Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CR 1 1 4 2012
CR 1 1 4 2012
O R D I N:
Art. 1. - Se aproba reglementarea tehnica Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vntului asupra
constructiilor, indicativ CR 1- 1- 4/2012, elaborata de Universitatea Tehnica Bucuresti, prevazuta n
anexa * ) care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin se publica n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I si intra n vigoare
la 30 zile de la data publicarii.
Art.3. - La data intrarii n vigoare a prezentului ordin, reglementarea tehnica tehnica Cod de
proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra const ctiilor. Actiunea vntului, indicativ NP 082 -04,
aprobata prin Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 165/15.02.2005, cu
modificarile si completarile ulterioare, se abroga.
Prezenta reglementare tehnica a fost adoptata cu respe tarea procedurii de notificare nr.RO/
.............din ............., prevazuta de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 22
iunie 1998, de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informatii n domeniul standardelor si
reglementarilor tehnice, publicata n Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene L 204 din 21 iulie 1998,
modificata prin Directiva 98/48/CE a Parlamentului Eur an si a Consiliului din 20 iulie 1998, publicata
n Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene L 217 di august 1998.
MINISTRU
Eduard HELLVIG
*)
Anexa
PROIECT
COD DE PROIECTARE
EVALUAREA ACTIUNII VNTULUI ASUPRA
CONSTRUCTIILOR
Indicativ CR 1-1-4/2012
CUPRI NS
1
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
1.6
2
2.1
2.2
2.3
2.4
3
Elemente generale................................................................................................................ 14
Valori de referinta ale vitezei si presiunii dinamice a vntului ........................................ 14
Rugozitatea terenului. Valori medii ale vitezei si presiunii dinamice a vntului ............ 17
Turbulenta vntului. Valori de vrf ale vitezei si pre
dinamice a vntului............. 19
5.1
5.2
5.3
5.4
5.5
6
Turbulenta vntului.............................................................................................................. 82
Procedura detaliata de determinare a coeficientului de raspuns dinamic......................... 83
Procedura simplificata de determinare a valorilor coeficientului d aspuns dinamic
pentru cladiri ........................................................................................................................ 85
Deplasari si acceleratii corespunzatoare starii limita de serviciu a constructiei.............. 87
Criterii de confort ................................................................................................................ 88
ANEXA B (NORMATIVA)
B.1
B.2
B.3
B.4
ANEXA C (INFORMATIVA)
C.1
C.2
C.3
C.4
C.5
C.6
ANEXA D (NORMATIVA)
1.1
ELEMENTE GENERALE
(1) Codul cuprinde principiile, regulile de aplicare si datele de baza necesare pentru
proiectarea la vnt a constructiilor n Romnia armonizate cu standardul SR EN 1991-1-4, cu
luarea n considerare a informatiei meteorologice privind valorile maxime anuale ale vitezei
medii a vntului.
(2) Codul reglementeaza determinarea actiunii vntului si a raspunsului structural la aceasta
actiune pentru proiectarea cladirilor si a altor constructi Prevederile codului se refera att la
ntreaga structura a constructiei, ct si la elemente ructurale sau nestructurale, atasate
acesteia (de exemplu: pereti cortina, parapete, elemente de prindere etc.).
Codul prezinta metode si proceduri practice de evaluar a presiunilor/suctiunilor si/sau a
fortelor din vnt pe cladiri si alte constructii uzual , care au la baza reprezentari ale actiunii
vntului conform SR EN 1991-1 -4.
(3) Codul se aplica la proiectarea si verificarea:
cladirilor si a altor constructii cu naltimi de cel mult 200 m (vezi, de asemenea (4));
podurilor cu deschiderea mai mica de 200 m (vezi, de asemenea (4)), care satisfac
conditiile de raspuns dinamic de la (D.2).
evaluarea actiunii vntului pe turnuri cu zabrele cu t lpi neparalele (pentru acest caz
vezi SR EN 1993-3-1);
vibratie n evaluarea
1.2
Referinte normative
(1) Urmatoarele referinte normative contin prevederi care, prin trimiteri facute n prezentul
text, constituie prevederi ale acestui cod:
Nr.
Crt
1.
Nr.
Crt.
1
Acte legislative
Publicatia
Standarde
SR EN 1990:2004/A1:2006
SR EN
1990:2004/A1:2006/NA:2009
SR EN 1991-1-4:2006
SR EN 1991-1-4:2006/NB:2007
SR EN 1991-1-4:2006 /AC:2010
SR EN 1991-1-6:2005
SR EN 1991-1-6:2005/NB:2008
SR EN 1991-2:2004
SR EN 1991-2:2004/NB:2006
10
SR EN 1993-3-1:2007
11
SR EN 1993-3-1:2007/NB:2009
Denumire
(2) Acest cod cuprinde texte reproduse din standardele nationale SR EN 1991-1-4:2006 si SR
EN 1991-1 -4:2006/NB:2007, identificate prin bara laterala si / sau referinta [3] din tabelul de
mai sus.
1.3
Ipoteze
1.4
(1) Pentru evaluarea actiunii vntului asupra constructiei si a raspunsului acesteia se pot
utiliza si rezultate ale ncercarilor n tunelul aerodinamic si/sau ale metodelor numerice,
utiliznd modele adecvate ale constructiei si ale actiunii vntului.
