352

Capitolul I

a, Decantarea

Principiul decartt[rii se bazeazd pe faptul-cE orice' particule 'aflati in

fluid de densitate mici iinde sE se depuni sub influen[a

suspensie intr-un

gravitafiei. opera[ia se realizeazd fie pnn stocarea intr-un rezervor foarte mare
prin trecerea apei prin bazine de decantare.

42

sau

b. Coagularea
Procesul de coagulare este un fenomen fizico-chimic complex 9i este in
general rezultatul a dou[ fenomene diferite gi independente:
. destabilizarea dispersiei coloidale, realizatd prin adaos de substante
chimice;
! lransportul care provoaci aglomerarea gi depunerea particulelor

INSTALATII DE PROTECTIE A MEDIULUI

destabilizate.

Pentru coagulare se foloseqte sulfatul de aluminiu, sulfatul feric, sulfatul

c. Filtrarea

Cregterea industrializdrii qi a producerii de energie din combustibili fosili

suntinso!itedeemisiidepoluan{iddun6toriatatpentrumediu1inconjur6torcdt5i
+$fr'-ii
pentru via{a plantelor gi animalelor. Studiile fEcuie in leg6turi cu efectele acestor
emisii asupra sdnltltii oamenilor au condus la inlsprirea legislafiei in ceea ce
privegte emisiile atmosferice, deversErile in ape sau depozitarea pe sol a degeurilor ,
solide. Controlul mediului inconjurdtor se face prin legisla{ie guvernamentald, .
precum gi prin regulamente stabilite la nivele locale, na{ionale sau internalionale. .,''
Numdrul poluan{ilor definifi ca atare a crescut foarte mult, ajungindu-se la un
.,;

Filtrarea constd in trecerea apei printr-un strat de material granulat. Apa

trece prin filtre in curent descendent. Ca material filtrant se utilizeaz[ cuart
granulat, marmuri granulati, dolomitl sau cdrbune antracit.

Elininarea uleiului
Se realizeazd. prin urrritoarele procedee:

decantare;

filtrare;

chinilc, prin adiugarea unorreactivi (de ex., sulfat de aluminiu ).

Tralarea chinilcd

numdr de aproximativ 200, iar acesta ar putea cregte ?n'timp.

special din
procesul de ardere; ele sunt SO2, NO^, cenugd antrenatd, compuqi organici volatili
gi mici cantiteE din alte substan{e. Aceste emisii constituie obiectul capitolului de

Emisiile atmosferice care ies pe coqul centralelor provin

Tratarea chirnici se poate realiza cu urmitoarele grade de ad6ncime:

t dedurizarea, adici reducerea par[iald sau totali a duritali temporare;
o dentineralizarea parliald, adicd reducerea con{inutuiui total.de sEruri,
paralel cu dedurizarea;
t demineralizarea totald, adicd refinere integralE a sdrurilor din ap[,

se
se

conshta cre$terea indicilor se scoate din funcliune. Pentru prevenirea impurificdrii

apei de alimentare (adaos a cazanelor), ca urmare a unor defec[uni in timpul
regeneririi schimbltorilor de ioni, instalagia de tratare a apei de adaos pentru
cazanele de inaltd presiune sunt dotate cu conductometre automate cu semnalizare
qi blocaj Ia urmdtorii indici chimici:
conductivitate max = 25pS/cm;

pH<5qipH>10..

,l

,1
,i*++"ii

I
I

't ,
t

'.i:.-

in

fa[d.

realizdnd teoretic apd chimic purd.

Indici chinilci de avarie la hutala{ia de demineralizare

Indicii chimici de avarie reprezinti limitele maxime admise pind la care
permite cre$terea valorilor fizico-chimice, la atingerea cErora filtrul la care

.i;

12.1:,INTRODUCERE

feros sau clorurE fericE-

Agen{ia de Protec{ie a Mediului a stabilit nivele maxime pentru divergi

poluanfi, dar in acelagi timp s-a impus gi un control al emisiilor, precum gi gisirea
unor solu{ii pentru a le putea menline la o valoare convenabil5. Acest lucru se
poate face prin mai multe metode: folosirea unor combustibili mai pu{in poluan{i,
imbunatlfirea eficien{ei in funcfionare a centralelor, inlocuirea agregatelor vechi cu
cele noi, folosirea echipamentelor de depoluare (desprifuitoare, sisteme de
desulfurare gi denoxare) etc. In acelagi timp, regulile in ceea ce privegte poluarea
sunt mai stricte la centralele noi, astfel incit si oblige producdtorii in achizilionarea
de tehnologii noi, mai performante.
Controlul poluirii aerului se poate face pe mai multe planuri. Prin adoptarea
unor standarde care sd stabileascd anumite valori ale emisiilor pe unitatea de timp
(pe o16, pe zi, anual etc.), prin adoptarea cerin{e de indeplrtare a unui procent din
emisii, a unor cerinte legate de tehnologie g.a.

ffi
:+
.

:,?
::;

.'

Capitollt l2

3s4

InstalaYii de protectie a mediului

seama de particularitdtile curenfilor de gaze de ardere,gi ale particulelor solide se

captarea acestor particule. Gabaritul camerelor de

I2.2. CONTROLUL EMISIILOR DE PA.RTICULE

Particulele sunt substan,te solide de nature organicd qi anorganici ce

3s5

ob!n rezuitate bune in

sedimentare este mafe gi prin urmare este nevoie de spaliu suficient pentru

se

gesesc suspendate in gazele de ardere sau.in atmosferd. Le mai numim pe scurt

cenugd. Aburul fiind generat prin arderea combustibililor fosili, gazele de ardere
transporte in general cenugE. Cu excepfja gazului natural ceilalli combustibili
produc prin ardere particule solide. Chiar gi carbonul nears apare sub forml de
particule. De aceea este necesar controlul gi colectarea acestor particule, pentru a
reduce eliberarea lor in atmosfer[.

amplasare.

Separatoarele cujaluzele pot_fi cujaluzele

fiie

sau mobile. Cele cujaluzele

mobile sunt mai performante gi funcgioneazd dupd principiul irnpactului gi al

ine(iei(fie.

12.1.).
| | r.sk. sed.

Cantitatea de cenug[ din cdrbune vaiazd cu tipul c[rbunelui, modul de

extracfie, ad6ncimea minei etc. $isturile bituminoase confin mult mai multd cenugd
decAt c6rbunele (uneori chiar pAn[ la70-80Vo).

CAnd cdrbunele este ars sub formi pulverizatd, cea mai mare parte din
cenugd este antrenate de gazele de ardere (70-90Vo): la arderea pe grdtar, cantitatea
de cenuqS antrenatd este mai micd (aproximativ 40Vo), iar la arderea in strat
fluidizat toatd cenuga este antrenate de gazele de ardere.

O problemi important[ o

constituie alegerea echipamentului optim de

colectare a cenugii. Pentru aceasta trebuie cunoscute proprietlfile cenugii, atAt
fizice, cdt gi chimice (constituenli, temperatura de inmuiere 9i topire). Dimensiunile
particulelor de cenugd este de asemenea importanti, ea depinzdnd foarte mult de
modul de ardere, la arderea pe grAtar rezulti cenupd de dimensiuni mai mari, la
arderea sub formd pulverizatd dimpotrivd, cenu$a este foarte fin5, iar la arderea in
strat fluidizat, dimensiunile sunt foarte diferite.
In general existi standarde diferite in ceea ce prive$te emisiile de particule,
in funcfie de provenienfa cenugii (cdrbune, p6cur[, biomas6, degeuri menajere,
deqeuri industriale etc.).
Echipamentele de colectai" tt.bri. sd indeplineascd urm5toarele cerinfe:
indepdrteazl cenuga din gazele de ardere, nu lasd sd reintre particulele inapoi in
gaze, descarc6 materialul colectat. De aceea, alegerea unei bune instalaqii de
purificare, necesitd uneori studii suplimentare, ale c6ror costuri se regisesc in
costul investiliei. De asemenea, acesta cuprinde gi costurile de mentenan{I, care pot
fi chiar importante. Cheltuieliie totale cresc bineinfeles 9i in func{ie de gradul de
epurare.

l
l

I
t

de colectare a cenuqii:

l
I

..

