UNIVERSITATEA DIN PITETI

PROIECT INDIVIDUAL
Tema: Alimentri cu ap i canalizri
Student: Idicliu Iulia Alexandra
Facultatea de tiine
Specilizare: INGINERIA MEDIULUI
Anul de studiu: III
Prof. Coord. Dr. Ing. Marinescu Cicerone Nicolae

Cuprins
Etapa I ~Tema de proiectare
Studiu de prefezabilitate
Studiu de fezabilitate

Etapa II ~ Calitatea apei

Necesar i cerina de ap

Etapa III ~ Infrastructur existent Operare ap

Infrastructur existent Operare canal
Branament ap i canalizare Pitesti, Arges, str. Emil
Racovita, nr.32

Etapa IV ~ Metoda de tratare a apei

Etapa I

Tema de proiectare
Prezentul proiect trateaz din punct de vedere tehnic, branarea
imobilului din strada Oituz, numrul 16 la reeaua de distribuie a apei
potabile.
Prin sistem de alimentare cu ap se nelege totalitatea
construciilor i a instalaiilor necesare pentru satisfacerea nevoilor de
ap n scopuri menajere, industriale sau pentru combaterea incendiilor.
Sistemul de alimentare cu ap cuprinde instalaiile din exteriorul
cldirii, numite instalaii exterioare de alimentare cu ap i instalaiile
din interiorul cldirii, numite instalaii interioare de alimentare cu ap.
Acest documentaie este realizat de Capota Daniel, domiciliat
pe Pitesti, Arges, str. Emil Racovita, nr.32 , cladire de locuit, casa si
avand drept caracteristici constructive P-parter, etaj si beci.
Casa prezinta doua nivele , iar structura acesteia este constituita
din camere de locuit.
Casa prezinta ca drept conditii de rezistenta- o strctura cu
schelet portant realizata din beton armat ;ziduri care delimiteaza spatiu
interior al cladiri de mediul inconjurator si imparte constructia la
interior in incaperi; stalpi ce reeprezinta elemente verticale care
preaiua incarcarile provenite de la elementele de constrctie orizontale
sau inclinate( grinzi, plansee) si le transmit fundatiilor; lucrari de
finisaj si peotectie cu rolul de a proteja elementele de constructie si de
a da un aspect placut si esthetic; izolatii care au rolul de a proteja
interiorul cladirilor impotriva infiltartilor de apa, a modificarilor
temperaturii mediului exterior, precum si impotriva zgomotelor,
tencuielile si placajele ce protejeaza peretii si alte elemente
constructive; pardoselile care asigura o buna circulatie in interior si
protejeaza planseele impotriva unor uzuri produse de circulatie;

tamplaria care asigura inchiderea golurilor incaperilor, jugravelile care

au un rol de protectie si decorative.

Camera de zi ( suprafata utila 33,6 mp)

Terasa (suprafata utila 30,8mp)
Terasa (suprafata utila 10,26 mp)
Terasa (suprafata utila 7,18 mp)
Terasaa (suprafata utila 6,23 mp)
Birou (suprafata utila 12,2 mp)
Hol ( suprfata utila 11,5 mp)
Hol+Casa scarii (suprafata utila 12,95 mp)
Bucatarie ( suprafata utila 20,2 mp)
Garderoba (suprafata utila 7,80 mp)
Dormitor (suprafata utila 10,12 mp)
Dormitor ( suprafata utila 15,2 mp)
Dormitor (suprafata utila 17,20 mp)
Dormitor (suprafata utila 18,8 mp)
Baie ( suprafata utila 6,03 mp)
Baie (suprafata utila 9,20 mp)
Baie (suprafata utila 7,70 mp)

In ceea ce priveste conditiile de confort casa detine: instalatii sanitare,

pentru alimentare cu apa, canalizare, aparare contra incendilor,
instalatie de incalzire pentru asigurarea temperaturii necesare
funcionarii casei , instalatii electrice de iluminat, alimentari cu gaze.

Tabelul 1. Gradul de rezisten la foc:

Nr.
Crt
.
0.
1.