(2) Pentru efectuarea de ncercari experimentale n tunelul aerodinamic, actiunea vntului
trebuie modelata astfel nct sa fie respectate (i) pr ilul vitezei medii a vntului si (ii)
caracteristicile turbulentei n amplasamentul constructiei.
1.5
Definitii si simboluri
Majuscule latine
A arie (suprafata)
Iv intensitatea turbulentei
Lj lungimea de corelatie
R h, R b admitanta aerodinamica
c z>1 000m
c e factor de expunere
c f,0 coeficient aerodinamic de forta pentru structuri sau elemente structurale fara
curgere libera a aerului la capete
c fr coeficient de frecare
cp,net
10
co factor orografic
c s factor de dimensiune
fL frecventa adimensionala
hmed
naltimea obstacolului
hdepl
kp factor de vrf
no frecventa de ovalizare
raza
factor; coordonata
w presiunea vntului
naltimea structurii
rugozitate echivalenta
imea placii
zmed
z0 lungime de rugozitate
ze, z i
zmax
naltime maxima
zmin
naltime minima
Majuscule grecesti
F 1,x
coeficient de zveltete
vscozitate cinematica
densitatea aerului
s a,x
mc
12
Indici
-
crit
fr frecare
m medie
vrf
directia vntului
directia verticala.
referinta
critic
exterior; expunere
1.6
(1) Prin aplicarea prevederilor codului se obtin valori caracteristice ale actiunilor produse de
vnt pe cladiri si alte constructii.
(2) Efectele pe structura constructiei ale actiunilor produse de vnt vor fi grupate cu efectele
pe structura ale actiunilor permanente si variabile relevante pentru proiectare, n conformitate
cu CR 0.
(3) Se va considera fenomenul de oboseala produs de efectele actiunii vntului asupra
structurilor cu comportare sensibila la acest fenomen.
13
2.1
Elemente generale
(1) Valorile instantanee ale vitezei vntului si ale presiunii dinamice a vntului contin o
componenta medie si o componenta fluctuanta fata de medie.
(2) Att viteza vntului ct si presiunea dinamica a v ului sunt modelate ca marimi
aleatoare. Componenta medie a acestora este modelata ca variabila aleatoare; componenta
fluctuanta fata de medie este modelata ca proces aleator tationar, normal si de medie zero.
(3) Valorile medii ale vitezei si presiunii dinamice a vntului se determina pe baza valorilor
de referinta ale acestora (descrise la punctul 2.2) si a rugozitatii si orografiei terenului
(descrise la punctul 2.3).
(4) Componenta fluctuanta a vitezei vntului este repr zentata prin intensitatea turbulentei
definita la punctul 2.4 n functie de care se determina valorile de vrf ale vitezei si presiunii
dinamice a vntului.
2.2
(1) Valoarea de referinta a vitezei vntului (viteza d referinta a vntului), vb este viteza
caracteristica a vntului mediata pe o durata de 10 minute, determinata la o naltime de 10 m,
independent de directia vntului, n cmp deschis (teren de categoria II cu lungimea de
rugozitate conventionala, z0 = 0,05 m) si avnd o probabilitate de depasire ntr-un an de 0,02
(ceea ce corespunde unei valori avnd intervalul mediu de recurenta de IMR = 50 ani).
(2) Actiunea vntului este considerata orizontala si directionala. n cazul exprimarii
directionale, valoarea de referinta a vitezei vntului, v b se nmulteste cu un factor directional,
cdir ce tine cont de distributia valorilor vitezei vntului pe diferite directii orizontale. n
absenta unor masuratori directionale ale vitezei vntului, factorul directional se considera
egal cu 1,0.
(3) Valoarea de referinta a presiunii dinamice a vntului (presiunea de referinta a vntului), qb
este valoarea caracteristica a presiunii dinamice a vntului calculata cu valoarea de referinta a
vitezei vntului:
qb =
1
r vb2
2
(2.1)
n care ? este densitatea aerului ce variaza n functie de altit ine, temperatura, latitudine si
anotimp. Pentru aerul standard (?=1,25 kg/m3), presiunea de referinta (exprimata n Pascali)
este determinata cu relatia:
14
(2.2)
(4) Valorile de referinta ale presiunii dinamice a vn ului n Romnia sunt indicate n harta de
zonare din Figura 2.1. n Tabelul A.1 din Anexa A sunt indicate valorile de referinta ale
presiunii dinamice a vntului pentru 337 de localitati urbane din Romnia.
(5) Harta de zonare a valorilor de referinta ale presiunii dinamice a vntului din Figura 2.1
este valabila pentru altitudini mai mici sau egale cu 1 0 m. Valoarea de referinta a presiunii
dinamice a vntului pentru un amplasament aflat la o altitudine z mai mare de 1000 m se
poate determina cu relatia (A.1) din Anexa A.
(6) Pentru zonele din sud- vestul Banatului (n care valorile de referinta ale presiunii dinamice
a vntului sunt mai mari sau egale cu 0,7 kPa vezi Figura 2.1) si pentru zonele de munte
aflate la o altitudine mai mare de 1000 m se recomanda utilizarea de date primare recente
nregistrate de Adminstratia Nationala de Meteorologie, ANM . De asemenea, n cazul n care
este necesara determinarea valorii factorului directional cdir se recomanda utilizarea de date
primare recente de la ANM .