Fig, 12.1. Separator

de praf

;ii'gfg7ae.

I
1

I
i
l
I

l
i
I

I
I

separatoaremecanice,
separatoare cu mijloace filtrante in sistem uscat,

separatoare umede,

electrofiltre.

Separatoare mecanice
Separatoarele mecanice sunt de mai multe tipuri: gravita{ionale, cu jaluzele,
cu inele tronconice, cicloane etc.
Separatoa?Blb:.gravita.donale sunt alcituite dintr-o camerd de sedimentare,
simpla sau cu gicane. In cameri se creeazd un regim turbulent, iar daca se fine

@-r@,
\'-=,=./

:
I

Existi mai multe tipuri de echipamente

41'5

I
l

i
I
I

i
!

{t
I

.{

il

,4

Separatorul confine o serie de suprafefe a. uo$,ialrpure oblic in curentul de

gaze; astfel se produce o modificare bruscd delfr1ec{ie, iar particulele lovesc
jaluzelele; dupl goc, ele cad la partea inferioara a i6merei gi sunt eliminate de un
colector de particule cu ajutorul unui curent secundql de gaze. Aceste instalalii sunt
relativ simple din punct de vedere constructiv, au Bi$Heri de presiune mici, ceea ce
face ca pre{ul lor sd fie scizut, dar gradul de despidfuire este relativ modest (intre
50-80Vo), de asemenea tendinfa de acumulare a piirticulelor pe jaluzele duce la
abraziunea acestora gi la scdderea performanfelor, de aceea utilizarea lor este
limitatd.
Separatoarele cu inele tronconice numite qi pulvocaptoare, (fig. 12.2.)
prezintd un grad de separare mai bun gi se compun din mai multe inele tronconice
al cdror diametru se micEoreazi progresiv in direc{ia de miqcare a gazelor de
ardere.

Inelele au intre ele intervale mici, prin care hece cea mai mare parte din
curentul de gaze, iar restul (aproximativ 5Vo) formqazd un curent axial secundar,
care transportd praful lisat de gaze odati cu schimbarea de direc{ie gi care este
trecut apoi printr-un ciclon

Capitolul I2

3s6

Instalatii de Drotectie u mediului

357

micd parte .i{ttre in acesta. Restul .continui migcarea descendentd.spre virful

conului, iar cind ajung acolo se intorc spre axa conului intr-o migcare ascendentd,
in direc{ia evacudrii. La inversarea migcdrii, particulele cad in majoritat6 la partea
inferioarl. O importanfd deosebitl la proiectare o are dimensionarea celor doud
tuburi, dar gi adAncimea pdni la care tubul interior intri ?n cel exterior. Pilnia aflati
la partea inferioard a ciclonului colecteazd particulele gi alirrenteazd sistemul de
evacuare a cenugii, favoriz6nd depozitarea acesteia. Cicloanele au o eficien{i de
circa 90Vo, in special pentru particulele mari, dar pentru particulele mai mici de 10
m eficien{a scade considerabil. Ciclonul este folosit cu rezultate foarte bune la
generatoare de abur cu strat fluidizat circulant sau cu pat fluidizat, unde se
reintroduc particulele in focar, iar pentru o desprlfuire ulterioarl urmeazl dupi el

Y{/::,-'z

un alt sistem desprdfuitor.

Fig, L2'2,S"pa*r$'ilu inele tronconice (pulvocaptor). l-ciclon; 2- inele tronconice.

Filtre ctt saci

au caracteristic faptul ce atat intrarea cat gi ie$irea

Separatoarele de tip ciclon

gazelor se fac pe lq#{tea superioare a instala(iei, deci se produce o inversare a
sensului de migcare. Intrarea gazelcrr de ardere se face fie tangen(ial, ceea ce
produce o turbionare! (fig. 12.3.a), fie turbionarea se face cu ajutorul unor palete

(fig.

12.3.b).

'

Fig. 12.3. Separatoare de tip ciclon;

cu intrare tangeniial|; b

Indiferent cum: este produsi turbionarea,

sistem uscat.

Un astfel de filtru $g.n.D este alcdtuit din mai multe compartimente

saci verticali de diametru mic, sus{inuti la partea superioarl.

inchise, ce confin

Sacii sunt dispusi pe mai multe rdnduri qi intingi cu arcuri.

multiciclon (cu palete)'

la periferie migcarea

este

descendenti, iar in partea centrald turbionul este ascendent. Rezul6 ceea ce numim
tromb6, care exis6 gi'ln natur6. Curentul de gaze incircat. cu particule solide intrl
mi$care de rota{ie descendentl de-a
tangential cu o anurnitE vitezd gi rezulti
lungul peretelui, numitd curbi elicoidali indreptatE spre vnrful conului. Rezultatul
acestei migc[ri este fqptul cI particulele solide se concentreazi pe perefi datoritl
forlei centrifuge. Cdnd gazele de ardere ajung in dreptul inr[rii in tubul interior, o

Filtrele cu saci fac parte din separatoarele de praf cu mijloace fiitrante in

Fig. 12.4. Filtru cu saci;

- intrare gaze de ardere (cu prafl; 2 - saci; 3-sistem de scuturare; 4 - iucuri de prindele;
5 - melc (snack) pentru evacuarea cenutii; 6, 8 - supape; 7 - ieqire gaze de ardere (curate);
9 - ventilator gaze; l0 - schimbitor de calduri; I I, l2 - conducte ; l2- conducte pt' curAhre
,,ii{++:
cu gaze curate.
I

3s8

Capitolill

12

Gazeie de ardere inc[rcate cu particule pirdsesc cazanyl gi preincalzitorul de

aer-gi ajung in spaliul de intrare al desprdfuitorului (situat Ia pa.i.u
inferioar5), care

le distribuie in fiecare compartiment spre curehre. Apoi o".rt.o strdbat sacii

de la
pa[tea inferioard in sus, iar rnaterialul poros al saciloi de ia interior spre
exrerior.
Prin urmare cenu$a se depune pe suprafala interioard d sacului (principiur este
similar aspiratorului de praf).
- -. Spa[iul de iegire colecteazd gaze de ardere curate din fiecare compartiment
ele fiind apoi trase de ventilator indreptate apoi spre coq.
$i
Un compartiment de curi(are are doud camere, care func{ioneazi altemativ
(una este in func(iune in timp ce cealaltr este curd[at6); sacii au cap6tul
inferior
deschis gi cel superior inchis, iar la partea inferioarE fiecare camerr are o pdlnie
de
colectare gi evacuare a cenugii. curd(area filtrelor se face
feriodic (de la 20 minute
..

p6ndIadou[ore,infunc[iedecaz)9idureaz51-5minute".is...
Decolmatarea sacilor se face dupd deconectarea'camerei respective. Mai
int6.i se face scuturarea sacilor (mecanic, prin vibra(ii),
.apoi cu gu) a, spilare.
Praful colmatat dislocat cade in pdrnia de
i"ffi ort."n"ata de gazul de
"ru.u*".
sprlare ajunge in camera de filtrare aflatd
in runcffifr6. La porniri, dup6

decolmatare trebuie evitatd ricirea gazeror de ardere sub temperatuia de rouE,

de
aceea se face incS.lzirea filtrelor cu un curent de spllare (cu ajuiorul schigrbitorului
de cildurd -10).

