Proiectare Site Si Web Design - HTML

Tehnologii Utilizate in Proiectarea si Designul Site-urilor Web
HTML
Ce este un fisier HTML? In primul rand HTML reprezinta prescurtarea de la Hyper Text Markup Language
(denumirea oficiala a standardului). Un fisier HTML este un fiser text cu extensia ".htm" sau ".html"
continand pe langa text pur si instructiuni standard de machetare (web design). Efectul machetarii este
vizibil in browserele de Internet (Internet Exlorer, Netscape Navigator, Opera, etc...). Practic marcajele de
tip HTML din cadrul documentului spun browser-ului cum sa afiseze continutul util al fisierului. Despre
HTML vei putea afla mai multe lucruri in cadrul prezentarii pe etape din sectiunea HTML a site-ului, sau, la
un nivel superior, din cartea electronica "HTML, CSS, XML - Profesional", pe care Afaceri-Online o
pune la dispozitie.
CSS
Ce este un fisier CSS? In primul rand CSS reprezinta prescurtarea de la Cascading Style Sheets
(denumirea oficiala a standardului). Un fiser CSS este un fisier text cu extensia ".css" definind stiluri
pentru paginile HTML. Stilurile indica intr-un mod mult mai riguros decat atributele HTML cum sa afiseze
browserul elementele componente ale unui document HTML (text, grafica, formulare, etc...), oferind
posibilitati mult superioare standardului HTML. Fisierele CSS permit stilizarea in bloc a documentelor HTML
cu un efort semnificativ mai mic decat in cazul stilizarii elementelor de pagina in cadrul fiecarui document
HTML in parte, prin intermediul atributelor tagurilor. Despre CSS vei putea afla mai multe lucruri in cadrul
prezentarii pe etape din sectiunea CSS a site-ului, sau, la un nivel superior, din cartea electronica
"HTML, CSS, XML - Profesional", pe care Afaceri-Online o pune la dipozitie.
XML
Ce este un fisier XML? In primul rand XML reprezinta prescurtarea de la EXtensible Markup Language
(denumirea oficiala a standardului). A fost proiectat pentru a manipula date in mod riguros. Ineditul pe
care il aduce limbajul XML este faptul ca nu contine taguri standard (predefinite). Practic, tagurile XML
sunt definite (construite) exclusiv de utilizator (proiectant). Este asadar un limbaj extensibil. Trebuie
mentionat faptul ca standardul XML nu este decat intr-un mod foarte general asemanator cu HTML. In
timp ce standardul HTML urmareste afisarea datelor avand ca obiectiv central modul in care acestea arata
in browser, scopul XML este acela de a structura, stoca si transmite date sub forma de informatii utilizator,
avand ca obiectiv central semnificatia profunda a acestora. Intr-un cuvant, HTML afisaza informatii, in timp
ce XML descrie si manipuleaza informatiile in mod riguros. Atentie: XML nu este un inlocuitor pentru HTML.
O evolutie previzibila a web-ului sugereaza o completare reciproca a celor doua standarde prin utilizarea
impreuna in cadrul acelorasi documente: XML va fi utilizat pentru a descrie date, in timp ce HTML va
formata si afisa corespunzator aceste date. Despre XML vei putea afla mai multe lucruri din cartea
electronica "HTML, CSS, XML - Profesional", pe care Afaceri-Online o pune la dipozitie.
XSL
Ce este un fisier XSL? In primul rand XSL reprezinta prescurtarea de la EXtensible Style Language
(denumirea oficiala a standardului). Practic, XSL reprezinta pentru documentul XML ceea ce reprezinta
CSS pentru HTML, adica o foaie de stiluri. Diferenta dintre CSS (HTML Style Sheets) si XSL (XML Style
Sheets) este foarte mare. HTML utilizeaza taguri (marcaje) predefinite si semnificatia acestora este de la
bun inceput cunoscuta si inteleasa de browser. Spre exemplu, tagul <TABLE> defineste un tabel, iar
browserul stie ce este acesta si cum trebuie afisat. Adaugand stiluri fisierului HTML vom indica browserului
sa afiseze un element de pagina (precum tabelul exemplificat mai sus) intr-un anumit mod, uzand de data
aceasta de atribute CSS predefinite - indicand, spre exemplu, margine de dimensiune 1 si culoare
albastra. In schimb XML stim deja ca nu lucreaza cu taguri predefinite (am vazut ca putem defini cate
taguri personalizate dorim). Asadar, semnificatia tagurilor XML utilizate de proiectant nu este cunoscuta
browser-ului. Tagul <TABLE> in XML poate desemna, intr-adevar, un tabel, la fel de bine ca si un formular
sau un obiect abstract iar browserul nu va sti cum sa-l afiseze. De aceea trebuia sa existe o componenta
aditionala documentelor XML care sa traduca browserului modul in care un document XML va fi afisat. Si
aceasta este XSL. Totusi, XSL este mai mult decat un standard de stiluri pentru documentele XML. Practic,
XSL se constituie din 3 parti componente: XSLT, care este un limbaj menit sa transforme documentele XML
in documente XHTML; XPath care este un limbaj menit sa defineasca si sa izoleze portiuni din documentele
XML; XSL-FO, practic un limbaj de formatare (structurare) superioara a documentelor XML. Despre XSLT
vei putea afla mai multe lucruri din cartea electronica "HTML, CSS, XML - Profesional", pe care
Afaceri-Online o pune la dipozitie.
XHTML
Ce este un fisier XHTML? In primul rand XHTML reprezinta prescurtarea de la EXtensible HyperText Markup
Language (denumirea oficiala a standardului). Practic este un inlocuitor modern al mai vechiului limbaj
HTML, fiind aproape identic cu standardul HTML 4.01, o versiune imbunatatita, mult mai stricta si mai
curata a standardului HTML 4.0. Abstractizand putin, afirmam ca XHTML reprezinta o definire de tip XML a
unui document HTML, pe scurt o combinatie intre HTML si XML. Avantajele unei aplicatii XHTML sunt
multiple: pot fi citite de toate dispozitivele XML, in timp ce pastreaza compatibilitatea cu toate browserele
de Internet mai vechi sau mai noi fara a necesita specificatii suplimentare.
JavaScript
JavaScript reprezinta un limbaj de script utilizat la ora actuala de majoritatea paginilor web din Internet
pentru a imbunatati design-ul general, valida datele utilizator din formulare, aduga interactiune cu
utilizatorul prin efecte speciale aplicabile elementelor de pagina in funtie de evenimentele generate de
utilizator. La ora actuala este cel mai important limbaj de script de pe Internet. Despre JavaScript vei
putea afla mai multe lucruri in cadrul prezentarii pe etape din sectiunea JavaScript a site-ului, sau, la un
nivel superior, din cartea electronica "Java, JavaScript - Profesional", pe care Afaceri-Online o pune
la dipozitie.
DHTML
Ce este DHTML? In primul rand, DHTML nu reprezinta, cum s-ar putea crede, prescurtarea de la Dinamic
HyperText Markup Language (o asa zisa denumire oficiala a standardului). Practic DHTML nu este un
standard (nu exista fisiere cu extensia DHTML)! DHTML este o denumire generica adoptata in unanimitate
de proiectantii de pagini web, desemnand arta de a combina tehnologiile HTML, CSS si JavaScript pentru a
realiza sit-uri web cu adevarat interactive, adaugand o puternica nota de impact cu utilizatorul si efecte
vizuale dintre cele mai spectaculoase. Cele doua carti electronice de proiectare site-uri web oferite de
Afaceri Online - "HTML, CSS, XML - Profesional", respectiv "Java, JavaScript - Profesional" - pun la
dispozitia proiectantului un suport consistent cu privire la arta DHTML a construirii site-urilor web de efect
utilizand tehnologiile HTML, CSS, JavaScript.
Java
Java este la ora actuala una dintre cele mai puternice platforme de dezvoltare software - limbaj de
programare independent, aducand in spectrul web posibilitati exceptionale de interactiune client-server, cu
mult dincolo de binecunoscutele formulare, animatii, jocuri sau efecte vizuale interactive. Practic
tehnologiile Java (de multe ori combinate cu alte standarde sau tehnologii cum ar fi XML spre exemplu),
reprezinta o modalitate foarte apropiata de natural pentru implementarea de aplicatii manipuland cu
succes mai toate tipurile de generatori si consumatori de informatie, de la telefoane mobile pana la
sisteme de gestionare a tranzactiilor online. Portabilitatea si extensibilitatea celor doua tehnologii (Java si
XML) face din acestea alegerea ideala pentru satisfacerea unei impresionante game de cerinte ale
Internetului, de la cele mai simple programe pana la aplicatii ruland pe diferite platforme interconectate si
solicitand nivele dintre cele mai performante de securitate, stabilitate si portabilitate. O incursiune
fascinanta in programarea Java o puteti gasi in cartea electronica "Java, JavaScript - Profesional",
oferita de Afaceri-Online.
Proiectare Site si Web Design - Standardul HTML

Ce este HTML
Origini
Unul din primele elemente, fundamentale de altfel, ale WWW (World Wide Web) este HTML (HyperText
Markup Language), standard ce descrie formatul primar in care documentele sint distribuite si vazute pe
Web. Multe din trasaturile lui, cum ar fi independenta fata de platforma, structurarea formatarii si
legaturile hipertext, fac din el un foarte bun format pentru documentele Internet si Web. Primele
specificatii de baza ale Web-ului au fost HTML, HTTP si URL.
Menire si semnificatii
HTML a fost dezvoltat initial de Tim Berners-Lee la CERN in 1989. HTML este un limbaj bazat pe SGML
(Standard Generalized Markup Language), o asa-numita aplicatie a acestuia. SGML este un standard
international (ISO-8879) aprobat n 1986. HTML a fost initial vazut ca o posibilitate pentru fizicienii care
utilizeaza computere diferite sa schimbe intre ei informatie prin mijlocirea Internetului. Erau prin urmare
necesare cateva conditii esentiale: independenta de platforma, posibilitati hipertext si structurarea
documentelor. Independenta de platforma semnifica faptul ca un document poate fi afisat in mod
asemanator (sau aproape identic) de computere diferite (deci cu font, grafica si culori aidoma), lucru vital
pentru o audienta numeroasa si extrem de variata. Hipertext se traduce prin faptul ca orice cuvint, fraza,
imagine sau element al documentului vazut de un utilizator (client) poate face referinta la un alt document
sau chiar la paragrafe din interiorul aceluiasi document, ceea ce usureaza mult navigarea intre partile
componente ale unui document sau intre multiple documente. Structurarea riguroasa a documentelor
permite convertirea acestora dintr-un format in altul precum si interogarea unor baze de date ingloband
aceste documente.
Inceputurile
Nascut n urma cu aproximativ 30 de ani, intr-o tentativa de a rezolva unele probleme ivite la transportul
documentelor intre diferite computere, limbajul hipertext a evoluat incet. In primii ani de evolutie HTML a
demarat lent in principal pentru ca ii lipseau posibilitatile de a reda publicatii electronice profesionale;
limbajul permitea oarece control asupra fonturilor dar nu permitea inserarea graficii. In 1993, NCSA a
imbogatit limbajul pentru a permite inserarea graficii si a construit primul navigator grafic: Mosaic. Au
urmat apoi contributii ad hoc ale diverselor firme care au adus tot felul de adaugiri limbajului HTML astfel
incat, in 1994, limbajul parea scapat de sub control. Urmarea a fost ca la prima conferinta WWW de la
Geneva (Elvetia) s-a constituit un grup de specialisti (HTML Working Group) a carui prima misiune a fost
formalizarea HTML, lucru care s-a concretizat in HTML 2.0. Importanta actiunii acestui grup consta in
faptul ca, odata standardizat, limbajul a putut fi apoi extins intr-un mod mai controlat la alte nivele.
Standardizarea
Standardul oficial HTML este dat de World Wide Web Consortium (W3C), care este afiliat la Internet
Engineering Task Force (IETF). W3C a enuntat cateva versiuni ale specificatiei HTML, printre care si HTML
2.0, HTML 3.0, HTML 3.2, HTML 4.0 si, cel mai recent, HTML 4.01. In acelasi timp, autorii de browsere
cum ar fi Netscape si Microsoft, au dezvoltat adesea propriile "extensii" HTML in afara procesului standard
si le-au incorporat in browserele lor. In unele cazuri (cum ar fi tagul Netscape), aceste extensii au devenit
standarde de facto adoptate de autorii de browsere. Cnd navigatorul incarca un document HTML, el
"citeste" documentul n cautarea tag-urilor HTML, formateaza textul si imaginea si le afiseaza pe ecran.
Este motivul pentru care acelasi document HTML apare usor diferit cnd este privit utilizand navigatoare
diferite. Stadiile prin care trece un standard elaborat de W3C snt:
1.
2.
Orice standard isi incepe aventura ca W3C Note.

