Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Primul Razboi Mondial a reprezentat apogeul confruntarii intre Marile Puteri pentru
dominatie economica,politica si reimpartirea lumii in sfere de influenta.S-au confruntat
Puterile Centrale si Antanta,deopotriva responsabile de izbucnirea conflictului.
In vara anului 1914,Romania ocupa o pozitie importanta,atat Antanta(Tripla
Intelegere) cat si Puterile Centrale(Tripla Alianta) fiind dispuse sa ii castige
concursul.Puterile Centrale se straduiau din rasputeri sa mentina alianta cu Romania(in
1883 Romania aderase la Tripa Intelegere).In acest sens au fost numiti noi reprezentati
diplomatici la Bucuresti si anume Ottokar Czernin si von Bussche.Vizita tarului Nicolae
II la Constanta si discutiile cu regele Carol I au reconfirmat insa noua orientare politica
externa a Romaniei.Multe personalitati marcante de la Berlin si Viena au recunoscut ca
Romania era practic pierduta pentru Puterile Centrale.
Pe 28 iunie 1914 a avut loc atentatul de la Sarajevo,in urma caruia au fost
asasinati Franz Ferdinand,printul mostenitor al Imperiului Austro-Ungar si sotia sa de
catre un student sarb,Gavrilo Princip.Cand a izbucnit razboiul,Romania a considerat ca
Imperiul Austro-Ungar a fost statul care a declansat razboiul si,prin urmare,Bucurestiul
nu era obligat sa se alature efortului de rzboi al aliatului sau.
Soarta tarii a fost decisa in urma Consiliului de Coroana de la Sinaia(21
iul.1914).S-a hotarat neutralitatea tarii cu toate ca avea un tratat secret cu Puterile
Centrale.Pe 27 sept.1914 Carol I a decedat si a fost inmormantat la Curtea de
Arges,urmand ca tronul Romaniei sa fie ocupat de Ferdinand I.Acesta se plasase pe
pozitii antantofile,fiind influentata si de sotia sa,regina Maria.
In Romania elita politica se impartise in doua tabere:
antantofilii(Nicolae Iorga,Octavian Goga,Ion I.C Bratianu) doreau
implicarea Romaniei in razboi de partea Antantei pentru a elibera provinciile
romanesti aflate sub dominatie austro-ungara
germanofilii(P.P.Carp,Titu Maiorescu) erau pentru intrarea Romaniei in
razboi de partea Puterilor Centrale in virtutea aliantei din 1883.
Intre 1915-1916 au loc tratative ale Romaniei cu privire la intrarea Romaniei in
razboi de partea aliatilor.Romania si-a negociat cu grija conditiile pentru intrarea in
razboi de partea Aliatilor.Astfel,Bucurestiul cerea recunoasterea drepturilor Romaniei
asupra teritoriilor romanesti aflate sub ocupatie austro-ungara.Aliatii au acceptat
conditiile romanilor in vara anului 1916,dar acestia cazusera la un acord in secret ca sa
nu-i onoreze dupa razboi angajamentele,Imperiul Tarist temandu-se ca va fi pusa in
discutie si situatia Basarabiei.
In vara anului 1916 ,tratativele cu Antanta au intrat in faza finala,caci presiunile
Antantei la Bucuresti s-au inmultit,Seful Statului Major Rus,Alekseev si comandantul
suprem al armatei franceze,Joseph Joffre cerand Romaniei sa intre in razboi acum ori
niciodata.Dupa lungi discutii,pe 4 august 1916 Romania incheie un tratat de alianta cu
Antanta iar zece zile mai tarziu,Consiliul de Coroana a decis intrarea Romaniei in
razboi.Prin intrarea Bulgariei in razboi contra vecinilor de la nord de Dunare,s-a deschis
un front urias,pornind de la Carpati,mergand pe linia Dunarii si ajungand pana la Marea
Neagra.
In noaptea dinspre 14-15 august 1916,trei armate romane au trecut la atac
traversand muntii,dupa care au intrat in Transilvania.Brasovul,Toplita au fost cucerite si a
armata romana.Dupa retragerea trupelor romanesti sub presiunea ofensivei lui von
Falkenhayn,autoritatile maghiare au desfasurat o campanie de reprimare a miscarii
nationale a romanesti.In aceste conditii grele au avut loc manifestatii de strada si proteste
ale romanilor la Cluj,Oradea.Brasov,Timisoara.In conditiile infrangerilor pe front si a
adancirii crizei dualismului austro-ungar au avut loc agitatii si in armata.In acelasi timp
se desfasura in strainatate,prin diverse cai,o vasta campanie de propaganda pentru
sustinerea cauzei unitatii tuturor romanilor deoarece existau multi oameni politici
occidentali ce doreau mentinerea Imperiului Austro-Ungar.Au actionat in acest sens,in
Franta,Anglia,S.U.A,Suedia,Italia diverse personalitati din viata politica si culturala ca
Take Ionescu,Nicolae Lupu,Ioan Ursu,Vasile Lucaciu,Constantin Angelescu s.a.
In martie 1918 are loc Congresul Naionalitatilor din Austro-Ungaria are loc la
Roma.Este adoptata o moiune, cerandu-se recunoasterea dreptului fiecarei natiuni sa se
constituie intr-un stat naional, care va rmne independent sau se va uni cu statul
naional deja existent.Motiunea va reprezenta primul pas in desavarsirea Transilvaniei cu
Romania.Isi reia activitatea Partidul National Roman din Transilvania.Se adopta o
declaratie "in virtutea dreptului naional al fiecarei natiuni sa-i decida propria soarta" a
unui Consiliu Roman Naional Central,organism provizoriu de guvernare pentru
Transilvania,alcatuit din 12 membri,6 din Partidul National Roman si 6 din Partidul
Social Democrat.In acest scop,Partidul National infiinteaza la Arad un Comitet de
Actiune prezidat de Vasile Goldis, un pedagog si om politic aradean.In
octombrie,imparatul Carol de Habsburg,in incercarea sa de a salva Imperiul AustroUngar,lanseaza apelul Catre popoarele mele credincioase cu scopul federalizarii
imperiului insa incercarea sa se soldeaza cu un esec.Drept raspuns,deputatul Alexandru
Vaida-Voievod a citit declaratia de auto-determinare a populatiei romanesti din
Transilvania in parlamentul maghiar.S-au desfasurat treptat numeroase actiuni pentru
pace,pentru respectarea drepturilor si libertatilor,pentru realizarea unirii cu Romania.
Treptat,puterea locala a fost preluata de consiliile romanesti,denumite si
sfaturi,care au dispus de sprijinul militar al populatiei romanesti prin intermediul garzilor
romanesti.Se constituise in Transilvania,in acest fel,un control administrativ si politic
romanesc.
Considerat tot ca un raspuns la apelul Catre popoarele mele credincioase al lui
Carol de Habsburg, Consiliul Roman Naional Central lanseaza un manifost catre opinia
publica europeana intitulat Catre popoarele lumii.Apoi a fost convocata pentru data de
1 decembrie,Marea Adunare Nationala.In Ungaria,aparatul administrativ se dizolva.Un
nou guvern,condus de Krolyi Mihly,se formeaza la Budapesta,cu democratul Jszi
Oszkr ca ministru al nationalitilor.Guvernul maghiar incheie uniunea sa cu
Austria,dizolvnd oficial statul Austro-Ungar.Guvernul lui Krolyi Mihly incepe
negocieri cu Consiliul National Roman Central in urma carora oficialitatile maghiare
acceptau doar autonomia administrativa a Transilvaniei,fara a recunoaste suveranitatea
politica.
Pe 1 decembrie 1918 are loc Marea Adunare Nationala la care au luat parte
1228 deputati alesi si 100.000 de transilvaneni,prezidata de Gheorghe Pop de
Basesti,presedinte al Partidului National Roman intre 1902-1918.A fost adoptata
Rezolutia de Unire,prezentata de Vasile Goldis,act juridic national ce consfintea unire
Transilvaniei cu Romania,principiile fundamentale ce vor sta la baza organizarii
statului,libertatea
nationala
si
drepturi
egale
pentru
toate
popoarele
conlocuitoare,reprezentare
politica
si
administrativa,libertate
si
egalitate
confesionala,regim politic de factura democrata si vot universal,libertatea presei,libertate
de asociere,de intrunire sau de opinie,reforma agrara radicala.In ziua urmatoare are loc
formarea organelor reprezentative provizorii: Marele Sfat National ce avea in frunte pe
Gheorghe Pop de Basesti si Consiliul Dirigent,organ executiv condus de Iuliu Maniu,un
proeminent politician transilvanean.Actul Unirii va fii inmanat regelui Ferdinand I in Sala
Tronului pe care-l va sanctiona pe 11/24 decembrie 1918.
