POLITICA AGRICOL COMUN N

PERIOADA 2014-2020
Introducere
Ponderea populaiei ocupate n agricultur n Romnia este cea mai mare din UE,
dar este n scadere nca din perioada de pre-aderare (de la 36% n 2005 la 30% n
2007). Romnia are o populatie agricol de aproape cinci ori mai mare dect media
UE i dubl fa de urmatoarea clasata, n ce priveste suprafata medie a unei
exploatatii, suntem n cealalta extrema, alaturi de ri mici i cu alt specific agricol
(Cipru, Malta);
Conform Agentiei de Plati i Interventie n Agricultura, n anul 2010 din totalul
fermierilor ce s-au nscris n Registrul Fermelor 93% sunt fermieri mici i mijlocii
ce dein 32% din totalul suprafeei;
De ce este necesar s ajustm Politicile Agricole Comune ?
- mbunatirea functionarii pieelor, acestea trebuie s devin mai stabile i mai
transparente;
- Consolidarea poziiei agricultorilor n interiorul lanului alimentar;
-Masuri destinate ameliorarii poziiei competitive a agricultorilor;
-Meninerea plilor directe n cadrul primului pilon, dar cu o revizuire a modului
de plata a acestora;
-Mentinerea platilor destinate zonelor defavorizate si ajutoarelor specifice pentru
agricultori, in anumite zone clar definite;
1

-ncurajarea agricultorilor s furnizeze servicii rurale apreciate de societate;

-Consolidarea masurilor care sa permita agricultorilor sa joace un rol pozitiv in
abordarea noilor provocari, cum sunt: schimbarile climatice si constrangerile cu
privire la apa;
-O mai mare coerenta intre Politica Agricola Comuna si alte politicii comunitare si
o legatura mai stransa intre acestea.

Capitolul 1 Propuneri cu privire la orientarea Politicii Agricole Comune

dup 2013

Politicile Agricole Comune, trebuie sa se concentreze pe urmatoarele directii

strategice :
Garantarea securitatii si stabilitatiialimentare odata cu consolidarea rolului
economic al agricultorilor
Acordarea de posibilitatiagricultorilor de a atrage de pe piata un venit
echitabil si permisiunea de a continua furnizarea unui larg avantajde servicii
economice, sociale sirurale, apreciate de societate
Garantarea conditiilor de concurentaechitabila, pentru toti agricultorii din
Uniunea Europeana, pe piata unica.
Sustinerea mentinerii celor 2 piloni
Pilonul I Plati directe si masuri de piata
-Bugetul destinat platilor directe trebuie mentinut si ameliorat
- Reconsiderarea rolului fermelor mici si mijlocii;
- Stabilirea unui sistem simplificat de plata la hectar pentru fermele mici (pana la 5
ha);
- Mentinerea Schemei de Plata Unica pe Suprafata si echilibrarea platilor directe cu
cele de la nivel european si renuntarea la referinta istorica pe baza careia s-a
stabilitnivelul actual al platilor directe.
Pilonul II - Dezvoltare rurala
-Componenta de dezvoltare a economiei rurale sa ramana parte a PAC si nu
trasferarea catre Politica de Coeziune;
3

-Identificarea de noi masuri de sprijin;

1.1.Msuri n cadrul Pilonului I - Pli directe i msuri de pia
Asigurarea securitatii alimentare pentru cei peste 500 milioane de locuitori
europeni odata cu mentinerea capacitatii de productie pe tot cuprinsul
Uniunii Europene
Mentinerea sau identificarea unornoi instrumente de interventie pepiata
pentru a actiona ca plasa de siguranta in situatiile de crizasi care sa permita
mentinereaagriculturii UE la un nivelcompetitiv in raport cu tarile tertesi in
conditiile volatilitatiipreturilor.
Identificarea unui mecanism financiar comunitar pentru gestiunea riscurilor
care sa poatafi utilizat in situatii de crizaprofunda si sa fie suficient
deflexibil pentru a avea efecte rapide.
O productie durabila care respecta normele cele mai ridicate din lume in
materie detrasabilitate si sigurantaalimentelor, protectia mediului
sibunastarea animalelor;
Ocuparea fortei de munca si viabilitatea economica in zonelerurale: peste 30
milioane depersoane lucreaza in exploatatiile agricole si mai mult de 40
demilioane isi gasesc un loc demunca in interiorul lantuluiagroalimentar;
Sprijinul direct sa reprezinte sio remunerare pentru serviciilecomplexe pe
care le presteazafermierii pentru societate inzonele rurale
(prezervareabiodiversitatii, conservareapeisajelor rurale,
bunastareaanimalelor). Platile directe dinprimul pilon, permite
agricultorilorsa furnizeze, pe langa activitatilelor agricole, si o serie de
beneficiipublice, apreciate de societate,care in prezent nu sunt platite decatre
piata si poate ca nu vor fiplatite niciodata:
O mai mare stabilitate a pieteipentru agricultori si consumatori;
Simplificareastandardelor de ecoconditionalitate;