Materialul sacilor este foarte important, de aceea's-a ajuns la materiale

sofisticate (de exemplu fibri de sticld aCoperitE cu teflon), deoarlce curararea este
uneori dificild. Sacii trebuie flexafi la scuiu.ar., prin ulfirare materialul trebuie si
fie rezistent. Existd materiale sintetice care rezistd mai birffii abraziune la atacul
9i
acid, dar dezavantajul lor constd in temperatura de -ftrti1ionare. In general,
indiferent de materialul ales, temperatura de operare esti::Qe aproximativ 260.c,
ceea ce reprezinti un dezavantaj al acestor echipamente,.Du.ata de via16 a
sacilor
este de aproximativ 3-5 ani, in funcfie de maierialul'?.1_".,r.' un alt dezavantaj il
constituie necesitatea schimbdtoarelor de cdldure suplirqgjgare (pentru inc5lzirea
sacilor 9i a pdlniei iarna), ceea ce inseamni evident,".ciiiuri iuplimentare. La
scuturarea sacilor de asemenea apare in mod inerent praf. ..
..

. -{vanujul principal al utilizrrii filtrelor cu saciJonstd in eficienla lor

deosebitr (pind la 99vo), in cazul alegerii corespmnzitoare, adic[ pentru
echipamentul potrivit. un alt avantaj major al acestor filtre il reprezintd faptul cE
stratul de praf acumulat constituie el insugi un filtru, iar daci are alcalinitate
ridicatd, poate fi folosit gi la indeplrtarea par,tiald a acizilor sau a So^
Filtrele cu saci se folosesc pe scar[ larg5 la cazinele cu ardere in strat
.

fluidizat (de obicei in combina{ie cu un ciclon uscat), de asemenea la generatoarele

de abur industriale cu ardere pulverizati sau pe grntar,.ia cele pJntru

degeurilor, precum qi

electrofiltrele.

in industria metarurgicr. r-a iazaneIe

- : i,

"n..g"ii."

arderea
se preferi

mediului

Instalalii de proteclie a
S epamt o are

praf

de

ele

359

tro s t atic e ( e le c tr ofiltr e)

Electrofiltrele r6spund cel mai bine exigenfelor mari impuse centralelor

energetice pe cdrbune in conditiile actuale.
Aceste echipamente au o serie de avantaje incontestabile, care fac si fie
utilizate pe scard largd. Astfei, se pot enumera eficacitatea ridicatd (99-99?o) la
orice dimensiuni de particule, temperaturi ridicate de operare, epurarea se poate
efectua chiar in medii chimice agresive.
Electrofiltrul incarci electric particulele de cenugd din gazele de ardere , le
colecteazi gi le indepdrteazi. Electrofiltrul se compune dintr-o serie de .plrci
verticale, prin care trec gazele de ardere. In spaliul dintre plici se afld electrozi de
inc5rcare care produc un ctmp electric. In fig.12.5. se vede modul de func{ionare,
cum se produce incircarea gi colectarea particulelor.
l

ec-lrod

coleclor '*-.

camp
ectric

el

poziliv

electrod

,nsg3ti!

-\."
saze

'--1 ,/ )
va

L-/

tt'

1I

partlqule
neincafcde
eleclric

tr';"":r
prrticule 3trase de eleqtrod
pozitiv si ,ormand strdt de praf

Fig. 12.5. Principiul de funcfion:ue al electrofiltrului.

Pllcile colectoare reprezintd electrodul pozitiv gi sunt legate l3 pdmint, iar

electrozii de depunere sunt incdrca{i negativ. Se stabilegte astfel un c6mp electric
intre electrozi qi suprafe{ele de colectare. Cdnd trec prin cdmpul electric, particulele
din curentul de gazele de ardere se incarcI negativ gi sunt atrase de plicile
colectoare. Unele particulele sunt greu de incircat, necesitdnd un cnmp electric
intens. Altele se incarcd ugor, indreptindu-se spre polul pozitiv, dar pot la fel de
ugor sd piardi sarcina qi sd fie necesard reincircarea pentru a putea fi colectate.
viteza gazelor de ardere intre pldci reprezintd un factor important in
colectarea particulelor, deoarece la viteze mici, particulele au timp sd se mifte spre
plrcile colectoare gi se reduce astfel probabilitatea reantrendrii; in schimb sunt
necesare mai multe pl6ci colectoare pentru a putea colecta cdt mai multe particule.
Particulele de cenugr acumulate pe pldci formeazi un strat, astfel incdt colectarea
se face atdt datoritd incdrcdrii, cdt gi datorita forfelor moleculare. Aceste fo4e tind
sd menlind aglomera[ia particulelor.
Stratul de cenugd trebuie indepdrtat periodic. Metoda obignuitr este de a lovi
brusc suprafafa colectoare pentru a disloca cenuga. Aceasta se desprinde in figii gi
acest lucru este important deoarece astfel se prQytne reantrenarea cenugii in
curentul de gaze de ardere gi nu e necesara reincircdfffibr.

360

Capitolul

Instalalii de proteclie a meditlui

l2

'holeculele

In timp ce cea mai mare parte a particulelor sunt conduse spre suprafala de
colectare, unele particule se incarcr pozitiv gi prin urmare se lipesc de electrozii
negativi. De aceea periodic este necesar si se facd gi cur[{area acestora din urm6,
pentru a sei men[ne Ia maximum forfele de incircare. Particulele dislocate cad in
pilnii, care se golesc periodic la rdndul lor.
Pentru a avea performanfe ridicate, este necesar s6 se fac6 o dimensionare
cordcti a electrofiltrului, ludndu-se in considerare viteza gazelor de ardere ,
cantitatea de gaze, caracteristicile combustibilului gi ale cenugii, condiliile de
operare (temperaturi etc.). In acest mod dimensiunile electrofiltrelor pot varia ia

indeaproape.

Oxizii de azot se referl la emisiile cumulative de monoxid de azot (NO),

dioxid de azot (NOJ pi la cantitl{i mici de alfi compugi ai azotului formali in
timpul arderii (de exemplu protoxid de azot N2O). Acegti poluanli apar in timpul
arderii oricdrui tip de combustibil, datoriti prezenfei azotului din aer gi a
temperaturilor ridicate care dau nagtere unei disponibilit6[i a azotului qi a
oxigenului atit din aer, cAt gi din combustibil.
In generatoarele de aer emisiile de oxizi de azot se referd in principal la
formarea de NO (circa 90-95Vo) gi numai foarte pu(in NO2, dar ia ieqirea in
atmosfer5, practic tot monoxidul de azol se transformi in dioxid de azot. Acesta dI
culoarea maronie a gazelor de ardere la iegirea de pe cog. Acesta din urm6 intri

in

stare atomici qi

Nz+O=NO+N
N+O2=NOiO
N+OH=NO+H
FormareadeNo*termiccregtedinpEcateodat[cufactoriiceconducla
lung in focar,
temperatura- ridicat[, de asemenea timpul de reziden(a suficient de_
cu aerul
a
combustibilului
p.".r* gi gradul ridicat de turbulen[6 sau de amestecare
ardere
o
intre
alegerea
pentru
.*,he
este necesar un compromis

,
arde.".b"
^"""o efectivi
'+I ,erfecta qi o ardere

CONTROLUL EMISTTLORDE OXIA DE AZOT (NO_)

Oxizii de azot facparte din primii poluanfi emigi in timpul procesului de

ardere. Ei provin din mai multe surse: sisteme de.transport (aprox. 40-45Vo), din
ardere, la toate tipurile de generatoare de abur, precum gi din alte surse (restul de
pAni la l00Vo). impreunl cu SO* gi cu particulele solide, ele contribuie la aparilia
ploilor acide, la formarea ozonului (poluant) 9i la degradarea vizibiliti(ii, cu urmdri
negative asupra vielii umane. De aceea emisiile de NO, trebuie controlate

de azbt gi de oxigen din aerul de'ardere disociaza

participe la o serie de reac{ii.