(7) Valoarea de referinta a vitezei vntului pentru un amplasament se obtine din valoarea de
referinta a presiunii dinamice a vntului corespunzatoare amplasamentului (luata din harta de
zonare din Figura 2.1 sau direct din Tabelul A.1), folosind relatia (A.3) din Anexa A.
15
Figura 2.1 Zonarea valorilor de referinta ale presiunii dinamice a vntului, qb n kPa, avnd IMR = 50 ani
NOTA. Pentru altitudini peste 1000m valorile presiunii dinamice a vntului se corecteaza cu relatia (A.1) din Anexa A
16
2.3
(1) Rugozitatea suprafetei terenului este modelata aerodinamic de lungimea de rugozitate, z0,
exprimata n metri. Aceasta reprezinta o masura conven ionala a marimii vrtejurilor vntului
turbulent la suprafata terenului. n Tabelul 2.1 se prezinta clasificarea categoriilor de teren n
functie de valoarea lungimii de rugozitate, z0.
Tabelul 2.1. Lungimea de rugozitate, z0, n metri, pentru diverse categorii de teren [3] 1), 2), 3)
Categoria
de teren
Descrierea terenului
z0 ,
m
z min,
m
0,003
0,01
II
III
IV
ijabila si fara
0,3
1,0
10
Valori mai mici ale lungimiii de rugozitate z 0 conduc la valori mai mari ale vitezei medii a vntului
Pentru ncadrarea n categoriile de teren III si IV, terenurile respective trebuie sa se dezvolte pe o distanta de
cel putin 500 m si respectiv 800 m n vecinatatea constructiei.
1)
2)
(2) Variatia vitezei medii a vntului cu naltimea deasupra terenului produsa de rugozitatea
suprafetei este reprezentata printr -un profil logaritmic. Viteza medie a vntului, v m(z) la o
naltime z deasupra terenului depinde de rugozitatea terenului si de viteza de referinta a
vntului, v b (fara a lua n considerare orografia amplasamentului):
vm (z ) = cr (z ) vb
(2.3)
17
z
k r (z 0 ) ln
z0
c r (z )=
cr (z = z min )
0 , 07
(2.5).
Valorile z0 si z min sunt date n Tabelul 2.1. Valorile k r(z0) sunt indicate n Tabelul 2.2.
Tabelul 2.2. Factorii k r(z 0) si k r2( z0 )pentru diferite categorii de teren
Categoria
de teren
k r( z0)
k r2( z0 )
II
III
IV
0,155
0,024
0,169
0,028
0,189
0,036
0,214
0,046
0,233
0,054
(4) Profilul logaritmic al vitezei este valabil pentru vnturi moderate si puternice (viteza
medie >10 m/s) n atmosfera neutra (unde convectia termica verticala a aerului poate fi
neglijata).
Desi profilul logaritmic este valabil pe toata naltimea stratului limita atmosferic, utilizarea sa
este recomandata n special pe primii 200 m de la supr
a terenului (reprezentnd cca. 10%
din naltimea stratului limita atmosferic).
(5) n cazul n care orografia terenului (dealuri izol te, creste) mareste viteza vntului cu mai
mult de 5% fata de valoarea calculata fara considerarea efectelor orografice (factorul
orografic co are valori mai mari ca 1,05), viteza medie calculata cu relatia (2.3) se nmulteste
cu factorul orografic co (vezi rel. 2.6). n Anexa B este prezentata o procedura de calcul al
factorului orografic c 0.
Efectele orografiei pot fi neglijate daca panta medie terenului din amonte (fata de directia
de curgere a aerului) este mai mica de 3. Terenul din amonte poate fi considerat pana la o
distanta egala cu de 10 ori naltimea elementului orografic izolat.
n cazul n care efectele orografice nu pot fi neglija e, viteza medie a vntului, v m(z) la o
naltime z deasupra terenului se determina cu relatia:
v m (z ) = c o cr (z ) v b
(2.6)
(6) Daca cladirea/structura analizata este/va fi ampla ata n apropierea unei alte structuri care
este de cel putin doua ori mai nalta dect media naltimilor structurilor nvecinate, atunci
aceasta poate fi expusa (n functie de geometria structurii) unei viteze sporite a vitezei
vntului pentru anumite direc tii ale acestuia. n Anexa B este prezentata o metoda de
considerare a acestui efect.
18
(7) n evaluarea vitezei medii a vntului se poate lua n considerare si efectul cladirilor
nvecinate (amplasate la distante mici). n Anexa B este prezentata o metoda aproximativa de
considerare a acestui efect.
(8) Valoarea medie a presiunii dinamice a vntului, qm(z) la o naltime z deasupra terenului
(fara a lua n considerare orografia amplasamentului) depinde de rugozitatea terenului si de
valoarea de referinta a presiunii dinamice a vntului, q b si se determina cu relatia:
qm (z ) = cr2 (z ) qb
(2.7)
(2.8)
k r2 (z 0 ) ln z
z 0
c r2 (z )=
c 2 (z = z )
r
min
(2.9)
pentru z z min
Valorile k r2(z0) pentru cele cinci categorii de teren sunt indicate n Tabelul 2.2.