Tipul elementelor
de construcie
1
Stlpi, coloane,
perei portani

2.
Perei interiori
neportani
3.
Perei exteriori
neportani
4.
Grinzi, planee,
nervuri,
acoperiuri teras

Gradul de rezisten la foc

2
C0
(CA1)
2
ore
C0
(CA1)
30 min
C0
(CA1)
15 min
C0
(CA1)
1 ora

3
C0
(CA1)
2 ore

4
C1
(CA2a)
1 ora

5
C2
(CA2b)
30 min

6
C4
(CA2d)
-

C1
(CA2a)
30 min
C1
(CA2a)
15 min
C0
(CA1)
45 min
(30 min)

C2
(CA2b)
15 min
C2
(CA2b)
15 min
C1
(CA2a)
45 min
(30 min)

C3
(CA2c)
15 min
C3
(CA2c)
C2
(CA2b)
15 min

C4
(CA2d)
C4
(CA2d)
C4
(CA2d)
-

n ceea ce privete caracteristicile terenului de fundare a

construciei, amplasarea casei se ncadreaza n normativele n vigoare.
Din punct de vedere seismic, casa se ncadreaza n parametrii
normali de seismicitate.
Parametrii apei din conducta public n punctul de racord al
instalaiei interioare i anume: debitul, sarcina hidrodinamic
disponibil, regimul de furnizare a apei (continuu) i calitatea apei
sunt conform normelor n vigoare.
In ceea ce priveste sursa de cldur i sistemul de preparare a
apei calde de consum sunt realizate de centrala proprie si incalzirea in
podea.

Studiu de prefezabilitate:
Prile scrise:
Obiectivul de investiii este reprezentat de Alimentarea cu ap
rece i cald pentru consum menajer i de canalizare n locuina
proprie.
Acest studiu de prefezabilitate este realizat de Idicliu Iulia
Alexandra, iar cordonatorul principal de credite este Dobrin C
Bogdan.
Locuina este amplasat pe strada Emil Racovita, nr. 32, Pitesti,
Arges. Tema acestui studiu de prefezabilitate este reprezentat de
Instalaii de alimentare cu ap rece i cald pentru consum menajer i
de canalizare n locuina proprie.
Att studiul de prefezabilitatea ct i studiul de fezabilitate sunt
realizate de ctre Dobrin C Bogdan.
Valoarea total a acestui obiectiv de investiii este de
aproximativ 90000 Lei, proiectarea studiului de prefezabilitatea a dus
la cheltuieli de aproximativ 45000 Lei, iar proiectarea studiului de
fezabilitate i a prii tehnice a dus la cheltuieli de aproximativ 55000
Lei.
n vederea realizrii studiilor de prefezabilitatea i fezabilitate au
fost obinute avize legale, i anume: avize de mediu, avize de
electricitate, avize de gaze, avize de alimentare cu ap i canalizri.
Cu privire la pregatirea documentelor pentru organizarea
licitaiei se realizeaz dosar pentru licitaie pe baz de ofert.

Date tehnice ale investitiei:

In ceea ce privete terenul care urmeaza a fi ocupat pentru
obiectivul de investiii, acest teren a fost pus la dispoziie pentru
racordul branamentului de ap. Natura terenului de fundare este
caracterizat de un teren plan

innd cont de locuin, i anume casa, acesta prezint 3

niveluri, este situat pe str, Emil Racovita, nr. 32, iar reelele pn la
strad sunt la 4 m si diametrul 2.
Utilaje de construcii precum pompe, compresoare, hidrofoare,
cazane, schimbtoare de caldur nu sunt necesare.
n realizarea acestor studii se beneficiaz de utiliti precum:
ap, caldur, electricitate.
Din valoarea toatal estimativ a investiiei, 100% din surse
proprii.
n cadrul prilor desenate prezentul proiect are anexate un plan
de amplasare n zon (1:25.000 1:5000) i un plan general (1:5000
1:1000).
n ceea ce privete suprafaa/terenul ce urmeaza a fi ocupat de
instalaia de ap i canalizare, n zonastr. Emil Racovita, nr. 32, se va
face definitiv. Acest teren a fost pus la dispoziie pentru racordul
branamentului de ap.
Avnd n vedere cldirea, i anume casa, acesta prezint 2 nivele
avnd o nalime total de 10 m, este situat pe str. Emil Racovita, nr.
32, iar reelele pn la strad sunt la 4 m si diametrul 2.
Suprafaa pe care se afl blocul este reprezentat de un teren
plan.
Cu privire la utilaje pentru construcii si anume: pompe,
compresoare, hidrofoare, cazane, schimbtoare de caldura, acestea nu
sunt n dotare.
Drept soluii adoptate pentru instalaiile de alimentare cu ap i
canalizare se opteaz pentru : apele uzate menajere colectate de la
obiectele sanitare sunt evacuate gravitaional prin intermediul unei
reele de cmine, la cminul de canalizare; apele meteorice de pe
acoperiul cldirii vor fi colectate cu ajutorul receptorilor de teras
fiind apoi evacuate prin intermediul unei instalaii ctre cminul de
record la canalizarea public; traseul principal de distribuie al apei
reci va fi montat sub placa de beton de la parter, apoi va urca pe
coloane ctre consumatori; instalaia de alimentare cu ap rece i
cald de consum, se va executa cu evi din polipropilen
n ceea ce privete ocuparea forei de munc n executarea
instalaiei de alimentare cu ap i canalizare se va realiza cu un