De aici este preluat de catre un grup particular de lucru (Working Group) si este discutat pana
cand se ajunge la un consens.
3.
In acest moment este publicat ca propunere (Working Draft) si in acest stadiu oricine poate face
comentarii.
4.
In momentul n care se obtine o sustinere si un consens suficient de larg, directorul W3C decide
daca specificatia este gata sa devina propunere oficiala de recomandare (Proposed
Recommendation).
5.
Urmeaza o perioada de 6 saptamni n care toti membrii W3C au sansa sa voteze aceasta
propunere de recomandare; votul nu este obligatoriu, putandu-se vota n 4 moduri diferite:
da;
da, sub rezerva unor imbunatatiri;
nu, pana cnd anumite sarcini nu sunt indeplinite;
nu, specificatia trebuie abandonata.
6.
Charta W3C stipuleaza necesitatea obtinerii consensului complet, astfel ca fiecare vot trebuie sa
fie un da fara rezerve.
7.
Daca toti pasii anteriori au fost indepliniti, specificatia trebuie aprobata in final de Director si se
publica sub forma unui standard (W3C Recommendation).
De ce HTML
Dar de ce a fost preferat HTML pentru publicaii pe Web, cnd pentru realizarea
publicaiilor electronice exist multe alte tehnologii? Primul motiv este simplitatea. Al
doilea este ca permite formatarea textului ASCII cu tag-uri n format ASCII. Rezult de
aici o compresie buna, suport pentru legaturi hipertext si usurinta in a scrie navigatoare
pentru vizualizarea documentelor.
Varianta 2.0
HTML 2.0, elaborat in Iunie 1994, este standardul pe care ar trebui sa-l suporte toate browserele curente inclusiv cele in mod text. HTML 2.0 reflecta conceptia originala a HTML ca un limbaj de marcare
independent de obiectele existente, focalizandu-se pe asezarea lor in pagina, in loc de a specfica exact
cum ar trebui sa arate acestea. Daca doriti sa fiti siguri ca toti vizitatorii vor vedea paginile asa cum
trebuie, folositi tagurile HTML 2.0.
Varianta 3.0
Specificatia HTML 3.0, enuntata in 1995, a incercat sa dezvolte HTML 2.0 prin adaugarea unor facilitati
precum tabelele si un mai mare control asupra textului din jurul imaginilor. Desi unele din noutatile HTML
3.0 erau deja folosite de autorii de browsere, multe nu erau inca oficializate. In unele cazuri, taguri
asemanatoare implementate de autorii de browsere au devenit mai raspandite decat tagurile "oficiale".
Specificatia HTML 3.0 a expirat repede, deci nu mai este un standard oficial in prezent.
Varianta 3.2
In Mai 1996, W3C a scos pe piata specificatia HTML 3.2 , care era proiectata sa reflecte si sa standardizeze
practicile acceptate la scara larga. Deci HTML 3.2 include tagurile HTML 3.0 care erau adoptate de autorii
de browsere precum Netscape si Microsoft plus noi extensii HTML.
Revolutia HTML 4.0, HTML 4.01
In acest moment, HTML 4.0 este larg utilizat si au fost deja publicate specificatiile HTML 4.01. Limbajul
HTML da proiectantilor de pagini web posibilitatea:
sa publice documente cu headere, texte, tabele, liste, fotografii, etc...
sa proiecteze formulare pentru realizarea tranzactiilor cu servere aflate la distanta, pentru cautari
de informatie sau pentru activitati specifice comertului
sa includa foi de calcul tabelar, clipuri video, sunete si alte aplicatii direct n documente.
sa regaseasca on-line informatii prin intermediul hiperlink-urilor accesate printr-un simplu click de
mouse
Elementul esential diferit adus de versiunea 4.0 si mai ales 4.01 fata de versiunea 3.2 este posibilitatea
separarii structurii unui document de prezentarea lui prin introducerea stilurilor de documente (style
sheet). Utiliznd limbajul HTML pentru structurarea unui document si style sheet-urile pentru a stiliza
prezentarea acestuia, proiectantii pot obtine mult mai usor independenta de periferic/ computer/
platforma hard-soft, lucru care a facut HTML-ul att de popular. Un document cu o structura complexa
poate fi prezentat in diferite moduri pe medii diferite, permitand documentului insusi sa se adapteze mai
usor noilor tehnologii (cum ar fi, de exemplu, browserele capabile sa vorbeasca, cititoarele braille, etc...).
In plus, separarea continutului de partea de prezentare permite modificarea infatisarii chiar a unui intreg
site doar prin modificarea unui style-sheet (a unui document care descrie stilul). Experienta a demonstrat
ca o astfel de abordare poate reduce dramatic costurile de deservire a unui spectru larg de platforme si
probleme, facilitnd si o intretinere ulterioara si modificari mult mai usoare.
Fundamente HTML
Orice document HTML incepe cu notatia <html> si se termina cu notatia </html>. Astfel de perechi
de marcaje sau etichete (acolo unde sunt perechi) se numesc in literatura de specialitate TAG-uri. Prin
conventie, toate marcajele HTML incep cu o paranteza unghiulara deschisa "<" si se termina cu o
paranteza unghiulara inchisa ">". Marcajele dintre aceste paranteze transmit comenzi catre browser
pentru a afisa pagina intr-un anumit mod. Unele blocuri prezinta delimitator de sfarsit de bloc, in timp ce
pentru alte blocuri acest delimitator este optional sau chiar interzis.
Intre cele doua marcaje <html> si </html> vom introduce doua sectiuni:
- sectiunea de antet: <head>...</head>
- corpul documentului: <body>...</body>
Blocul <body>...</body> cuprinde continutul propriu-zis al paginii HTML, adica ceea ce va fi afisat in
ferastra browser-ului. Un marcaj poate fi scris atat cu litere mici, cat si cu litere mari. De exemplu
<BODY> = <BodY> = <body>. Caracterele "spatiu" si "CR/LF" ce apar intre taguri sunt ignorate de catre
browser.
Un prim document HTML ar fi ceva de genul acesta:
<html>
<head> </head>
<body> </body>
</html>
Asa arata primul document HTML. Copiati-l folosind Copy/Paste intr-un fisier nou si salvati-l ca PRIM.HTM
sau PRIM.HTML. Apoi porniti Netscape Navigator sau Internet Explorer, dati CTRL-O si introduceti calea
spre fisier. Dati OK si... nimic. Este normal, deoarece fisierul HTML din exemplul anterior nu incorporeaza
text util.
Vom adauga primele elemente de text
In primul rand, titlul unei pagini se obtine inserand in sectiunea <head>...</head> urmatoarea linie:
< t i t l e > A c e a s t a e s t e t i t l u l p r i m e i m e l e p a g i n i d e We b < / t i t l e >
In plus, in sectiunea <body>...</body> putem scrie texte cat dorim. Daca nu intalnim nici un marcaj "<"
sau ">", atunci interpretorul HTML le va lua ca texte simple si le va afisa pe ecran. Sa vedem o n o u a
versiune a paginii noastre:
<html>
<head>
< t i t l e > A c e a s t a e s t e p r i m a m e a p a g i n a d e We b < / t i t l e >
</head>
<body>
B i n e a t i v e n i t i n p a g i n a m e a d e We b !
</body>
</html>
Continutul blocului <title>...</title> va aparea in bara de titlu a ferestrei browser-ului. Daca acest bloc
lipseste intr-o pagina HTML, atunci in bara de titlu a ferstrei browser-ului va aparea numele fisierului.
Trecerea pe o linie noua - se face in HTML cu o comanda explicita, care trebuie sa apara in codul sursa
html. Aceasta comanda este marcajul <br> (de la "line break" - intrerupere de linie). Folosind aceleasi
operatii ca mai sus, vizualizati noua pagina. Veti vedea textul ce apare in fereastra browserului. In plus,
pagina dvs. va avea un titlu nou, cel introdus de dvs.. E x . :
<html>
<head>
<title> titlul paginii</title>
</head>
< b o d y > B i n e a t i v e n i t i n < b r > p a g i n a m e a d e We b !
</body>
</html>
Culoarea de fond
O culoare poate fi precizata in doua moduri:
1. Printr-un nume de culoare. Sunt disponibile cel putin 16 nume de culori: aqua, black, fuchsia, gray,
green lime, maroon, navy, olive, purple, red, silver, teal, white si yellow.
2. Prin constructia "#RRGGBB" unde R(red), G(green), sau B(blue) sunt cifre hexazecimale si pot lua
valorile: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, a, A, b, B, c, C, d, D, e, E, f, F; se pot defini astfel 65536 de culori.
Culoarea fundalului unei pagini se precizeaza prin intermediul unui atribut al tagului BODY. mai exact cu
atributul "bgcolor" din cadrul etichetei <body>. D e e x e m p l u : < b o d y b g c o l o r = c u l o a r e > .
Culoarea textului
Acest lucru se seteaza prin intermediul atributului "text" al tagului BODY, dupa sintaxa <body
text=culoare>. I n u r m a t o r u l e x e m p l u textul are culorea rosie:
<html>
<head>
<title>culoare textului </title>
</head>
<body text=red>
Un text de culoare rosie.
</body>
</html>
O eticheta poate avea mai multe atribute.
De exemplu, o eticheta cu trei atribute arata astfel: < e t i c h e t a a t r i b u t 1 = v a l o a r e 1 a t r i b u t 2 =
v a l o a r e 2 a t r i b u t 3 = v a l o a r e 3 > . U r m a t o r u l e x e m p l u prezinta o pagina cu fondul de culoare
albastra si textul de culoare galbena:
<html>
<head>
<title>atribute multiple </title>
</head>
<body bgcolor=blue text=yello w>
Fond de culoare albastra si text de culoare galbena.
</body>
</html>
Textul afisat este caracterizat de urmatoarele atribute: Marime (font size) - aici implicita, Culoare
(font color) - aici implicita, Font (font family) - aici implicit.
Pozitionarea continutului paginii Web fata de marginile ferestrei browserului se poate face cu ajutorul
a doua atribute ale etichetei <body>:
1. "Leftmargin" (stabileste distanta dintre marginea stanga a ferestrei browserului si marginea stanga a
continutului paginii);
2. "Topmargin" (stabileste distanta dintre marginea de sus a ferestrei browserului si marginea de sus a
continutului paginii);
<html>
<head>
<title>Configurarea textului si stabilirea marginii </title>
</head>
<body leftmargin="100" topmargin="50">
Tex t u l a r e a t r i b u t e i m p l i c i t e . < b r > < b a s e f o n t s t y l e = " A r i a l " c o l o r = " b l u e " s i z e = " 6 " >
Tex t u l e s t e s c r i s c u f o n t u l " A r i a l " , c u l o a r e a l b a s t r u s i m a r i m e 6 . < / b o d y >
</html>
Stiluri pentru blocurile de text
Pentru ca un bloc de text sa apara in pagina evidentiat (cu caractere aldine), trebuie inclus intre tagurile
<b>...</b> (b vine de la "bold" = indraznet ).
Pentru ca un text sa fie scris cu carcatere cursive acesta trebuie inclus intr-un bloc delimitat de tagurile
<i>...</i> (i vine de la "italic").
Pentru a insera secvente de text ca indice (sub-script) sau ca exponent (super-script), aceste fragmente
trebuie delimitate de tagurile <sub>...</sub>, respectiv <sup>...</sup>.
Pentru a insera un bloc de caractere subliniate se utilizeaza etichetele <u>...</u> (u vine de la
"underline").
Fonturi in HTML
Un font este un text caracterizat de urmatoarele atribute:
1.
2.
3.
4.
5.
Culoare (stabilita prin atributul "color");