2.4
(2.10)
v m (z )
19
2,5 ln z
z
I v (z ) =
0
I v (z = z min )
pentru z z min
(2.12)
0
2,74
I
2,74
II
2,66
III
2,35
IV
2,12
(4) Valoarea de vrf a vitezei vntului, v p(z) la o naltime z deasupra terenului, produsa de
rafalele vntului, se determina cu relatia:
v p (z )= c pv (z ) vm (z )
(2.13)
(2.14)
(2.15)
(2.16)
(8) Valoarea de vrf a presiunii dinamice a vntului, qp( z) la o naltime z deasupra terenului
poate fi exprimata n functie de valoarea de referinta a presiunii dinamice a vntului, qb (la 10
m, n cmp deschis teren de cate goria II):
qp (z ) = c pq (z ) qm (z ) = c pq (z ) c r2 (z ) qb
20
(2.17)
(9) Factorul de expunere (sau combinat), c e(z ) se defineste ca produsul dintre factorul de
rafala, cpq(z) si factorul de rugozitate, c r2 (z ):
c e (z ) = c pq (z ) c r2 (z )
(2.18)
Variatia factorului de expunere este reprezentata, pentru diferite categorii de teren, n Figura
2.2.
(10) n cazul n care efectele orografice nu pot fi neglijate, factorul de expunere, c e(z) ia n
considerare si factorul c 02 (vezi relatia 2.8) astfel:
c e (z ) = c02 c r2 (z ) c pq (z )
(2.19)
(11) Din relatiile (2.17) si (2.18), valoarea de vrf a presiunii dinamice a vntului la o
naltime z deasupra terenului, qp( z) se poate exprima sintetic n functie de factorul de
expunere, c e(z) si de valoarea de referinta a presiunii dinamice a vntului, qb :
qp (z ) = ce (z ) qb
(2.20)
200
Inaltimeadeasupraterenului z, m
180
160
Teren categoria IV
140
120
100
Teren categoria II
80
Teren categoria I
60
Teren categoria 0
40
20
0
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
3.5
21
4.0
4.5
5.0
3.1
Elemente generale
(1) n Capitolul 3 sunt prezentate elementele de baza metodele care se utilizeaza pentru
evaluarea actiunii si efectelor vntului asupra cladirilor si a altor constructii curente.
(2) Actiunea statica echivalenta a vntului se defineste ca fiind actiunea care, aplicata static
pe constructie sau pe elementele sale, produce valoril maxime asteptate ale deplasarilor si
eforturilor induse de actiunea reala a vntului.
(3) Actiunea vntului este reprezentata de presiunile produse de vnt pe suprafetele cladirilor
si structurilor, sau de fortele produse de vnt pe cladiri si alte constructii. Actiunile din vnt
sunt actiuni variabile n timp si actioneaza att direct, ca presiuni / suctiuni pe suprafetele
exterioare ale cladirilor si structurilor nchise, ct si indirect pe suprafetele interioare ale
cladirilor si structurilor nchise, din cauza porozitatii suprafetelor exterioare. Presiunile /
suctiunile pot actiona direct si pe suprafetele interi are ale cladirilor si structurilor deschise.
Presiunile / suctiunile actioneaza pe suprafata const
lor rezultnd forte normale pe
suprafetele acestora. n plus, atunci cnd suprafete mari ale constructiilor sunt expuse
vntului, fortele de frecare orizontale ce actioneaza angential la suprafete pot avea efecte
semnificative.
(4) Actiunea vntului este clasificata ca actiune variabila fixa; actiunile din vnt evaluate sub
forma de presiuni/suctiuni sau forte sunt reprezentate prin valorile caracteristice ale acestora.
(5) Actiunile din vnt pe constructiile cu raspuns din
pe directia vntului sunt
reprezentate simplificat printr-un set de presiuni/ suctiuni sau forte static echivalente care se
obtin prin nmultirea valorilor de vrf ale presiunilor / suctiunile sau fortelor ce actioneaza pe
constructie cu coeficientul de raspuns dinamic.
(6) Raspunsul total pe directia vntului turbulent se determina ca suma dintre:
i.
ii.
(9) n conformitate cu prevederile CR 0, constructiile sunt impartite n clase de importantaexpunere, n functie de consecintele umane si economic ce pot fi provocate de un hazard
natural sau/si antropic major, precum si de rolul acestora n activitatile de raspuns post-hazard
ale societatii (Tabelul 3.1).
(10) Pentru evaluarea actiunii vntului asupra constru tiilor, fiec arei clase de importantaexpunere ( I-IV) i se asociaza un factor de importanta - expunere, gIw aplicat la valoarea
caracteristica a acesteia. Valorile factorului de importanta - expunere, gIw pentru actiunile din
vnt sunt:
Clasa de
importantaexpunere
Cladiri
Constructii ingineresti
Clasa I
23
Clasa II
Constructii care pot provoca, n caz de avariere, un p ricol major pentru viata
oamenilor
(a) Spitale si alte cladiri din sistemul de
(a) Tribune de stadioane sau sali de
sanatate, altele dect cele din clasa I, cu
sport
o capacitate de peste 100 persoane n
(b) Constructii n care se depoziteaza
aria totala expusa
explozivi, gaze toxice si alte
(b) Scoli, licee, universitati sau alte cladiri
substante periculoase
din sistemul de educatie, cu o
(c) Rezervoare supraterane si
capacitate de peste 250 persoane n aria
subterane pentru stocare materiale
totala expusa
inflamabile (gaze, lichide)
(c) Aziluri de batrni, crese, gradinite si
(d) Castele de apa
alte spatii de ngrijire a persoanelor, cu (e) Turnuri de racire pentru centrale
o capacitate de peste 150 de persoane
termoelectrice, parcuri industriale
n aria totala expusa
(d) Cladiri rezidentiale, de birouri sau cu
si alte constructii de aceeasi natura
functiuni comerciale, cu o capacitate
de peste 300 persoane n aria totala
expusa
(e) Sali de conferinte, spectacole sau
expozitii, cu o capacitate de peste 200
de persoane n aria totala expusa
(f) Cladiri din patrimoniul cultural
national, muzee s.a.