1.2. Msuri n cadrul Pilonului II - Dezvoltare rural

Sa se incurajezedezvoltarea activitatiloreconomice neagricole din rural

Sprijin pentru formareprofesionala in mediul rural
Sa stimuleze comasarea terenurilor
Plati pentru cercetarea stiintifica si dezvoltarea de noi tehnologii in domeniul

agricol
Statele Membre sa aibalibertatea de a decidedistributia resurselor intre cei
doi piloni ai PAC
Sprijin pentru dezvoltareade activitati conexeagriculturii si pentru
dezvoltarea initiativelor antreprenoriale in mediul rural
Sa se atenueze efecteleschimbarilor climatice

Capitolul 2 Politici structurale menite s modifice cadrul de organizare i

functionare a pieei comune

1. O mai buna functionare a pietelor, o stabilitate si o transparenta mai mare.

Masurile existente cat si noile instrumente, trebuie sa aiba in vedere, urmatoarele:
-Sa permita organizatiilor producatorilor sa planifice productia si sa o adapteze,
atat in termen decantitate cat si de calitate, la cerere; concentrarea ofertei si
5

comercializarea productiei membrilor lorpentru a optimiza costurile de productie si

a stabiliza preturile producatorilor.
-Sa permita organizatiilor producatorilor si organizatiilor interprofesionale sa
contribuie la stabilitatea pietei prin acordurile si contractele sectoriale voluntare;
-Incurajarea statelor membre in directia ameliorarii masurilor fiscale aplicate
agricultorilor(exemplu: impozitul poate fi estimat in functie de nivelul lor de venit
pe mai multi ani)
-Masuri care sa duca la facilitarea accesului la credit a agricultorilor.
2. Consolidarea pozitiei agricultorilor in interiorul lantului alimentar.
Daca se doreste ca agricultorii sa atraga o mai mare parte a veniturilor lor de pe
piata este necesar sa seconsolideze pozitia lor in interiorul lantului alimentar. Cei
13,4 milioane de agricultori ai Uniunii Europene se gasescintr-o pozitie de a
negocia, extrem de nefavorabila, ei se confrunta cu un pumn de mari
distribuitori, procesatori sifurnizori de servicii. Datorita acestui fapt, valoarea
adaugata de agricultori in exploatatiile lor ( exemplu:transformarea ierbii in lapte)
este platita la un pret mai mic decat cel al valorii adaugate, furnizate de ceilalti
actori ailantului alimentar.
Propunerile sunt urmatoarele:
-consolidarea organizatiilor producatorilor sau a cooperativelor lor (dezvoltarea
noilor organizatii de producatori sauconsolidarea sustinerii grupurilor de
producatori existente in directia transformarii si comercializarii materiilor prime
agricole);
-stabilirea unui cod, in cadrul lantului alimentar, pentru a proteja agricultorii fata
de practicile neloiale (cum suntintarzierea platilor sau vanzarile in pierdere) si
promovarea acordurilor de autodisciplina intre partile participante pelantul
alimentar, bazata pe o Carta a Drepturilor;
6

