiecrui om
se reflect mai mult sau mai puin clar in atitudinea fa de cele trei probleme.
La rezolvarea acestor trei probleme principale intesc toate celelalte probleme, fie c este
vorba de prietenie, camaraderie, interesul fa de localitatea de batin i ar, fa de popor i
omenire, fie de bunele maniere, de acceptarea unei funcii culturale, de pregtirea pentru
cooperare in joc, la coal, in ucenicie , de respectul i preuirea pentru cellalt sex, de
pregtirea fizic i intelectual necesar rezolvrii tuturor acestor probleme, precum i de
alegerea unui partener sexual.
Se poate spune c puterea creatoare a copilului este capabil s depeasc, mai bine sau
mai ru, cele trei pacoste (Brden) din prima copilrie. Orice succes sau eec depinde de stilul de
via, de opinia pe care omul i-o face despre viaa sa, opinie de cele mai multe ori
necontientizat.
Indiscutabil c i reuita la invtur depinde in primul rand de sentimentul de
comuniune social al copilului i c acest sentiment ne poate da o idee despre viitoarea sa
integrare in societate. Problema prieteniei, atat de important pentru viaa colectiv de mai tarziu,
aceea a camaraderiei, cu toate trsturile de caracter in mod necesar legate de ea, fidelitatea,
onestitatea, inclinaia spre conlucrare, interesul pentru stat, popor i umanitate sunt incorporate in
viaa colar i necesit o cultivare competent.
Pubertatea, o alt problem vital, este privit de ctre muli ca un mister de neptruns.
Dar i in aceast perioad nu gsim decat ceea ce mai inainte dormita in copil. Au loc delicte de
tot felul, din nou mai lesne de fptuit de ctre copiii rsfai, deoarece acetia, obinuii cu

satisfacerea imediat a poftelor lor, nu pot rezista decat cu greu unei tentaii oarecare. Asemenea
fete i biei cad cu uurin victime mgulirii sau unei gadilri a vanitii lor.
Scoara terestr pe care trim oblig umanitatea la munc i la diviziunea muncii.
Sentimentul de comuniune social se cizeleaz aici sub forma colaborrii in folosul celorlali.
Omul social (der Gemeinschaftsmensch) nu se va indoi niciodat c fiecare este rspltit dup
munca sa i c exploatarea vieii i muncii altuia nu poate favoriza niciodat bunstarea omenirii.
O ultim suferin: teama de btranee i de moarte. Acestea nu-l vor infricoa pe cel care
este sigur de imortalitatea sa in chipul copiilor si i in recunoaterea contribuiei sale la
dezvoltarea civilizaiei.

Capitolul : PROBLEMA RAPORTULUI CORP-SUFLET

Miraculoasa oper a evoluiei apare in modul in care corpul se strduiete in permanen
s conserve, s intregeasc i s substituie in acelai timp toate componentele de importan
vital. Coagularea sangelui, garantarea in linii mari a metabolismului apei, zahrului, calciului,
albuminelor, regenerarea sangelui i a esuturilor, aciunea coordonat a glandelor endocrine sunt
produse ale evoluiei i demonstreaz puterea de rezisten a organismului in faa nocivitilor
din exterior. Meninerea i creterea acestei puteri de rezisten este consecina unui vast amestec
de sange, datorit cruia defectele sunt diminuate, iar avantajele pot fi reinute i amplificate.
Socializarea oamenilor, colectivitatea au intervenit i in aceast privin in mod benefic.
Excluderea incestului nu a fost, prin urmare, cu totul de la sine ineleas in aspiraia ctre
colectivitate (Streben nach Gemeinschaft).
Echilibrul psihic este in permanen ameninat. in aspiraia sa ctre perfeciune omul este
mereu pus in micare pe plan psihic i sesizeaz fragilitatea sa fa de elul desvaririi. Numai
sentimentul de a fi atins un nivel satisfctor in strdania de a sui ii poate da sentimentul linitii,
al valorii, al fericirii. in clipa urmtoare elul su il impinge i mai departe.
Fr viziunea psihologiei individuale, individul insui abia dac ne poate spune clar unde
duce drumul su. Adesea ne spune contrariul. C i corpul se supune ins cu totul acestei legi de
micare ne-o arat sensul funciilor sale, un limbaj de cele mai multe ori mai expresiv decat cel
verbal, dar oricum un limbaj al corpului, pe care l-am numit dialect al organelor. Un copil, de
exemplu, care are un comportament obedient, dar care ud noaptea patul, d prin aceasta clar de
ineles c nu vrea s se supun civilizaiei instituite. Un brbat care se pretinde curajos i care
poate chiar crede in curajul su, arat prin tremuratul lui i prin palpitaii c i-a pierdut
cumptul.

