ISDR 1

Perioada ANTICHITATII :
Conform marturiei lui Herodot,geto-dacii erau cei mai
numerosi dupa indieni si erau considerati cei mai drepti si viteji
dintre traci. Geto-dacii au vietuit intr-un areal intins :
-

S : Marea Egee
N : Carpatii Padurosi
V : Dunarea Panonica
E : Zona Bugului

Ei s-au evidentiat a fi cea mai de seama ramura a tracilor

prin stralucita cultura materiala si spirituala si prin inaltul nivel
al organizarii sociale.
Marturiile din prima jumatate a mileniului I sustin prezenta
statornica a geto-dacilor in spatiul Carpato-Danubiano-Pontic.
Denumirea de daci le-a fost data de romani, iar cea de geti de
catre greci.Potrivit altor izvoare, getii ar fi trait in zona
extracarpatica,iar dacii in zona intracarpatica. Geograful
Strabon arata insa ca dacii si getii vorbeau aceeasi limba.
Herodot in istoriile sale ne transmite prima informatie
documentata despre daci cand descrie expeditia lui Darius
impotriva scitilor (514 i.e.n) . Textul relateaza ca Darius,in
fruntea unei armate impunatoare, a urmat tarmul Marii Negre
cu intentia de a trece Istrul si a-i ingenunchea pe sciti, iar pe
parcursul acestei expeditii, toate neamurile tracice s-au supus
armatei sale, afara numai de geti, care nu au putut fi invinsi
decat prin apriga confruntare.
Un alt istoric, Tucidide , in Istoria razboiului peloponesiacne
transmite ca getii si scitii sunt vecini si au aceleasi arme si
obiceiuri, informatie extrem de pretioasa deoarece inseamna ca
de cate ori intalnim marturii ale istoricilor cu privire la sciti,
putem considera ca se refera si la geti.
Alti istorici, Strabon si Arrion , care au preluat informatiile
furnizate de Ptolemeu al lui Lagos, au transmis relatari

referitoare la campania lui Alexandru Macedon la N de

Dunare ( 335 i.e.n) . Alexandru a intentionat sa suprime o
ostilitate la gurile Oltului,luand mai intai Dunarea prin S,folosind
barci in acest scop; odata ajunsi pe malul stang al Dunarii , au
gasit lanuri inalte de grau ce au trebuit culcate la pamant cu
sabia pentru a facilita trecerea armatei. El a trebuit sa infrunte o
armata numeroasa ( 4000 calareti + 10000 pedestrasi) pe care
a invins-o , ocupand o cetate cu o numeroasa populatie.
Captura de razboi a fost foarte bogata : produse mestesugaresti
foarte valoroase, astfel incat a insarcinat 3 generali cu 3 corpuri
de armata cu transportul prazii de razboi.
Din aceasta intamplare se desprind informatii importante:
Getii stapaneau arta razboiului si a pirateriei
o Argument : armata bine organizata
Getii erau o populatie sedentara
o Argument : practicarea agriculturii
Getii stapaneau arta mestesugurilor
o Argument : existenta prazii de razboi
Getii stapaneau arta fortificatiilor
o Argument : existenta cetatii capturate
Diodorus Siculus, Polyainos si Pausanias transmit informatii
privitoare la conflictul armat dintre Dromichete si Lysimah
la S de Dunare (300-292 i.e.n) , avand ca obiect cetatile din
dreapta Dunarii. Acest conflict s-a soldat cu infrangerea
macedonenilor si luarea ca ostatic a lui Lysimah de catre geti.
Dromichete a supus soarta lui Lysimah deciziei Adunarii
Poporului, solicitand sa se pronunte : poporul a hotarat uciderea
ostaticului, decizie la care Dromichete s-a opus,aratand ca daca
s-ar proceda astfel,conflictul s-ar perpetua, venind alti regi cu
alte pretentii,lasandu-i pe geti in nesiguranta. Crutandu-l insa,
exista sansa unei intelegeri. Dromichete si-a impus vointa, dupa
care a dispus organizarea unui ospat la care au fost invitati si
macedonenii,iar invitatii au avut parte de un tratament diferit :
macedonenii au primit bucate alese servite in vase din metal
pretios,iar getii s-au multumit cu mancarurile lor traditionale
servite in vase din lemn. Dromichete l-a intrebat pe Lysimah