(g) Cladiri de tip mall, cu o capacitate de
peste 3000 de persoane n aria totala
expusa
(h) Penitenciare
(i) Cladiri care deservesc direct: centrale
electrice, statii de tratare, epurare,
pompare a apei, statii de producere si
distributie a energiei, centre de
telecomunicatii
(j) Cladiri nalte, indiferent de functiune
(cladiri cu naltimea totala supraterana
cuprinsa ntre 28 m si 45 m)
si alte cladiri de aceeasi natura
Clasa III
Clasa IV
24
etc. caracterizate de un
3.2
dirii /
(3.1)
unde:
qp(ze) este valoarea de vrf a presiunii dinamice a vntului evaluata la cota ze;
ze
cpe
gIw
(2) Presiunea / suctiunea vntului ce actioneaza pe suprafetele rigide interioare ale cladirii /
structurii se determina cu relatia:
wi = g Iw c pi q p (z i )
(3.2)
unde:
qp(zi) este valoarea de vrf a presiunii dinamice a vntului evaluata la cota zi;
zi
cpi
gIw
(3) Presiunea rezultanta (totala) a vntului pe un element de constructie este diferenta dintre
presiunile (orientate catre suprafata) si suctiunile (orientate dinspre suprafata) pe cele doua
fete ale elementului; presiunile si suctiunile se iau cu semnul lor. Presiunile sunt considerate
cu semnul (+) iar suctiunile cu semnu l (-) (vezi Figura 3.1).
25
neg
neg
Vant
Presiune
interioara
pozitiva
poz
poz
neg
neg
P resiune
interioara
negativa
Vant
neg
poz
poz
neg
Vant
neg
neg
Vant
3.3
(1) Forta din vnt ce actioneaza asupra unei cladiri / structuri sau asupra unui element
structural poate fi determinata n doua moduri:
i.
ii.
(2) Forta din vnt se evalueaza pentru cea mai defavorabila directie a vntului fata de cladire /
structura.
(3) Forta globala pe directia vntului F w, ce actioneaza pe structura sau pe un element
structural avnd aria de referinta Aref orientata perpendicular pe directia vntului, se
determina cu relatia generala:
Fw = g Iw cd cf q p (z e ) Aref
(3.3)
sau prin compunerea vectoriala a fortelor pentru eleme tele structurale individuale cu relatia:
Fw = g Iw cd
q p (z e ) Aref
(3.4)
elemente
cd
cf
Aref
gIw
w (z ) A
e
(3.5)
ref
sup rafete
w (z ) A
i
(3.6)
ref
sup rafete
(3.7)
cd
we( ze) este presiunea vntului ce actioneaza pe o suprafata exteri ara individuala la
naltimea z e;
wi(z i) este presiunea vntului ce actioneaza pe o suprafata interioara individuala la
naltimea z i;
Aref
c fr
A fr
este aria suprafetei exterioare orientata paralel cu directia vntului (vezi pct.
4.5);
gIw
(5) Efectele generate de frecarea aerului pe suprafete pot fi neglijate atunci cnd aria totala a
suprafetelor paralele cu directia vntului (sau putin nclinate fata de aceasta) reprezinta mai
putin de din aria totala a tuturor suprafetelor exterioare perpendiculare pe directia vntului.
Efectele generate de frecarea aerului pe suprafete nu vor fi neglijate pentru verificarea la
starea limita de echilibru static, ECH (vezi CR 0).
(6) Efectele de torsiune generala produse de actiunea
a vntului sau de rafalele
necorelate ale vntului actionnd pe cladiri / structuri cvasi- paralelipipedice pot fi estimate
simplificat considernd aplicarea fortei F w cu o excentricitate e = b /10, unde b este
27
3.4
3.4.1
Generalitati
28
cd =
1 + 2 k p I v (z s ) B 2 + R 2
(3.8)
1 + 7 I v (z s )
unde:
zs
kp
este factorul de vrf pentru raspunsul extrem maxim al structurii; calculul factorului
de vrf, kp este dat n Capitolul 5;
Iv
R2
(2) Relatia (3.8) are la baza ipoteza ca sunt semnificative doar vibratiile structurii n directia
vntului, corespunzatoare modului propriu fundamental de vibratie.
z S = 0,6 . h z min
z s = h1 +
h
z min
2
z s = h1 +
h
z min
2
Fig. 3.2. Inaltimea de referinta zs pentru calculul dinamic la vnt al construc tiilor de forma
paralelipipedica [3]
29
(3) Pentru cladiri nalte sau flexibile (inaltimea h = 30 m sau frecventa proprie de vibratie n1
= 1 Hz) este necesara verificarea valorilor maxime ale deplasarii si acceleratiei cladirii pe
directia vntului, prima evaluata la naltimea z = z s si cea de a doua la na ltimea z = h. n
Capitolul 5 este data o metoda de determinare a acestor marimi de raspuns.