personal de execuie specializat n instalaii. n 6 luni a fost ealonat

investiia, iar durata de realizare a investiiei a fost de 6 luni.
Lucrarea de execuie a fost realizat de ctre o firm autorizat
n domeniu. Nu s-au creat locuri de munc noi, ns la ndeplinirea
acestor obiective au participat 10 persoane, din care 6 fac parte din
personalul de execuie.
Mainile i utilajele necesare procesului tehnologic sunt cele pe
care personalul implicat practic n executare le-a utilizat pentru
ndeplinirea proiectului.
Echipamentele i dotrile utilizate constau n apometrele i
conductele montate, se pot utiliza de asemenea i detectoare de
conducte, etc.
n cadrul proiectului pentru manoper s-a investit 45% din
totalul investiiei (instalator alimentare cu ap 10%, operator circuite
ap 10%, muncitor ncrcare-descrcare materiale 5%, muncitor
de servire construcii-montaj 15%, dulgher construcii 5%, etc.).
Valoarea total a acestui obiectiv de investiii este de
aproximativ 25000 Lei.
Din valoarea totala a investiiei, i anume 25000 Lei s-au alocat
din surse proprii.
n cadrul proiectului am prezentat 2 plane: una reprezentnd
planul de amplasare n zon a imobilului i cealalt reprezentnd un
plan general al locuinei.
A fost utilizat strictul necesar de materiale i utilaje pentru
ndeplinirea obiectivelor proiectului prezent (conducte, apometre,
piulie, cuie, contoare de ap, cli de cnep, etc.).
n cadrul prilor desenate prezentul proiect are anexate un plan
de amplasare n zon (1:25.000 1:5000) i un plan general (1:5000
1:1000).
Detaliile de execuie au fost elaborate n conformitate cu
materialele i tehnologiile de execuie propuse, dar cu respectarea
strict a prevederilor proiectului tehnic, fr s fie necesar s se
suplimenteze cantitile de lucrri respective i fr s se depeasc
costul lucrrii stabilit.

Etapa II

Calitatea apei

ntr-o prim aproximaie se admite c apa pur este format din

molecule de oxid de hidrogen, H2O. Dar apa n stare pur nu este
propice vieii i nici nu se gaseste n natur. Apa n natur conine
numeroase substane minerale i organice diolvate sau n stare de
suspensie.
Apa care este potrivit consumului se numete ap potabil.
Conform standardului din ara noastr, pentru ca apa s fie potabil
sestorul nu trebuie s depeasc 1 ml/m3. Aceasta este colectat la
izvoare sau este extras din puuri artificiale. Se mai ntlnesc ca surse
de ape: ploile i apa din ruri i lacuri nsa apa de suprafa trebuie
ns purificat naintea consumului de ctre om.
Purificarea implic ndepartarea substanelor nedizolvate sau
dizolvate, precum i a bacteriilor periculoase, astfel cele mai folosite
metode sunt:
filtarea cu nisip, pentru ndepartarea materiilor nedizolvate;
tratarea cu clor i fierberea pentru uciderea bacteriilor
nedizolvate;
distilarea;
osmoza invers.
O ap potabil de calitate bun trebuie s fie:

 rece (5As), cu gust plcut;