Tipul sau stilul (stabilit prin atributul "face");
Marimea (definita prin atributul "size");
Marimea in puncte tipografice (stabilita prin atributul "point-size");
Grosime (definita prin atributul "weight").
Toate aceste atribute apartin etichetei <font>, care permite inserarea de blocuri de texte personalizate.
Culori
O culoare poate fi precizata in doua moduri:
1. printr-un nume de culoare.
2. printr-o constanta conform standardului de culoare RGB (Red, Green, Blue). O astfel de constanta se
formeaza astfel: #rrggbb, unde r, g si b sunt cifre hexazecimale.
Culorea fontului
Pentru a scrie un fragment de text cu caractere de o anumita culoare, se incadreaza acest fragment intre
marcajele de font, avand stabilit atributul color la valoarea necesara.
Familia fontului
Pentru a scrie un text intr-o pagina pot fi folosite mai multe fonturi (stiluri de caractere). Exista cinci
familii generice de fonturi care sunt de regula disponibile pe toate calculatoarele utilizatorilor: "serif",
"sans serif", "cursive", "monospace" si "fantasy". Tipul de font necesar poate fi stabilit prin atributul "face"
al etichetei. Pot fi introduse mai multe fonturi separate prin virgula. In acest caz browserul va utiliza
primul font pe care il cunoaste.
Marimea fontului
Pentru a stabili marimea unui font se utilizeaza atributul size al etichetei. Valorile acestui atribut pot fi:
1. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 (1 pentru cel mai mic font si 7 pentru cel mai mare);
2. +1, +2, etc. pentru a mari dimensiunea fontului cu 1, 2, etc. fata de valoarea curenta;
3. -1, -2, etc. pentru a micsora dimensiunea fontului cu 1, 2, etc. fata de valoarea curenta.
Blocuri de Text
Tagurile care definesc blocuri de text nu se refera la particularitatile caracterelor ce compun textul, ci la
functiile pe care le poate avea un bloc de text in cadrul paginii Web. Etichetele care lucreaza cu blocuri de
text produc automat trecerea la un rand nou si adaugarea unui spatiu suplimentar.
Identarea unui bloc
Pentru ca un bloc de text sa fie indentat (marginea din stanga a textului sa fie deplasata la dreapta la o
anumita distanta fata de marginea din stanga a paginii), acesta trebuie inclus intre etichetele
<blockquote>...</blockquote>, a s t f e l :
<html>
<head>
<title> Indentarea unui bloc</title>
</head>
<body>
Tex t u l c e u r m e a z a e s t e i n d e n t a t : < b l o c k q u o t e > B l o c d e t e x t i d e n t a t < / b l o c k q u o t e >
</body>
</html>
Intr-un fisier HTML, caracterele "<" si ">" au o semnificatie speciala pentru browser. Ele incadreaza
comenzile si atributele de afisare a elementelor intr-o pagina. Daca dorim ca un fragment de text sa
contina astfel de caractere, acest fragment trebuie incadrat de una dintre perechile de etichete:
1. <xmp>...</xmp> (80 de caractere pe rand);
2. <listing>...</listing> (120 de caractere pe rand).
Aceste marcaje interpreteaza corect (ca text afisabil in browser) caracterele "spatiu", "eticheta" si "CR/LF".
Textul afisat in pagina este monospatiat. E x e m p l u :
<html>
<head>
<title> xmp si listing</title>
</head>
<body>
Un fisier html standard arata astfel: <xmp> <html>
<head>
<title> </title>
</head>
<body>
O p a g i n a We b . . .
</body>
</html> </xmp> </body>
</html>
Blocuri paragraf
Etichetea paragraf <p> face posibila trecerea la o linie noua si permite:
1. inserarea unui spatiu suplimentar inainte de blocul paragraf;

2. inserarea unui spatiu suplimentar dupa blocul paragraf, daca se foloseste delimitatorul </p> (acesta
fiind optional);
3. alinierea textului cu ajutorul atributului "align", avand valorile posibile "left", "center" sau "right".
Exemplu:
<html>
<head>
<title> Blocuri paragraf</title>
</head>
<body>
Prima linie
<p> Lini generata de un paragraf (implicit paragraful este aliniat la stanga).
<p align="right"> Paragraf aliniat la dreapta.
<p align="center"> Paragraf alin iat in centru.
</body>
</html>
Blocuri de titlu
Intr-un text, titlurile (headers) de capitole pot fi introduse cu ajutorul etichetelor <H2>. <H3>, <h3>,
<h4>, <h5>, <h6>. Toate aceste etichete se refera la un bloc de text si trebuie insotite de o eticheta de
incheiere similara. Aceste etichete accepta atributul "align" pentru alinierea titlului blocului de text la
stanga (in mod prestabilit), in centru si la dreapta. Tag-ul "H2" permite scrierea unui titlu cu caractere mai
mari si aldine, pe cand <h6> foloseste caracterele cele mai mici. E x e m p l u :
<html>
<head>
<title> Blocuri de titlu</title>
</head>
<body>
<H2 align="center"> Titlu de marime 1 aliniat in centru </H2>
<H3 align="right"> Titlu de marime 2 aliniat la dreapta. </H3>
<h4> Titlu de marime 4 aliniat la stanga (implicit) </h4>
</body>
</html>
Linii orizontale
Intr-o pagina Web pot fi inserate linii orizontale. Acest lucru se face cu ajutorul etichetei <hr>. Pentru a
configura o linie orizontala se utilizeaza urmatorele atribute ale etichetei <hr>:
1.
2.
3.
4.
5.
"align" ce permite alinierea orizontala a liniei. Valorile posibile sunt "left" ,"center" si "right";
"width" permite alegerea lungimii liniei;
"size" permite alegerea grosimii liniei;
"noshade" cand este prezent defineste o linie fara umbra;
"color" permite definirea culorii liniei.
Exemplu:
<html>
<head>
<title> Linii orizontale</title>
</head>
<body>
<H2 align="center"> Tipuri de linii orizontale </H2> O linie implicita, aliniere
stanga, latime 100%, grosime 2 cu umbra.
<hr>
Urmeaza o linie aliniata in centru, de latime 50%, grosime 5 pixeli, fara umbra.
<hr align="center" width="50%" size="5" noshade>Urmeaza o linie aliniata la
dreapta, de latime 150 de pixeli, grosime 12 pixeli, de culoare rosie.
<hr align="right" width=150 size=12 color="red">

</body>
</html>
Blocuri CENTER
Blocul introdus de etichetele <center>...</center> aliniaza centrat toate elementele pe care le contine.
Exemplu:
<html>
<head>
<title> Linii orizontale</title>
</head>
<body>
<center> <hr width=10%> <hr width=40%> <hr width=70%> <hr width=100%> <hr
width=70%> <hr width=40%> <hr width=10%> </center>
</body>
</html>
Blocuri DIV
Modalitatea cea mai eficienta de delimitare si de formatare a unui bloc de text este folosirea delimitatorilor
<div>...</div>. Un parametru foarte foarte util pentru stabilirea caracteristicilor unui bloc <div>
(diviziune) este "align" (aliniere). Valorile posibile ale acestui parametru sunt:
1. "left" (aliniere la stanga);
2. "center" (aliniere centrala);
3. "right" (aliniere la dreapta).
Un bloc <div>...</div> poate include alte subblocuri. In acest caz, alinierea precizata de atributul align al
blocului are efect asupra tuturor subblocurilor incluse in blocul <div>. Un bloc <div>...</div> admite
atributul "nowrap" care interzice intreruperea randurilor de catre browser la afisare.
Exemplu de utilizare a tagului DIV:
<html>
<head>
<title>Blocul DIV</title>
</head>
<body>
Aceasta linie este o linie normala.Urmatorul bloc este aliniat la dreapta.
<div align="right">
O singura linie.O singura linie.O singura linie.O singura linie.<br>
</div>
<div align="center">
Bloc aliniat pe centru.Bloc aliniat pe centru.<br>
</div>
</body>
</html>
Lucrul cu Imagini
Imaginile sunt stocate in fisiere cu diverse formate. Formatele acceptate de browsere pentru fisierele
imagine sunt:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
GIF (Graphics Interchange Format) cu extensia .gif;

JPEG (Joint Photographic Experts Group) cu extensia .jpeg sau .jpg;
XPM (X PixMap) cu extensia .xmp;
XBM (X BitMap) cu extensia .xbm;
BMP (BitMap) cu extensia .bmp (numai cu Internet Explorer);
TIFF (Tagged Image File Format) cu extensia .tif sau .tiff;
Cele mai raspandite formate sunt GIF (8 biti pentru o culoare, 256 culori posibile) si JPEG (24 biti pentru o
culoare, 16777216 de culori posibile).
Adresa URL a unei imagini
URL ("Uniform Resource Locator" = identificator unic al resursei) este un standard folosit in identificarea
unica a unei resurse in Internet. Toate imaginile cu care vom lucra vor avea adresa URL exprimata in
functie de directorul ce contine documentul HTML care face referire la imagine.
Pentru a insera o imagine intr-o pagina, se utilizeaza eticheta <img> (de la "image"= imagine).
Pentru a putea identifica imaginea care va fi inserata se utilizeaza un atribut al etichetei <img> si anume
"src" (de la "source"= sursa). Daca imaginea se afla in acelasi director cu fisierul HTML care face referire
la imagine, atunci adresa URL a imaginii este formata numai din numele imaginii, inclusiv extensia. Daca
imaginea se afla intr-un subdirector al directorului paginii HTML din care este apelata, sa spunem
"images", atunci aceasta este apelata cu URL-ul: " / i m a g e s / i m a g i n e 1 . j p g " . In schimb, daca fisierul
imagine este situat intr-un director "images" dintr-un super director al directorului paginii HTML apelante,
referirea se face cu URL-ul: " . . / i m a g e s / i m a g i n e 1 . j p g " . E x e m p l u :
<html>
<head>
<title> O pagina cu imagine</title>
</head>
<body>
O pagina care contine o imagine in subdirectorul images dintr-un super director al
unui superdirector al directorului paginii HTML
< i m g s r c = " . . / . . / i m a g e s / i m a g i n e 1 . j p g " > Tex t d u p a i m a g i n e .
</body>
</html>
Chenarul si dimensionarea unei imagini
Daca doriti sa adaugati un chenar in jurul imaginii, folositi atributul "border" al etichetei <img>. Valorile
acestui atribut sunt numere intregi pozitive.
O imagine are anumite dimensiuni pe orizontala si verticala, stabilite in momentul crearii ei. Daca nu se
cere altfel, aceste dimensiuni sunt respectate in momentul afisarii ei in browser, in cadrul paginii web.
Dimensiuniile prestabilite ale unei imagini pot fi modificate la afisarea in browser prin intermediul
atributelor "width" si "height" setate de proiectant in codul HTML al paginii la valorile dorite. S p r e
exemplu:
<html>
<head>
<title> Imagine cu chenar si marit</title>
</head>
<body>
O imagine cu chenar si de 200 pixeli X 15 %
< i m g s r c = " / i m a g e s / i m a g i n e 1 . j p g " b o r d e r = " 5 " w i d t h = " 3 5 0 " h e i g h t = " 2 5 % " > Tex t d u p a
imagine.
</body>
</html>
Alinierea unei imagini
Alinierea unei imagini se poate face prin intermediul atributului "align" care poate lua urmatorele valori:
1. "left" - aliniere la stanga; celelalte componente sunt dispuse pe partea dreapta;