-incurajarea agricultorilor pentru a dezvolta pietele locale sau pietele

producatorilor sunt nise suplimentare care asigura un contact direct intre
consumator si producator odata cu reducerea numarului de intermediari, a
costurilor de transport si implicit a emisiilor de gaze cu efect de sera.
Consolidarea pozitiei agricultorilor, in interiorul lantului alimentar, trebuie sa fie
tratata indetaliu intr-un document separat.
3. Masurile destinate ameliorarii pozitiei competitive a agricultorilor
Ameliorarea competitivitatii agricultorilor si cooperativelor este esentiala pentru a
permite agricultorilor sa obtina o cat mai mare parte din venitul lor, de pe piata,
mai ales in conditiile noilor provocari (schimbarile climatice). Aceasta necesita o
ameliorare si o consolidare semnificativa a masurilor existente destinate sustinerii
agricultorilor pentru ca acestia sa devina mai competitivi.
4. Mentinerea platilor destinate zonelor defavorizate si sustinerea agricultorilor
din anumite zone foarte clar definite. Mai multe stimulente pentru agricultorii
pentru ca acestia sa ofere mai multe servicii rurale apreciate de catresocietate.
5. Consolidarea masurilor destinate agricultorilor de a avea un rol important fata
de noile provocari, cum sunt: schimbarile climatice si constrangerile hidrice.
Agricultorii, au capacitatea de a contribui la atenuarea schimbarilor climatice prin
furnizarea de servicii rurale datorita rolului lor, in materie de administrare a
terenurilor ( de exemplu: gestionarea apei, reducerea inundatiilor, ameliorarea
capacitatiii de depozitare a apei subterane, crestrearezistentei la incendii) precum si
posibilitatii de captare a carbonului.

Capitolul 3 Reorganizarea plilor directe.

Dup 2013, actualele sisteme de pli directe vor fi nlocuite cu Schema de

Plat de Baz.Convergen la nivel naional i ntre Statele Membre. Toate Statele
Membre vor trebui s aplice un sistem unitar de plat la hectar la nivel naional sau
regional pn la nceputul lui 2019 (aceeai sum pe fiecare hectar dintr-o regiune
sau stat, n funcie de alegerea statului). Bugetele naionale pentru plile directe
vor fi ajustate astfel nct statele care primesc o plat la hectar mai mic de 90%
din media UE27 s primeasc mai mult.
Diferena pn la 90% din media european va fi redus cu o treime. (De exemplu,
dac un stat membru primete o sum pe hectar care este, n medie, 75% din media
8

UE27, adic cu 15% sub 90%, suma va crete gradual pn la 80%.) Datorit
suprafeei mari de teren agricol, prin redistribuire, Romnia va primi bugetul cel
mai mare.
Plat pentru practici agricole durabile. Pe lng plata de baz, fiecare ferm va
primi o plat adiional pentru respectarea anumitor practici agricole verzi.
Pentru aceste subvenii, statele membre vor folosi 30% din fondurile PAC destinate
plilor directe.Este o prevedere obligatorie, exclus de la plafonarea plilor
directe.
Cele trei msuri vizate de practicile durabile sunt: meninerea punilor
permanente, diversificarea culturilor (un agricultor trebuie s cultive cel puin 3
culturi, nici una pe mai mult de 70% din terenul arabil, iar cea de-a treia pe cel
puin 5% din acesta) i meninerea unor rezerve ecologice de cel puin 7% din
terenul agricol, fr punile permanente (ex.: capete de teren, copaci, elemente de
peisaj, biotopuri, zone tampon, perdele forestiere). Productorii certificai ecologic
sunt considerai a respecta practicile agricole durabile.
Sprijin pentru micii fermieri. Pn la 15 octombrie 2014, orice beneficiar de pli
directe pe 2014 poate decide s participe la Schema pentru Micii Fermieri, prin
care un Stat Membru va putea face o plat fix de 500-1.000 euro/an, indiferent de
mrimea fermei, necondiionat de practicile agricole durabile (verzi) i cu
proceduri mult simplificate privind eco-condiionalitatea. Suma exact va fi decis
de fiecare Stat Membru, n funcie de plata medie pe beneficiar sau de plata medie
pe hectar, la o ferm de 3 ha.
Bugetul schemei nu poate depi 10% din bugetul Statului Membru pentru pli
directe. Schema este opional pentru agricultori i va fi nsoit n programele de
dezvoltare rural de o schem de restructurare agricol care ncurajeaz ieirea
9

micilor agricultori i transferul permanent al terenurilor ctre ali fermieri, printr-o