3unt trei tipuri de reacfij care se presupune cd au loc:

diverse centrale.

12.3.

361

suficient de bund astfel

incit

sd se poati face

9i

pe scar[
controlul emisiilor de oxizi de azot. Existd astfel nigte metode care sunt
formare'
la
de
inci
termic
de
NO"
emisiilor
reducerea
pentru
utilizate
largd
precum qi
ibil.t,'
Prima metod[ se referd la reducerea temperaturii medii in flacard,
la
modificari
unele
cu
a virfurilor de temperaturl. Acest lucru se poate realiza
o
produce
se
arudtoarc
I
aceste
cu
instala(ia de ardere (arzetoare cu NO* redus);
I
mod
in.acest
sine,
in
t
procesul
incetini
pentru
a
turbulenla sclzutd in zona de ardere
I
I .'
temperatura de ardere scade 9i nu se mai ating valori mari ale temperaturi'
I
A doua metodl este arderea in trepte, introducdndu-se prin arzltor numai o
t
.'
oxidat; restul
{
parte din aerul necesar arderii; astfel combustibilul este numai parfial
pentru completarea arderii, intr-o zon[
1'Ei; i, u", de ardere este introdus separat
forma[i este mai
; !.i:':
deasupra arzdtoarelor. Astfel cantitatea de oxizi de azot termici
mai
scizut6'
mici deoarece temperatura maximd a flSc5rii este
1

{:

'' 1i(

Atreiametod[sereferelarecirculareagazelordearderedelafinele

(fig' 12'6)' in acest mod' introducdnd

scade datoritl faptului ci accesul
flacfuii
temperatura
ardere
,onu de

cazanului (de obicei dup[ economizor)

gazele

in

iombustibilului la aerul de ardere

intr-o serie de reactii care formeazE poluanfi secundari. Astfel NO2 poate produce

Ventllator dc

coroziunea materialelor metalice, dar gi a vopselelor, lacuriior gi chiar a marmurii

sau poate reacfiona cu radicali liberi ai hidrocarburilor, ca.re in prezen(a razelor
solare produc smogul urban fotochimic, precum gi constituenlii ploilor acide. De
aceea este foarte importantd limitarea lor in atmosferd gi prin urmare metodele de
scddere a concentra{iei lor in gazele de ardere
Sunt cunoscute in principal doud mecanisme de formare a NO,, gi anume

este

intdrziat'

gaz.

Aer racundar

\-

clap.ta
amcstec

Sl

tegla.e
ar si gazs

r6circulaio
la arzatoara

oxizi de azot termici gi oxizi de azot din combustibil.

Oxizii de azot termici sunt cei forma[i in timpul arderii la temperaturi

oxidirii azotului din aerul de ardere. Yiteza de formare

ridicate ca urmare a

vontilatot dg
gazo rccirculate

depinde de temperatur[, precum gi de timpul de reziden[E la aceastd temperaturd. in

general NO^ termic se formeazd la temperaturi de peste 12000C 9i cregte

exponen[ial cu temperatura. La temperaturi ridicate, azotul devine reactiv, iar

tig.

Wercatd
WJga rrcirculate
@i mestec ds aer

si gazo rockculato

12.6.Recircularea gazelor de ardere de la finele cazanului

,:tlildr*.

362

Capitolil

12

Aceste 'metode'se pot folosi separat sau 'combinatB, in funilie de tipul

combustibilului, costuri gi cerin(e. Tehnologiile sus men{ionate sunt utilizate cu
bune rezultate atit la arderea gazului, pdcuriiidt gi carbunelui. Pentru combustibiiii
care nu confin azot, ca de exemplu gazul natural gi chiar a pdcurii, acestea sunt
de
obicei suficiente pentru a intra in.limitele admise de emisii de oxizi de azot. penfu
cdrbune sunt in general necesare gi alte misuri deoarece acesta contine destul de
mult azot, cum se va vedea mai jos.

Oxizii de azot din combustibil apar la combustibili care confin azot legat
sub form5 de compuqi organici, dar gi la arderea fracliilor grele de
litei. Cea riai
mare parte a oxizilor de azot din combustibil apar printr-o serie de reaclii care
nu
sunt pe deplin cunoscute. Se pare totugi cd aceastd conversie se face in dou6 etape.
Prima etap6 implicd eliberarea volatilelor in timpul f-azei ini{iale a arderii particulei
de clrbune (piclturd de combustibil lichid greu).

in timpul oxidarii compugilor

volatili, azotul reac(ioneazd formdnd numerogi compugi iniermediari, in speciat in
zonele bogate in combustibil; acegti compugi sunt apoi transformafi in oxizl de azot
sau chiar redugi la molecule de azot. Formarea de oxizilor de azot sau a azotului

molecular depinde de raportul local combustibil/aer. Este de menfionat faptul

aceste reaclii se desf[goard cu

cE

vitezi foarte mare.

Arderea reziduului carbonos implicd eliberarea radicalilor liberi de azot,
,
aceste reacfii desfdgurdndu-se mult mai lent decit cele prezentate anterior.
$i aici
conversia azotului din corrbustibil in oxizi de azot depinde de raportul

combustibiUaer, dar aceastd conversie poate fi controlatd reducdnd disponibiiitatea

de reac{ie a oxigenului in primele etape ale arderii. Prin tehnici de control a
amestecului combustibil/aer gi a modului de desftgurare a etapelor de ardere, se
poate obline o reducere semnificativd a emisiilor de oxizi de aiot din combustibil.
Acest lucru se poate obline cu rezultate bune cu ajutorul arzitoarelor moderne,
proiectate sd limiteze temperatura maximi a fldcirii tocmai prin controlul
raportului combustibil/aer.
Metodele sus menfionate ca tehnici de ardere au drept rezultat reducerea
emisiilor de oxizi de azot, in cazul arderii clrbunelui se impun de obicei gi mdsuri
de post-ardere care se aplici in aval de zona de ardere. Aceste tehnici de postardere sunt de doud feluri, gi anume reducere necataliticd (noncataliticd) a emiiiltor
de oxizi de azot precum 9i reducere cataliticl a acestora. in ambele tehnologii
oxizii de azot sunt red^trgi la azot molecular gi apd cu ajutorul unor reactivi injectali
in gazele de ardere. in cazul primei metode 1d" ."iu""." necatalitici)
"o.puji
chimici folosigi sunt: amoniacul gi ureea, iat in cazul celei de a doua metode
se
folose$te numai amoniacul. Acesta se poate folosi fie sub formd anhidrd, fie
amestecat cu apI. Este de men(ionat faptul cd utilizarea ureei are drept rezultat
aparilia unui produs suplimentar, 9i anume dioxidul de carbon.
Tehnologii de ardere necataliticd. Atat injec{ia de amoniac, c6t gi de uree, au
acelagi principiu de ac{iune, si anume se injecteazr agent reducdtor in gazele de

ardere ?ntr-o anumit[

'ltuqrbnd de temperaturd,
av6.nd grij[ ca amestecul lor s[ fie cdt mai uniform. De
asemenea amestecul trebuie s6 aibd un anumit timp de rezidenld, astfel incit

Instalatii d, Prorrrli,

3fi

n,n'di"l'i

din cazan' Reacliile chimice

reacliile s[ aib6 loc inalnte de iegirea gazelor de ardere
sunt urmatoarele:

. - in cazul amoniacului .