incolor i inodor, cu un coninut mediu de substane
minerale (carbonate de calciu, magneziu, sruri de sulfai);
relativ insipid;
transparent.
Apa nu trebuie s conin substane chimice organice sau de alt
natur, peste limita admisibil de standardele obligatorii; trebuie sa fie
lipsit de microorganisme patogene i relativ patogene; microflora
saprofitasa fie limitat strict la un numr foarte redus; s aib
compoziie acceptabil n sruri de calciu care imprim aa numita
duritate a apei.
Proprietile organoleptice ale apei sunt reprezentate de acele
caracteristici care impresioneaz organele noastre de sim ,adic gustul
i mirosul apei.
Gustul apei este dat de coninutul n substane chimice i n
primul rnd de sarurile minerale i de gazele dizolvate (oxigenul i
bioxidul de carbon). Excesul sau carena unora dintre aceste
componente poate imprima apei un gust neplcut (fad, salciu, amar,
dulceag).
Mirosul apei este legat de asemenea de prezena n exces a unor
elemente naturale sau provenite prin purificarea apei, i din unele
transformri la care sunt supuse n ap anumite substane chimice mai
ales poluante.
Astfel, calitatea apei se determin n funcie de caracteristicile
organoleptice, fizice, chimice, biologice i bacteriologice.
Sistemul mondial de supraveghere a mediului inconjurator prevede
urmarirea calitatii apelor prin trei categorii de parametrii:
parametrii de baza : temperatura, PH, conductivitate, oxigen
dizolvat, colibacili;

parametrii indicatori aipoluarii persistente: cadmiu, mercur,

compusi organo-halogenati si uleiuri minerale;
parametrii obtionali: carbon organoic total (COT), consum
biochimic de oxigen (CBO), detrgenti anionici si metale grele.

Pentru precizarea carcteritsicilor de calitate a apei se utilizeaza

urmatoarea terminoligie:
criterii de calitate a apei: totalitatea indicatorilor de calitatea a
apei care se utilizeaza pentru aprecierea in raport cu masura in
care satisface un anumit domeniu de folosinta pe baza carora se
poate elabora o decizie asupra gradului in care calitatea apei
corespunde cu necesitaile de protectie a mediului inconjurator;
indicatori de calitate ai apei : reprezentati de caracteristicile
nominalizati pentru detrminarea precisa a calitatii apleor;
parametrii de calitate ai apei: sunt valori si exprimari numerice
ale parametrilor de calitatea a unei ape;
valori standardizate ale calitatii apei: valori ale indicatori de
calitatae a apelor care limiteaza un domeniu conventional de
valori acceptabile.
Clasificarea dupa natura indicatorilor de calitate:
indicaori organoleptici (gust, miros);
Indicatori

Valori admise

Valori admise
exceptional
2

Metoda
de
analiza
STAS 6324-61

Miros
2
grade
Gust
2
2
STAS 6324-61
grade
culoare reala :se datoreaza substantelor dizolvate in apa si se
determina in comparatie cu etaloanele preparate in laborator;
mirosul apelor este clasificat in sase categorii: dupa intensitate
fara miros, cu miros neperceptibil, cu miros perceptibil unui
speacilist, cu miros perceptibil unui consumator, cu miros
puternic si cu miros foarte puternic;
gustul se clasifica utilizandu-se detreminari conventionale cum ar
fi:
Mb: ape cu gust mineral-bicarbonat-sodic;
Mg: ape cu gust mineral-magnetic;
Mm: ape cu gust mineral metallic;
Ms:ape cu gust mineral sarat;
Oh: ape cu gust organic hidrocarburat;
Om:ape cu gust organic, pamantos;

Op: ape cu gust organic pamantos;

Ov: ape cu gust organic vascos.
Apa este un factor indispnsabil existentei si continuitatii vietii pe planeta
noastra. Ea ne ofera confortul de zi cu zi dar si contribuie la sanatatea
noastra.
Cea mai potrivita consumului este apa potabila si reprezinta 1% din
suparafata planetei.
Sursele de apa potabile sunt izvoarele si puturile; ploile si apa din rauri
care trebuie purificata inainte de a fi consumata de om.
Purificarea apei implica indepartarea substantelor nedizolvate sau
dizolvate precum si a bacteriilor periculoase. Metode folosite in purificarea
sunt: filtrarea cu nisip, tratarea cu clor si fierberea pentru uciderea bacterilor
periculoase.
Pentru a putea fi folosita de om, acestea trebuie sa tina cont de
proprietetile chmice ale apei cum ar fi fapltul ca este radioactiva si ca in
unele conditii reactioneaza cu metalele si nemetalele, oxizi bazici, dar si de
proprieteatile fizice, sa fie limpede, fara miros, gust si sa nu contina materii
prime in suspensie.
La nivel nationa si mondial imbunatatirea continua a calaitati apei
potabile se uramaresc 45 de indicatori referitori la calitatea apei :Sistemul
mondial de suparaveghere a mediului inconjurator initiat prin Programul
Natiunilor Unite prevede uramrirea calitatii apleor prin trei categorii:
a) parametrii de baza: temperatura, PH, conductibilitate, oxigen
dizolvat;
b) parametrii indicatori ai poluarii persistente: cadmiu, mercur, uleiuri
minertale, compusi organo-halogenati;
c) parametrii obtionali: carbon organic total, metale grele, arsenic, bor,
cianuri.
Din punctul meu de vedere, apa este cel mai important element.
Poluand mai putin, fiind mai responasili aceasta ne va oferi lucruri
benefice.
O apa curata inseamna o viata mai lunga si sanatatoasa!