Unirea a fost salutata si recunoscuta si de nationalitatile din Transilvania dar
refuzul autoritatilor maghiare de la Budapesta de a recunoaste actul unirii,amenintarile
proferate de Bela Kun la adresa Romaniei si atacurile armatei maghiare impotriva
romanilor din Transilvania,a dus la campania din 1919.Dupa o ofensiva in Transilvania si
pe Tisa,pe 3-4 august 1919,armatele romane infrang armatele maghiare si ocupa
Budapesta.
Unirea din 1918 intr-un singur stat a tuturor romanilor s-a realizat,asadar,ca
expresie a vointei romanilor intr-un context favorabil.Tratatele de pace din 1919-1920 au
recunoscut de jure(iure) o situatie deja existenta,rod al actiunii romanilor insisi.S-a creat
un cadru favorabil societatii romanesti,intrat intr-o noua etapa a evolutiei sale.
3) Reforme politice si sociale(1918-1921)
Dupa Marea Unire din 1918.au fost luate masuri pentru integrarea provinciilor
romanesti care s-au unit cu tara,pentru realizarea unificarii administrative si politice.Dupa
unire,provinciile istorice au avut o administratie proprie,pana in 1920:Transilvania
era condusa de Consiliul Dirigent,Bucovina de Secretariatele de Serviciu,Basarabia
de Directoratele. Guvernul de la Bucuresti se ocupa de problemele de interes general
cum erau finantele,armata,politica externa. Fiecare provincie avea cate doi, Bucovina si
Basarabia,si respectiv trei,Transilvania,reprezentanti in guvernul de la Bucuresti.In
Parlamentul de la Bucuresti au fost alesi si reprezentanti ai romanilor din provincii.Pe 15
octombrie,1922,regele Ferdinand era incoronat la Alba-Iulia ca rege al Romaniei Mari.
Formatiunile politice din vechiul regat s-au extins prin crearea de organizatii la
nivelul intregii tari,realizandu-se chiar fuziuni ale acestor partide cu partidele din
Provincii (cum a fost fuziunea Partidului Taranesc al lui Ion Mihalache cu Partidul
National din Transilvania condus de Iuliu Maniu, in 1926)
Astfel,dupa modificarea articolelor 57 si 67 din Constitutie,Parlamentul a
deschis calea unei reforme electorale,la 16 decembrie 1918 s-a publicat decretul-lege
privind votul universal,direct si secret pentru toti locuitorii,incepand cu varsta de 21 de
ani.Nu puteau participa femeile,magistratii si ofiterii. In noiembrie 1919 au avut loc
primele alegeri parlamentare in Romania Mare. Ele au dus la formarea primului
parlament al Romaniei care cuprindea 568 de deputati.Prin aceasta rotativa
guvernamentala a fost inlaturata.Pe 29 decembrie 1919, Parlamentul a votat legile prin
care se ratifica unirea Basarabiei,a Bucovinei si a Transilvaniei cu Romania.
In 1919 s-a hotarat introducerea calendarului gregorian.Astfel,ziua de 1
aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie stil nou.In 1925,la insistentele guvernului
Romaniei,Patriarhia de la Constantinopol a acceptat sa recunoasca Patriarhia Romana
condusa de Miron Cristea,episcop de Caransebes.
In 1920 s-a realizat unificarea monetara pentru a scoate din circulatie celelalte
monede care circulau pe teritoriul tarii,alaturi de leul romanesc.Aceasta masura a pregatit
reforma financiara elaborata un an mai tarziu de catre Nicolae Titulescu.Cea din urma a
prevazut un sistem unitar de impozite si un minim de venit neimpozabil.S-au intreprins
masuri pentru desfiintarea barierelor vamale intre Vechiul Regat si provinciile unite.
O preocupare deosebita in activitatea guvernamentala a constituit-o realizarea
unei reforme agrare si rezolvarea,pe aceasta cale,a unei probleme cruciale pentru
dezvoltarea social-economica a Romaniei.La 15 dec.1918 s-a emis decretul lege pentru
expropierea marilor proprietati rurale din Regat.Un nou decret fixa conditiile de
expropiere.Actele legislative speciale,din anii 1919-1920,au vizat aplicarea reformei
agrare in provincii.Legea propriu-zisa(1921),a asigurat redistribuirea proprietatii agrare in
favoarea taranimii.
Au fost elaborate si alte proiecte de lege si reforme:
23 iun.1924: legea privind organizarea armatei
26 iul.1924: legea invatamantului care prevedea organizarea unitata a
invatamantului;obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar
14 iun.1925: legea unificarii administrativ-teritoriale prevedea
organizarea administrativa unitara a Romaniei si integrarea teritoriilor
unite in Vechiul Regat. Teritoriul tarii a fost impartit in judete,conduse
de prefecti,iar plasa era impartita in comunele rurale si urbane conduse
de primari alesi.
27 mart.1926: legea electorala potrivit caruia partidul care castiga 40%
din totalul voturilor primea 70% din mandate.Mandatele ramase erau
impartite intre partidele care depaseau pragul electoral de 2%
proportional cu veniturile castigate.
1931: legea pentru suspendarea executiilor silite
1932: legea conversiunii datoriilor agricole(statul prelua o parte a
datoriei taranilor)
4) PNL(1918-1922); Ideologia neoliberala.Stefan Zeletin
Partidul Naional Liberal a fost si este unul din principalele partide politice din
Romania,cu rol insemnat in modernizarea tarii.A fost infiintat sub acest nume in data de
24 mai 1875. Din cele 87 de cabinete ale Romaniei, 30 au fost conduse de premieri
liberali.Liberalii au continuat,in schimb,sa joace un important rol politic,reprezentand in
practic cel mai puternic partid politic al perioadei interbelice. Ei au condus neintrerupt
din 1914 si pana n 1919 (cu o scurta intrerupere intre martie-noiembrie 1918),cand,
asemenea altor partide liberale europene,au pierdut alegerile organizate de ei pe baza
votului universal.
Partidul National Liberal a fost condus,in perioada interbelica,de Ion I.C
Bratianu,Vintila Bratianu,I.G.Duca,Dinu Bratianu.Acest partid de dreapta a dominat
scena politica romaneasca mai ales intre 1918-1928, perioada cunoscuta si sub numele de
Decada bratiana.PNL s-a implicat in istoria sa in mai multe evenimente ce aveau sa
devina semnificative pentru Romania,in special obtinerea independentei in 1877,
construirea Regatului Romaniei in 1881,razboiul de reintregire nationala(crearea
civilizaia industriala. Zeletin a sustinut un punct de vedere determinist in sociologie, intro perioada in care teoria idealist-eclectica a factorilor predomina n literatura sociologica
romaneasca, si a recunoscut, in opozitie cu conceptiile conservatoare, faptul ca
organismele suprastructurale burgheze sunt produsul necesar al transformarilor socialeconomice. Zeletin a afirmat permanent rolul permanent progresist al burgheziei, a
justificat procesul de spoliere a maselor taranesti ca izvor necesar al acumularii
capitaliste.A condamnat socialismul,sustinand capacitatea de perfecionare a
capitalismului si posibilitatea transformarii lui pe baze neoliberale (Neoliberalismul,
1927). In studiile sale de filosofie, Zeletin a dezvoltat opinii idealiste, spiritualiste.
Strduina principal a lui Zeletin este de a ne dovedi c viitorul rii este
neoliberal", menirea de a nfptui societatea viitoare revenind nu partidului socialist, ci
oligarhiei romne.Din acest punct de vedere, Zeletin urmeaz a fi considerat drept un
continuator al tinerimii generoase", desigur, n forme noi dar plednd aceeai tez a
socialismului nfptuit prin partidul liberal. ncepndu-i lucrrile n epoca de criz
general a capitalismului de la sfritul celui dinti rzboi mondial, Zeletin are meritul de
a fi ncercat s descifreze problemele de baz ale Romniei, cu dorina ludabil de a se
ridica la un nalt nivel de teorie sociologic, folosind n acest scop i metoda
materialismului istoric, pe care l interpreteaz ns n aa fel nct s-l pun n slujba
oligarhiei romne. Cu toate acestea, neoliberalul" Zeletin nu se nscrie n partidul liberal,
ci n cel averescan, al Poporului", aducnd drept argument c n vechiul partid liberal nu
exist o atmosfer prielnic intelectualilor. De fapt, liberalii, stpni ai rii, nu mai aveau
nevoie la acea vreme de teoreticieni cu veleiti politice.