4NO + 4 NH: + O? -+4N2 + 6H2O

in cazul

ureei

'r'

2NO + (NH:):CO+

ltz}? ->2N, + 2H2O

+ CO2 '

agentuluj, r:-l."*-]tl:
Domeniul de temperaturd preferat pentru inj eclia
Pentru a menpne
proceselor'
ino" uld-l;obqc, p"nt u o *^i'bund deifagurare-a
agentului reducrtor)
valori reduse ale oxizilor de azot (mlrirea "ri"iJt"ii"ctului
sarc-inii cazanului' La
se folosesc mai multe nivele de injecfie, f" ,r"Jifi.."a
multe nivele de injecfie
generatoarele de abur marise-folosesc 4 sau;;*oi
cu sarcina' Este
profilul 0","*frr'*liriii Jri,,9f" *i"t"t" modificd

deoarece
parlr." qi *oniput*. a amoniacului
necesara dotarea cu un echipament special o.
de
(u""o*p'i'i"i''"pa' abur) 9i echipament
sau ureei, un echipament de transport
la un

injec{ie (duze agezate la,ditiuse nivele astfel

i'"ii

ta t" poata introduce

anumit regim de temPeratur6)' l

sub form-6 gazoasd'' iar
in general o.no"iu.uiii introduce \n gazeTede ardere
de
cu uree necesitd un timp
ureea sub formd de solu{ie: De aceea teirnofogia
ajunse
se vaPorizeze odati
rezidenld mai mare,^pen,.oru pic[turile sa aiua.'t"imp1a
sub_formi lichid6' in
in curentul de gaz.In unele, cazuri gi amoniacrf'..'in,LAu.e

de vaporizare Controlul
acest caz avind nevoie 5i e! de un timp suplimentar
lui poate duce la
canti*tii de reactiv trebuil,-iEpgnt supravegheat
""""'ul
qi oxizi d-e-sulf in acest
reaclii suplimentare nedoriffiio rp".iut aira g.oril-"
de

;;;;;;;

caz putandu-se

(sulfat
"on[in
forma;;;;'fd";;;;i"' p'o'au'"i" pebazi de amoniu
acid Acesta este

d;;;fiirl ,rri."."rive. in soecial sulfatul

pe schirnbltoarele
^.id
foarte lipicios formind deirirneri aderente f""n""i"."tive
amoniu qi sulfat

de

cdldurd finale ale generatoruIui'

abur mici
cazane
acestor tehnologii sau fdcut pe
'de
Cele mai
a
(pe deqeuri menajere Jau -biomasa), ulde t"*p"tutu'u :.ptitu cazanele
1-"-lntroducere
mari
mai
12'7i' La
reactivului este Ia partea sliperioare a focarului'(tig'
zona primelor schimb[toare
reactivulul
a
temperatura opdm. de intrtiducere
"ti""in
de caldura convective (fig. 12:8)'

*rl" .p;ffi

Capitolti l2

364

36

lnsralalii d, trro,orli, n *'di"t"i

rhodiul' Acestea din urmd au" insd

mdtalele pretioase sunt de reguld platina 9i

costurifoarteridicate,ceeacelimiteazSutilizarealor.Incadrulultimelor
in diverse configuralii

zorre tle iniectie

sau granule,
tehnologii catalizatorul este sub form6 de pelete
ridicat[, dar introduc pierderi de
mai
cit mai compacte, ele avand eficacitate
presiune mai mari in sistem'
plac6 sau fagure; primele ocup6
Modulele de catalizator pot fi sub formd de
celelalte sunt mai compacte
mici'
mai mult spaliu, dar au pierdeii de presiun".mai
plerderile de presiune sunt
dar
mici'
mai
iilt ""rri^:ul unei tritof.t" 9i vollm
de spaliul disponibil q'a'
combustibilului'
mai mari. De asemenea'ili;;"ti" de tipul
verticald sau orizontala, cu circula{ie
modulele de catalizator p"i ri., configuralie
in figura 12. 10 se poate vedea un
ascendenti sau descendent[ a gazelor Ie ardere.
sub form[ de pldci'
modul de catalizator vertical descendent, cu catalizatoruli:ln"

zona rle

reducere
a NOx

..:',

1",

lntrirto g.ua
de ardGre

i}llii,

Fig. 12.8. Schema de reducere necataliticd

la un cazan pe cirbune

Fig,12.7. Schema de reducere necataliticf,

la un cazan pe deqeuri menajere

Tehnologii de reducere catalitici.

Aceste metode sunt cele mai performante fiind folosite la ora actuald

gi

pentru cicluri mixte. Ele constau in reducerea oxizilor de azot cu ajutorul

amoniacului drept reactiv, dar reacfia are loc in prezenfa unui catalizator (fig. 12.9).

iesire gnze

catalizator
catalizator
Fig. 12.10. Modul de reactor vertical descendeltrlu

f*t

{4,

li:T":i
l--ilff,.
ardere

X-f t{Nl
+J dfi
X-, rlhi
l'4 ilo.
X*-' NrJ

'l*HrO
l+ih
'|,.-r Bl]

}4r*

=.r HO

iesire

gaze de
ardere

Fig. 12.9. Principiul denoxtrrii catalitice.

la

Amoniacul poate fi sub form[ anhidra 'ou

11.11]11'sporlat
Apoi este fie amestecat cu aer (cel
locul de utilizare qi ,to*iin o"'ii speciale'
;;; (solufie apoasa) in gazeGAe ardere' iar.cantitatea de
anhidru), fie injectat
"^i" rrr+" of concentraliu de.oxizi de azot din gazele de
reactant se introduce
printr-un semnal la recipientul de stocare
ardere. Aceasti concen;alie se transmite
ei se elibereaz'a mai mult sau mai pulin
a amoniacului, in funclie l;-;i;;""

'otffi^u:

amoniac, duPd caz.

Reac{ia este aceeaqi, ca mai sus, cu deosebirea ca amestecul trece peste un

catalizator cale potenteazd eficacitatea reactivului. De aceea, reac(iile pot avea loc
0C
cu bune performanfe. Operafia este de
qi la temperaturimai sclzute (250 + 450)
asemenea ingreunatd de prezen(a oxizilor de sulf, cdci se formeazd sulfat de
amoniu in patul catalizatorului. Un rol important in obfinerea unor performan(e
optime il are materialul_catalizatorului, care poate fi metal obignuit, material pe
bazd de zeolili sau chiiiafhtitat prefios. Metalele utilizate sunt pe bazd de titan,
molibden, tungsten etc. 7-eolilii sunt materiale pe bazd de aluminosilica{i, iar

ansamblul centralei inainte de

Instalafia de denoxare poate fi integrati in
dupi acestea in funclie de spaliul
instalalia de desprlfui; ;a i"Jlf*are, f]e
temperatura' dpul de
de retehnologizare' condilii '

disponibil, posibilitaf

'de

daca.ipafiul permite, .este inainte

combustibil, costuri etc. Agezarea rec-omandat6,
de retehndogizare' la care instalalia de
de preincdlzitorul de *t toiu,iut in varianta

denoxarecataliticsafostintrodusiulterior,eaestea;ezatddupldesprdfuitorgi
deoarece este
;J;i;tt; de desulfurare ceea ce implicd costuri qriplimentare.
necesardprezenlaunorschimb[toaredecdldurlsuplim5lntare,astfelincatgazelede

arderesdaib[temperaturaopdme'deoperare.Aceastiultimlconfigurareare

-!i
I

366

Capitolul l2

iI

Insralalii de proteclie a

mediului

367

a'antajul

ci evitd efectele

catalizhiorului.

nocive are cenugii gi. oxizilor, de suH

asupra

Existd situalii de func{ionare la care se observi uneori o scidere

a gradurui

de denoxare, cdt .qi scdpdri nedorite de amoniac pe cogur de

fum. Acestea sunt
insofite de obicei gi de emisii secundare de Cd N2o. Unii
cararizatori au
9i
proprietatea cr ,,inghit" emisiile secundare, in special prltoxiaui
de azot. pentru
realizarea unei eficienfe maxime de denoxare trebuie sE se
aleagr o solutie optimi

de amplasare (sau retehn_ologizare) a sta$ei de denoxare catal=iticd

in funcle

de

calitatea combustibilului folosit (confinut de cenugd, sulf, azot

etc.), de tehnologia
de ardere aplicat[, de spaliul disponibil de amplasare etc.
Tehnologiile de viitor se axeazd in special pe dezvoltarea catalizatorului
pentru imbundtd{irea performanfelor in
c" privegte rezisten{a la abraziune,

"".u de sulf in trioxid de

corozjune, la pericolul conversiei dioxidului
sulf (reactie
favorizatd de prezenfa catarizatorului), precum gi rirgirea domeniurui
de
temperatura.