2. "right" - aliniere la dreapta; celelalte componente sunt dispuse pe partea stanga;
3. "top" - aliniere deasupra; partea de sus a imaginii se aliniaza cu partea de sus a textului ce precede
imaginea;
4. "middle " - aliniere la mijloc; mijlocul imaginii se aliniaza cu linia de baza a textului ce precede
imaginea.
5. "bottom" - aliniere la baza; partea de jos a imaginii se aliniaza cu linia de baza a textului.
Exemplu:
<html>
<head>
<title> Alinierea unei imagini</title>
</head>
<body>
Alinieri:
<br> Pe verticala:
<img src="/images/img1.jpg" align="top">
La mijloc: <img src="/images/img1.jpg" align="middle">
J o s : < i m g s r c = " / i m a g e s / i m g 1 . j p g " a l i g n = " b o t t o m " > Tex t d u p a i m a g i n e .
</body>
</html>
Alinierea textului in jurul imaginii
Atributele "hspace" si "vspace" precizeaza distanta in pixeli pe orizontala, respectiv pe verticala, dintre
imagine si restul elementelor din pagina. Atributul "alt" admite ca valoare un text care va fi afisat in
locul imaginii, in functie de setarile browserului utilizatorului:
<html>
<head>
<title> Alinierea textului</title >
</head>
<body>
<h4>Imagine aliniat la stanga inconjurata de text la distanta de 30 de pixeli.
< / h 4 > < p > Tex t i n a i n t e d e i m a g i n e . Tex t i n a i n t e d e i m a g i n e . Tex t i n a i n t e d e
i m a g i n e . Tex t i n a i n t e d e i m a g i n e . Tex t i n a i n t e d e i m a g i n e . Tex t i n a i n t e d e i m a g i n e . Tex t
i n a i n t e d e i m a g i n e . Tex t i n a i n t e d e i m a g i n e .
<img src="../images/img1.jpg" align="left" hspace="30" vspace="30"
alt="Univers itatea de Nord Baia Mare">
Tex t d u p a i m a g i n e . Tex t d u p a i m a g i n e . Tex t d u p a i m a g i n e . Tex t d u p a i m a g i n e . Tex t d u p a
i m a g i n e . Tex t d u p a i m a g i n e . Tex t d u p a i m a g i n e . Tex t d u p a i m a g i n e . Tex t d u p a
i m a g i n e . Tex t d u p a i m a g i n e .
</body>
</html>
Imagini pentru fondul unei pagini
O imagine poate fi utilizata pe post de fundal al unei pagini Web. In acest scop se foloseste atributul
"background" al etichetei <body>, avand ca valoare adresa URL a imaginii. Imaginea se multiplica pe
orizontala si pe verticala pana umple intregul ecran. D e e x e m p l u :
<html>
<head>
<title> Pagina cu imagine de fond</title>
</head>
<body background="../images/img1.jpg">
1<br>2<br>3<br>4<br> 5<br>6<br>7<br>8<br> 9<br> </body>
</html>
Imagini folosite ca legaturi
O legatura (link) introduce in pagina Web o zona activa. Efectuand click cu butonul mouse-ului pe aceasta
zona, in browser se va incarca o alta pagina. Pentru a utiliza imaginea "legatura.jpg" drept legatura catre
pagina index.html utilizam sintaxa:
<a href ="index.html"><img src= "../../images/img1.jpg "></a>
In mod prestabilit, imaginea utilizata pe post de zona activa este inconjurata de un chenar avand culoarea
unei legaturi. Daca stabilim pentru atributul "border" al etichetei <img> la 0, acest chenar dispare.
Exemplu:
<html>
<head>
<title> Imagini folosite ca legaturi</title>
</head>
<body"><h4>Imagini folosite ca legaturi</h4>
Tex t i n a i n t e d e i m a g i n e . < a h r e f = " i n d e x . h t m l " > < i m g s r c = " . . / . . / i m a g e s / i m g 1 . j p g
"></a>
Tex t d u p a i m a g i n e .
</body>
</html>
Legaturi in HTML
Lagaturile (link-urile) reprezinta partea cea mai importanta a unei pagini Web. Ele transforma un text
obisnuit in hipertext sau hiperlegatura, care permite trecerea rapida de la o informatie aflata pe un anumit
server la alta informatie memorata pe un alt server aflat oriunde in lume. Legaturile sunt zone active intro pagina Web, adica zone de pe ecran sensibile la apasarea butonului stang al mouse-ului.
Legaturi intre pagini aflate in acelasi director
O legatura de pe o pagina catre o alta aflata in acelasi director se formeaza cu ajutorul etichetei <a> (de
la "anchor"= ancora). Pentru a preciza pagina indicata de legatura se utilizeaza un atribut al etichetei <a>
numit "href", care ia ca valoare numele fisierului HTML aflat in acelasi director. Zona activa care devina
sensibila la apasarea butonului stang al mouse-ului este formata din textul cuprins intre etichetele <a> si
</a>. Prezenta etichtetei de sfarsit </a> este obligatorie. E x e m p l u :
<html>
<head>
<title> Comutarea intre doua pagini</title>
</head>
<body>
<h3>Pagina 1 </h3>
<a href="pagina_2.html">
Link catre pagina 2 </a>
</body>
</html>
Legaturi intre pagini aflate pe acelasi disc local
Daca pagina referita se afla pe acelasi disc local cu pagina care face referirea dar intr-un alt director,
atunci, pentru a preciza pozitia ei in structura de directoare se poate folosi adresarea relativa, d u p a
c u m u r m e a z a (se mentine analogia cu adresarea relativa a imaginilor):
<html>
<head>
<title> Comutarea intre doua pagini aflate pe acelasi disc local</title>
</head>
<body>
<h3>Pagina 3 </h3>
<a href="../../exemple/list/exemplu_11.html">
Link catre o pagina cu liste </a>
</body>
</html>
O legatura catre un site particular

In exemplul urmator se utilizeaza adresa URL www.netscape.com care incarca pagina de start din site-ul
firmei Netscape Corporation:
<html>
<head>
<title> Link catre site-ul firmei Netscape</title>
</head>
<body>
<h3>Link catre site-ul firmei Netscape </h3>
< a h r e f = " h t t p : / / w w w .n e t s c a p e . c o m " >
Netscape Corporation </a>
</body>
</html>
Ancore
Intr-o pagina foarte lunga pot exista puncte de reper catre care se definesc legaturi. O ancora se defineste
de asemenea prin eticheta <a>. Pentru a defini ancora se utilizeaza atributul "name" care primeste ca
valoare un nume atribuit ancorei (de exemplu "leg1"). Pentru a insera o legatura catre "leg1" definita in
aceeasi pagina, se utilizeaza eticheta <a> avand atributul "href" la valoarea "#leg1". Pentru a introduce o
legatura catre o ancora definita in alta pagina aflata in acelasi director, atributul "href" primeste de data
aceasta o valoare de forma " n u m e _ f i s i e r.h t m l # n u m e _ a n c o r a " . E x e m p l u :
<html>
<head>
<title> Ancore definite in acelasi document si in alt document</title>
</head>
<body>
<h3>Ancore definite in acelasi document si in alt document </h3>
<a href="#ancora1">
Link catre ancora 1 </h3>
<a href="../../legaturi.html#anc">
Link catre o ancora din alt document </a>
<br> 1<br>2<br>3<br>4<br>5
<a name="ancora1">Ancora 1
</body>
</html>
Legaturi catre fisiere oarecare
O pagina Web poate contine legaturi catre orice tip de fisiere aflate pe orice servere din Internet. Pentru
aceasta se utilizeaza eticheta <a> avand valoarea atributului "href" egala cu adresa URL a fisierului
destinatie. Atunci cand se efectueaza clic pe legatura din exemplul urmator, browserul deschide o caseta
de dialog intitulata "File download" care permite:
1. sa salvati pe discul local fisierul;
2. sa lansati in executie aplicatia capabila sa interpreteze corect fisierele de tipul respectiv.
Exemplu:
<html>
<head>
<title> Legaturi catre fisiere oarecare</title>
</head>
<body>
<h3>Legaturi catre fisiere oarecare</h3><br>
< a h r e f = " f i s i e r.z i p " >
L i n k c a t r e f i s i e r u l f i s i e r.z i p
</body>
</html>
Liste in HTML
Unul din cele mai obisnuite elemente din documentele cu mai multe pagini este un set de definitii,
referinte sau indexuri. Glosarele sunt exemple clasice in acest sens; cuvintele sunt listate in ordine
alfabetica, urmate de definitii ale termenilor respectivi. In HTML, intreaga sectiune a unui glosar va fi
gestoinata printr-o lista de definitii care este inclusa intr-o pereche de marcaje de tip lista de definitii:
<dl>...</dl> (de la "definition list" = lista de definitii).
Observatii:
- Un termen al listei este marcat de eticheta <dt> (de la "definition term"= termen definit);
- Definitia unui termen este initiata de eticheta <dd> (de la "definition description"= descrierea
definitiei);
- Definitia unui termen incepe pe o linie noua si este identata;
Exemplu:
<html>
<head><title>listex_1</title></head>
<body><H2 align=center>O lista de definitii</H2><hr>
<dl>
G l o s a r d e t e r m e n i d e Wo r l d W i d e Web
<dt><b>hypertext</b>
< d d > - o i n t e r c o n e c t a r e Web d e i n f o r m a t i i d e t i p t e x t , i n c a r e o r i c e c u v a n t s a u f r a z a
poate face legatura catre un alt punct din document sau catre un alt document
<dt><b>date</b>
<dd>- fluxul nesfarsit de materiale care apar pe Internet, spre deosebire de
informatii care sunt date cu un anumit inteles sau valoare
<dt><b>informatie</b>
<dd>- sub-setul de date care are efectiv semnificatie si care este util la momentul
curent
</dl>
</body>
</html>
Liste neordonate
O lista neordonata este un bloc de text delimitat de etichetele corespondente <ul>...</ul> ("ul" vine de
la "unordered list"= lista neordonata). Fiecare element al listei este initiat de eticheta <li> (list item).
Lista va fi indentata fata de restul paginii Web si fiecare element al listei incepe pe un rand nou.
Exemplu:
<html>
<body><H2 align=center>O lista neordonata</H2><hr>
G l o s a r d e t e r m e n i Wo r l d W i d e We b
<ul>Culori uzuale disponibile prin nume
< l i > B l a c k < l i > W h i t e < l i > R e d < l i > G r e e n < l i > B l u e < l i > Ye l l o w < l i > P u r p l e < l i > A q u a
</ul>
</body>
</html>
Tag-urile <ul> si <li> pot avea un atribut " type" care sabileste caracterul asfisat in fata fiecarui element
al listei. Valorile posibile al acestui atribut sunt:
1. "circle" (cerc);
2. "disc" (disc plin) - valoarea implicita;
3. "square" (patrat);
Listele neordonate pot fi imbricate pe mai multe niveluri, ca in e x e m p l u l u r m a t o r :
<html>
<body><H2 align=center>O lista neordonata de liste neordonate</H2><hr>
G l o s a r d e t e r m e n i d e Wo r l d W i d e Web
<ul>Elemente si atribute a unei pagini HTML
<li>Frameset <ul>Atribute: <li>cols <li>rows <li>border </ul>
<li>Frame <ul>Atribute: <li>src <li>name <li>scrolling </ul>
</ul>
</body>
</html>
Liste ordonate
O lista ordonata de elemente este un bloc de text delimitat de etichetele corespondente <ol>...</ol>
("ol" vine de la "ordered list"= lista ordonata). Fiecare element al listei este initiat de eticheta <li> (list
item). Lista va fi indentata fata de restul paginii Web si fiecare element al listei incepe pe un rand nou.
Exemplu:
<html>
<body><H2 align=center>O lista ordonata</H2><hr>
<ol>Culori uzuale disponibile prin nume
</ol>
</body>
</html>
Tag-urile <ol> si <li> pot avea un atribut " type" care stabileste tipul de caractere utilizate pentru
ordonarea listei. Valorile posibile sunt:
1.
2.
3.
4.
5.
"A" pentru ordonare de tipul A, B, C, D, etc. (litere mari);

"a" pentru ordonare de tipul a, b, c, d, etc. (litere mici);
"I" pentru ordonare de tipul I, II, III, IV, etc. (cifre romane mari);
"i" pentru ordonare de tipul i, ii, iii, iv, etc. (cifre romane mici);
"1" pentru ordonare de tipul 1, 2, 3, 4, etc. (cifre arabe - optiune prestabilita);
U r m a t o r u l e x e m p l u este o lista ordonata cu cifre romane:

<html>
<body><H2 align=center>O lista ordonata cu cifre romane</H2><hr>
<ol type="I">Culori uzuale disponibile prin nume
</ol>
</body>
</html>
Tag - u l < o l > p o a t e a v e a u n a t r i b u t s t a r t c a r e s t a b i l e s t e v a l o a r e a i n i t i a l a a s e c v e n t e i
d e o r d o n a r e . V al o a r e a a c e s t u i a t r i b u t t r e b u i e s a f i e u n n u m a r i n t r e g p o z i t i v.
Urmatorul exemplu este o lista ordonata cu litere mari, incepand cu valoarea C.
<html>
<body><H2 align=center>O lista ordonata cu litere mari, incepand de la valoarea
C</H2><hr>
<ol type="A" start="3">Culori uzuale disponibile prin nume
< l i > R e d < l i > G r e e n < l i > B l u e < l i > Ye l l o w < l i > P u r p l e < l i > A q u a
</ol>
</body>
</html>
Listele ordonate pot fi imbricate intre ele sau cu liste neordonate, ca in e x e m p l u l u r m a t o r :
<html>
<body><H2 align=center>O lista ordonata de liste ordonate si neordonate</H2><hr>
<ol>Un sistem informatic include:
<li>Hardware:
<ol>
<li>placa de baza
<li>procesor
<li>memorie
<li>harddisk
</ol>
<li>Software:
<ul>
<li>Linux
<li>Windows
<li>OS/2
<li>Unix
</ul>
<li>Software de aplicatie:
<ul type="disc">
<li>VisualC++
< l i > J a va
<li>SQL
<li>CorelDraw
</ul>
</ol>
</body>
</html>
Tabele in HTML
Tabelele ne permit sa cream o retea dreptunghiulara de zone, fiecare zona avand propriile optiuni pentru
culoarea fondului, culoarea textului, alinierea textului, etc.
Pentru a insera un tabel se folosesc etichetele corespondente <TABLE>...</TABLE>. Un tabel este
format din randuri. Pentru a insera un rand intr-un tabel se folosesc etichetele <TR> ...</TR> (de la
"table row" = rand de tabel ). Folosirea etichetei de sfarsit este optionala. Un rand este format din mai
multe celule ce contin date. O celula de date se introduce cu etichetele <TD>...</TD>.
In mod prestabilit, un tabel nu are chenar. Pentru a adauga un chenar unui tabel, se utilizeaza un atribut
al etichetei numit "border". Acest atribut poate primi ca valoare orice numar intreg (inclusiv 0) si
reprezinta grosimea in pixeli a chenarului tabelului. Daca atributul "border" nu este urmat de o valoare,
atunci tabelul va avea o grosime prestabilita egala cu 1 pixel. O valoare egala cu 0 a grosimii semnifica
absenta chenarului. Cand atributul "border" are o valoare nenula, chenarul unui tabel are un aspect
tridimensional.
Alinierea tabelului
Pentru a alinia un tabel intr-o pagina Web se utilizeaza atributul "align" al etichetei <TABLE>, cu
urmatoarele valori posibile: "left" (valoarea prestabilita), "center" si "right ". Alinierea este importanta
pentru textul ce inconjoara tabelul. Astfel:
- daca tabelul este aliniat stanga, atunci textul care urmeaza dupa punctul de inserare al tabelului va fi
dispus in partea dreapta a tabelului.
- daca tabelul este aliniat dreapta, atunci textul care urmeaza dupa punctul de inserare al tabelului va fi
dispus in partea stanga a tabelului.
- daca tabelul este aliniat pe centru, atunci textul care urmeaza dupa punctul de inserare al tabelului va fi
afisat pe toata latimea paginii, imediat sub tabel.
Definirea culorilor de fond pentru un tabel