Pentru a-i construi neoliberalismul", Zeletin face apel la o teorie sociologic
proprie, de fazare a istoriei omenirii n cteva tipuri ideale, a cror succesiune e menit a
se repeta aidoma indiferent de timp i loc. Acestea ar fi: dou de baz, una agrar
dominat de existena unei clase de proprietari de pmnt i o alta, plutocratic, n
care domin o clas de proprietari de bani (de capital). ntre ele, dou clase, una
intermediar, de trecere de la agrar la plutocratic i alta de revenire, de la plutocratic la
agrar, toate mpreun formnd un ciclu repetat la nesfrit.Zeletin susine c nu, evoluia
istoric a Romniei nefiind dect repetarea aidoma a unor legi obiective generale, absolut
aceleai, indiferent de timp i spaiu; Romnia la nceputul veacului al 19-lea se afla ntro faz agrar; intrat apoi ntr-o faza intermediar a trecut la plutocraie". A dominat
deci mai nti clasa marilor proprietari de pmnt, boierii; a urmat apoi o clas burghez
n formaie (liberalii) care se dezvolta n zilele lui ca o plutocraie bancar. Sensul viitor
al evoluiei noastre sociale ar fi, deci, de trecere la o treapt mai naintat de organizare
plutocratic, ceea ce face ca orice piedic ce s-ar opune acestei dezvoltri neoliberale" s
fie reacionar, n contrasensul micrii progresiste, obligatorii i fatale
Zeletin d termenilor de capital", capitalist" i capitalism" nelesuri care i
permit s neleag prin capital" orice avuie deinut de cineva; prin capitalist" orice
deintor de capital i prin capitalism", orice ornduire social n care domin
capitalitii" adic plutocraii". Ceea ce nseamn c exist capital, capitaliti i
capitalism" nc din cele mai vechi timpuri, capitalismul fiind, ca atare, sortit s continue
a exista n vecii vecilor. n realitate n alte tipuri de formaiuni social-economice, ca cele
sclavagiste i feudale, capital" putea s existe; nu ns n sensul n care exist capital"
n ornduirea capitalist", caracterizat tocmai prin faptul c acum capitalul" a ajuns nu
o acumulare de bunuri, ci o relaie social ntre clasa burghezilor i cea a proletarilor
Printre formatiunile politice din acea perioada s-au numarat si cele din
provinciile unite.Cel mai important ramane Partidul National Roman din Transilvania
partidul politic care a reprezentat interesele naiunii romne din Transilvania, ntregul
Banat, Crisana, Maramures si Bucovina, n perioada dualismului. Pn la conferina de
unificare de la Sibiu din 12-14 mai 1881 au activat dou partide naionale: PNR din
Banat i Ungaria i PNR din Transilvania
Dup Unire, Partidul Naional Romn a nceput s se intituleze Partidul
Naional i a adoptat ca program propriu.Declaraia de la Alba Iulia din 1 decembrie
1918. Conferina partidului din 9 august 1919 a ales n func ia de pre edinte pe Iuliu
Maniu, n locul lui Gheorghe Pop de Bseti, care ncetase din via la 23 februarie
1919.Pe baza hotrrii Marii Adunri Naionale din 1 decembrie 1918 s-a constituit
Marele Sfat Naional Romn, din snul cruia a fost ales Consiliul Dirigent, cu misiunea
de a conduce treburile Transilvaniei.
Partidul Naional a reuit s ctige alegerile parlamentare din noiembrie 1919.
Dei a depus liste de candidai numai n Transilvania, partidul a obinut nu mai pu in de
169 de mandate de parlamentar, ceea ce l fcea cel mai important partid din Romnia
ntregit.La 25 noiembrie, s-a ncheiat un acord de colaborare ntre Partidul
Naional, Partidul rnesc, Partidul Naionalist-Democrat, Partidul Democrat al
Unirii din Bucovina i Partidul rnesc din Basarabia pentru constituirea unui
bloc parlamentar.Pe baza acestui acord, s-a format guvernul Blocului parlamentar,
sub conducerea lui Alexandru Vaida-Voievod, n care majoritatea posturilor erau
deinute de reprezentani ai Partidului Naional dar guvernul a czut ns n martie
1920.
La 24 aprilie 1920 a avut loc Congresul Partidului Na ional, care a adopta
un nou program al partidului, care preconiza, printre altele: deplina libertate a
alegerilor, asigurarea drepturilor i libertilor democratice, descentralizarea
administrativ, unificarea nvmntului, o legislaie a muncii similar celei din
rile capitaliste dezvoltate, realizarea reformei agrare, dezvoltarea cooperaie,
egalitatea de tratament pentru capitalitii strini n Romnia.La alegerile din 1920,
Partidul Naional nu a obinut dect 27 de mandate n Adunarea Deputa ilor,
Partidul Poporului reuind s valorifice calitatea de partid de guvernare i s ob in
majoritatea, cu 206 mandate.
Partidul Naional a intrat n octombrie-noiembrie 1921 n negocieri cu Partidul
Naional Liberal n vederea realizrii unui acord de guvernare. Iuliu Maniu a respins
ideea unui simplu acord de principiu i a solicitat ca acordul s lmureasc de la nceput
toate problemele colaborrii. Naionalii i liberalii nu au reuit ns s ajung la o
nelegere complet, datorit divergenelor cu privire la mprirea mandatelor de
parlamentar.
n zilele de 19-20 noiembrie 1922 s-a hotrt fuziunea Partidului Na ional cu
Partidul Conservator-Democrat, moment odat cu care sediul central al partidului s-a
mutat de la Cluj la Bucureti.n cursul anului 1923, Partidul Naional a ncheiat un prim
acord de colaborare cu Partidul rnesc, pe baza cruia cele mai mari partide din
opoziie de la acel moment constituiau Opoziia Unit, n scopul de a forma un front
comun de lupt mpotriva guvernrii liberale. Dei n anul 1924 cele dou partide au
semnat un prim acord de fuziune, acesta nu a putut fi pus n executare.
soia i fiul, fugind la Paris mpreun cu amanta sa, Elena Lupescu, fiica a lui Nicolas
Grnberg, un farmacist evreu, botezat cretin-ortodox, care a adoptat numele de Nicolae
Lupescu.
Ca rezultat al scandalului,Carol a renunat la tron n decembrie 1925 n
favoarea fiului su minor Mihai.Pe 4 ianuarie 1926,camerele reunite ale Parlamentului au
luat act de hotararea de renuntare a printului mostenitor iar Ferdinand desemneaz ca
urma la tron pe nepotul su, Mihai, dezmotenindu-l, n acelai timp, pe fiul su Fiind
minor se constituia o regenta formata din printul Nicolae, patriarhul Miron Cristea
si Gheorghe Buzdugan.Dupa moartea lui Buzdugan(1929) regenta a fost completata
cu Constantin Sarateanu.Triumful liberalilor asupra monarhiei era complet.Lui
Carol i se interzisese ferm sa revina in tara si s-au prevazut masuri drastice pentru
contestatarii actului din 4 ianuarie 1926.
Dupa moartea neasteptata a lui Ferdinand I, liberalii au incercat sa-si
subordoneze regenta, prin includerea in cadrul sau a reginei Maria.In tara izbucnisera
manifestatii pe tema revenirii lui Carol la tron.De acestea s-a folosit Partidul National
Taranist pentru a lovi si rasturna pe liberali de la putere,lucru pe care liderii taranisti
reusesc la 10 noiembrie 1928.In acelasi timp,s-a intensificat propaganda in jurul
reintoarcerii in tara a lui Carol,ca solutie pentru rezolvarea crizei politice interne.Au avut
loc contacte intre fiul lui Ferdinand I si oamenii politici romani,Iuliu Maniu cerand,ca
odata revenit in tara,sa rupa legatura cu Elena Lupescu si sa respecte prevederile
Constitutiei din 1923.
Pe 6 iunie 1930, n contextul crizei economice, Carol al II-lea s-a ntors n ar
mpreun cu Elena Lupescu si o exileaza pe Elena.Pe 8 iunie,Parlamentul l-a desemnat pe
Carol rege iar pe Mihai drept urma la tron cu titlul de Mare Voievod de Alba-Iulia
10) PNT la guvernare,relatiile cu monarhia
Partidul Naional rnesc a fost un partid politic format n 1926 prin fuziunea
Partidul Naional Romn din Transilvania (prezidat de Iuliu Maniu) cu Partidul rnesc
din Vechiul Regat (prezidat de Ion Mihalache). Partidul s-a afirmat n special n perioada
interbelic ca alternativ de guvernmnt la Partidului Naional Liberal i ca o for care
a militat pentru meninerea regimului democratic-constituional.