In ceea ce privegte denoxarea necatariticd, se incearcr alternative gi cu

.
folosirea combinatd a altor substan(e, de exemplu metanol gi reactiv
de denoxare
sau.cu hidrocarburi, pentru mdrirea domeniului de temperaturi in
care
se poate

produce o denoxare optiml.

De asemenea se incearcd folosirea combinatd a denoxdrii qi desulfurarir,
utilizarea unor metode avansate de adsorbfie pe solid, utilizdnd
chiar cErbune
reactiv etc.

12.4. DESULFURAREA GAZELOR DE ARDERE

. Sulful apare frecvent in ciclul de viata al plantelor gi animalelor. De aceea

oxizii de. sulf apar gi ei in atmosfera, provenind din surful organic
ai in conditii
atmosferice normale, so2 este ugor asimirat inapoi in mediul
iiconjuiitor. Totugi

atunci cdnd sunt emise in atmosfera candta$ mari de sulf in zone

restrdnse din
atmosfera se produce dezechilibrul ecosistemului. Acest lucru
se produce in zone
industriale, fie din procese metalurgice gi rafindrii, fie prin arderea
combustibililor.
Emisia de oxizi de sulf depinde de conlinutur de sulf din combustibil (numai
o mici parte din sulful total gi anume suiful din sulfafi, nu contribuie
la emisia de
oxizi de sulf).
Gazele naturale, gi cere din zdcdmintele asociate celor de petrol,
au de regurd
un con[inut redus de H2s, singurul component combustibil
poot" conduce ra
formarea SO2 in gazele de ardere.
""
Combustibilii lichizi grei (ex. pdcura), pot fi astrzi gi cu confinut foarte redus
picurii rtin acest punct de ,"i"." depinzind excluiiv de pre1.
cdrbunii autohtoni,
Iignifii c6t 9i huirlle, rdm6n astrzi principarul
-atdr
combustibil cu confinut ridicat
de sulf (sulful combustibil variaza in iunclL de
zdcdmint intre 0,6 Ei l,6Vo).
Principalui poluant pebazade sulf din gazere d,eardere esre af;'ftaur de
surf,
de sulf, calitatea

so2. Acesta se poate combina cu apa sub for-ma lichidi, formdnd o soluqie

apoasd

I
t

de acid sulfuros. care se oxideazi ugor in atmosferi rezultind acid sulfuric (H:SO+)
sub formd de solulie apoas6 gi care reprezintd constituentul major al ploilor acide.
De asemenea, SO2 se poate oxida in atmosferd, producdnd SO3 gazos.

Acesta are o afinitate mare pentru vaporii de api, rezultdnd in final acid sulfuric

sub .formd de pic6turi.. Acest mecanism este caracteristic depunerii uscate a

pafticulelor de praf acid gi aerosoli, acegtia din urma formind apoi smogui urban
fotochimic.
Strategia de control a emisiilor de SO* la un cazan se face lunnd in
considerare calitatea combustibilului; tipul gi cantitatea de emisii acceptate, factori
economici (dacd este vorba despre un cazan existent ce trebuie retehnologizat sau
despre unul nou ce urmeazd a fi pus in func{iune, timpul de amortizare etc.).
Reducerea emisiilor de SO^ se poate face prin tehnici de precombustie sau
combustie, dar cele mai eficiente.gi utilizate metode sunt cele de post-combustie.
Scrubelele pentru desulfurare au eficien{E intre 50 qi 98Vo. Cea mai mare
eficien!6 o au scruberele umede, de obicei peste 90-95Vo, iar eficienla cea md mici
o au cele uscate qi semi-uscate.

Exista trei modalitdli principale de desulfurare, gi anume:

- desulfurare uscat[;

desulfuraresemi-uscat[;
desulfurare umedd.

Desulfurarea uscatd este cea mai ieftind gi const[ in injeclie de sorbent in

focar, dar este importantd temperatura la care se produce reac{ia; in general
temperatura trebuie sa fie destul de ridicatd, intre 500oC qi 1000'C.
Din punct de vedere al amplas6rii procedeului de desulfurare in cadrul
procesului de ardere se disting:
- desulfurarea primard, prin refinerea oxizilor de sulfpe traseul cazanului;
- desulfurarea secundar[, prin refinere post-cazan.
DatoriE pragului legislativ actual, pentru mulli combustibili din fara noasra
gi in special pentru c[rbune, se impune ca necesar[ desulfurarea secundari.

Modalitl{i de desulfurare a gazelor de ardere

In procesul de desulfurare se folosesc divergi reactivi, in general pe baza de
calciu, dar gi de sodiu. Reactivii in acest caz sunt substan(e alcaline, care se
injecteazd in gazele de ardere (in anumite locuri, in funcfie de metoda folosit5),
neutralizAnd oxizii de sulf prin transformare in al[i compugi, de obicei sub formd
solidd, care sunt apoi evacuafi in aval prin echipamente adecvate (poate fi chiar
desprEfuitorul).
Scruberele pot fi intr-o ,,singura tiecere" sau ,,regenerabile", in funclie de
modul de recuperare ulterioari. Scruberele regenerabile recirculS sorbentul inapoi
in sistem. In prezent procesele regenerabile sunt prea costisitoare, astfel incdt
utilizarea lor poate fi justificatl fie de un spaliu limjtat sau posibilitdli de
manevrare reduse, fie de suprasaturarea pielii de subprodusele rezultate (de ex.
gipsul). Ambele sisteme menfionate pot fi umede, uscate sau semi-uscate.

Instalalii de proteclie a

Capitolul 12

368

.'

Sis'ieme wnede

Metoda conste in vaporizarea apei din solutia de curi[are in timp ce gazele

de ardere se rdcesc pln[ la temperatura de saturafie. La echilibru se adaugd o
anumitd cantitate de api, care sd acopere pierderea de apd. In figura 12.l l. se vede
cum gazele de ardere intrd in turnul de desulfurare mai jos, prin lateral, ceea ce
conduce la o neuniformitate a curentului de gaze de ardere, iar aceasta are ca
urmarb o indepirtare mai pufin eficienta a SO^ qi de aceea se introduce o sita pentru
uniformizarea vitezei (uneori chiar mai multe site). Deasupra sitei, prin duze,
solu(ia'apoasa este pulverizata in fluxul de gaze in contracurent cu gazele de
ardere, pentru a obfine un contact mai bun.

meditlui

369

devine.saturat cu
parte din apa din solulie se evapor6, iar curentul de.gaze rarnas
apoas6, u,de
solutie
de
picaturile
in
Dioxidul de suli se dizolv[
vapori de ap[.

reac{ioneazi cu particulele alcaline.

rezultat, este
solu{ia cade in partea inferioara, untle este colectate. Reactivul
completate'
sunt
trimis apoi intr-un tanc de reactie., unde reacliile de alcalinizare
in
reintrodusd
este
rdmasl
formandu-se siruri. Intr-un sistem regenerabii, solulia

apei' iar

sub-

produce eliminarea
absorber. In sistemele mono(uni)- .fru*,
'"
partea inferioari se introduce 9i aer
la
ca
observd
produsele sunt apoi depozitate. Se
pentru barbotare'
elice
cu
agitator
un
prev6zut
pentru oxidar" qi
9i
"tt.
de eliminare pic.turilor
sistem
printr-un
trec
aloi
tratate
ardeie
Gazele de
apoi evacuate
(aluzele, site, table onduiate etc.) $i i;s p; la partea superioard, fiind
sDre cos.