care masa i s-a parut mai vrednica de un rege,iar Lysimah a

raspuns ca cea a macedonenilor, in mod firesc. Atunci,
Dromichete l-a intrebat : Atunci ce cauti in saracia
noastra,a getilor?
Concluzia : getii se aflau in etapa democratiei militare,
Adunarea Poporului reprezentand factorul de conducere sociala;
regele(seful militar) tinde sa-si consolideze pozitia. In mod
indirect realizam ca la nivelul civilizatiei si indeletnicirilor creste
productia de marfuri,mestesuguri si schimbul de marfuri.
Justinus, la sfarsitul sec II i.e.n ne informeaza ca regele Oroles
al getilor a fost infrant intr-o lupta cu bastarnii : suparat
de acest esec si manios pe razboinicii sai, el le-a ordonat
acestora in chip de suprema umilinta ca pe viitor sa
indeplineasca acele treburi care in mod normal revenau
femeilor si sa doarma cu picioarele la capatai pana cand ii vor
infrange pe bastarni.
Concluzie : textul confirma intarirea
militar,fenomen ce marcheaza trecerea
gentilica la cea organizata politic in stat.

autoritatii sefului
de la societatea

Inscriptiile de la Histria vorbeau despre regii geti

Zalmodegikos si Rhemaxos despre care se arata ca in sec III
i.e.n si-au exercitat autoritatea asupra cetatilor grecesti din
Dobrogea.
Pompeius Trogus transmite relatari despre sporirea puterii
dacilor din Transilvania in timpul domniei regelui
Rubobostes : Incrementa dacorum per Rubobostem regem.

- Obiceiurile getilor in epoca prestatala

Normele de conduita nu puteau sa aiba decat un caracter
nejuridic. Aceste norme imbracau o forma a obiceiurilor
nejuridice si erau stabilite de comun acord si respectate de
buna voie,iar unele dintre acestea au supravietuit cu mult
perioadei care le-a generat, patrunzand pana in Evul Mediu.

Herodot relateaza ca fiii de familie,dupa ce cresteau, puteau

cere iesirea din indivizunea in care se aflau cu privire la
proprietatea asupra bunurilor din familie. Astfel, la data de
referinta incepuse deja sa se contureze fenomenul stapanirii
individuale in cadrul proprietatii comune a obstii
gentilice , fenomen care reprezinta o faza premergatoare a
aparitiei proprietatii private.
Pompeius Trogus ne relateaza in acest sens ca furtul
reprezenta o fapta deosebit de grava la geto-daci, relatare
care faciliteaza concluzia ca aceasta fapta fusese incriminata
deoarece leza o proprietate privata in curs de cristalizare.
Pomponius Mela arata ca la geti se faceau invoieli cu ocazia
schimbului de bunuri; in acest scop, partile contractante
rosteau un juramant religios,dupa care amestecau intr-o cupa
cu vin cateva picaturi din sangele lor, inmuiau varfurile armelor
lor si consumau continutul cupei. Acest obicei si-a aflat un
corespondent pana in epoca feudala, pastrat initial sub forma
fratiei de sange,iar ulterior, dupa ce s-a spiritualizat sub
influenta Bisericii Crestine, a fratiei de cruce.
Alte izvoare ( Herodot ) transmit informatii cu privire la
invoieli incheiate prin juraminte pe vetrele regale. Atunci cand
regele se imbolnavea se considera ca un supus a jurat stramb
cu prilejul unei asemenea invoieli; din aceasta cauza se
recurgea la o procedura de aflare a vinovatului : in acest scop
se chemau 3 ghicitori care prin mijloace specifice il determinau
pe cel considerat vinovat; daca cel astfel identificat afirma ca
este nevinovat se aducea un numar dublu de ghicitori care
analizau cazul,iar daca acestia din urma confirmau concluzia
primilor trei, cel vinovat era ucis,iar bunurile sale impartite intre
primii 3 ghicitori. Daca hotararea era diferita, se aduceau mereu
alte randuri de ghicitori pana cand 2 randuri consecutive
identificau aceeasi persoana. Daca la finalul acestei proceduri
se constata ca primii 3 gresisera, ei plateau cu capul. Si acest
obicei a patruns in epoca feudala sub forma probei cu
juratori.