Culoarea de fond se stabileste cu ajutorul atributului "bgcolor", care poate fi atasat intregului tabel prin
specificarea in cadrul etichetei <table> sau numai celulor de date prin specificarea sa in etichetele de
celula (<td>). Valorile pe care le poate primi atributul "bgcolor" sunt cele cunoscute pentru o culoare.
Dimensionarea celulei unui tabel
Distanta dintre doua celule vecine se defineste cu ajutorul atributului "cellspacing" al etichetei
<TABLE>. Valorile acestui atribut pot fi numere intregi pozitive, inclusiv 0, si reprezinta distanta in pixeli
dintre doua celule vecine. Valorea prestabilita a atributului "cellspacing" este 2. Distanta dintre marginea
unei celule si continutul ei poate fi definita cu ajutorul atributului "cellpadding" al etichetei <TABLE>.
Valorile acestui atribut pot fi numere intregi pozitive si reprezinta distanta in pixeli dintre celule si
continutul lor. Valorea prestabilita a atributului "cellpadding" este 1.
Dimensionarea unui tabel
Dimensiunile unui tabel - latimea si inaltimea - pot fi stabilite exact prin intermediul a doua atribute "width" si "height" - ale etichetei <TABLE>. Valorile acestor atribute pot fi:
1. numere intregi pozitive reprezentand latimea respectiv inaltimea in pixeli a tabelului;
2. numere intregi intre 1 si 100, urmate de semnul %, reprezentand fractiunea din latimea si inaltimea
totala a paginii.
Alinierea continutului unei celule
Alinierea pe orizontala a continutului unei celule se face cu ajutorul atributului "align" care poate lua
valorile:
1.
1.
3.
4.
"left" (la stanga);

"center" (centrat) - valoarea prestabilita;
"right" (la dreapta);
"char" (alinierea se face fata de un caracter).
Alinierea pe verticala a continutului unei celule se face cu ajutorul atributului "valign" care poate lua
valorile:
1.
2.
3.
4.
"baseline" (la baza);

"bottom" (jos);
"middle" (la mijloc, valoarea prestabilita);
"top" (sus).
E x e m p l u de tabel reunind toate elementele descrise pana acum:

<html>
< h e a d > < t i t l e > Tab e l < / t i t l e > < / h e a d >
<body>
<table border="1" cellpadding="10" cellspacing="15" width="100%">
<tr>
<td align="middle">data data data</td>
</tr>
<tr>
</tr>
<tr align="right">
<td>data data data</td>
</tr>
</table>
</body>
</html>
Tabele cu forme oarecare
Un tabel trebuie privit ca o retea dreptunghiulara de celule. Cu ajutorul a doua atribute ale etichetelor
<TR> si <TD>, o celula se poate extinde peste celule vecine. Astfel:
1. extinderea unei celule peste celulele din dreapta ei se face cu ajutorul atributului "colspan", a carui
valoare determina numarul de celule care se unifica.
2. extinderea unei celule peste celulele de sub ea se face cu ajutorul atributului "rowspan", a carui
valoare determina numarul de celule care se unifica.
Sunt posibile extinderi simultane ale unei celule pe orizontala si pe verticala. In acest caz, in etichete vor fi
prezente ambele atribute "colspan" si "rowspan".
Exemplu:
<html>
< h e a d > < t i t l e > Tab e l < / t i t l e > < / h e a d >
<body>
<table border="1" cellpadding="10" cellspacing="15" width="100%">
<tr>
<td align="middle" rowspan="3">data data data</td>
<td align="middle" colspan="2">data data data</td>
</tr>
<tr>
</tr>
<tr align="right">
</tr>
</table>
</body>
</html>
Cadre in HTML
Ferestrele sau (cadrele) ne permit sa definim in fereastra browserului sub-ferestre in care sa putem
incadra documente noi HTML. Sub-ferestrele sunt definite intr-un fisier HTML special, in care blocul
<body>...</body> este inlocuit de blocul <frameset>...</frameset>. In interiorul acestui bloc,
fiecare cadru este introdus prin eticheta <frame>.
Un atribut obligatoriu al etichetei <frame> este "src", ce primeste ca valoare adresa URL a documentului
HTML care va fi incarcat in acel frame. Definirea cadrelor se face prin impartirea ferestrei ecran (si a
subferestrelor) in linii si coloane:
1. impartirea unei ferestre intr-un numar de subferestre de tip coloana se face cu ajutorul atributului
"cols" al etichetei <frameset> ce descrie acea fereastra;
2. impartirea unei ferestre intr-un numar de subferestre de tip linie se face cu ajutorul atributului
"rows" al etichetei <frameset> ce descrie acea fereastra;
3. valoare atributelor "cols" si "rows" este o lista de elmente separate prin virgula, care descriu modul in
care se face impartirea. Elementele listei pot fi:
3.1. un numar intreg de pixeli;

3.2. procente din dimensiunea ferestrei (numar intre 1 si 99 terminat cu %);
3.3. n* care inseamna n parti din spatiul ramas;
E x e m p l u 1 : " c o l s = 2 0 0 , * , 5 0 % , * " inseamna o impartire in 4 subferestre, dintre care prima are 200
pixeli latime, a treia ocupa jumatate din spatiul total disponibil iar a doua si a patra ocupa in mod egal
restul de spatiu ramas disponibil.
E x e m p l u 2 : " c o l s = 2 0 0 , 1 * , 5 0 % , 2 * " inseamna o impartire in 4 subferestre, dintre care prima are
200 pixeli latime, a treia ocupa jumatate din spatiul total disponibil iar a doua si a patra ocupa in mod egal
restul de spatiu ramas disponibil, care se imparte in trei parti egale, a doua fereastra ocupand o parte iar
a patra ocupand 2 parti.
Observatii:
- daca mai multe elemente din lista sunt configurate cu *, atunci spatiul disponibil ramas pentru ele se va
imparti in mod egal.
- o subfereastra poate fi un singur cadru (folosind <frame>) - in care se va incarca un document HTML sau poate fi impartita la randul ei la alte subfereste constituind cadre noi (folosind <frameset>).
Exemplu:
<html>
<head><title>ferex_1</title></head>
<frameset cols="*,*">
<frame src="p1.html">
</frameset>
</html>
In exemplul urmator este creata o pagina Web cu trei cadre orizontale. Pentru al doilea cadru valoarea
atributului "src" este adresa URL a unei imagini, ca i n e x e m p l u :
<html>
<frameset rows="100,*,10%">
<frame src="x.jpg">
</frameset>
</html>
In exemplul urmator este creata o matrice de 4 cadre (2 x 2). Pentru a realiza acest lucru, se folosesc
simultan cele doua atribute Cols si Rows, precum in e x e m p l u l u r m a t o r :
<html>
<frameset rows="*,*" cols="*,*">
</frameset>
</html>
In exemplul urmator este creata o pagina Web cu trei cadre mixte. Pentru a o crea se procedeaza din
aproape in aproape. Mai intai, pagina este impartita in doua subferestre de tip coloana, dupa care a doua
subfereastra este impartita in doua subferestre de tip linie, ca in e x e m p l u l d e m a i j o s :
<html>
<frameset cols="20%,*">
<frameset rows="*,*">
</frameset>
</frameset>
</html>
Culori pentru chenarele cadrelor si dimensionarea chenarului unui cadru
Pentru a stabili culoarea chenarului unui cadru se utilizeaza atributul "bordercolor". Acest atribut
primeste ca valoare un nume de culoare sau o culoare definita in conformitate cu modelul de culoare RGB.
Atributul bordercolor poate fi atasat atat etichetei <frameset> pentru a stabili culoarea tuturor chenarelor
cadrelor incluse, cat si etichetei <frame> pentru a stabili culoarea chenarului pentru un cadru individual.
Atributul "border" al etichetei <frameset> permite configurarea latimii chenarelor tuturor cadrelor la un
numar dorit de pixeli. Valoarea prestabilita a atributului "border" este de 5 pixeli. O valoare de 0 pixeli va
defini un cadru fara chenar.
Exemplu:
<html>
<frameset cols="20%,*" bordercolor="green" border="15">
<frame src="p2.html" bordercolor="blue"> <frame src="p3.html">
</frameset>
</html>
In mod prestabilit, chenarul afisat al unui cadru are aspect tridimensional. Afisarea chenarului unui cadru
poate fi dezactivata daca se utilizeaza atributul "frameborder" cu valoare "no". Acest atribut poate fi
atasat atat etichetei <frameset> (dezactivarea fiind valabila pentru toate cadrele incluse) cat si etichetei
<frame> (dezactivarea fiind valabila numai pentru un singur cadru).
Exemplu:
<html>
<head><title>ferex_5_1</title></head>
<frameset cols="20%,*" border="0">
</frameset>
</html>
<html>
<head><title>ferex_5_2</title></head>
<frameset cols="20%,*" frameborder="no">
</frameset>
</html>
Bare de defilare
Atributul "scrolling" al etichetei <frame> este utilizat pentru a adauga unui cadru o bara de derulare
care permite navigarea in interiorul documentului afisat in interiorul cadrului. Valorile posibile sunt:
1. "yes" - barele de derulare sunt adaugate intotdeauna;

2. "no" - barele de derulare nu sunt utilizabile;
3. "auto" - barele de derulare sunt vizibile atunci cand este necesar
Exemplu:
<html>
<frameset cols="*,*,*">
<frame src="p.html" scrolling=" yes" noresize>
<frame src="p.html" scrolling="no" noresize>
<frame src="p.html" scrolling="auto" noresize>
</frameset>
</html>
Atributul "noresize" al etichetei <frame> (fara nici o valoare suplimentara) daca este prezent, inhiba
utilizatorului posibilitatea de a redimensiona cadrul cu ajutorul mouse-ului.
Pozitionarea documentului intr-un cadru
Atributele "marginheight" si "marginwidth" ale etichetei <frame> permit stabilirea distantei in pixeli
dintre continutul unui cadru si marginile verticale, respectiv orizontale ale cadrului.
Valori posibile:
- numar de pixeli;
- procent din latimea, respectiv din inaltimea cadrului;
Exemplu:
<html>
<frameset cols="*,*,*">
<frame src="p.html">
<frame src="p.html" marginheight=20>
<frame src="p.html" marginwidth=20>
</frameset>
</html>
Exista browsere care nu suporta cadre. Pentru aceasta se utilizeaza in interiorul blocului <frameset>
eticheta <noframes>. Daca programul de navigare stie sa interpreteze cadre, va ignora ce se gaseste in
aceasta portiune, iar daca nu, materialul cuprins in zona <noframes>...</noframes> va fi singurul care va
fi inteles si afisat. De precizat este faptul ca intre <noframes> ... </noframes> se pot introduce orice alte
tag-uri HTML (inclusiv imagini, hiperlink-uri, tabele).
Formulare in HTML
Un formular este un ansamblu de zone active alcatuit din butoane, casete de selectie, campuri de
editare, etc. Formularele asigura construirea unor pagini Web care sa permita utilizatorilor sa introduca
efectiv informatii si sa le transmita serverului. Formularele pot varia de la o simpla caseta de text, pentru
introducerea unui sir de caractere pe post de cheie de cautare - element caracteristic tuturor motoarelor
de cautaredin Web, pana la o structura complexa, cu multiple sectiuni, care ofera facilitati puternice de
transmisie a datelor. O sesiune cu o pagina web ce contine un formular cuprinde urmatoarele etape:
1. Utilizatorul completeaza formularul si il expedieaza unui server.