piatra de var'
Reactivul cel mai des folosit este calcarul (CaCO:) sau
se gasesc in
magneziu
calciu
de
9i
deoarece este cel mai ieftin (carbonafii 9i silica[ii

se transport[ 9i se
cantitefl relativ mari pe scoarta terestrd, se extrage ugor din min6,
Dezavantajul
etc')'
carbunelui
a
cu
face
asemSndtor
,"
stocheaza ugor, manipulu."u
poate folosi
mai
Se
90.Vo'.
aproxirnativ
de
este
lui
eficienla
ca
constd in faptul
(Mgo), a
magneziu
oxidul de calciu sau varul nestins (cao), cu sau f[r6 oxid de
trebuie
Mai
ridicate'
mai
,cirui eficien{i este de aproximativ 95Vo,'dat costurile sunt
deoarece
(var
stins),
calciu
de
r"^lu"r"azd de fapt cu hidroxid
facutd precizar"u
"o
in var stins' Se mai
oxidul de calciu este foarte avid de ap6 9i se transforma imediat
de sodiu cu
(carbonat
alcaline
substanfe
de
poate utiliza de asemenea un amestec

hidroxid de calciu) s.a.

oxidareasolulieidereactivfavorizeazl,formarea.gipsului.(sulfatde.calciu

indep[rtat, in tirnp ce
cristalizat cu doud molecule dS apa) in absorber. Gipsul este
din gips, pentru a
apei
reactivul poate fi recirculat. Este apoi necesara eliminarea
in sistem pe de
apei
putea fi mai ugor de manevrat 9i comercializat. Reintroducerea
precum
necesare'
pompelor
datorite
o parte este cea care m[reqte sim[itor costurile,
manipulate'
ele
trebuie
care
alta,
9i
qi depozitarea sub-produselor, pe de

Unaltdezavantajilconstituiefaptulcdingazeledeard.erepotramineurme
desOz,caresetransformainSO3Eidatoritapt"'"nl"ivaporilordeap6inevitabil
de reci, se atinge punctul
mai departe in acid sulfuric; gazeie-deardere fiind destul

atdt conductele pdnd la

de roua acid6, iar acidul sulfuric condenseaza 9i corodeazE

fie prin
gi baza cogului. Eliminarea acestui inconvenient se poate face
coroziune
la
rezistente
materiale
cu
conductior gi a bazei coqului
de cildurd
"aptugir"a
(ceramic[ erc.), fie piin incalzirea gazelor intr-un schi'rbdtor

cog,

,..,.i

'

Fig' 12.11. Modul

suplimentar, ambele ..tod" insemn6nd tot costuri suplimentare'

curdfarea umedd
Chiar gi a9a, in !5ri dezvoltate ca SUA, Japonia, Germania'
funcliondnd cu
cu calcar r[mine metoda cea mai folositd la centralele electrice
foarte bune
gi
a
eficienlei
c[rbune datoritd costurilor reduse ale reactivului, precum
(90 + 98) 7o.

de desult'urare umeda u gazelor de ardere

grificiile de pulverizare au rolul de controla

amestecul dintre reactiv 9i

gazele dg ardere prin diametru lor, numdrul de duze, precum gi varia(ia presiunii in
ele. Materialul duzelor poate fi ceramici sau alt material rezistent Ia coroziune. O

cit

iiifu.+i:,.

370

Capitolut 12

Sisteme uscate

Metoda constd in injectarea pneumaticd in focar sau la finele acestuia a

reactivului mdcinat. Reactivii sunt aceiaqi pentru toate metodele, cei mai susmenfionafi. Injectarea de calcar, dolomit[ sau var in gazeie de ardere'se face la
aproximativ (1000 + 1200) 0c. La aieasta temperaturd, dolomita sau calcarul
practic se descompun, ilr agentul chimic principil rEmdne cao, care este foarte
reactiv fafd de SO^.
De aceea, in funclie de temperatura dezvoltatd in focar, injeclia se face la
diferite nivele, temperatura depinzind .9i ea de combustibilul folosit (de ex. Ia
arderea degeurilor menajere, temperatura optimi necesard injectirii se atinge
irnediat deasupra grdtarului, la arderea crrbunelui la finele focarului, etc.). In figura
12.12. se poate vedea cum se poate face:introducerea reactivului. Dupi unii auiori,
injecgia de reactiv se poate face gi la te-rnqEraturi mai joase (500 + oob) 0c, ceea ce
corespunde aproximativ zonei de amplasare a economizorului. In unele sirualii
poate fi utild de asemenea pulverizare de apd, pentru imbunitd{irea gradului de

indepdrtareapoluantului.

.-

Aceasti metodd este cea mdiTdrtina, dar are gi unele

Instalatii de protectie a mediului

37L

Pentru a' imbundtdfi uniformitatea ' distribu$ei calcarului (aceasta

reprezentind un alt dezavantaj al metodei) se poate varia atdt viteza, clt 9i unghiul
de introducere al reactivului. Gradul de indepirtare a SO^ depinde qi de mlrimea
particulelor de reactiv (mai rnult decdt la celelalte tnetode unde se introduce
reactivul.sub forma de solufie).
Timpul de contact este gi el un factor iraportant, cici trebuie sd fie suficient
cdt si permitd pdtrunderea SO* in interiorul particulelor de sorbent.
Metoda are insi qi certe avantaje. De exemplu rezultd produse solide, care
pot fi indepdrtate cu ajutorul desprdfuitorului (filtru cu saci, electrofiltru)- Problema
apare in cazul folosirii picurii sau a unui amestec de gaze ce confin sulf (de ex.
produse de rafindrii), unde depozitarea reziduurilor solide este nou6.
De asemenea reactivul se poate reutiliza mai ugor, dar trebuie avut in vedere
cI nu dupd mult timp devine inactiv
Acesta metodd este foarte potrivit6 penfu cazane industriale mici, in special
in cazul retehnologizirii, deoarece suprafa(a existerta in jurul cazanului este
determinata, iar aceasta solulie necesite spa.tju de manipulare redus.

dezavantaje.

Dezavantajul major constr in eficienta destul de scdzut[, in generai de (50 + 60)%,

uneori, la con{inut relativ mic de So* in gazele de ardere se poate ajunge la
(80 + 90) Vo.

Sisteme semi-umede
Metoda se bazeazd pe pulverizarea unei solufii apoase de sorbent, similar cu
metoda umedd, dar cu deosebirea cd apa este dozatd asfel incdt intreaga cantitate
sd se vaporizeze qi sd rdminE numai reactivul. Reactivul alcalin este pulverizat
peste gazele fierbin{i pentru a absorbi SO2. Metoda este dat[ de multe ori ca fEcind
parte din metodele uscate de eliminare a SOz din gazele de ardere, dar trebuie
fdcutd totugi diferenlierea fa(d de metoda complet uscatd; i se mai spune absorblie
prin pulverizare. Aceastl metodl constituie principala alternativd la desulfurarea

umedd.

in special la cazane mici, func[ionind cu clrbune de calitate

pe deqeuri menajere, pentru indepdrtarea combinati a HCI
la
cazane
inferioard sau
cdt qi a SO2. La cazane mari, pentru centrale electrice se foloseqte numai dacl este
Se folosegte

vorba despre un cdrbune cu confinut sclzut de sulfsau dacd sunt aproape de ieqirea

din uz gi nu se justificS o investi[ie mai mare pentru reabilitare. La cregteri (,,pick"uri) de sarcin6, cflnd apare o cregtere de consum de energie electricd 9i sunt puse in

Fig. L2,12, Sistem de injecfie directl

a sorbentuiul in focar cuplat cu sistem de umidificare penrru

ridicarea gradului de refinere a particuielor gi mdrirea eficienlei de desulfurare.

func(iune centrale vechi, numai pe perioade scurte de timp.