plat egal cu 120% din plata pe care micul fermier ar fi primit-o n cadrul
Schemei pentru mici fermieri.
Studiul de impact al reformei PAC arat c aprox.o treime din fermierii UE au
maxim 3 ha de teren, iar fermele lor nu acoper mai mult de 3% din terenul agricol
al UE, dar acetia reprezint cca. 33% din beneficiarii de pli directe.
Sprijin pentru tinerii agricultori. Plata de baz pentru un nou tnr fermier (pn n
40 de ani) va fi suplimentat cu 25% pe perioada primilor 5 ani. Regula va fi, ns,
limitat la dimensiunea medie maxim a fermelor n fiecare Stat Membru. Pentru
statele cu ferme mici, limita este de 25 ha. Msura va fi finanat cu pn la 2% din
fondurile PAC destinate fiecrui stat.
La nivel european, 55% din fermieri au peste 55 de ani, n timp ce numai 6% au
sub 35 de ani.
Pli directe cuplate. Statele membre vor putea acorda un ajutor suplimentar sub
form de pli directe cuplate, adic legate de un factor de producie (ex.: creterea
oilor n zonele de munte) sau de producerea unui anumit produs (o anumit
cultur).
Fiecare stat va putea folosi pentru aceste pli maxim 5% din fondurile pentru
plile directe, dac folosea pn acum 0-5% din fonduri pentru pli cuplate, sau
maxim 10%, dac statul folosea 5-10% din fonduri. O rat mai mare pentru plile
cuplate va putea fi aprobat de Comisie n cazuri justificate.
Pli directe numai pentru agricultorii activi. Definiia agricultorului activ exclude
de la pli persoanele/firmele pentru care subveniile PAC ar reprezenta mai puin
de 5% din ncasrile lor din aciuni non-agricole sau care dein terenuri potrivite
10

pentru punat sau cultivare, dar pentru care nu efectueaz activitile minime
cerute de legislaia naional. Vor fi exceptai de la aceste reguli fermierii care, n
anul anterior, au primit ca pli directe mai puin de 5.000 euro.
Plafonarea plilor directe. Plile directe primite de o singur ferm prin Schema
de Plat de Baz nu vor putea depi 300.000 euro/an. Plile directe vor fi reduse
cu 70% pentru fermele care primeau ntre 250.000 i 300.000 euro, cu 40% pentru
cele ntre 200.000 i 250.000 euro i cu 20% pentru cele ntre 150.000 i 200.000
euro.
Pentru a nu defavoriza fermele care creeaz locuri de munc, acestea pot scdea
costurile cu salariile (inclusiv impozitele i contribuiile sociale) din anul anterior,
nainte de a calcula suma plilor directe supus regulilor plafonrii.
Fondurile economisite prin plafonare vor rmne la dispoziia fiecrui stat, fiind
transferate ctre programul de dezvoltare rural i putnd fi folosite pentru
finanarea nerambursabil integral a proiectelor pentru investiii i inovare.
Sprijin pentru zonele defavorizate natural.Statele Membre (sau regiunile) pot oferi
zonelor defavorizate natural o subvenie suplimentar de maxim 5% din fondurile
alocate plilor directe. Msura este opional i nu afecteaz plile destinate
acestor zone din fondurile de dezvoltare rural.
Transferul fondurilor ntre cei doi piloni ai PAC. Statele Membre vor putea
transfera pn la 10% din fondurile primite prin PAC pentru pli directe (Pilonul
I) ctre programul de dezvoltare rural (Pilonul II), dar, totodat, statele care
primesc mai puin de 90% din media la nivel european a plilor directe vor putea
transfera pn la 5% din fondurile de dezvoltare rural ctre pli directe (din
Pilonul II n Pilonul I).