In epoca de constituire a PN viaa politic intern a Romniei era dominat de
Partidul Naional Liberal i de liderul necontestat al acestuia, Ion I. C. Brtianu. Un factor
suplimentar, care va marca evoluiile politice n urmtorii ani era criza dinastic
declanat de renunarea principelui Carol la drepturile sale la tron.Dupa moartea
neasteptata a lui Ferdinand I,liberalii au incercat sa-si subordoneze regenta,prin
includerea in cadrul sau a reginei Maria.In tara izbucnisera manifestatii pe tema revenirii
lui Carol la tron.De acestea s-a folosit Partidul National Taranist pentru a lovi si rasturna
pe liberali de la putere.Pe 6 mai 1928,s-a initat o mare adunare national-taraneasca la
Alba Iulia.De aici urma sa se organizeze un mars spre Bucuresti pentru a lovi si rasturna
pe liberali de la putere.In acelasi timp,s-a intensificat propaganda in jurul reintoarcerii in
tara a lui Carol,ca solutie pentru rezolvarea crizei politice interne.Au avut loc contacte
intre fiul lui Ferdinand I si oamenii politici romani,Iuliu Maniu cerand,ca odata revenit in
tara,sa rupa legatura cu Elena Lupescu si sa respecte prevederile Constitutiei din 1923
actionat,prioritar,din motive politice si mai putin din cauze economice si sociale,a dus la
victime din randul populatiei civile.La Lupeni,din ordinul prefectului de Hunedoara
armata a deschis focul,cazand 22 de morti si 100 de raniti.La atelierele CFR Grivita
din Bucuresti,la 16 februarie 1933 s-au inregistrat si ciocnirile cu armata,dupa cum
a declarat in Parlament ministrul de interne,G.G.Mironescu,3 morti,16 grav raniti
si multi raniti usor.Dupa ce redresarea economica a inceput,framantarile sociale au
devenit mai rare.
12) Extrema dreapta-revolutii politice 1919-1933
La extrema dreapta a vietii politice s-a aflat miscarea legionara. Concentrand
mai multe grupari politice,ea s-a remarcat printr-o teorie periculoasa si nociva pentru
tineret-teoria purificarii prin moarte care a exarcebat misticismul,a promovat
ura,intoleranta,a facut apologia crimei Adepti ai cultului mortii si demagogi
infocati,membrii sai au actionat impotriva regimului democratic,pentru instaurarea unei
dictaturi si a unei politici de segregatie rasiala,ce viza exterminarea populatiei
evreiesti.Membrii sai au fost recrutati din randul micii burghezii si mai ales al
preotilor,studentilor,taranilor,lucratorilor ruinati.Arma lor principala era terorismul
politic,caruia i-au si cazut victima unii oameni politici.
Ca i celelalte micri fasciste din Europa, miscarea legionara a fost creat ca un
rspuns, o parare fa de ameninarea exportului de revoluie comunist de provenien
sovietic.Aidoma altor micri europene fascistoide contemporane, miscarea legionara
era fulminant-antisemit i susinea teza existenei unei agresiuni rabinice mpotriva
lumii cretine, care ar fi luat forme precum: francmasoneria, freudianismul, ateismul,
marxismul, bolevismul, rzboiul civil din Spania. Scopul acestor idei a fost subminarea
societii i a naiunii. Liderii miscarii legionare se declarasera adepti fideli al politicii lui
Hitler.Specificul miscarii legionare fa de alte micri fasciste i fascistoide
europene,consta n fundamentalismul religios cretin-ortodox. Codreanu a imprimat, ca
trstur fundamental a Legiunii Arhanghelul Mihail, promovarea ortodoxismului
naionalist, stabilind o legtur structural ntre cretinismul ortodox i romnitate.
In martie 1923 ia nastere Liga Aprrii Naional-Cretine,partid politic de
orientare naionalist i antisemit din Romnia, n perioada interbelic.Ea dispunea de o
organizatie paramilitara ce lupta contra partidelor politice,pentru reorganizarea
Parlamentului,pentru alianta cu Italia fascista.In fruntea partidului fusese numit
Alexandru C.Cuza, un profesor de economie politic la Universitatea din Iai si inrudit cu
domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
La 26 martie 1923, Parlamentul modific art. 7 din Constitu ie, dnd din oficiu
cetenie deplin tuturor evreilor aflai pe teritoriul patriei. LANC s-a mpotrivit acestei
msuri i a ndemnat studenimea la manifestri de protest. Au loc ciocniri cu poliia. n
aceste micri studeneti un rol important l-a avut Corneliu Zelea Codreanu, pe atunci
membru LANC, ulterior fondator al Micrii Legionare.Codreanu savarseste si un prim
asasinat,impuscandu-l in incinta tribunalului de la Iasi,pe prefectul politiei,Constantin
Manciu.Liga Aprrii Naional-Cretine a avut sub guvernarea Averescu,zece deputati.In
cadrul partidului politic prezidat de Cuza,s-a conturat o grupare condusa de Corneliu
Zelea Codreanu.
pus-o la dispozitia lui Stalin.Unii lideri au pierit insa in URSS in timpul epurarilor
staliniste(Elek Kbls,Vitali Holostenco,Boris tefanov,Marcel Pauker,Ion Dicescu
etc.).Salutand pactul germano-sovietic din 1939,comunistii romani nu au parasit nicicand
obiectivul primordial al actiunii lor si s-au alaturat instructiunilor Moscovei,care cereau
ca dificultatile ivite in urma inceperii razboiului sa fie folosite pentru declansarea unei
revolutii sociale
corporatiste, inclusiv sistemul politic i economia. Ei susin crearea unui stat totalitar cu
un singur partid, care urmrete mobilizarea n mas a unei naiuni i crearea unui ideal
om nou, pentru a forma o elit care reglementeaz prin ndoctrinare, educaie fizic i
politici familiale, inclusiv eugenism.Fascitii cred c o naiune presupune o conducere
puternic, o singur identitate colectiv i capacitatea de a comite violene i rzboi, cu
scopul de a menine naiunea puternic.Guvernele fasciste interzic i suprim opoziia
fa de stat.
Fascismul a fost fondat de ctre sindicali tii na ionali italieni n Primul
Rzboi Mondial, care a combinat viziuni politice de stnga i de dreapta, dar gravitau
spre dreapta la nceputul anilor 1920.Oamenii de tiin consider n general c fascismul
este de extrem dreapta.
Fascitii sprijin violena, rzboiul i militarismul, ca furnzior de transformare
pozitiv n societate, de aducerea a unui nou spirit, educaie, insuflarea unei dorine de a
domina n caracterul oamenilor i crearea de camaraderie naional prin intermediul
serviciului militar.Fascitii vd violena i rzboiul ca aciuni, care creeaz regenerare,
spirit i vitalitate naional.
Fascismul este anticomunist, antidemocratic, antiindividualist, antiliberal,
antiparlamentar, anticonservator, antiburghez i antiproletar i n multe cazuri,
anticapitalist.Fascismul respinge conceptele de egalitarism, materialism i raionalism n
favoarea aciunii, disciplinii, ierarhiei, spiritului i a voinei.n economie, fascitii se opun
liberalismului (ca o micare burghez) i marxismului (ca o micare proletar) pentru c
sunt micri economice exclusive bazate pe anumite clase. Fascitii prezint ideologia lor
ca o micare din punct de vedere economic ntre clase, care promoveaz soluionarea
conflictului dintre clasele economice n vederea asigurrii solidaritii naionale.Acetia
susin o pia reglementat, multiclas ntr-un sistem economic integrat naional.
La extrema dreapta a vietii politice s-a aflat miscarea legionara. Micarea
Legionar este un tip de grupare politic radical, ce dreneaz n interiorul ei curente
ideologice provenite din cultura politic anterioar, fr a deveni, prin aceasta,
dependent absolut de contextul existent. Micarea Legionar, asemenea fascismelor
europene, fie a celor clasice, fie a celor de tip marginal, dezvolt o filozofie cultural n
care pot fi recognoscibile artefracte ale ideologiilor de secol XIX, dar care dezvolt
imperativ i exponenial componente revoluionare, att n practica politic, ct i n
corpusul teoretic. Ideologia fascist, n cazul Micrii Legionare, devine un vehicul de
mobilizare i un sediment cu valoare autonom, care genereaz specificitate structurii
politice. Legiunea dezvolt toate componentele religiei politice, ca formul sui-generis
de compensaie violent la erodarea religiozitii clasice, ca manier de substituire a
practicii religioase, a riturilor i comportamentelor cretine consacrate. Reconfigurarea,
de multe ori ilicit, a dimensiunii religioase oficiale, este completat de voina
revoluionar orientat nu att spre exaltarea romantic a trecutului, ct spre construcia
utopiei i ucroniei totalitare. Revoluionarismul de tip fascist este unul autentic. El
propune i militeaz violent construcia omului nou, refuznd modernitatea existent,
evaluat ca degenerat, azvrlindu-se ntr-o postmodernitate legat indistinct de un Ev
Mediu asumat ideologic.