Toate aceste norme de conduita erau insusite si asumate.In

acest sens, Aristotel arata ca agatarsii isi iubeau atat de mult
obiceiurile incat le formulau in versuri le invatau pe de rost
cantandu-le.

- Procesul de formare a statului geto-dac

Organizarea politica a societatii geto-dace s-a petrecut in
contextul unei profunde mutatii economico-sociale :
1) Dezvoltarea
productiei
de
marfuri
datorata
inceputului celei de-a doua epoci a fierului
a. Argument : existenta atelierelor si a uneltelor
descoperite de arheologi ce dateaza din acea
perioada
2) Cresterea schimbului de marfuri
a. Argument : unelte grecesti si romane descoperite
3) Accentuarea fenomenului stratificarii sociale
a. Argument : tezaurele,constructile si mormintele
descoperite ce dateaza din acea epoca
Factorii externi au favorizat si accentuat fenomenul de
politizare a societatii geto-dace,caci a crescut pericolul militar
al romanilor , a caror prezenta se manifestase pana atunci doar
sub aspect economic. Acest pericol a devenit si mai actual in
conditiile in care popoarele vecine dacilor au decazut in urma
razboaielor cu romanii, precum si deoarece in sec II i.e.n
romanii si-au afirmat in mod clar si definitiv politica
expansionista prin cucerirea Greciei si Macedoniei.
In acest complex context istoric s-a afirmat pregnanta
personalitate a lui Burebista, despre care Iordanes spune ca
era fiu de rege. Strabon relateaza in detaliu actiunea
unificatoare desfasurata de acesta, ce arata ca a adus sub
ascultare toate triburile din stanga si din dreapta, i-a disciplinat
pe geto-daci si a pus capat conflictelor dintre triburi ce
zadarniceau unitatea acestora. Burebista a realizat si o unitate
ideologica , savarsind o ampla reforma religioasa. Aceste
relatari sunt confirmate si de inscriptia de la Dionysopolis aflata

la mormantul lui Acornion : Burebista a fost cel dintai si

cel mai mare dintre regii din Tracia.
In urma unificarii realizate si a victoriilor militare repurtate,
Burebista a ajuns sa isi exercite autoritatea pe un teritoriu
vast,cuprins intre :
-

N : Carpatii Padurosi
S : Muntii Balcani
E : teritoriile situate dincolo de Nistru
V : Dunarea de mijloc

Atent observator al fenomenelor externe, Burebista a cautat sa

preintampine pericolul roman si s-a implicat in conflictul dintre
Cezar si Pompei, servindu-se in acest scop de persoana lui
Acornion, pe care l-a trimis la Pompei cu mesaj ca il va sprijini in
confruntarea de la Farsales, demers care a esuat.
In 44 i.e.n, in statul dac s-au produs framantari interne in urma
carora Burebista a fost asasinat, dar moartea sa nu a
insemnat si disparitia statului dac deoarece societatea
geto-daca a continuat sa se fundamenteze pe aceleasi
idei in baza carora distingem intre societatea gentilica si
cea organizata politic in stat :
- Criteriul stratificarii sociale
= divizarea membrilor societatii pe clase/categorii/caste,
precum si existenta unui aparat de constrangere desprins de
masa ce avea ca functie impunerea vointei detinatorului puterii
- Criteriul teritorial
= apartenenta unui individ la comunitate nu mai este data de
rudenia de sange ci de teritoriul locuit

In Getica , Iordanes prezinta seria regilor ce i-au succedat lui

Burebista :
- Deceneu
- Comosycus

- Scorillo
- Duras Diurpanaeus
- Decebal
Strabon arata ca pe teritoriul statului odinioara unitar s-au
format 4 state ce in timpul imparatului August au devenit 5,
conduse de : Cotiso -> Banat ; Dicomes -> Campia Munteana ;
Roles,Dapyx si Zyraxes -> Dobrogea. Nucleul statului lui
Burebista a supravietuit in Muntii Orastiei ca o regalitate de
tip sclavagist,ce nu a avut nicicand caracteristicile statului
sclavagist de tip clasic, el putand fi plasat mai degraba in zona
de tranzitie intre statul sclavagist clasic si despotia de tip
oriental.