11

Terenul eligibil. Viitoarea PAC propune 2014 ca an de referin pentru terenurile

eligibile, dar va lua n considerare beneficiarii de pli directe n 2011, pentru a
evita speculaiile cu terenuri agricole.
Simplificarea criteriilor de eco-condiionalitate. Numrul Cerinelor Statutorii de
Management va fi redus de la 18 la 13, i cel al Bunelor Condiii Agricole i de
Mediu (GAEC), de la 15 la 8, iar Directiva Cadru a Apei i Directiva Utilizrii
Durabile a Pesticidelor ar putea fi, de asemenea, incluse n msurile de ecocondiionalitate.
3.1.Mecanismele de gestionare a pietei
Reforma PAC propune flexibilizarea i eficientizarea sistemelor existente de
intervenie public i ajutor pentru stocaj privat, dar este introdus i o nou clauz
de salvgardare pentru toate sectoarele agricole, care va permite Comisiei s ia
msuri de urgen la dezechilibre generale de pia (ex.: criza E-coli), msuri ce
vor fi finanate din Rezerva de Criz prevzut n bugetul UE pe 2014-2020.
Totodat, pentru a ntri poziia de negociere a fermierilor n lanul alimentar,
Comisia dorete o mai bun organizare pe sectoare, iar regulile existente pentru
recunoaterea Organizaiilor de Productori i a organizaiilor inter-sectoriale vor fi
extinse pentru toate sectoarele i finanate din programul de dezvoltare rural.
n plus, Comisia va nchide i ultimul regim de cot, cel pentru zahr, ce expir pe
30 septembrie 2015, dat dup care zahrul alb va fi eligibil pentru ajutorul de
stocaj privat i vor fi stabilite standarde pentru acordurile dintre fabricile de zahr
i productori.
3.1.

Dezvoltare rurala - noi prioritati

12

Rspunznd obiectivelor Strategiei Europa 2020, cele ase noi prioriti ale
dezvoltrii rurale vor fi: ncurajarea transferului de expertiz i a inovrii, creterea
competitivitii, consolidarea filierelor agroalimentare i gestionarea riscului n
agricultur, refacerea, conservarea i ntrirea ecosistemelor, promovarea folosirii
eficiente a resurselor i tranziia spre o economie cu emisii reduse de carbon,
precum i promovarea incluziunii sociale, reducerea srciei i dezvoltarea
economic n zonele rurale.
Elementele principale ale conceptului de dezvoltare rural, bazat pe scheme multianuale, co-finanate de Statele Membre (sau de regiunile lor) vor fi meninute i
fiecare Stat Membru va putea propune programe i bugete combinnd msurile
care rspund nevoilor sale specifice.
n plan bugetar, va exista o schimbare n distribuirea fondurilor de dezvoltare
rural pe ri, pe criterii mai obiective, ce vor fi stabilite de Comisie ulterior. Ratele
de cofinanare de ctre UE vor fi de 85% pentru regiunile mai puin dezvoltate,
cele periferice i insulele mici din Marea Egee i de 50% n alte regiuni, ns pot
crete pentru msurile de transfer de expertiz i inovare, cooperare, crearea
grupurilor de productori, instalarea tinerilor n agricultur i proiectele LEADER.
n plus, va fi posibil crearea de sub-programe pentru categorii sensibile (tineri
fermieri, ferme mici), zone sensibile (zonele montane), circuite scurte (sisteme de
vnzare direct).
Msurile de dezvoltare rural au n prim plan inovarea, printr-o cooperare mai
strns ntre agricultur i cercetare, expertiza, prin consolidarea serviciilor de
Consultan Agricol, restructurarea/investiiile/modernizarea cu sprijin financiar
nerambursabil, tinerii agricultori, pentru acetia fiind propus o combinaie de
msuri precum granturi de pn la 70.000 euro pentru instalare, formare
13

profesional i consultan, micii fermieri, care vor putea primi pn la 15.000

euro/ferm pentru pornirea unei afaceri i instrumentele de gestionare a riscului,
prin asigurri i fonduri mutuale pentru asigurarea produciei mpotriva condiiilor
de clim sau a bolilor animale.
Msurile de asigurare au fost extinse i pentru a include opiunea de stabilizare a
veniturilor, ce va permite acoperirea cu pn la 70% a pierderilor, dintr-un fond
mutual, dac veniturile scad cu 30%. Pentru fiecare euro pltit dintr-un astfel de
fond mutual, UE va plti 0,65 euro n plus.
Pentru zone defavorizate natural se propune o nou clasificare, pe baza a 8 criterii
bio-fizice, Statele Membre putnd defini maxim 10% din terenul agricol ca zon cu
dificulti specifice, iar pentru zonele montane i pentru cele situate la peste 62N,
sprijinul financiar poate crete pn la 300 euro/ha (de la 250 euro/ha).
Msurile de dezvoltare rural mai vizeaz sprijinirea diverselor forme de
cooperare, inclusiv pentru promovarea noilor produse, a pieelor locale i a
circuitelor scurte, dezvoltarea serviciilor de baz i a satelor, prin investiii n
infrastructura de telecomunicaii prin band larg i n energii regenerabile, dar i
sprijinirea crerii grupurilor i strategiilor de tip LEADER i promovarea
flexibilitii n combinarea altor fonduri pe plan local (ex.: cooperarea urban-rural).
Elementele principale ale conceptului de dezvoltare rural, bazat pe scheme
multianuale, cofinanate de statele membre (sau regiunile lor), care funcioneaz
foarte bine, vor fi meninute.
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural (FEARD) face parte din Cadrul
Strategic Comun, alturi de Fondul European pentru Dezvoltare Regionala
(FERD), Fondul European Social (FES), Fondul de Coeziune i Fondul European