Micarea Legionar este o form clasic de fascism, prin expunerea violent
angajat a unui filozofii politice idealiste, vitaliste i voluntariste, fundamental orientate
spre construcia unei culturi seculare, autodeterminate i moderne. Micarea Legionar
Naionale este unic organizaie politic n stat", pentru ca Art. 7 s specifice c orice
alt activitate politic dect acea a F.R.N. fiind socotit clandestin, iar autorii
pedepsii".Scopul declarat al F.R.N., enunet n Art. 2, mobilizarea contiinei naionale
n vederea ntreprinderii unei aciuni solidare i unitare romneti de aprare i propire
a patriei i de consolidare a statului". Art. 6 prvedea c Numai F.R.N. avea dreptul de a
depune candidaturi n alegeri.n Monitorul oficial din 22 iunie 1940 a aprut Decretullege pentru transformarea Frontului Renaterii Naionale n Partidul Naiunii, al crui
prim articol specifica faptul c: Frontul Renaterii Naionale devine partid unic i
totalitar, sub denumirea de Partidul Naiunii. El va funciona sub conducerea suprem a
Majestii Sale regelui.
Minoritile etnice au avut de asemenea organismele lor politice ce le
reprezentau in perioada interbelica.Amintim Partidul German,Uniunea Popular
Maghiar,Partidul Evreiesc,Partidul Maghiar,Micarea Naional Cultural i Economic
Italo-Romn.
21)Semnificatia alegerilor din decembrie 1937
1937 lider al executivului era liberalul Gheorghe Tatarescu.Inc de la debutul
su n noua postur, Ttrescu, dei era deplin contient de criza sistemului politic, nu a
dat nici un semn c ar urmri consolidarea i stabilizarea structurilor parlamentardemocratice. Aciunile sale au generat o intensificare a luptelor dintre partide. Erorile
guvernrii, conjugate cu ascensiunea curentelor extremiste au reuit s determine
pierderea ncrederii oamenilor n regimul democratic i s favorizeze instaurarea
dictaturii regale n 1938.
Partidul National Taranesc se confrunta cu diverse framantari interne si
sciziuni,fiind parasit de elementele de stanga,reprezentate de Alexandru Vaida Voievod si
de Dem Dobrescu. In cadrul PNT s-au conturat trei aripi: una condusa de Nicolae Lupu
ce lupta pentru mentinerea regimului democratic,a doua condusa de Iuliu Maniu ce era
adversar al camarilei regale si a treia condusa de Armand Calinescu ce se declarase
adversar al legionarilor.In urma demisiei lui Ion Mihalache,Maniu revine in conducerea
partidului si a semnat un pact de neagresiune electorala cu Garda de Fier.
La alegerile din 1937,nici liberalii si nici taranistii nu au reusit sa obtina 40%
din voturi ca sa poata guverna. Legiunea a ieit pe locul al treilea dup Partidul Naional
Liberal i Partidul Naional-rnesc, obinnd 15,5% din sufragii.In aceste
conditii,regele Carol II l-a insarcinat cu formarea guvernului pe Octavian Goga,un om
politic lipsit de personalitate dar un poet destul de apreciat.Guvernarea s-a a durat 44 de
zile.Guvernarea nu a fost lipsita insa de contradictiile intre gruparile politice ce o
sustineau.Armand Calinescu,in calitate de ministru de interne,a actionat impotriva
legionarilor in ciuda faptului ca in februarie 1938,Corneliu Zelea Codreanu incheiase o
intelegere cu Octavian Goga,pe baza careia legionarii ieseau din campania electorala dar
sustineau pe Goga in viitoarele alegeri.
Prin faptul ca partidele istorice nu si-au asigurat cele 40% din voturi ca sa
poata guverna si prin numirea unui om politic lipsit de personalitate in fruntea
guvernului,regele isi pregatise terenul pentru instaurarea regimului de conducere
personala.In ianuarie 1938 este dizolvat Parlamentul,pe 10 februarie guvernul Goga este
inlaturat si a fost instaurat regimul de autoritate monarhica a lui Carol II.Dupa numirea
lui Miron Cristea in fruntea guvernului,este elaborata o noua constitutie potrivit careia
regelui ii reveneau atat puterea executiva cat si puterea legislativa,Parlamentul avand un
rol doar decorativ.
22)Monarhia autoritara carlista si institutiile sale 1938-1940
Rezultatul alegerilor din 1937 a fost prilejul de care regele Carol II s-a folosit
pentru a instaura regimul de conducere personala. Prin faptul ca partidele istorice nu si-au
asigurat cele 40% din voturi ca sa poata guverna si prin numirea unui om politic lipsit de
personalitate in fruntea guvernului,regele isi pregatise terenul pentru instaurarea
regimului de conducere personala.In ianuarie 1938 este dizolvat Parlamentul,pe 10
februarie guvernul Goga este inlaturat si a fost instaurat regimul de autoritate monarhica
a lui Carol II.
Dupa numirea patriarhului Miron Cristea in fruntea unui guvern de uniune
nationala,pe 27 februarie 1938 a fost adoptata o noua Constitutie ce consfintea noul
regim politic al Romaniei.Conform Constitutie din 1938, regelui ii reveneau atat puterea
executiva cat si puterea legislativa,Parlamentul avand un rol doar decorativ.Pe 30 martie
1938 au fost dizolvate partidele politice iar pe 14 august 1938 a fost adoptata o noua lege
administrativa,conform careia teritoriul Romaniei a fost impartit in zece tinuturi,conduse
de un rezident regal numit de catre rege.De asemenea,primarii din asezarile urbane si
rurale urmau sa fie numiti pe o perioada de 6 ani.O alta masura luata de rege a fost
introducerea cenzurei si a starii de asediu.
Pe plan politic,ia nastere Frontul Renaterii Naionale,un partid nfiin at de
regele Carol al II-lea la 16 decembrie 1938, fiind primul partid de mas din
Romnia.Decretul-lege pentru nfiinarea Frontului Renaterii Naionale specifica n Art.
1 c Frontul Renaterii Naionale este unic organizaie politic n stat", pentru ca Art. 7
s specifice c orice alt activitate politic dect acea a F.R.N. fiind socotit clandestin,
iar autorii pedepsii".Scopul declarat al F.R.N., enunet n Art. 2, mobilizarea contiinei
naionale n vederea ntreprinderii unei aciuni solidare i unitare romneti de aprare i
propire a patriei i de consolidare a statului". Art. 6 prvedea c Numai F.R.N. avea
dreptul de a depune candidaturi n alegeri.n Monitorul oficial din 22 iunie 1940 a aprut
Decretul-lege pentru transformarea Frontului Renaterii Naionale n Partidul Naiunii, al
crui prim articol specifica faptul c: Frontul Renaterii Naionale devine partid unic i
totalitar, sub denumirea de Partidul Naiunii. El va funciona sub conducerea suprem a
Majestii Sale regelui.Pe 15 decembrie 1938 s-a reorganizat Straja Tarii,organizatie ce
grupa fetele intre 7-21 de ani si baietii intre 7-18 ani.Organizatia si-a propus adularea
institutiei monarhice si a reprezentantului sau
Dupa moartea lui Miron Cristea,in fruntea guvernului a fost numit
Armand Calinescu,membru PNT si adversar al politicii pe care o urmau legionarii.In
1938,a fcut posibl arestarea lui Corneliu Zelea Codreanu, condamnat la 10 ani de
munc silnic la minele de sare.Poart responsabilitatea comenzii asasinrii n nchisoare
a liderilor legionari, inclusiv a lui Corneliu Zelea Codreanu, dup 30 noiembrie.Armand
Clinescu a continuat politica tradiional, apropiat de Fran a i Marea Britanie.
n septembrie, a permis refugiul guvernului polonez dup invadarea i ocuparea
Poloniei de ctre germani.Asasinarea lui Codreanu din ordinul primului ministru a
avut o replica dura din partea legiunii.Armand Calinescu a fost asasinat n Bucureti pe
21 septembrie 1939, asasinii fiind legionari condui direct de Horia Sima, trimis special
din Germania pentru aceast aciune.
In perioada regimului autoritar,camarila regala s-a aflat la apogeul influentei
sale politice.Ea a influentat o serie de oameni politici,financiari si bancheri,,care au
avut,deseori,un cuvant de spus intr-o serie de probleme importante ale Romaniei.