2. O aplicatie dedicata de pe server analizeaza formularul completat si (daca este necesar) stocheaza
datele intr-o baza de date.
3. Daca este necesar serverul expedieaza un raspuns utilizatorului.
Un formular este definit intr-un bloc delimitat de etichetele corespondente <form> si </form>.
Atribute esentiale ale elementului <form>
Exista doua atribute esentiale ale elementului <form>:
1. Atributul "Action" precizeaza ce se va intampla cu datele formularului odata ce acestea ajung la
destinatie. De regula, valoarea atributului "Action" este adresa URL a unui script aflat pe un srver WWW
care primeste datele formularului, efectueaza o prelucrare a lor si expedieaza catre utilizator un raspuns.
Exemplu:
< f o r m a c t i o n = " h t t p : / / w w w. y a h o o . c o m / c g i - b i n / n u m e _ f i s . c g i " > .
Script-urile pot fi scrise in limbajele Perl, C, PHP, Unix shell, Java.
2. Atributul "Method" precizeaza metoda utilizata de browser pentru expedierea datelor formularului.
Sunt posibile urmatoarele valori:
2.1. "Get" (valoarea implicita). In acest caz, datele din formular sunt adaugate la adresa URL precizata
de atributul "Action". Atentie insa:
- nu sunt permise cantitati mari de date (maxim 1 Kb)
- intre adresa URL si date este inserat un "?".
Datele sunt adaugate conform sintaxei: "nume_camp = valoare_camp". Intre diferite seturi de date este
introdus un "&". E x e m p l u :
h t t p : / / w w w. y a h o o . c o m / c g i - b i n / n u m e _ f i s . c g i ? n u m e 1 = v a l o a r e 1 & n u m e 2 = v a l o a r e 2
2.2. "Post". In acest caz datele sunt expediate separat. Sunt permise cantitati mari de date (de ordinul
MB).
Pentru ca un formular sa fie functional trebuie precizat ce se va intampla cu el dupa completarea si
expediere. Cel mai simplu mod de utilizare a unui formular este expedierea acestuia prin posta electronica
(e-mail). Pentru aceasta se foloseste un atribut al etichetei <form> si anume "Action" care primeste ca
valoare "mailto:" concatenat cu o adresa valida de e-mail catre care se va expedia formularul completat.
Formulare cu un camp de editare si un buton de expediere
Majoritatea elementelor unui formular sunt definite cu ajutorul etichetei <input>. Pentru a preciza tipul
elementului se foloseste atributul " type" al etichetei <input>. Pentru un camp de editare, acest atribut
primeste valoarea "text". Alte atribute pentru un element <input> sunt:
1. Atributul "name" permite atasarea unui nume fiecarui element al formularului.
2. Atributul "value" permite atribuirea unei valori initiale unui element al formularului.
Un buton de expediere al unui formular se introduce cu ajutorul etichetei <input>, in care atributul "
type" este configurat la valoarea "submit". Acest element poate primi un nume prin atributul "name". Pe
buton apare scris implicit "Submit Query" sau explicit valoarea atributului "value", daca aceasta valoare a
fost stabilita. E x e m p l u :
<html>
<head><title>formEx_1 </title></head>
<body><H2> Un formular cu un camp de editare si un buton de expediere</H2>
<hr>
<form action="mailto:xxxxx@xxx.com" method="post">

Numele:<input type="text" name="numele" value="Numele si prenumele"><br>
<input type="submit" value="expediaza"> </form></body>
</html>
Pentru elementul <input> de tipul camp de editare (type= "text"), alte doua atribute pot fi utile:
1. Atributul "size" ce specifica latimea campului de editare. Daca textul introdus in camp de utilizator
depaseste aceasta latime, atunci se executa automat o derulare a continutului acestui camp;
2. Atributul "maxlength" ce specifica numarul maxim de caractere pe care le poate primi un camp de
editare; caracterele tastate peste numarul maxim sunt ignorate.
Butoane radio
Butoanele radio permit alegerea, la un moment dat, a unei singure variante de raspuns din mai multe
posibile. Butoanele radio se introduc prin eticheta <input> cu atributul " type" avand valoarea "radio".
Exemplu:
<html>
<head><title>formex_4</title></head>
<body><H2>Un formular cu butoane radio</H2>
<hr>
Alegeti sexul:<input type="radio" name="sex" value="b"><br>
Femeiesc:<input type="radio" name="sex" value="f" ><br>
<input type="reset"> <input type="submit"> </form></body>
</html>
La expedierea formularului se va transmite una dintre perechile "sex=b" sau "sex=f", in functie de
alegerea facuta de utilizator.
Casete de validare
O caseta de validare (checkbox) permite selectarea sau deselectarea unei optiuni. Pentru inserarea unei
casete de validare se utilizeaza eticheta <input> cu atributul " type" configurat la valoarea "checkbox".
Observatii:
- fiecare caseta poate avea un nume definit prin atributul "name".
- fiecare caseta poate avea valoarea prestabilita "selectat" definita prin atributul "checked".
Exemplu:
<html>
<body><H2>Un formular cu casete checkbox</H2>
<hr>
Alegeti meniul:<br>
Pizza <input type="checkbox" name="pizza" value="o portie">
Nectar <input type="checkbox" name="nectar" value="un pahar">
Bere <input type="checkbox" name="bere" value="o sticla">
Cafea <input type="checkbox" name="cafea" value="o ceasca"><br>
<input type="reset"> <input type="submit"> </form></body>
</html>
Formulare de selectie
Un formular de selectie permite utilizatorului sa aleaga unul sau mai multe elemente dintr-o lista finita.
Lista de selectie este inclusa in formular cu ajutorul etichetelor corespondente <select> si </select>. O
lista de selectie poate avea urmatoarele atribute:
1. Atributul "name", care ataseaza listei un nume (utilizat in perechile "name=value" expediate
serverului);
2. Atributul "size", care precizeaza (printr-un numar intreg pozitiv, valoarea prestabilita fiind 1) cate
elemente din lista sunt vizibile la un moment dat pe ecran (celelalte devenind vizibile prin actionarea barei
de derulare atasate automat listei).
Elementele unei liste de selectie sunt incluse in lista cu ajutorul etichetei <option>. Doua atribute ale
etichetei option se dovedesc utile:
1. Atributul "value" ce primeste ca valore un text care va fi expediat server-ului in perechea
"name=value"; daca acest atribut lipseste, atunci catre server va fi expediat textul ce urmeaza dupa
<option>;
2. Atributul "selected" (fara alte valori) ce permite selectarea prestabilita a unui element al listei.
Exemplu:
<html>
<body><H2>Un formular cu o lista de selectie</H2>
<hr>
Univers itatea absolvita:<br><br>
<select name="universitate" size="3"> <option value="B"> Universitatea din Cluj
<option value="UNBM" selected> Universitatea de Nord Baia Mare
< o p t i o n v a l u e = " U T T" > U n i v e r s i t a t e a Tec h n i c a d i n T i m i s o a r a
< o p t i o n v a l u e = " U T B " > U n i v e r s i t a t e a Tec h n i c a d i n B r a s o v
</select><br><br>
<input type="reset"> <input type="submit">
</form></body>
</html>
Campuri de editare multilinie
Intr-un formular, campurile de editare multilinie pot fi incluse cu ajutorul etichetei <textarea>. Eticheta
are urmatoarele atribute:
1. Atributul "cols", care specifica numarul de caractere afisate intr-o linie;
2. Atributul "rows", care specifica numarul de linii afisate simultan;
3. Atributul "name", care permite atasarea unui nume campului de editare multilinie;
4. Atributul "wrap", (de la "word wrap"= trecerea cuvintelor pe randul urmator), care determina
comportamentul campului de editare fata de sfarsitul de linie.
Acest atribut ("wrap") poate primi urmatoarele valori:
a) "off"; in acest caz:
- intreruperea cuvintelor la marginea dreapta a editorului se produce numai cand doreste utilizatorul;
- caracterul de sfarsit de linie este inclus in textul transmis serverului o data cu formularul;
b) "hard"; in acest caz:
- se produce intreruperea cuvintelor la marginea dreapta a editorului;
- caracterul de sfarsit de linie este inclus in textul transmis serverului o data cu formularul;
c) "soft"; in acest caz:
- se produce intreruperea cuvintelor la marginea dreapta a editorului;
- nu se include caracterul de sfarsit de linie in textul transmis serverului o data cu formularul;
Exemplu:
<html>
<body><H2>Un formular cu un camp de editare multilinie</H2> <hr>
<textarea name="text multilin ie" cols="30" rows="5" wrap="off" >
Prima linie din textul initial.

A doua linie din textul initial. </textarea>
<input type="reset"> <input type="submit">
</form></body>
</html>
Marcaje de Baza
<HTML> </HTML> Defineste un fisier in format Web.

<HEAD> </HEAD>
Antetul documentului.
<TITLE> </TITLE> Titlul documentului.

<BODY> </BODY>
Corpul paginii HTML.
BGCOLOR = culoare Culoarea de fond a paginii.

TEXT=culoare
Culoarea textului pe pagini.
LINK=culoare
Culoarea legaturiilor nevizitate din

pagini.
VLINK=culoare
Culoarea legaturilor vizitate din pagini.
ALINK=culoare
Culoarea legaturilor pe durata click-ului

exacutat de utilizator.
BACKGROUND = url Imaginea de fond pentru pagina.

<P>
Paragraf.
<Hn> <Hn>
Nivel de subtitlu al documentului (n =

1-6).
<FONT> </FONT>
Specifica atribute ale textului incadrat.
SIZE=n
Dimensiunea textului este 1-7.
FACE="a,b"
Specifica fontul: a, daca este disponibil,

sau b.
COLOR=s
Culoarea textului: fie un nume de

culoare, fie o valoare RGB.
<BR>
Linie noua.
<PRE> </PRE>
Informatie preformatata.

Comentariu HTML.
<CENTER>
</CENTER>
Centreaza materialul in pagina.
<HR>
Rigla orizontala.
SIZE=x
Inaltimea riglei in pixeli.
WIDTH=x
Latimea riglei in pixeli sau in procente.
NOSHADE
Dezactiveaza afisarea umbrei pentru

rigla orizontala.
ALIGN=x
Alinierea riglei orizontale in pagina

(left, center, right).
COLOR=x
Culoarea riglei orizontale (numai pentru

IE)
<A> </A>
Marcaj de tip ancora.
HREF=url
Referinta hipertext.
HREF=#nume
Referinta catre o ancora interna.
Name=nume
Definitia unei ancore interne.

Marcaje Formatare Caractere
<B> </B>
Afiseaza text cu caractere aldine.
<I> </I>
Afiseaza text cu caractere cursive.
<U> </U>
Afiseaza text subliniat.
<TT> </TT>
Text cu font monospatiu.
<CITE> </CITE>
Citare bibliografica.
<CODE> </CODE>
Listing de program.
<EM> </EM>
Stil logic de evidentiere.
<KBD> </KBD>
Text de la tastatura.
<STRONG>
</STRONG>
Evidentiere logica puternica.
<VAR> </VAR>
Program sau variabila.
<BASEFONT SIZE = Specifica explicit dimensiunea fontului

n>
din pagina.
Marcaje pentru Imagini
<IMG>
Marcajul de introducere a imaginilor.
SRC=url
Sursa fisierului grafic.
ALT=text
Textul alternativ de afisat, daca este necesar.
Alinierea imaginii in pagina, cu urmatoarele

valori posibile: top (sus), middle(la mijloc),
ALIGN=aliniere
bottom (jos), left (in stanga), right (in
dreapta).
HEIGHT=x
Inaltimea imaginii (in pixeli).
WIDTH=x
Latimea imaginii.
BORDER=x
Chenarul din jurul imaginii, atunci cand

aceasta este utilizata ca hiperlegatura.
HSPACE=x
Spatiul suplimentar pe orizontala din jurul

imaginii (in pixeli).
VSPACE=x
Spatiul suplimentar pe verticala din jurul

imaginii (in pixeli).
Marcaje pentru Liste
<DD>
Descriere definitie.
<DL> </DL> Lista de tip definitie.

<DT>
Termen de definitie.
<LI>
Element de lista.
<OL>
Lista ordonata (numerotata).
TYPE=tip
Tipul numerotarii. Valori posibile: A, a, I, i, 1.
START=x
Numarul de inceput al listei ordonate.
<UL>
Lista neordonata (marcata).
TYPE=forma
Forma marcajului. Valori posibile: circle, square,

disc.
Marcaje pentru Tabele
<TABLE> </TABLE>
Tabel HTML.
BORDER=x
Chenarul tabelului.
CELLPADDING=x
Spatiul suplimentar in cadrul

celulelor tabelului.
CELLSPACING=x
Spatiul suplimentar intre celulele

tabelului.
WIDTH=x
Latimea impusa tabelului.
FRAME=valoare
Ajustarea tabelului.
RULES=valoare
Ajustarea riglelor tabelului.
BORDERCOLOR = culoare Culoarea chenarului tabelului.