14

Maritim i de Pescuit. Acest cadru a fost lansat pe 6 octombrie 2011 pentru

susinerea obiectivelor strategiei Europa 2020 (Cretere durabil, inteligent
inclusiv). Ca i n cazul celorlalte fonduri, pentru a putea cuantifica performana
acestui program, se stabilesc inte de ndeplinit pentru fiecare din cele 6 prioriti
de mai jos. Aprox. 5% din fonduri vor fi alocate unei aa-numite Rezerve de
performan i vor fi accesibile numai dup ce se demonstreaz un progres clar pe
calea atingerii acestor inte.
Cele trei axe nu vor mai fi necesare deoarece se urmreste o focalizare pe obinerea
de rezultate i aceeai msur poate contribui concomitent la atingerea mai multor
obiective. Prin urmare, respunynd obiectivelor Strategiei Europa 2020, cele noi
ase prioriti ale dezvoltrii rurale vor fi:

ncurajarea transferului de expertiza si inovarii

Creterea competitivitii

Consolidarea filierelor agroalimentare i gestionarea riscului n agricultur

Refacerea, conservarea i ntrirea ecosistemelor

Promovarea folosirii eficiente a resurselor i tranziia spre o economie cu emissi

reduse de carbon

Promovarea incluziunii sociale, reducerea srciei i dezvoltarea economic in

zonele rurale;
A fost elaborat un pachet de msuri, astfel nct fiecare stat membru s poat
propune programe i alocri financiare combinnd acele masuri care rspund
nevoilor sale specifice.

15

n plan bugetar, va exista o schimbare n distribuirea fondurilor de dezvoltare

rural pe ri, pe criterii mai obiective - ce vor fi stabilite de Comisie ulterior.
Ratele de cofinanare de ctre UE vor fi de 85% pentru regiunile mai puin
dezvoltate, regiunile periferice i insulele mici din marea Egee, i de 50% in alte
regiuni.
Rata de cofinanare poate crete pentru msurile de transfer de expertiz i inovare,
cooperare, crearea grupurilor de productori, instalarea tinerilor n agricultur i
proiectele LEADER.
In plus, va fi posibil crearea de sub-programe care s vizeze categorii sensibile
(tineri fermieri; fermele mici), zone sensibile (zonele de munte), circuitele scurte
(sisteme de vanzare direct). De asemenea, aceste sub-programe vor putea viza
anumite nevoi specifice legate de restructurarea unor sectoare care ar avea un
impact considerabil n procesul de dezvoltare a anumitor zone rurale.
Fondurile generate de plafonarea plilor directe pot fi folosite pentru investiii si
inovare cu o finantare europeana de 100%.
Pachetul simplificat de msuri de dezvoltare rural:

Inovare: aceasta tem cheie, orizontal - incluznd Parteneriatul European

pentru Inovare si Premiul pentru Inovare - are ca scop promovarea utilizrii

eficiente a resurselor, creterea productivitii, reducerea emisiilor, dezvoltarea
durabil a agriculturii, pdurilor i zonelor rurale, pe baza unei cooperri mai
strnse ntre agricultur i cercetare.
Un exemplu: proiecte pilot de accelerare a transferului tehnologic in practicile
agricole.

16

Expertiz o agricultura bazat pe cunoatere: consolidarea Serviciilor de

Consultan Agricol (legate i de adaptarea la schimbrile climatice i reducerea

efectelor lor, de protecia mediului, de dezvoltare economic i pregtire
profesional)

Restructurare/Investiii/Modernizare: cu sprijin financiar nerambursabil

Tinerii Agricultori o combinaie de msuri precum granturi de pn la 70.000

Euro pentru instalarea tinerilor fermieri, formare profesional i servicii de
consultan.