Un capitol important al vietii politice interne din aceasta perioada l-au
reprezentat si raporturile sinuase si contradictorii ale lui Carol II cu legionarii.Daca pana
in 1938,regele a sperat sa-i foloseasca ca o masa de manevra pentru a-si intari
regimul,dupa instaurarea regimului personal raporturile intre cei doi factori politici s-au
incordat din nou.Scrisoarea jignitoare pe care Codreanu o trimisese lui Iorga a furnizat
autoritatilor ocazia ca,pe baza prevederilor decretului-lege privind dizolvarea partidelor
politice,sa incrimineze organizatia legionara,dezvaluind si numeroase documente care
atestau legaturi cu Germania si Italia.Pe baza acestor probe,Codreanu si alti lideri
legionari au fost condamnati la ani grei de inchisoare.Conducatorul legionarilor a cerut
adeptilor sai sa se supuna pentru a nu periclita viata celor inchisi.
Sub impulsul presiunilor Reichului asupra Romaniei,dupa semnarea
Dictatului de la Munchen(1938) care a sacrificat Cehoslovacia Germaniei,cu concursul
Angliei si al Frantei,in tara au inceput noi agitatii legionare.La 28 nov.1938,un grup de
legionari a incercat sa-l asasinze pe Florian Stefanescu-Goanga,rectorul Universitatii din
Cluj,psiholog si membru corespondent al Academiei Romane.In aceste imprejurari,
regele Carol II a dispus suprimarea conducatorilor legionari.Au fost executati sub
pretextul ca au incercat sa fuga de sub escorta,pe drumul de la Ramnicul Sarat la
Jilava,Corneliu Zelea Codreanu si alti legionari
23)Constitutia din februarie 1938.Caracterul ei antidemocratic
La 20 februarie 1938,s-a publicat o noua constitutie ce urma sa puna bazele
juridice ale regimului carlist.Ea a fost redactata de catre juristul Istrate Micescu.Prin
prevederile sale monarhia s-a intarit considerabil.Desi a mentinut formal principiul
separarii puterii in stat si ideea ca puterea emana de la natiune,noua lege fundamentala
a privilegiat puterea regala.Regele numea guvernul,exercita puterea legislativa prin
Reprezentanta Nationala,era comandantul suprem al armatei,conferea decoratii,putea
incheia pace si declara razboi,acredita pe ambasadori,batea moneda.El guverna pe baza
de decrete-legi.S-a prevazut ca dreptul de vot il aveau cetatenii romani incepand de la 30
de ani.Fiindca regele exercita puterea legislativa,Parlamentul avea un rol strict
decorativ.De asemenea,cu toate ca,in mod formal,au fost reconfirmate drepturile si
libertatile cetatenesti,s-a introdus pedeapsa cu moartea pe timp de pace,in cazul autorilor
unor tentative politice.Totodata monarhia a pastrat unele elemente ale democratiei
parlamentate: Parlamentul cu atributii reduse,presa,cenzurata insa,o oarecare posibilitate
de actiune a partidelor politice si chiar o confruntare de idei.Pornind de la aceste
considerente,Monarhia nu poate fii considerata o dictatura clasica sau de tip fascist.
24)Relatia dictaturii carliste cu contestatarii sai
Consolidarea monarhiei regale prin Constitutia de la 1938 si caracterul
antidemocratic al legii fundamentale a starnit nemultumiri in randul elitei politice.Aceste
izolare.Astfel,in vara lui 1940,Romania Mare inceta sa mai existe.In urma acestei
imprejurari,regele Carol II i-a decizia abdicrii,in septembrie 1940 parasind Romania.
25) Prabusirea dictaturii carliste(septembrie 1940)
La 1 septembrie 1939 incepe un nou conflict mondial iar 5 zile mai tarziu
Romania isi proclama neutralitatea.Situatia Romaniei a fost decisa insa de raporturile
dintre cele doua grupari de state:pe de-o parte Anglia si Franta si pe de alta
parte,Germania si URSS.Pactul germano-sovietic din 23 august 1939,cunoscut si sub
numele de Ribbentrop-Molotov a fost un soc pentru cercurile oficiale de la
Bucuresti,deoarece Romania nu avea relatii bune cu niciuna dintre statele care isi
impartisera sferele de influenta in Europa Rasariteana,ceea ce a si grabit declansarea
razboiului.
Pe 21 septembrie Armand Calinescu a fost asasinat n Bucure ti,asasinii fiind
legionari condui direct de Horia Sima, trimis special din Germania pentru aceast
aciune.Dupa atentat,Garda de Fier si-a pierdut caracterul de organizatie politica si a
devenit o organizatie clasica terorista,in slujba Reichului.Atentatul a determinat o riposta
dura a autoritatilor,fiind executati peste 300 de legionari,aproape toata conducerea
partidului.Pe 30 noiembrie au fost executati sub pretextul ca au incercat sa fuga de sub
escorta,pe drumul de la Ramnicul Sarat la Jilava,Corneliu Zelea Codreanu si alti
legionari.
La sfritul anului 1939,Carol al II-lea,a iniiat politica de "reconciliere
naional",cernd tuturor romnilor s colaboreze pentru aprarea intereselor rii in noua
conjuctura internationala,marcata de victoriile Germaniei.In acest sens,pe 18 aprilie 1940
s-a legalizat,printr-o intalnire a regelui cu o delegatie de legionari,impacarea lui Carol II
cu Garda de Fier iar la 29 mai 1940 Horia Sima,noul lider al Garzii de Fier,s-a intors in
tara,fiind primit de Carol intr-o audienta,la Palat.Toate acestea insa au grabit prabusirea
regimului monarhiei autoritare.
In vara anului 1940,victoriile Axei si adancirea izolarii internationale a
desavarsit criza regimului carlist.Infrangerea Frantei,principalul aliat al Romaniei,de
catre Germania,a decis reorientarea politica a tarii noastre.Pe 28 mai 1940,Consiliul de
Coroana renunt la politica de neutralitate,iar pe 30 iunie la garantiile anglo-franceze;peste
zece zile parasise si Liga Natiunilor.Legionarii au devenit,in premiera,membri ai
guvernului Tatarescu,Horia Sima detinand functia de subsecretar de stat al Ministerului
Cultelor;Garda de Fier a devenit partid politic de guvernamant.
Pe 4 iulie 1940 s-a constituit cabinetul prezidat de Ion Gigurtu,inginer romn si
om politic de extrem dreapt.Numit si guvernul disperarii regale de catre
Manoilescu,in
componenta
cabinetului
intrasera
trei
legionari(Horia
Sima,Noveanu,Augustin Bideanu).Guvernul a declarat c va duce o politic pro-Axa
Berlin-Roma.La sfritul lunii august 1940, n urma ntlnirii dintre Gigurtu i Hitler,
Romnia a acceptat Dictatul de la Viena,prin care N-V Transilvaniei era luat de Ungaria.
Pe plan intern Ion Gigurtu a dus o politic de discriminare rasial antisemit prin
interdicia cstoriilor dintre cretini i evrei,precum i prin clasificarea prin lege a
evreilor, n funcie de data venirii lor n Romnia.
Pierderile teritoriale din vara lui 1940(Basarabia,nordul Bucovinei,Herta,N-V
Transilvaniei,Cadrilaterul a accentuat criza de autoritate a regimului carlist.La sfarsitul
lui august si inceputul lui septembrie au avut loc numeroase manifestatii impotriva
dictatelor ce au dus la destramarea Romaniei Mare.In aceste conditii,regele Carol II i-a
decizia abdicrii,in septembrie 1940,parasind tara.Astfel cazuse regimul monarhiei
autoritare carliste.
26)Sistemul de putere in statul national-legionar.Relatia Horia Sima-Ion
Antonescu
Pactul germano-sovietic din 23 august 1939,cunoscut si sub numele de
Ribbentrop-Molotov impartea Europa Rasariteana in sfere de influenta ceea ce a si grabit
declansarea razboiului.In vara anului 1940,Europa traia sub impresia victoriilor germane
pe frontul de apus.Franta fusese invinsa in urma campaniei din 1940 si astfel,Romania
pierduse aliatul ei principal,fiind izolata.In urma pactului de neagresiune germanosovietic,Romania avea sa sufere grave atingeri ale suveranitatii nationale,pierzand
Basarabia,Nordul Bucovinei si Herta(ocupata abuziv de sovietici),Cadrilaterul(alipit
Bulgariei) si N-V Transilvaniei(ocupat de Ungaria).Astfel,in vara lui 1940,Romania Mare
inceta sa mai existe.