Avantajele acestei metode Sunt costurile mici ale materialelor necesare,
faptul cd rezulti produse uscate cu care este uqor de operat, necesitd pufine opera[ii
in tirnpul procesului, ceea ce inseamni costuri reduse. Opera{iile sunt mai ieftine
(manipulare, stocare, preparare), in acelaqi timp necesitl un consum mic de api.
In figura 12.13 se observa o instala{ie de desulfurare semi-uscatd cuplatd cu
un filtru electrostatic desprlfuitor. Se constatd cd la desulfurarea umedi absorberul
se ageazi dupi desprdfuitor, iar la desulfurarea semi-uscati inainte de desprEfuitor.

';r&E+lr

Capitolul l2

372

lnstalaiii de protectie a mediului

373

Fig.12.13.Sistemsemi.umedpentrureducereaemisieideoxizidesulf.
0C
Gazele de ardere la iegirea din generatorul de abur au temperatura ae (tZd+tAO)
gi intrl in instala{ia de desulfurare printr-un difuzor turbionar (turbo-difuzor), care
poate fi in varianta orizontali (fig. 12. l4) sau verticali (fig. 12. I 5).
.r5}r.c,

[ig.

12.15. Modul de reactor semi-uscat (uscat) pentru desulfurarea gazelor de ardere;

configura[ie verticalL

Pulverizarea suspensiei se face pneumatic cu ajutorul aerului introdus odatl

cu reactivul, a$a cum se vede in figurile 12.14 qi 12.15. Curgerea se desfd$oari in
echicurent, gazele de ardere intrd pe la partea superioari prin ni$te palete (ceea ce
le conferi o migcare elicoidall); reactivul este introdus tot pe la partea superioar5,

fiind pulverizat fin, cu ajutorul aerului comprimat; astfel se face dispersia

reactivului lichid in gazele de ardere. La iegirea din absorber gazele igi schimbd
direc{ia, separandu-se astfel o parte solidd din gaze. Restul de particule sunt

Fig, 12.14. Modul de reactor semi-uscat (uscat) pentru desulfurarea gazelor de ardere;
configurafie

orizontald

Cantitatea de ap[ necesar6 pulveriz[rii foarte fine este limitatA,.astfel incat

apa sd se vaporizeze integral in tirnpul procesului. Absorbfia de SO2 are loc in
timpul pulverizirii suspensiei gi evapor[rii apei, in timp ce gazele de aldere sunt
rdcite adiabatic. Se face pulverizarea foarte fin6 a solu[iei apoase in gazele fierbinti,
pentru a absorbi SO2. Temperatura gazelor de ardere la iegirea din absorb?lpoate fi
prea mic[ pentru o bund disprifuirein colectorul de praf, de aceea uneoii.poate fi
necesar6 inc5lzirea lor intr-un schimb[tor de c[ldurd la intrarea in ins,!.alafia de
bine,
desprdfuire (electrofiltru, filtru cu saci etc.; filtrul cu saci se comportl'inai
--..:
gi
CaO).
deoarece retine

antrenate de curentul de gaze gi re{inute de colectorul de particule, impreund cu

cenuia.
Reactivul cel mai des folosit la desulfurarea semi-umed6 este varul stins (de
fapt oxidul de calciu care a reacfionat cu apa cAnd s-a preparat solu{ia apoasd). Se
observe cI oxidul de calciu este depozitat intr-un buncir, apoi mdcinat intr-o moard
cu bile, unde este umezit qi se transforml in var stins. De aici varul se amesteca cu
material recirculat de la colectorul de praf, urmind apoi traseul prin reactorul
propriu-zis Ei colectorul de praf (fig 12.16).
Absorb{ia SO2 prin aceastd metodi este similard din punct de vedere al
reac{iilor cu cea de la scrubberele umede, deoarece reacliile au loc in mare parte in
faza lichidd, darprecipitatul nu este gips, ci CaSO: .1/2HzO, despre care s-a vorbit
anterior. Varul gi constituenfii alcalini se dizolv[ in faza lichidd, unde din reac[iile
ionice care au loc, rezultl in general produse insolubile.
Reactoarele semi-uscate sunt de obicei dimensionate pentru un anumit timp
de reziden{d a fazei gazoase (aproximativ l0 secunde), ti**p4"c.are depinde de
temperatura gi de fine1ea de pulverizare.

{3
PROIECTE ENERGETICE
ANALIZA NCONOMICA, FINANTARE, RISCURI
.

13.1.

+i'

ANALIZA ECONOMICA A PROIECTELOR

Ua'Sffi*ilerformanfelor economice ale unui sistem energetic este utilizat[ fie

Fig' 12.16,

Schema de integrare a reactorului semi-uscat in sistemul centralei'

Graduldeaplicabilitatealacestorreacloareestelimitateincazul

utilizdrii unui
generatoarelor de abur pentru centrale electrice mari, numai in cazul
de reactiv
cantitatea
Iarbun" cu continut reilus de sulf (s-a aretat anterior); altfel
necesare fac aceast[ solutie sd fie neeconomici
duce la
Soiu[ia este folosiid la cazanele mici, iar simplitatea echipamentului
alternative
o
semi-umede
reactoarele
costuri de capital mici, ceea ce face din

ca o indicafie dacd investilia in acest sistem este viabili sau nu, fie pentru a
compara intre ele diferite solufii de echipare. ln anumite cazuri, este nevoie-de un
sistem de referin(d comun, respectiv aceeaqi sarcin[ electricd sau termici, acelaqi
randament Bfectiv absolut, etc. in celelalte cazuri, se poate considera o abordare
conven{ionald pentru acoperirea sarcinilor electrice gi termice, cum ar fi
cumpErargp electricitdgii din sistem qi producerea local[ a clldurii intr-un cazan. in
continuarffiAt prezentati citiva indicatori economici ai proiectelor energetice.
?.r:'-.

:jl:

A) Ve\itul net actualizat a investiliei (WA)

Repnzintd plusvaloarea totald actualizatd a unei investilii (profitul realizat),

care reprezintl diferenfa dintre valoarea actualizat6 a veniturilor

cheltuielilgfoe durata de exploatare a sistemului respectiv.

care reduc
Daca se introduc aditivi (de ex. clorura de calciu, anumite sdruri)

scruberului, mdregte semnificativ performan{ele de retinere a SO2'

gi cea a

Exprbsia de calcul a VNA este:

atractivd.

a SO2
gradul de uscare gi m[resc conf.inutul de umiditate, gradul de indepErtare
la95Vo,dar aceasta ridicl semnificativ costurile'
foate
^ ajunge
O. ir",r"r"o, injec(ia de amoniac in aval in gazele de ard-ere' adicd inaintea

'

':.

;..
unde:

nv
-a
vNA=rl--+
+ a/

(13.1)

r=o(l

V, - veniturile realizate in anul r;

C,.- veniturile realizate in anul t:

rata de actualizare;

r - dulata analizei

economice a proiectului.

Veniturile sunt provenite din vdnzarea produc{iei de energie, iar cheltuielile

sunt reprezrintate de costul combustibililor gi altor materii prime utilizate, costul
forlei de riuncd, daune, asiguriri, etc. Cheltuielile din anul 0 sunt de regull
reprezentate de investi{ia 1. Investi{ia specificd i,p (/kW) diferi in func(ie de tipul
tehnologiei d0 conversie a energiei primare in energie electricd sau termicl 9i de
factorul de lcard al aplicaqiei (mai mare pentru puteri mici, mai micd pentru puteri
mari. Citeva valori orientative sunt prezentate in tabelul 13.l.