NECESAR I CERINA DE AP
(Determinri)

Necesarul de ap potabil pentru consum igienico-sanitar (instalaii

interioare de ap si canalizare, cu prepararea local a apei calde).
Conform STAS 1478-90 tabel 4 si STAS 1343/1-91:

Numr consumatori (N)

Personal: N=47

Debite specifice
qs2=60 l/om zi
qs3=5 l/om zi

Pentru consumul curent de ap s-a inut seama de prevederile STAS 1343

i 1478, cu valori medii si maxime ale debitului zilnic 15315d33p c, estimate
astfel:

Consum mediu zilnic:

Qzi med = (qs * N) / 1.000 (m3/zi)

Qzi med = (65 * 47) / 1.000 = 3,05 m3/zi

Consum maxim zilnic:

Qzi max = Kzi * Qzi med = 1,2 *3,05 = 3,66 m3/zi

Kzi = 1,2 (coeficient de neuniformitate a debitului zilnic)

Consum orar maxim:

Q orar maxim= (1/24)*Ko * Qzi max = (1/24) * 2.8 * 3,66 = 0,427 m3/h

Ko = 2,8 (coeficient de neuniformitate a debitului orar).

Cerina de ap a sursei:
Cerina de ap pentru nevoi igienico - sanitare se stabilete pe baza
necesarului de ap pentru nevoi igienico - sanitare stabilit mai sus, innd seama
de pierderile pe circuitul apei de la surs la utilizare.
Astfel cerina de ap care trebuie asigurat de surs este :

n care :
KS = coeficient supraunitar care ine seama de nevoile tehnologice ale
instalaiilor de tratare si epurare ale sistemului de alimentare cu ap i
canalizare, de necesitatea splrii reelelor; KS = 1,1;
KP = coeficient supraunitar care ine seama de pierderile de ap n aduciune
i n reeaua de distribuie; Kp = 1,05;
N = necesarul de ap , n metri cubi pe zi;
D = durata de timp pentru care a fost calculat necesarul de ap.

Evacuarea apei:
Debitele de ape uzate menajere care se evacueaz n reeaua de canalizare,
Qu se calculeaz cu relaia:
Qu = 0,8 * QS
n care QS - debitele de ap de alimentare caracteristice ( zilnic mediu,
zilnic maxim si orar maxim )
Astfel :
Debitul zilnic mediu:
Qu zi med = Qzi med * 0.8 =3,05 * 0,8 = 2,44 m3/zi
Debitul zilnic maxim:

QU zi max = Qzi
m3/zi

max

* 0.8 = 3,66 * 0,8 = 2,928

Debitul orar maxim:

QU orar maxim= Qorar
0,3416 m3/h

max

* 0.8 = 0,427 * 0,8 =

Etapa III

INFRASTRUCTURA EXISTENTOPERARE AP
Surse de ap:
Cele dou surse de ap ale municipiului Piteti sunt:
-surs subteran Mrcineni: asigur un debit mediu de 7000 m 3/zi prin
129 foraje de 12-15 m adncime , executate n stratul freatic i 5 foraje la 80150 m adncime n stratul de Cndeti (7%).
-surs lac Budeasa: asigur un debit mediu de 91000 m3/zi (93%).
Debite efectiv captate (2004):
-subteran Q mediu = 148.000 mc/lun
-suprafaa Q mediu = 2.570.000 mc/lun
Sisteme de transport ap brut:
-conducte aduciune PREMO 2X Dn 1000 mm, L=2,5 km fiecare.
Uzine de potabilizare a apei:
Uzin de ap Budeasa:
Q proiectat = 2.250 l/s
Q efectiv = 1.040 l/s
P instalat = 3.365 KW
P absorbit = 400 KW