Micii fermieri: finanri de pn la 15.000 Euro/ferma mic pentru pornirea

unei afaceri

Instrumente de gestionarea riscului: asigurri i fonduri mutuale pentru

asigurarea produciei mpotriva condiiilor de clim, bolilor animale. Masurile au

fost extinse i pentru a include opiunea de stabilizare a veniturilor (care va permite
acoperirea cu pn la 70% a pierderilor, dintr-un fonduri mutual, dac veniturile
scad cu 30%). Pentru fiecare euro pltit dintr-un astfel de fond mutual, UE pltete
0,65 Euro n plus. .

Organizaiile Productorilor i Asociaiile de Organizaii: sprijin pentru crearea

unei organizaii de productori pe baza unui plan de afaceri, limitat la grupuri care
se ncadreaz n definiia IMM

Scheme agro-ecologice i pli legate de clim: o mai mare flexibilitate n

ncheierea de contracte, legate de formare/informare

Agricultura ecologic: conversie i meninere

17

Zone defavorizate natural: se propune o noua clasificare a acestor zone pe baza

a 8 criterii bio-fizice. Statele membre au libertatea de a defini pn la 10% din

terenul agricol ca zon cu dificulti specifice, pentru meninerea sau mbuntirea
proteciei mediului nconjurtor

Zonele montane: pentru aceste zone, precum i pentru cele situate la peste 62

N sprijinul financiar poate crete pn la 300 Euro/ha (de la 250 Euro/ha)

Cooperare: sprijin pentru diverse forme de cooperare, inclusiv pentru

promovarea noilor produse, a pieelor locale i circuitelor scurte; i pentru abordri

comune pe proiecte de mediu

Servicii de baz i dezvoltarea satelor investiii n infrastructur de broadband

i n energii regenerabile care pot depi scara redus de investii

LEADER: pachetul de demarare LEADER pentru sprijinirea crerii grupurilor

si strategiilor de tip LEADER; promovarea flexibilitii n combinarea altor

fonduri pe plan local (de ex. cooperarea urban-rural).
Urmarind evolutia sectoarelor economice se pare ca tarile din Uniunea Europeana
imbratiseaza modelul tigrilor asiatici de dezvoltare (tari puternic industrializate)
fara nici o responsabilitate socio-economica in ceea ce priveste mediul rural,
agricultura si mediul. Mai mult, produsele agro-alimentare europene au inceput sa
fie inlocuite de cele provenite din Statele Unite ale Americii, America de Sud si
Australia, produse competitive din punct de vedere economic datorita folosirii
organistemelor modificate genetic, a exploatarii fortei de munca necalificata (fara
norme minime de protectia si securitatea muncii, fara forme juridice de angajare si
cu retributii minime), folosirii copiilor sau a batranilor in muncile agricole si nu in
18

ultimul rand folosirea irationala a pesticidelor si a altor produse chimice de sinteza

(cu efecte negative grave asupra omului si a mediului inconjurator).
Fara o politica Agricola corecta si coerenta si fara un buget alocat agriculturii pe
masura, intreaga Uniune Europeana, dintr-un mare producator agricol, va deveni o
piata de desfacere care va consuma produsele altora - produse cu un risc major
asupra sanatatii populatiei - si se va incuraja in acest sens exploatatea omului de
catre om fara un sistem de ocupare a fortei de munca care sa duca la venituri
decente pentru locuitorii din mediul rural si agricultura. Mai trebuie sa luam in
calcul siguranta si securitatea alimentara a consumatorului european ce trebuie
protejat de produsele ieftine, dar fara o trasabilitate clara, care nu respecta nici
macar normele minime ce sunt impuse, de altfel, producatorilor europeni. Toate
cele de mai sus ne indreptatesc sa spunem ca din ce in ce mai mult neindepartam
de modelul European socio-economic, de o Europa unita si puternica si de un
deziderat al tuturor europenilor de a trai mai bine intr-un mediu inconjurator curat
si sigur.

19

Bibliografie

http://ec.europa.eu/romania/documents/tudor_dorobantu.pdf
http://www.revista-ferma.ro/articole-actualitate/ce-schimbari-aduce-pac20142020.html
http://www.revistafermierului.ro/tags/politica-agricola-comuna.html

20

21