Capitolul : FORMA CORPORAL, DINAMIC SI

CARACTER
Va trebui s lum aici in considerare cele trei fenomene forma corporal, dinamica
(Bewegung) i caracterul , aa cum apar ele la om, potrivit valorii pe care o au i sensului pe
care ni-l dezvluie.
Forma organelor umane, precum i forma exterioar a omului se gsesc intr-o
aproximativ concordan cu modul de via i ele ii datoreaz schema lor fundamental
procesului de adaptare la condiiile exterioare, care sunt stabile pentru perioade indelungate. La
aceast dezvoltare a formei umane fundamentale acioneaz, desigur, un numr de ali factori,
din care a dori s-i reliefez pe urmtorii:
-

Dispariia anumitor variante, legea adaptrii organice, ci i formele eronate ale modului

de via care au apsat considerabil asupra colectivitilor mai mari sau mai mici.
Selecia sexual. Aceasta pare a se efectua ca urmare a dezvoltrii civilizaiei i a sporirii

contactelor.
Corelaia organelor. Acestea sunt corelate intre ele i cu glandele endocrine (tiroida,
glandele sexuale, suprarenalele, hipofiza), ca intr-un fel de alian secret, putandu-se
intrajutora sau putandu-i duna reciproc.

Autoul ne d aici o serie de contrariei explicate: Ochiul uor miop, cu structura sa in

extensiune, este de cele mai multe ori un avantaj neindoielnic in civilizaia noastr orientat spre
lucrul de migal, deoarece este aproape exclus o obosire a ochiului. Cei aproape 40 la sut
stangaci sunt cu siguran dezavantajai intr-o civilizaie a dreptacilor. Cu toate acestea, printre
cei mai buni desenatori i pictori, printre cei mai indemanatici gsim un numr surprinztor de
mare de stangaci care, cu mana dreapt mai bine antrenat, produc capodopere.
Poate c fiecare dintre noi poart in sine o imagine ideal a formei umane i ii msoar pe
ceilali dup acest etalon. De fapt, in via nu ne vom putea lipsi niciodat de necesitatea
deduciei. Luand in considerare neobinuita similitudine a unor astfel de impresii, dup care noi
ne reprezentm oamenii ca fiind zgarcii, binevoitori, rutcioi i criminali, in pofida tuturor
indoielilor justificate, nu putem respinge faptul c acolo unde inteligena noastr cumpnete in
tain, ea consider forma prin prisma coninutului acesteia.

Psihologia individual a incercat s elaboreze tiinific teoria sensului micrilor

expresive. Dou elemente din interiorul acestora, in variaiile lor nenumrate, faciliteaz o
interpretare. Unul prinde contur din prima copilrie i const din imboldul de a trece de la o
situaie de insuficien la una de efort intru biruin, de a gsi calea care duce de la sentimentul
de inferioritate la superioritate, la rezolvarea tensiunii. Cellalt factor ne deschide o perspectiv
asupra interesului social al celui care acioneaz, asupra gradului sau carenelor strii sale de
pregtire pentru colaborarea cu semenii.
Astfel cunoaterea omului dup form devine posibil, dac recunoatem in ea micarea
modelat

Capitolul : COMPLEXUL DE INFERIORITATE

Alfred Adler susine c a fi om inseamn a te simi inferior.
Corpul uman este in mod vdit construit dup principiul securitii. Meltzer s-a referit la
acest principiu al securitii. Un organ lezat este inlocuit de un altul, un organ lezat produce de la
sine o energie compensatoare . Orice organ poate realiza mai mult decat trebuie s realizeze la o
solicitare normal, un organ suplinete adesea mai multe funcii vitale etc. Viaa, care este
prescris legii autoconservrii, are de asemenea puterea i capacitatea de a o realiza, pornind de
la dezvoltarea sa biologic. Diviziunea in copii i generaii tinere nu este decat o parte a acestei
securiti a vieii.
Aa cum sugarul ii trdeaz prin micrile sale sentimentul de insuficien, strdania
permanent spre perfecionare i spre rezolvarea cerinelor vieii, aa trebuie s considerm i
micarea istoric a umanitii ca pe o istorie a sentimentului de inferioritate i a incercrilor
de rezolvare a acesteia.
Sentimentul de inferioritate domin viaa psihic i se las clar sesizat in
sentimentul de imperfeciune, de neimplinire i in permanentele nzuine ale oamenilor i
umanitii.
Fiecare din miile de probleme ale zilei, ale vieii il pune pe individ in poziie de pregtire pentru
atac. Fiecare micare este un pas de la neimplinire la implinire. Avand in vedere numrul enorm
de oameni rsfai i dezamgii, s nu ne mire faptul c oamenii lipsii de spirit critic, din toate
pturile sociale, crediteaz aceast viziune asupra vieii psihice a celor rsfai i de aceea grav
dezamgii, care niciodat nu au destul, considerand-o o teorie fundamental a vieii psihice.
Insuficienta pregtire pentru problemele vieii este intotdeauna rezultatul carenei
sentimentului de comuniune social, indiferent de numele dat acestui sentiment: solidaritate,
cooperare, umanism sau Eu ideal. Aceast pregtire deficient este aceea care, in faa
problemelor sau in mijlocul acestora, genereaz nenumrate forme de expresie ale inferioritii
somatice i psihice i ale insecuritii. Sentimentul de inferioritate al unui individ se poate
manifesta i prin direcia drumului su, vorbind despre marea distan luat fa de problemele
vieii, despre opriri i despre izolare.