BORDERCOLORLIGHT = Cea mai deschisa culoare din cele
culoare
doua culori specificate.
BORDERCOLORDARK = Cea mai inchisa culoare din cele
culoare
doua culori specificate.
ALIGN=left
Aliniaza tabelul la marginea din

stanga a paginii, iar textul curge in
partea dreapta.
ALIGN=right
Aliniaza tabelul la marginea din

dreapta a paginii, iar textul curge
in partea stanga.
HSPACE=x
Spatiu suplimetar pe orizontala in

jurul tabelului.
VSPACE=x
Spatiu suplimetar pe verticala in

jurul tabelului.
COLS=x
Specifica numarul de coloane ale

unui tabel.
<COLGROUP>
</COLGROUP>
Defineste un set de coloane cu

ajutorul marcajului <col>.
<COL WIDTH=x>
Defineste latimea unei coloane

exprimata in pixeli.
<THEAD> </THEAD>
Defineste titlul tabelului.
<TBODY> </TBODY>
Defineste corpul tabelului.
<TR> </TR>
Linie de tabel.
BGCOLOR=culoare
Specifica culoarea de fond pentru

intreaga linie.
ALIGN=aliniere
Alinierea celulelor de pe linia

curenta (left, center, right).
<TD> </TD>
Celula de date a tabelului.
BGCOLOR=culoare
Specifica culoarea de fond pentru

celula de date.
COLSPAN=x
Numarul de coloane pe care se

intinde celula curenta de date.
ROWSPAN=x
Numarul de linii pe care se intinde

celula curenta de date.
ALIGN=aliniere
Alinierea materialului din cadrul

celulei de date. Valori posibile:
left, right, center.
VALIGN=aliniere
Alinierea pe verticala a
materialului din cadrul celulei de
date. Valori posibile: top, bottom,
middle.
BACKGROUND=url
Specifica imaginea de fond pentru

celula tabelului.
NOWRAP
Nu permite despartirea textului pe

linii in cadrul unei celule.
ALIGN=baseline
Aliniaza celule de date cu linia de

baza a textului adiacent.
ALIGN=caracter
Aliniaza o coloana fata de un
anumit caracter (caracterul

prestabilit este ".").
Aliniaza atat marginea din stanga
cat si marginea din dreapta a unui
text.
ALIGN=justify
Marcaje pentru Cadre
<FRAMESET>
</FRAMESET>
Definirea redactarii paginii.
COLS=x
Numarul si marimea relativa a

coloanelor.
ROWS=x
Numarul si marimea relativa a liniilor.
BORDER=x
Specifica starea "on" (activa) sau "off"

(inactiva) pentru chenarul cadrului
FRAMESET.
FRAMEBORDER = x
Specifica marimea chenarului.
FRAMESPACING = x
Marimea spatiului dintre doua cadre

adiacente.
<FRAME>
Definitia unui anumit cadru.
SRC=url
URL-ul sursa pentru cadru.
NAME=nume
Numele cadrului (utilizat impreuna cu

"TARGET=nume" ca parte
componenta a marcajului de tip
ancora, <a>.
SCROLLING=scrl
Defineste optiunea barei de derulare.

Valori posibile: on (activa), off
(inactiva), auto (automat).
FRAMEBORDER=x
Marimea chenarului din jurul cadrului.
MARGINHEIGHT=x
Spatiul suplimentar de deasupra si

dedesubtul unui anumit cadru.
MARGINWIDTH=x
Spatiu suplimentar la stanga si la

dreapta unui anumit cadru.
<NOFRAMES>
Sectiunea de pagina afisata pentru
</NOFRAMES>
utilizatorii care nu pot vedea un cadru.
<IFRAME>
Cadru intern (numai pentru (IE).
SRC=url
Sursa cadrului.
NAME=s
Numele ferestrei (util pentru

TARGET).
HEIGHT=x
Inaltimea cadrului inglobat.
WIDTH=x
Latimea cadrului inglobat.

Marcaje pentru Formulare
<FORM> </FORM> Formular HTML activ.

ACTION=url
Programul CGI de pe serverul care

receptioneaza datele.
METHOD=metoda
Modul in care datele sunt transmise

serverului(GET sau POST).
<INPUT>
Camp de text sau alte date de intrare.
TYPE=optiune
Tipul campului de intrare <INPUT>.

Valori posibile: text, password,
checkbox, hidden, file, radio, submit,
reset, image.
NAME=nume
Numele simbolic al valorii campului.
VALUE=valoare
Continutul prestabilit al campului de

text.
CHECKED= optiune
Buton/caseta marcata in mod prestabilit.
SIZE=x
Numarul de caractere al unui camp de

text .
SIZE=x
Numarul maxim de caractere acceptate.
<SELECT>
</SELECT>
Grup de casete de validare.
NAME=nume
SIZE=x
Numarul de articole de meniu care se

afiseaza odata (prestabilit=1).
MULTIPLE=x
Permite selectia unor articole de meniu
multiple.
<OPTION>
Alegerea particulara intr-un domeniu

<SELECT>.
VALUE=valoare
Valoarea rezultata a selectiei din meniu.
<TEXTAREA>
</TEXTAREA>
Camp de intare de tip text pe linii

multiple.
NAME=nume
ROWS=x
Numarul de linii al casetei de text.
COLS=x
Numarul de coloane (caractere) pe linie

al casetei de text.
<FIELDSET>
</FIELDSET>
Imparte formularul in parti logice.
<LEGEND>
</LEGEND>
Numele asociat setului de campuri

(fieldset).
ALIGN=s
Specifica alinierea legendei (explicatiei)

afisate (top, bottom, left, light).
TABINDEX=x
Specifica ordinea elementelor atunci

cand utilizatorul apasa tasta Tab.
ACCESKEY=c
Specifica tasta care asigura comanda

rapida de la tastatura asociata unui
anumit element.
DISABLED
Elementul este inactiv, dar este afisat pe

ecran.
READONLY
Elementul este afisat pe ecran dar nu

poate fi editat.
Marcaje pentru Caractere Speciale
&
"&" - ampersand.
"˜" - tilda.
<
"<" - mai mic (less than).
>
">" - mai mare (greater than).
simbolul special de copyright.
simbolul special pentru marca inregistrata.
"
""" - ghilimele.
simbolul special a mic cu accent ascutit.
simbolul special a mic cu accent circiumflex.
simbolul special n mic cu tilda.
simbolul special o mic barat (slash).
simbolul special $ (dolar).
"€" - euro
Proiectare Site si Web Design - Standardul CSS

Ce sunt stilurile
Stilurile pun la dispozitia creatorilor de site-uri web noi posibilitati de personalizare a paginilor HTML. Un
stil reprezinta un mod de formatare exacta a unui bloc de text (spre exemplu anumite caracteristici pentru
font, marime, culoare, aranjare in pagina, distantare fata de margini etc).
Exista doua modalitati de a defini un stil

1. sintaxa CSS (Cascading Style Sheets);
2. sintaxa Javascript.
Terminologia CSS - Cascading Style Sheets - desemneaza "foi in stilul cascada". De ce "foi in stilul
cascada", vom vedea mai exact in continuare.
In primul rand aceasta denumire are la origine posibilitatile oferite de tehnica CSS
Practic, tehnologia CSS faciliteaza oricarui proiectant de pagini web posibilitatea de a creea un stil pentru
fiecare tag HTML intrebuintat la un moment dat, putand ulterior sa aplice implicit acest stil in toate
paginile site-ului pentru elementul de pagina respectiv (adica pentru tagul HTML stilizat).
Standardul CSS permite informatiilor cu privire la stil sa fie specificate si referite in mai multe
feluri
Stilurile pot fi specificate in interiorul fiecarui tag HTML in parte, in cadrul sectiunii HEAD a documentelor
HTML sau intr-un fiser extern cu extensia ".CSS". In interiorul aceluiasi document HTML pot fi referite mai
multe fisiere CSS externe.
Totusi apare intrebarea fireasca...
Ce stil va folosi browser-ul la afisarea paginii web in cazul acelor taguri HTML pentru care avem definite
mai multe stiluri? La modul general putem afirma ca toate stilurile utilizate pentru elementele HTML ale
unei pagini web vor "cascada" intr-un fiser de stil virtual atot cuprinzator, in care precedenta diferitelor
tipuri de stiluri aplicate tagurilor din pagina va fi urmatoarea (de la precedenta cea mai mica la precedenta
cea mai mare):
Prima precedenta:
Stilul specificat in setarile Browserului (exemplu in IE: View -> Text Size -> Largest);
A doua precedenta:
Stilul specificat in cadrul setarilor din fisierul de stil extern;
A treia precedenta:
Stilul intern specificat in sectiunea HEAD a documentului HTML;
A patra precedenta:
Stilul intern specificat in cadrul tagului curent.
Stiluri dedicate
Aceste stiluri se aplica blocurilor de text pentru care sunt definite si apelate pe loc. D e e x e m p l u :
<H3 style= "text-align:right; color:#429EF7;">
In acest exemplu, stilul va determina toate titlurile H3 din paginile HTML care fac apel la acest stil sa
apara in browser in culoarea specificata si aliniate la dreapta.
Daca dorim ca acelasi stil sa fie utilizat de catre mai multe elemente-tag (de ex. "H2", "H3", "P" si "DIV"),
atunci fie se utilizeaza o lista cu aceste elemente (separate prin virgula) in sectiunea <style>...</style>
din header-ul documentului (delimitat de marcajele <HEAD>...</HEAD>), asociindu-i-se elementele de
stil comune, fie se va utiliza stilul in mod explicit in cadrul fiecarui tag, ca mai sus.
E x e m p l u cu lista de stiluri in HEAD-er:
<style>
H2, H3, P {text-align:right; color:#429EF7;}
</style>
E x e m p l u cu fiecare element de stil definit si apelat in cadrul tagurilor luate separat:
<html>
<head>
< m e t a h t t p - e q u i v = " C o n t e n t -Typ e " c o n t e n t = " t e x t / h t m l ; c h a r s e t = w i n d o w s - 1 2 5 2 " >
<title>Stil dedicat inline</title>
</head>
<body>
<H2 style= "text-align:right; color:#429EF7;">text</H2>
<p style= "text-align:right; color:#429EF7;">text</P>
<H3 style= "text-align:right; color:#429EF7;">text</H3>
</body>
</html>
Explicitarea a fost facuta, asadar, in momentul utilizarii acestora.
Clase de Stiluri
Clasele de stiluri permit definirea unui stil general (aplicabil in mai multe locuri in cadrul aceleiasi pagini
sau in pagini diferite) in vederea inserarii lui oriunde este necesar printr intermediul unei simple referiri.
Sa presupunem ca dorim sa definim o clasa de stiluri "clasa-mea" (pe care dorim sa o aplicam anumitor
portiuni de text pentru a le face de apara de culoare verde si a aliniate la stanga). Vom utiliza in acest
sens blocul <style>...</style>, aflat la randul sau in interiorul blocului <head>...</head> (reprezentand
head-erul documentului HTML). Vom realiza ceea ce ne-am propus in felul urmator:
<style>
all.clasa- mea {text-align:left; color:green;}
</style>
Cuvantul standard "all" aflat in fata clasei de stiluri "clasa-mea" indica faptul ca aceasta clasa este
aplicabila tuturor blocurilor de text, atunci cand este necesar. Practic clasa de stiluri "clasa-mea" poate fi
asociata tuturor tagurilor HTML care opereaza cu text (ca de exemplu: H2, H6, P, DIV, etc...) utilizand in
interiorul fiecarui tag vizat o referire explicita la aceasta clasa: < T A G c l a s s = c l a s a - m e a > .
Asadar, daca dorim sa aplicam aceasta clasa de stiluri unui titlu de ordinul 3 (specificat in codul HTML prin
tagul H3), atunci scriem:
<H3 class=clasa-mea> Acesta este un header de marime 3, aliniat la stanga si de
culoare verde </H3>
Dupa cum s-a vazut, pentru apelarea unei clase de stiluri in vederea aplicarii sale elementului tag curent
se foloseste atributul "class" avand ca valoare numele clasei de stil. Impreuna cu specificatia "all" din
definirea clasei de stiluri, atributul "class" devine un atribut universal, adica va putea fi asociat tuturor
tagurilor HTML carora li se poate aplica (in acest caz celor care opereaza cu text).
Observatii:
- In interiorul unui bloc <style>...</style>, comentariile sunt blocuri delimitate de /* si */ (ca si in C, C+
+, Java si Javascript).
- Daca dorim ca o clasa de stiluri sa fie aplicabila numai pentru anumite elemente ale documentului (spre
exemplu pentru paragrafele de text desemnate prin marcajul de paragraf "p"), atunci in constructia clasei
va aparea acest element (de exemplu "p.clasa-mea-2").
Exemplu:
<html>
<head><title>Clase de stiluri dedicate</title>
<style> p.clasa- mea-2 {text-align:left; color:green;} </style>
</head>
<body> <p>Acesta este un paragraf normal
<br> <p class=clasa-mea-2>Acesta este un paragraf aliniat la stanga si de culoare
verde
</body>
</html>
Stiluri Identificate
Absolut toate elementele tag ale unui document HTML admit un atribut universal numit "id". Acest
atribut "id" poate identifica prin valorile sale stilul utilizat de un tag HTML.
Pentru a utiliza un stil "identificat" procedam astfel:
1. In blocul <style>...</style> introducem definitia stilului conform sintaxei:
<style>
#rosu {color: red}
</style>
2. In elementul (tagul) in care dorim utilizarea locala a acestui stil, folosim atributul "id" care primeste ca
valoare numele identificator al stilului definit anterior. Exemplu:
<p id="rosu">Acesta este un paragraf de text de culoare rosie</p>
Daca dorim ca un stil "identificat" sa fie aplicabil numai pentru anumite elemente ale documentului (de
exemplu "H3"), atunci in constructia (definitia) identificatorului de stil va aparea acest element (aici "H3"),
ca in exemplul urmator:
<html>
<head>
<title>Pagina cu stil identificat</tit le>
<style>
H3#rosu {color:red; text-align:center;}
</style>
</head>
<body>
<H3 id=rosu>Acesta este un header de marime 3, centrat si de culoare rosie</H3>
</body>
</html>
Stiluri Inline
Stilurile in-line sunt acele stiluri definite chiar in eticheta HTML (marcajul) ce initiaza blocul in care dorim
sa se aplice aceste stiluri. Adica sunt ceea ce, la precedentele sectiuni dedicate standardului CSS, am
definit ca stil in interiorul tagurilor H2, P, etc...
Dupa cum am vazut deja, pentru a defini stiluri inline se utilizeaza atributul universal "style" (comun
practic tuturor etichetelor ce apar intr-un document HTML). in continuarea caruia apare semnul egal, dupa
care, intre ghilimele, urmeaza definirea stilului, practic valoarea atributului "style".
Valoarea data atributului "style" este tocmai descrierea stilului, cuprinsa nu intre acolade {..} (ca la
definirea in HEAD sau in fiserul CSS extern - dupa cum vom vedea}, ci intre ghilimele "..." (dupa cum am
aratat si din exemplele anterioare).
Concret:
<H3 style= "color:red; text-align: center;">Acest header are marimea 2, este de
culoare rosie si se pozitioneaza in pagina centrat.</H3>
Daca dorim utilizarea unui anumit stil pentru un fragment de text, atunci includem acest text intr-un bloc
cu ajutorul delimitatorilor <span>...</span>, dupa care putem utiliza atributul "style", in cadrul
etichetei <span>, inline:
<html>
<head>
<title>Pagina HTML cu stil inline</t itle>
</head>
<body><H3>Titlu de marime 3</H3>
<span style="size:15pt; align=center; color:green;">
Acesta este un text cu corpul de litera de dimensine 15 puncte, aliniat pe centru si de
culoare verde.
</span>
</body>
</html>
Stiluri in Fisiere Externe