(4) Pentru cladiri zvelte (h/d > 4) si pentru cosuri de fum (h/d > 6,5) dispuse n perechi sau
grupate se va considera sporirea efectelor vntului produse de siajul turbulent (vezi Capitolul
6).
(5) Efectele produse de siajul turbulent asupra unei cladiri sau asupra unui cos de fum pot fi,
simplificat, considerate neglijabile daca cel putin una dintre conditiile urmatoare este
verificata:
-
distanta dintre doua cladiri sau cosuri de fum este de 25 ori mai mare dec
dimensiunea cladirii sau a cosului amplasat n amonte fata de directia de curgere a
aerului, masurata perpendicular pe directia vntului;
(6) Daca nu sunt indeplin ite conditiile date la 3.4.2.2(5) este necesara efectuarea de teste n
tunelul aerodinamic.
30
4.1
Generalitati
(1) Evaluarea efectelor vntului asupra suprafetelor rigide ale cladirilor si structurilor se poate
face n doua moduri: (i) utiliznd coeficienti aerodin mici de presiune / suctiune si (ii)
utiliznd coeficienti aerodinamici de forta.
(2) Coeficientii aerodinamici depind, n general, de:
ria si dimensiunile constructiei,
de unghiul de atac al vntului, de categoria de rugozitate a suprafetei terenului din
amplasamentul constructiei, de numarul Reynolds etc.
(3) Prevederile acestui capitol se refera la determinarea coeficientilor aerodinamici necesari
pentru evaluarea actiunii vntului asupra suprafetelor rigide ale cladirilor si structurilor. n
functie de elementul sau cladirea / structura pentru care este necesara evaluarea actiunii
vntului, coeficientii aerodinamici utilizati pot fi:
31
(5) Coeficientii de presiune rezultanta (totala) sunt folo i pentru determinarea rezultantei
presiunii / suctiunii vntului pe suprafetele rigide ale cladirilor / structurilor sau ale
componentelor acestora.
Coeficientii de presiune / suctiune rezultanta sunt determinati pentru:
(6) Coeficientii de frecare sunt determinati pentru pe eti si pentru suprafetele definite la 3.3
(4) si (5), folosind prevederile de la 4.5.
(7) Coeficientii aerodinamici de forta sunt folositi pentru determinarea fortei globale din vnt
pe structura, element structural sau componenta, incluznd n acest efect si frecarea, daca
aceasta nu este exclusa n mod explicit.
Coeficientii aerodinamici de forta sunt determinati pentru:
- panouri, folosind prevederile de la 4.4.3;
- elemente structurale cu sectiunea dreptunghiulara, fol ind prevederile de la 4.6;
- elemente structurale cu sectiunea cu muchii ascutite, folosind prevederile de la 4.7;
- elemente structurale cu sectiunea poligonala regulata,
32
cpe zona E
cpe zona D
Figura 4.1 Distributia presiunii / suctiunii vntului pentru considerarea efectelor de torsiune
[3]
NOTA: Zonele si valorile pentru cpe sunt date n Tabelul 4.1 si Figura 4.5
4.2
4.2.1
Cladiri
Generalitati
(1) Coeficientii aerodinamici de presiune / suctiune exterioara, c pe, pentru cladiri si parti
individuale din cladiri depind de marimea ariei expuse - A. Acestia sunt dati n tabele, pentru
arii expuse, A de 1 m2 si 10 m2, pentru configuratii tipice de cladiri, sub notatiile c pe,1 pentru
coeficienti locali, respectiv c pe,10 pentru coeficienti globali.
NOTA 1: Aria expusa este acea arie a structurii prin care s transmite actiunea vntului n sectiunea
considerata n calcul.
NOTA 2: Pentru alte marimi ale ariei expuse, variatia valor or coeficientilor aerodinamici poate fi
obtinuta d in Fig. 4.2.
(2) Valorile c p e,1 sunt folosite la proiectarea elementelor de dimensiuni reduse si ale
prinderilor cu o arie pe element de cel mult 1 m2 (de exemplu, elemente de fatada sau de
acoperis). Valorile cpe,10 sunt folosite la proiectarea elementelor cu o arie pe element de cel
mult 10 m2 sau a structurii de rezistenta a cladirii.
(3) Valorile c pe,10 si cpe,1 din Tabelele 4.1 4.5 sunt date pentru directiile ortogonale ale
vntului de 00 , 90 0 si 1800 .
NOTA: Valorile din Tabelele 4.1 4.5 sunt aplicabile numai pentru cladiri.
33
NOTA:
A 1m2
1m < A < 10m2
A 10m2
c pe = c pe,1
c pe = c pe,1 + (c pe,10 - c pe,1 ) log1 0 A
c pe = c pe,10
presiunea pe extradosul
cornisei
cornisa
presiunea pe intradosul
cornisei
4.2.2
(1) naltimile de referinta, ze, pentru determinarea profilului presiunii vntului pe peretii
verticali ai cladirilor cu forma dreptunghiulara n plan, expusi actiunii ntului (zona D,
Figura 4.5), depind de raportul h/b si sunt date n Figura 4.4 pentru urmatoarele trei cazuri:
- pentru cladirile la care naltimea h este mai mica dect b se va considera o singura zona;
34
- pentru cladirile la care naltimea h este mai mare dect b, dar mai mica dect 2b se vor
considera doua zone: o zona inferioara extinzndu-se de la nivelul terenului pna la o
naltime egala cu b si o zona superioara;
- pentru cladirile la care naltimea h este mai mare de 2b se vor considera mai multe zone
astfel: o zona inferioara extinzndu-se de la nivelul terenului pna la o naltime egala cu b; o
zona superioara extinzndu -se de la vrful cladirii n jos pe o naltime b ; o zona de mijloc,
ntre zonele precedente, divizata n benzi orizontale cu o naltime hbanda, asa cum este aratat n
Figura 4.4.
