Privire comparativa intre actul administrativ si celelalte acte juridice

1. actul administrativ se deosebeste de actul civil prin urmatoarele :

a) actul administrativ provine de la o autoritate publica fiind investit cu regim de autoritate publica in timp ce actul civil este supus regimului de drept
comun.
b) actul administrativ este supus regimului de drept public iar in completarea dispozitiilor legale administrative se aplica dispozitiile dreptului comun. Actul
de drept civil se supune direct codului civil.
c) actul administrativ se bucura de prezumtia de autenticitate in timp ce actele civile se bucura de aceasta prezumtie numai daca sunt incheiate in forma
autentica.
d) actele civile nu implica, ca regula, forme de solemnitate ori o procedura de elaborare.
Actele administrative sunt conditionate ad validitatem de indeplinirea unor eventuale proceduri prealabile (ex.: depunerea cererii, avizarea, s.a).

2. actul administrativ si hotararea judecatoreasca ca regula hotararea judecatoreasca emisa ulterior actului administrativ are o forta juridica superioara
acestuia. Ambele categorii de acte de drept public sunt supuse unor proceduri diferite de elaborare, emitere si comunicare.

3. actul administrativ si contractul ca regula generala actele administrative unilaterale sunt supuse normelor de drept administrativ si legilor organice si
ordinare care reglementeaza aceasta ramura de drept.
Contractele sunt supuse de principiul in functie de natura lor normelor civile sau comerciale. Cea mai mare asemanare intre actele
administrative unilaterale si o specie de contract se regaseste privitor la contractele administrative carora li se aplica sub aspectul solutionarii in instanta
normele de contencios administrativ.
Deasemenea procedura de aprobare prealabila a contractelor administrative este supusa reglementarii normelor de drept administrativ.

Conditiile de validitate ale actului administrativ

- aceste conditii privesc :
1. publicarea si comunicarea actelor administrative ;
2. competenta de emitere a actului administrativ ;
3. mobilul si motivul actului administrativ ;
4. legalitatea actelor administrative ;
5. oportunitatea emiterii actelor administrative ;
6. indeplinirea formelor procedurale ale actelor administrative.

1. Publicarea si comunicarea actelor administrative :

- acestea reprezinta cele mai importante forme procedurale ulterioare emiterii actului administrativ. In scopul asigurarii publicitatii a cunoasterii
dispozitiilor actului administrativ in timp s-a conturat regula conform careia actul administrativ, in cazul in care nu are in cuprinsul sau prevazuta data
intrarii in vigoare, acesta v-a produce efecte dupa cum urmeaza:
a) actele administrative normative produc efecte din momentul publicarii acestora;
b) actele administrative cu caracter individual, ca regula, produc efecte juridice din momentul comunicarii acestora;
c) actele administrative individuale care se adreseaza unui numar mare de subiecte de drept sunt supuse si conditiei publicarii in mass-media.
Modurile efective de publicare a actelor cu caracter normativ ca si al actelor cu caracter individual difera in functie de specificul acestora. Legile si
ordonantele Guvernului intra in vigoare la 3 zile de la publicarea in Mon. Oficial.
Actele Guvernului si celelalte acte ale Ministerelor si celorlalte organe ale administratiei de Stat se publica in Mon. Oficial si intra in vigoare de la data
prevazuta in acestea sau de la data publicarii.

Actele administratiei judetene se publica in Mon. Oficial al judetului.

In functie de natura actului administrativ exista forme diferite privitoare la asigurarea comunicarii :
1. comunicarea prin serviciul Postei Romane este calea cel mai frecvent intalnita comunicarea fiind facuta cu inventarul actelor condicate si cu
confirmare de primire.
2. comunicare printr-un agent al institutiei publice.
3. comunicare printr-un executor judecatoresc.
4. comunicare prin afisare la domiciliul sau sediul persoanei pe care o priveste actul.

2. Mobilul si motivul actului administrativ

- mobilul actului administrativ il reprezinta starea, temerea privitoare la existenta unei situatii care s-ar putea ivi prin neemiterea actului administrativ.
- motivul actului il reprezinta situatia de fapt sau de drept care determina, obliga autoritatea publica sa emita actul. Motivarea actului reprezinta o forma
procedurala concomitenta emiterii actului administrativ prin care se indica motivele de fapt sau de drept pentru care actul administrativ este emis.
Ca regula genearala, actele administrative nu sunt supuse motivarii. Motivarea este prevazuta pentru unele categorii speciale de acte administrative cum
sunt procesele verbale contraventionale, actele administrativ-jurisdictionale, actele privitoare la incetarea raportului de serviciu al functionarilor publici,
actele administrative unilaterale prin care se dispune incetarea raporturilor de munca, s.a.
Motivarea imbraca 2 forme:
- de fapt are in vedere indicarea cauzelor faptice, fizice care determina emiterea actului administrativ.
- de drept indica textul de lege care obliga sau emite autoritatii publice sa emita actul administrativ.