Pe plan intern,se manifesta o intensa activitate a dreptei politice si in special a
Garzii de Fier,incurajata de succesele repurtate de trupele germane si de profunda criza de
autoritate cu care se confrunta statul roman dupa pierderile din vara lui 1940.Pe 4
septembrie 1940,Ion Antonescu a fost insarcinat de Carol II cu formarea noului guvern.In
ziua urmatoare,regele a suspendat Constitutia si a dizolvat Corpurile legiuitoare dupa
ce,la cererea generalului,de acord cu legionarii,regele i-a conferit puteri deosebite ceea ce
a la modificarea regimului politic. In aceste conditii,regele Carol II abdic,in septembrie
1940 si paraseste Romania,cednd tronul fiului su Mihai I.La 14 septembrie 1940 lua
fiin Statul Naional-Legionar Romn. Horia Sima, eful Micrii Legionare,numit
vicepreedinte al consiliului de minitri, se considera creatorul i sufletul acelui guvern.
Ion Antonescu ramane o personalitate controversata in istoria Romaniei.Nscut
ntr-o familie de militari,in 1882,la Pitesti,a urmat cariera militara. S-a distins in cadrul
rascoalei taranesti din 1907.n timpul celui de-al doilea rzboi balcanic a indeplinit
funcia de ef al biroului de operaii al Diviziei 1 Cavalerie.In Primul Razboi Mondial
este eful seciei de operaii a Marelui Cartier General al Armatei. n aceast funcie,
Antonescu a conceput planurile de aprare a Moldovei fa de invazia trupelor germane
conduse de feldmarealul Mackensen n a doua jumtate a anului 1917.n acest rzboi
Antonescu i-a ctigat reputaia de comandant militar priceput i pragmatic, executant
meticulos i dur - duritatea sa i-a adus porecla Cinele rou. Pentru aportul la cucerirea
Budapestei i nfrngerea trupelor maghiare(1919),Ion Antonescu a fost decorat n cu
Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a.Dupa razboi se implica in politica iar intre 1923 i
1926, Antonescu a fost ataatul militar al Romniei n Frana, Marea Britanie i Belgia.
Dup rentoarcerea n Romnia a fost numit comandantul colii Superioare de Rzboi
(1927-1930), eful Marelui Stat Major al armatei (1933-1934), promovat general de
divizie la 25 decembrie 1937 i dup trei zile a fost numit ministru al Aprrii n guvernul
de 44 de zile al lui Octavian Goga.
Incercarea lui Antonescu de a colabora cu conducatorii PNL si PNT a esuat,
caci partidele istorice au refuzat sa se asocieze unui regim autoritar.In consecinta la 14
septembrie 1940 se constituie un guvern al dictaturii legionare,in care Ion Antonescu
detinea presedintia Consiliului de Ministri, iar Horia Sima- conducatorul legionarilorvicepresedintia.In aceeasi zi, Romania este proclamata stat national-legionar.
Dictatura legionara a promovat o politica antidemocratica, de teroare,
lichidand ultimele drepturi si libertati democratice. S-au creat detasamente speciale ale
politiei legionare.In octombrie 1940 s-au numit comisari de romanizare ce cautau sa
controleze sistemul economic urban al tarii.Prefectii de judete au fost numiti dintre
aderentii la Legiune,la fel ca si majoritatea primarilor.Se poate preciza ca legionarii
doreau defapt puterea,fiind dispusi sa lupte cu orice mijloace pentru a o obtine.
Pe de alta parte, Ion Antonescu lupta si el pentru controlul exclusiv al puterii
politice.El s-a straduit permanent sa slabeasca pozitia monarhiei, pe care a dorit sa si-o
subordoneze pentru a o manevra mult mai usor.
Masacrele infaptuite de legionari in noaptea de 26/27 noiembrie 1940, cand au
asasinat la inchisoarea Jilava 64 de foste personalitati politice si fosti comandanti
militari,l-au determinat pe generalul Ion Antonescu sa se disocieze treptat de legionari,
eliminandu-i in cele din urma total de la putere.
Dupa reprimarea rebeliuni legionare din 21-23 ianuarie 1941, prin Inaltul decret
regal nr.314 din 14 februarie 1941, Statul National Legionar este desfiintat.
Astfel, Antonescu devine singurul stapan al scenei politice romanesti. Se formeaza un
guvern de tehnicieni si militari, dar fara nici o participare a legionarilor. Figura secundara
a noii echipe ministeriale a fost profesorul Mihai Antonescu, devenit vicepresedinte al
Consiliului de Ministri.In cabinetul constituit la 27 ianuarie 1941, Antonescu si-a rezervat
posturi-cheie, iar in privinta orientarii noului guvern, a declarat tot atunci ca Romania
ramanea alaturi de Axa.
Pe langa unele trasaturi comune cu regimul anterior, din vremea colaborarii cu
legionarii, regimul antonescian se deosebea esential fata de acela. Cat a stat alaturi de
legionari, Ion Antonescu s-a bazat pe un partid, situatie care a incetat in ianuarie 1941. In
continuare, generalul a beneficiat de cu precadere de sprijinul unor cercuri economicofinanciare ori al unor forte militare si de politie.Gruparile politice ale partidelor istorice,
care continuau sa nu fie recunoscute legal, au stabilit si mentinut o colaborare sui generis
cu regimul generalului:contacte si informari permanente, sprijinirea totala in prima faza a
actiunii militare indreptate in iunie-iulie 1940 spre repararea pirderilor teritoriale din vara
anului 1940;recunoasterea faptului ca generalul era omul zilei si,deci persoana
necesara. Astfel respectivele grupari, care au respins participarea directa la guvern, au
acceptat insa cooperarea unor tehnicieni din randurile lor.
Un guvern preponderent militar era si o reactie la starea de confuzie, dezordine
si violente din lunile precedente. Antonescu vedea acest guvern expresia unitatii si
disciplinei pe care o impuneau imprejurarile. Regimul antonescian se poate analiza din
mai multe privinte: raporturile cu fostele partide politice, atitudinea fata de institutia
monarhica, alcatuirea guvernului, principii de guvernare, administratia publica, legislatia
edictata.
S-a remarcat o toleranta a lui Antonescu fata de activitatea conducatorilor
liberalilor si national-taranistilor. Lideri celor doua partide au preferat tactica memoriilor
si scrisorilor catre Antonescu, in care protestau fata de cresterea influentei Germaniei,
parasirea aliantelor traditionale, implicarea tarii tot mai mult in razboiul contra URSS
dincolo de Nistru.Opozitia a avut grija sa nu se angajeze in niciun fel de manifestari care
financiare ori al unor forte militare si de politie.Gruparile politice ale partidelor istorice,
care continuau sa nu fie recunoscute legal, au stabilit si mentinut o colaborare sui generis
cu regimul generalului:contacte si informari permanente, sprijinirea totala in prima faza a
actiunii militare indreptate in iunie-iulie 1940 spre repararea pirderilor teritoriale din vara
anului 1940;recunoasterea faptului ca generalul era omul zilei si,deci persoana
necesara. Astfel respectivele grupari, care au respins participarea directa la guvern, au
acceptat insa cooperarea unor tehnicieni din randurile lor.
Un guvern preponderent militar era si o reactie la starea de confuzie, dezordine
si violente din lunile precedente. Antonescu vedea acest guvern expresia unitatii si
disciplinei pe care o impuneau imprejurarile. Regimul antonescian se poate analiza din
mai multe privinte: raporturile cu fostele partide politice, atitudinea fata de institutia
monarhica, alcatuirea guvernului, principii de guvernare, administratia publica, legislatia
edictata.
S-a remarcat o toleranta a lui Antonescu fata de activitatea conducatorilor
liberalilor si national-taranistilor. Lideri celor doua partide au preferat tactica memoriilor
si scrisorilor catre Antonescu, in care protestau fata de cresterea influentei Germaniei,
parasirea aliantelor traditionale, implicarea tarii tot mai mult in razboiul contra URSS
dincolo de Nistru.Opozitia a avut grija sa nu se angajeze in niciun fel de manifestari care
le-ar fi putut prejudicia in viitor. Manifesta o prudenta excesiva, alimentata de socoteli
politice marunte.
Pe plan intern,guvernul antonescian a intensificat reprimarea vietii politice prin
arestari,deporatari.In aceste conditii s-au infiintat lagare de munca si inchisori(Targu
Jiu,Caransebes,Odesa,Dumankova,Smerinka).In acelasi timp,Antonescu a fost fidel
aliantei cu Germania,urmararind doar garantarea granitelor tarii,a refacerii integritatii
teritoriale,si a afirmarii suveranitatii Romaniei,prin anularea Dictatului de la
Viena,problema pe care a ridicat-o in toate intalnirile cu Hitler.Prin intreaga sa politica,el
a asigurat Romaniei statutul de tara neocupata de germani,dar aflata sub influenta
lor,situatie pe care Hitler a trebuit sa o accepte.Romania a pastrat o relativa independenta
fata de Berlin(legile,administatia,reprezentanti diplomatici).Statutul particular al
Romaniei in sistemul de aliante era recunoscut oficial de Germania,fapt amintit de
ministrul de externe Joachim von Ribbentrop ce scria feldmaresalului Keitel ca nu se
puteau face presiuni la Bucuresti,deoarece Romania era aliata cu Germania,si nu ocupata
militar de aceasta.