Aduciuni ap tratat:

Ap potabil livrat de uzina de ap Budeasa este pompat printrun sistem de aduciuni (PREMO i OL) cu diametru 1 X Dn 600 mm, 2 X
Dn 800 mm, 2 X Dn 1000 mm n lungime de L = 23.960 m n patru
complexe de nmagazinare : ZIN, Schitului, Smeura i Rzboieni.
Aduciuni ap subterani potabilizat:
OL cu Dn 600 mm, L = Km.
nmagazinare:
Volumul rezervoarelor de ap potabil este de 58.000 m 3. Din aceste
complexe se asigur alimentarea gravitaional a unei pri din reea (97.56
km); restul de 118.62 km de reea are asigurat presiunea prin pompare din
aceleai complexe. Staiile de pompare din cele 4 complexe sunt dotate cu un
numr de 22 agregate de pompare cu randamente sczute.
P instalat = 4.818 KW
P absortit = 1.380 KW

INFRASTRUCTURA EXISTENT OPERARE CANAL

Reeaua de canalizare menajer n municipiul Piteti nsumeaz
171.4 Km, iar cea pluvial este de 82.6 Km.
Din totalul lungimii reelei de canalizare, 54% este format din
canale stradale de diametre reduse de 20, 25, 30 cm. Reeaua de
canalizare este executat din tuburi din beton simplu i beton armat pentru
seciunile mai mari (peste 100/150 cm), n zona seciunilor mari este
utilizat cu precdere seciunea de tip ovoid impus de limea mai
redusi asigurarea unor viteze minime relativ mai mari pe timp uscat.
Nr. Cmine de vizitare = 18.500
Nr. Guri de scurgere = 10.500
Nr. Staii de pompare ape uzate = 3
Nr. Staii pompare ape meteorice = 3
Nr. Staii epurare = 3

Staii de epurare:

Staia de Epurare Piteti

Q proiectat = 2.550 l/s
Q efectiv epurat = 1.100 l/s
P instalat = 4.180 KW
P absorbit = 1.285 KW
Staia de Epurare Mrcineni
- O unitate de decantare tip Inhoff pentru 500 locuitori echivaleni
Staia de Epurare Bascov
- O unitate de decantare tip Inhoff pentru 2 x 1.500 locuitori echivaleni.

Branament ap i canalizare str. Emil Racovita,

nr.32, Piteti:
Artico Denumirea resursei materiale
l
Art. 1.
Art. 2.
Art. 3.
Art. 4.
Art. 5.
Art. 6.
Art. 7.
Art. 8.
Art. 9.
Art. 10.
Art. 11.
Art. 12.
Art. 13.
Art. 14.
Art. 15.

Sptura 3m (ap)
Sptura 3m (canalizare)
Conducta PEHD 80 Pn 6 D 40*2,3 mm
(ap)
Conducta PVC 110*2,2 mm (canalizare)
Contor ap rece Dn 15 Dn 20 mm
(ap)
Supap sens 1/2 (apa)
Muf mbinare (ap)
Teu mbinare (ap)
Cot (ap)
Filtru cu sit (ap)
Reducie (ap)
Golirea instalaiei de ap pentru
efectuarea branamentului
Cot PVC 110 (canalizare)
Muf PVC 110 (canalizare)
Reducie PVC 110 (canalizare)

U.M.

Cantitate

M
M
M

3M
3M
20 ML

M
BUC

20 ML
1

BUC
BUC
BUC
BUC
BUC
BUC
M

5
15
20
15
3
3
25 M

BUC
BUC
BUC

5
5
5

DEVIZ ESTIMATIV

Branament ap i canalizare str. Emil Racovita,

nr. 32, Piteti:

Artic
ol

Denumirea resursei
materiale

U.M Cantitat
.
e

Pre unitar

Art. 1.

Sptura 3m (ap)

3M

50 RON/M

Art. 2.

Sptura 3m (canalizare)

3M

50 RON/M

Art. 3.

ML

20 ML

10 RON/ML

ML

20 ML

13 RON/ML

BUC

350 RON/BUC

Art. 6.