Stilurile definite in interiorul unui bloc <style>...</style> pot fi transferate intr-un fisier extern existand
astfel posibilitatea asocierii lor mai multor fisiere HTML.
Pentru a utiliza un stil definit intr-un fisier extern se procedeaza astfel:
1. Se creaza un fisier care sa contina numai descrierea stilurilor si se salveaza cu extensia ".css".
Continutul acestui fisier coincide cu continutul unui bloc <style>...</style>, fara ca acesti delimitatori sa
fie inclusi.
2. In fisierul HTML care utilizeaza stilurile definite in fisierul creat la punctul 1, se include in blocul
<head>...</head> o eticheta <link>, avand trei atribute:
- atributul " r e l " cu valoarea "stylesheet";

- atributul " t y p e " cu valoarea "text/css".
- atributul " h r e f " avand ca valoare adresa URL a fisierului creat la punctul 1;
Stilurile definite din fisierul CSS extern se activeaza ca si cum ar fi stiluri definite in fisierul HTML curent
intr-un bloc <style>...</style>.
Iata un fisier HTML cu un CSS extern:
<html>
<head>
<meta http-equiv="Content-Language" content="en-us">
< m e t a h t t p - e q u i v = " C o n t e n t -Typ e " c o n t e n t = " t e x t / h t m l ; c h a r s e t = w i n d o w s - 1 2 5 2 " >
<LINK REL= "stylesheet" TYPE= "text/css" HREF= "stil.css">
<title>Pagina de text stilizat</tit le>
</head>
<body>
<H2>Acesta este text formatat ca Header 1</H2>
<p>Acesta este un paragraf</p>
<H3>Acesta este text formatat ca Header 2, urmat de un tabel</H3>
<table width="100%" border="1">
<tr>
<th align="left">Nume</th>
<th align="left">Prenume</th>
< t h a l i g n = " l e f t " > Tel e f o n < / t h >
<th align="left">E-mail</th>
</tr>
<tr>
<td width="25%">Popescu</td>
< t d w i d t h = " 2 5 % " > V al e n t i n < / t d >
<td width="25%">4433978</td>
<td width="25%">popescu@yahoo.com</td>
</tr>
<tr>
<td width="25%">Ionescu</td>
<td width="25%">Mihai</td>
<td width="25%">5599786</td>
<td width="25%">ionescu@yahoo.com </td>
</tr>
</table>
<br>
<h3>Acesta este un text formatat ca Header 3, urmat de 2 liste:</h3>
<ol>
<li>Date personale student;</li>
<li>Calificari student;</li>
<li>Program zilnic:</li>
</ol>
<ul>
<li>Program dimineata</li>
<li>Pauza de masa</li>
<li>Program dupamiaza</li>
</ul>
</body>
</html>
F i s e r u l C S S a s o c i a t (plasat in acelasi director) cu fisierul HTML de mai sus, este:
H2,H3,h3
{
color:#483d8b;
font-family: "lucida calligraphy", "arial";
}
p, table, li
{
font-family: "lucida calligraphy", "arial";
margin-left: 10pt;
}
body
{
background-color:#fffaf0;
}
li,p,th,td
{
font-size: 80%;
}
table {border-style:outset}
li {list-style: square;)
Mentiune suplimentara
In cazul in care, dintr-un fisier HTML se face o referire la un fisier CSS care insa lipseste, atunci fisierul
HTML va fi afisat in browser fara elementele de stilizare, exact asa cum ar arata daca stilizarile nu ar fi
existat.
Pseudo Clase de Stiluri

Pseudoclasele se utilizeaza pentru personalizarea legaturilor web, atat de tip text, cat de tip imagine. Ele
se definesc in interiorul unui bloc <style>...</style> sau intr-un fisier extern, Exemplul de mai jos este
edificator in acest sens:
a:
a:
a:
a:
link {color: blue; font-size: 15pt;}

hover {color: red; font-style: italic ; text-decoration: none}
visited {color: magenta; font-size: 15pt; text-decoration: none}
active {color: cyan; font-size: 15pt; text-decoration: none}
Explicatii:
a: link se refera la modul n care arata un link n mod normal;
a: active se refera la modul n care arata un link atunci cnd se efectueaza click pe el;
a: visited se refera la modul n care arata un link deja vizitat;
specificatia "text-decoration: none" elimina sublinierea implicita cu o linie albastra a link-ului.
a: hover se refera la modul n care arata un link atunci cnd se trece cu mouse-ul peste el (n
Netscape functioneaza doar de la varianta 6);
Pentru ca numai anumite legaturi sa utilizeze un stil, se pot folosi urmatoarele trei metode:
1. a : l i n k . C L A S A 1 { . . . } combinat cu < a c l a s s = C L A S A 1 h r e f = " " > . . . < / a >
2. a : l i n k # I D 1 { . . . } combinat cu <a id = ID1 href=" "> ...</a>
3. a . C L A S A 1 : l i n k { . . . } combinat cu <a class = CLASA1 href=" "> ...</a>
Chestiune Auxiliara
In browsere cursorul mouse-ului are in general o forma simpla si binecunoscuta, luind pe parcursul
vizionarii paginii respective maximum doua infatisari diferite:
Mana - atunci cand este pozitinat pe o legatura

Sageata oblica din directia dreapta jos spre stanga sus - atunci cand este pozitionat pe alt obiect
decat o legatura.
Acestea sunt insa formele implicite. Exista insa si cazuri in care am dori ca acel cursor sa ia o alta forma
decat cele doua predefinite. La fel ca multe alte probleme care privesc modul in care arata o pagina, si
aceasta problema isi gaseste rezolvarea in folosirea CSS ca limbaj de descriere a modului de stilizare a
unui document.
Proprietatea care manipuleaza forma cursorului se numeste simplu: "cursor" si poate fi introdusa in
orice element "style" al unui tag html.
De exemplu, pentru obtinerea unei imagini a cursorului de tipul unei sageti insotite de un semn de
intrebare la trecerea mouse-ului peste un link, iata codul care va trebui folosit:
< a h r e f = " f i s i e r.h t m l " s t y l e = " c u r s o r : h e l p " > L e g a t u r a < / a >
Efectul este urmatorul (doar pentru IE minim 4.0):
Legatura cu CSS pentru stilizare cursor
Nu este insa unicul mod de stilizare a cursorului mouse-ului. In continuare prezentam codurile pentru
toate formele de cursor care se pot folosi:
auto
utilizeaza setarile implicite ale utilizatorului
crosshair
creeaza o cruce
default
setarile implicite ale browserului
e-resize
sageata Est-Vest
hand
mana
help
semnul intrebarii
move
cruce cu sageti la capete
n-resize
sageata sud-nord
ne-resize
sageata SudVest - NordEst
nw-resize
sageata SudEst - NordVest
pointer
mana
s-resize
sageata Nord - Sud
se-resize
sageata NordVest - SudEst
sw-resize
sageata NordEst - SudVest
text
bara verticala campuri de introducere a datelor
w-resize
sageata Est-Vest
wait
clepsidra

Proiectare Site Si Web Design - HTML

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectare Site Si Web Design - HTML

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologii Utilizate in Proiectarea si Designul Site-urilor Web

Proiectare Site si Web Design - Standardul HTML

Orice standard isi incepe aventura ca W3C Note.

da, sub rezerva unor imbunatatiri;

nu, pana cnd anumite sarcini nu sunt indeplinite;

nu, specificatia trebuie abandonata.

sa publice documente cu headere, texte, tabele, liste, fotografii, etc...

Culoare (stabilita prin atributul "color");

1. inserarea unui spatiu suplimentar inainte de blocul paragraf;

<hr align="right" width=150 size=12 color="red">

GIF (Graphics Interchange Format) cu extensia .gif;

1. "left" - aliniere la stanga; celelalte componente sunt dispuse pe partea dreapta;

O legatura catre un site particular

"A" pentru ordonare de tipul A, B, C, D, etc. (litere mari);

U r m a t o r u l e x e m p l u este o lista ordonata cu cifre romane:

Definirea culorilor de fond pentru un tabel

"left" (la stanga);

"baseline" (la baza);

E x e m p l u de tabel reunind toate elementele descrise pana acum:

3.1. un numar intreg de pixeli;

1. "yes" - barele de derulare sunt adaugate intotdeauna;

1. Utilizatorul completeaza formularul si il expedieaza unui server.

<form action="mailto:xxxxx@xxx.com" method="post">

Prima linie din textul initial.

<HTML> </HTML> Defineste un fisier in format Web.

<TITLE> </TITLE> Titlul documentului.

Corpul paginii HTML.

BGCOLOR = culoare Culoarea de fond a paginii.

Culoarea textului pe pagini.

Culoarea legaturiilor nevizitate din

Culoarea legaturilor vizitate din pagini.

Culoarea legaturilor pe durata click-ului

BACKGROUND = url Imaginea de fond pentru pagina.

Nivel de subtitlu al documentului (n =

Specifica atribute ale textului incadrat.

Dimensiunea textului este 1-7.

Specifica fontul: a, daca este disponibil,

Culoarea textului: fie un nume de

Centreaza materialul in pagina.

Inaltimea riglei in pixeli.

Latimea riglei in pixeli sau in procente.

Dezactiveaza afisarea umbrei pentru

Alinierea riglei orizontale in pagina

Culoarea riglei orizontale (numai pentru

Marcaj de tip ancora.

Referinta catre o ancora interna.

Definitia unei ancore interne.

Afiseaza text cu caractere aldine.

Afiseaza text cu caractere cursive.

Afiseaza text subliniat.

Text cu font monospatiu.

Stil logic de evidentiere.

Evidentiere logica puternica.

Program sau variabila.

<BASEFONT SIZE = Specifica explicit dimensiunea fontului

Marcaje pentru Imagini

Marcajul de introducere a imaginilor.

Sursa fisierului grafic.

Textul alternativ de afisat, daca este necesar.

Alinierea imaginii in pagina, cu urmatoarele

Inaltimea imaginii (in pixeli).

Chenarul din jurul imaginii, atunci cand

Spatiul suplimentar pe orizontala din jurul