Intreaga economie a fost pusa in slujba eforturilor de razboi a Romaniei.In
cursul anului 1941 s-au publicat decrete legi privind militarizarea intreprinderilor si
institutiilor de stat si particulare,mobilizarea agricola,regimul muncii in timp de razboi.In
cadrul circulatiei monetare si-a facut insa prezenta fenomenul inflationist,devenit tot mai
pronuntat,ceea ce a avut drept efect deprecierea leului fata de alte valute,si in special,fata
de marca germana.Se impune a fii subliniat faptul ca,intre 1941-1944 influenta
economica a Germaniei a crescut masiv in Romania.S-a exercitat,astfel,o masiva
exploatare a resurselor naturale ale tarii,necesare masinii de razboi germane.La 4
decembrie 1940 s-a semnat un acord economic romano-german pe zece ani,care a
prevazut intensificarea exportului de produse petroliere,agricole si forestiere din Romania
in Germania.
Pe plan politic,s-a remarcat o toleranta a lui Antonescu fata de activitatea
conducatorilor liberalilor si national-taranistilor. Lideri celor doua partide au preferat
Voiculescu, Sandu Tudor ,Dan Botta, Emil Botta, Eugen Ionescu, Petru Comarnescu,
Constantin Noica, Alexandru Vianu, Eugen Jebeleanu, Zaharia Stancu, Haig Acterian,
Sandu Tudor.
Intalnirea adeseori,din spirit de fronda fata de celebrul restaurant Capsa,la
cafeneaua Corso,tinerii generatiei 1927 se dezbateau,indiferent de orientare
politica,diverse teme de actualitate.Au facut parte tineri democrati(Comarnescu) si ai
extremei dreapta(Mihail Polihroniade,Ioan Victor Vojen) si ai extremei stanga(Belu
Silber,Lucretiu Patrascanu,Alexandru Sahia).Din punct de vedere etnic,Criterion se
prezenta eterogen,in componenta grupului intrand,pe langa romani,si evrei(Sebastian,Ion
Calugaru,Silber)
Un real interes l-a starnit,de pilda,simpozionul dedicat lui Lenin prezidat de
Constantin Radulescu Motru(13 oct.1932).In cadrul acestui simpozion au sustinut
comunicari Mircea Vulcanescu,Petre Viforeanu,H.H Stahl,Mihail Polihroniade iar la
cateva zile,Mircea Grigorescu a abordat chestiuni legate de propaganda in activitatea
revolutionara a lui Lenin.
Din tabara nationalistilor au existat pozitii de respingere a Criterionului,asa
cum s-a intamplat Nechifor Crainic,in 1932-1933,in acei ani simpatizanti ai Garzii de
Fier.Cu ocazia unei dezbateri consacrate lu Andre Gide,profesorul de teolofie a acuzat
gruparea de cosmopolitism si diletanism fara criterii,reprosandu-le interesul pentru
Ideile lui Lenin,idioteniile lui Krishnamurti si fustele Gretei Garbo
Spre sfarsitul anului 1932,odata cu adeziunea lui Polihroniade si a lui Vojen la
Legionara,unitatea grupului Criterion a fost afectata.Tensiunile politice crescande,intentia
gardistilor de a racola si alti tineri intelectuali au provocat scindarea in mai multe
tabere.In ciuda divergentelor,Criterion a activat pana in 1935,prin reuniuni in cadru
restrans.In 1933,s-a derulat chiar un ciclu de conferinte intitulat Tendinte.Un an mai
tarziu,Eliade,Vulcanescu,Noica,Comarnescu a infiintat revista Criterion,care a
supravietuit cinci luni.
36)Surse inedite ale istoriei contemporane
Pentru studierea perioadei interbelice,cercetatorul interesat de tema are la
dispozitie o varietate de surse.Printre cele inedite,mentionam documentele de arhiva
aflate la: Arhivele Nationale Istorice Centrale,Arhiva Ministerului Afaccerilor Externe a
Romaniei,Arhivele Militare ale Romaniei,Bibleoteca Academiei Romane-Arhiva
istorica,Bibleoteca Nationala a Romaniei-Colectii speciale.
Importante sunt si sursele edite.Pentru cunoasterea activitatii parlamentare a
partidelor politice esentiale sunt seriile Dezbaterea Adunarii Deputatilor(1917-1937) si
Dezbaterile Senatului(1917-1937;1939-1940) in care sunt redate lucrarile de pozitie ale
politicienilor romani,proiectele de legi etc.
O serie de documente au fost publicate in diverse colectii sub ingrijirea unor
colective de istorici:Stenogramele sedintelor Consiliului de Ministri.Guvernarea Ion
Antonescu(Coordonator
Marcel-Dumitru
Ciuca),Minoritatile
nationale
din
Romania(1918-1931),2 volume(coordonator Ion Scurtu),Ideolohie si structuri
comuniste in Romania(coordonator Florian Tanasescu).
Informatii utile se regasesc si in Anuarul statistic al
Romaniei(1929),Recensamantul general al populatiei Romaniei din decembrie
Gradinile de vara erau printre primele optiuni de petrecere a timpului liber. Printre cele
mai frecventate era si La Leul si carnatul.Bucurestenii care veneau aici se puteau
delecta cu soiuri alese de vin si sprit, iar daca le era si foame se puteau infrupta in voie cu
patricieni, mititei, tuslama si ciorba de burta, la preturi foarte convenabile (2 lei un pranz
indestulator).
nmormntrile se fceau cu dricul. Erau trei clase de nmormntare. La clasa
a III-a apelau oamenii nevoiai iar dricul era tras de doi cai. La clasa a II-a, dricul era tras
de patru cai i se punea la dispoziia preotului o trsur i nc o trsur la dispoziia
familiei. nmormntarea de clasa I era somptuoas, dricul fiind tras de ase sau opt cai iar
caiierau mascai,cu mti negre laterale la ochi. Iar pe cap un pompon nalt, negru. Dricul
era mare istrlucitor.
Memorie i uitare n istorie, numr tematic al revistei Xenopoliana. Buletinul Fundaiei Academice
A. D. Xenopol, XI, 3-4, 2003, 260 p.
Globalism i dileme identitare. Perspective romneti, Alexandru Zub, Adrian Cioflnc (editori),
Iai, Editura Universitii Al. I. Cuza, 2002, 320 p.
Zoltan
Chipurile oraului. Istorii de via n Bucureti - Secolul XX
Marius
Oprea,
Stejrel
Ziua care nu se uit. 15 noiembrie 1987
Rostas
Olaru
Istoriografia romn: trecut i viitor Pagini de politic extern a Romniei Din istoria
exilului romnesc Recenzii. Note de lectur
Sidonia Grama
Telejurnalul de noapte
Cristina Roman
Directive politice privind tratarea istoriei Romni
ei n vederea celui de al XV'lea
Congres internaKional de istorie, august 1980......
...................................................
... 203
Dan Ctnu#
EvoluKii instituKionale sub regimul Nicolae CeauGes
cu: ntrirea centralismului
economic Gi tentaKia puterii absolute, 1987........
...................................................
215
Drago# Zamfirescu
Perestroika Gi glasnosti n U.R.S.S. Preliminar
ii la prbuGirea regimurilor
comuniste din Europa de Est. ..............
Pavel Cmpeanu, Romnia: coad pentru hran, un mod de via, Bucureti, Editura
Humanitas, 1994.
Liviu Chelcea, Puiu Lea, Romnia profund n comunism. Dileme identitare, istorie
local i economie
secundar la Sntana, Bucureti, Editura Nemira, 2000.
Dorin Dobrincu, Constantin Iordachi (eds.), rnimea i puterea: procesul de
colectivizare a agriculturii
n Romnia, 1949-1962, Iai, Editura Polirom, 2005.
Michael Shafir, Romania. Politics, Economics, and Society. Political Stagnation and
Simulated Change,
London, Boulder, Frances Pinter, 1985.
Stelian Tnase, Elite i societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej, 1948-1965, Bucureti,
Editura Humanitas,
1998.
Katherine Verdery, Socialismul ce a fost i ce urmeaz, Iai, Editura Institutul
European, 2003.