Conducta PEHD 80 Pn 6 D
40*2,3 mm (ap)
Conducta PVC 110*2,2 mm
(canalizare)
Contor ap rece Dn 15 Dn 20
mm (ap)
Supap sens 1/2 (apa)

BUC

20 RON/BUC

Art. 7.

Muf mbinare (ap)

BUC

15

6 RON/BUC

Art. 8.

Teu mbinare (ap)

BUC

20

7 RON/BUC

Art. 9.

Cot (ap)

BUC

15

10 RON/BUC

Art.10. Filtru cu sit (ap)

BUC

35 RON/BUC

Art.11. Reducie (ap)

BUC

15 RON/BUC
5 RON/M

Art. 4.
Art. 5.

Art.12. Golirea instalaiei de ap pentru

efectuarea branamentului
Art.13. Cot PVC 110 (canalizare)

25 M

BUC

6,50 RON/BUC

Art.14. Muf PVC 110 (canalizare)

BUC

4,50 RON/BUC

Art.15. Reducie PVC 110

(canalizare)
Total cheltuieli directe: 2912.5 RON

BUC

6.50 RON/BUC

Total cheltuieli directe: 2912.5 RON

Etapa IV

Pre
pe
artic
ol de
deviz
150
RON
150
RON
200
RON
260
RON
350
RON
1000
RON
90
RON
140
RON
150
RON
105
RON
105
RON
125
RON
32.5
RON
22.5
RON
32.5
RON

Metoda de tratare a apei casnice

PURIFICATOR AP CU OSMOZ INVERS N 6 TREPTE

BLUECLEAR RO80M1

Acest aparat de epurare casnic BlueClear este dotat cu un sistem de

filtrare n 6 trepte pe baz de osmoz invers pentru cei care necesit cantiti
de ap curat.
Aparatul vine montat sub chiuvet i pe un robinet separat primim ap pur
pentru but si gtit.
Fenomenul de osmoz se produce cnd dou soluii apoase de
concentraii diferite sunt situate n dou celule desprite printr-o membran
semi-permeabil.
n mod natural apa pur difuzeaz prin membrana semi-pemeabil din
celula cu concentraie mai mic n celula cu concentraie mai mare, avnd
tendina de egalizare a concentraiilor n ambele celule.
Pe principiul fenomenului invers celui prezentat anterior, adic prin
osmoza invers, apa pur va trece prin membrana semi-permeabil din soluia

concentrat n cea diluat, n final obinndu-se apa pur filtrat la 0,0001

microni.
Acest lucru se va realiza prin aplicarea unei fore asupra coloanei cu
soluie concentrat care va nvinge presiunea osmotic i va determina trecera
apei n celula cu soluie diluat.
Filtarea pe principiul osmozei inverse se realizeaz prin intermediul
unor module compuse dintr-un vas sub presiune n care se introduc
membranele filtrante.
Sistemele cu osmoz invers pentru uz casnic se bazeaz pe un proces
ce se desfasoar n mai multe trepte de filtare a apei pentru a furniza n final
o ap potabil de cea mai bun calitate.

Model:

BlueClear RO80M1

Performan:
apei

5-8 litri/h n funcie de presiunea i impuritatea

Condiii de funcionare:

Presiune ap min. 2,5 bari

Presiune ap max. 6 bari
Posibiliate racordare la canal
Filtare: Prefiltru de 20 microni (FCPPS20)
Prefiltru carbine activat (FCCTO)
Prefiltru de 5 microni (FCCTO)
Membran de osmoz (TFC75V)
Postfiltru carbune activat (AICRO)
Patron de remineralizare (AIMRO)
Mrimi de ncadrare
Purificator: nlime 400 mm
Laime 400 mm
Grosime 150 mm
Rezervor: Diametru 300 mm
Pachetul conine: Robinet chiuvet FXFCH
Prefiltru de 20 microni (FCPPS20)
Prefiltru crbune activat (FCCTO)
Prefiltru de 5 microni ( FCPPS5)

Membran de osmoz (TFC75V)

Postfiltru crbune activat (AICRO)
Patron de remineralizare (AIMRO)
Set racorduri alimentare
Cheie filtru FCPPS si FCCTO
Cheie membrane de osmoz
Distribuitor de alimentare 3/8 cu robinet
Cheie de desfacere racorduri membran
Rezervor stocare ap tratat 16 litri