Pentru determinarea profilului presiunii / suctiunii vntului pe peretii laterali si pe peretele
din spate (zonele A, B, C si E, vezi Figura 4.5), naltimea de referinta, ze, este egala cu
naltimea cladirii.
Fatada
naltime de
referinta
qp(z )=qp(z e)
qp(z )=qp(h)
qp(z )=q p(b)
35
qp(z )=qp(h)
hbanda
z e=z banda
Tabelul 4.1 Valori ale coeficientilor aerodinamici de presiune / suctiune exterioara pentru
peretii verticali ai cladirilor cu forma dreptunghiula a n plan [3]
Zona
h/d
5
1
0.25
A
cpe,10
- 1,2
- 1,2
- 1,2
B
cpe,1
-1,4
-1,4
-1,4
cpe,10
-0,8
-0,8
-0,8
C
cpe,1
- 1,1
- 1,1
- 1,1
cpe,10
D
cpe,1
- 0,5
- 0,5
- 0,5
cpe,10
+0,8
+0,8
+0,7
E
cpe,1
+1,0
+1,0
+1,0
cpe,10 cpe,1
-0,7
-0,5
-0,3
NOTA: Pentru cladirile cu h/d > 5, se evalueaza direct forta totala din vnt pe baza regulilor date
n 4.6 - 4.8 si 4.9.2 pentru coeficientii aerodinamici de forta.
36
e = b sau 2 h,
oricare este mai mica
b: dimensiu nea laturii perp endiculare p e d irectia vnt lui
Directia
vntului
Directia
vntului
Elevatie
Elevatie pentru e = d
D irectia
vntului
Directia
vntului
Directia
vntulu i
Directia
vntului
4.2.3
Acoperisuri plate
(1) Acoperisurile vor fi considerate plate daca panta a este n intervalul de -50<a <50.
(2) Acoperisurile vor fi mpartite n zone de expunere conform Figurii 4.6.
37
ze = h
atic (parapet)
naltimea de referinta:
ze = h
e=b sau 2h
care este mai mica
b - dimensiunea laturii
perpendiculare pe directia vntului
Directia
vntului
38
Tabelul 4.2 Valori ale coeficientilor aerodinamici de presiune / suctiune exterioara pentru
acoperisuri plate [3]
Zona
Streasina
curba
Streasina
la
mansarda
c pe,10
c pe,1
c pe,10
c pe,1
c pe,10
c pe,1
-1,8
- 2,5
-1,2
-2,0
- 0,7
- 1,2
hp/h = 0,025
-1,6
- 2,2
-1,1
-1,8
- 0,7
- 1,2
h p/h = 0,05
-1,4
- 2,0
-0,9
-1,6
- 0,7
- 1,2
h p/ h =0,10
-1,2
- 1,8
-0,8
-1,4
- 0,7
- 1,2
r /h = 0,05
-1,0
- 1,5
-1,2
-1,8
-0,4
r /h = 0,10
-0,7
- 1,2
-0,8
-1,4
-0,3
r /h = 0,20
-0,5
- 0,8
-0,5
-0,8
-0,3
a = 30
-1,0
- 1,5
-1,0
-1,5
-0,3
a = 45
-1,2
- 1,8
-1,3
-1,9
-0,4
a = 60
-1,3
- 1,9
-1,3
-1,9
-0,5
Margini drepte
Cu
parapete
Tip de acoperis
c pe,10
c pe,1
+0,2
- 0,2
+0,2
- 0,2
+0,2
- 0,2
+0,2
- 0,2
+0,2
- 0,2
+0,2
- 0,2
+0,2
- 0,2
+0,2
- 0,2
+0,2
- 0,2
+0,2
- 0,2
NOTA 1. Pentru acoperisuri cu parapete sau stresini curbe n cazul valorilor intermediare ale hp/h si
r /h se poate utiliza interpolarea liniara.
NOTA 2. Pentru acoperisurile cu streasina mansardata se poat interpola liniar ntre a = 30, 45 si
a = 60. Pentru a > 60 se interpoleaza liniar ntre valorile pentru a = 60 si valorile pentru
acoperisuri plate cu margini drepte.
NOTA 3. Pentru zona I se vor considera valorile cu ambele semne.
NOTA 4. Pentru streasina mansardei, coeficientii aerodinamici
presiune exterioara sunt dati n
Tabelul 4.4a "Coeficienti aerodinamici de presiune / suctiune exterioa a pentru acoperisuri cu doua
pante (directia vntului q = 0)", Zonele F si G, cu considerarea unghiului stresin i mansardei.
NOTA 5. Pentru stresini curbe, coeficientii aerodinamici de pr
e exterioara sunt obtinuti prin
interpolare liniara n lungul curbei ntre valorile pentru pereti si cele pentru acoperis.
NOTA 6. Pentru stresinile de la mansarda avnd dimensiunea orizontala mai mica de e /10 se vor
folosi valorile corespunzatoare marginilor drepte.
(6) Pentru acoperisurile lungi se vor considera fortele de frecare a aerului n lungul cladirii.
39
4.2.4
vnt
streasina d e
sus
vnt
streasina de
sus
streasina
de jos
streasina de
jos
naltimea de referinta:
ze = h
Directia
vntului
e=b sau 2h
care este mai mica
b - dimensiunea laturii
perpendiculare pe directia vntului
(b) directia vntului q = 00 si q = 1800
streasina de sus
Fsus
Directia
vntului
F jo s
streasina d e jos
40
Tabel 4.3a Valori ale coeficientilor aerodinamici de presiune / suctiune exterioara pentru
acoperisuri cu o singura panta [3]
Unghi
de
panta
a
5
15
30
45
60
75
cpe,10
cpe,1
cpe,10
cpe,1
cpe,10
cpe,1
-1,7
- 2,5
-1,2
-2,0
- 0,6
-1,2
-0,9
- 2,0
+0,2
-0,5
- 1,5
+0,7
0
+0,7
+0,7
+0,8
-0,8 -1,5
+0,2
-0,5 -1,5
+0,7
0
+0,7
+0,7
+0,8
0
- 0,3
+ 0,2
- 0,2
+0,4
0
+0,6
+0,7
+0,8
cpe,10
cpe,1
cpe,10
cpe,1
cpe,10
cpe,1
-2,3
-2,5
- 1,3
-2,0
-0,8
-1,2
-2,5
-2,8
- 1,3
-2,0
-0,9
-1,2
-1,1
-2,3
- 0,8
-1,5
-0,6
-1,3
- 0,5
- 0,7
-0,5
-0,5
-1,0
-1,0
- 0,5
-0,5
- 0,5
- 0,5
- 0,8
NOTA 1. Pentru q = 0 (vezi Tabelul 4.3a), presiunea variaza rapid ntre valorile pozitive si valorile
negative pe panta expusa vntului pentru un unghi de panta a de la +5 la +45, astfel nct sunt date
att valorile pozitive ct si cele negative. Pentru ac
acoperisuri, trebuie considerate doua cazuri:
unul cu toate valorile pozitive, si unul cu toate valorile negative. Pe aceeasi fata nu este permisa
considerarea simultana a valorilor negative si pozitive.
NOTA 2. Pentru unghiurile de panta intermediare, se poate interpola liniar ntre valorile de acelasi
semn. Valorile egale cu 0,0 sunt date pentru a permite interpolarea.
Tabel 4.3b Valori ale coeficientilor aerodinamici de presiune / suctiune exterioara pentru
acoperisuri cu o singura panta [3]
Unghi de
panta a
5
15
30
45
60
75
F sus
cpe,10
-2,1
-2,4
-2,1
-1,5
-1,2
-1,2
cpe,1
-2,6
-2,9
-2,9
-2,4
-2,0
-2,0
41
I
cpe,10 cpe,1
- 0,5
-0,7
-1,2
-0,8
-1,2
-0,9
-1,2
-0,7
-1,2
- 0,5
4.2.5
vnt
panta expusa
panta neexpusa
panta
neexpusa
Directia
vntului
panta expusa
panta neexpusa
Directia
vntului
vnt
coama
sau dolie
e = b sau 2h
oricare este mai mica
b - dimensiunea laturii
perpendiculare pe directia vntului
42
Tabel 4.4a Valori ale coeficientilor aerodinamici de presiune / suctiune exterioara pentru
acoperisuri cu doua pante [3]
Unghi
de
panta a
-45
-30
-15
-5
5
15
30
45
F
cpe,10 cpe,1
- 0,6
-1,1
-2,0
-2,5
-2,8
-2,3
-2,5
-1,7
-2,5
0
-0,9
-2,0
+0,2
-0,5
-1,5
+0,7
0
+0,7
60
75
+0,7
+0,7
+0,7
-0,2
+0,8
+0,8
+0,8
-0,2
J
cpe,10
cpe,1
-1,0
-1,5
-0,8
-1,4
-0,7
-1,2
+0,2
-0,6
+0,2
-0,6
-1,0
-1,5
0
0
-0,5
0
-0,3
0
-0,3
-0,3
NOTA 1. Pentru q = 0 presiunea variaza rapid ntre valorile pozitive si valor negative pe
panta expusa vntului pentru un unghi de panta a de la +5 la +45, astfel nct sunt date atat
valorile pozitive ct si cele negative. Pentru aceste acoperisuri, trebuie considerate patru cazuri de
expunere unde cele mai mari sau cele mai mici valori a e tuturor zonelor F, G si H sunt combinate
cu cele mai mari sau cele mai mici valori din zonele I
Pe aceeasi fata expusa nu este permisa
considerarea simultana a valorilor negative si pozitive.
NOTA 2. Pentru unghiurile de panta intermediare, se poate interpola liniar ntre valorile de
acelasi semn. (Pentru unghiurile de panta ntre a = +5 si a = -5 nu se interpoleaza valorile, ci se
utilizeaza datele pentru acoperisurile plate de la 4.2.3). Valorile egale cu 0,0 sunt date pentru a
permite interpolarea.
Tabelul 4.4 b Valori ale coeficientilor aerodinamici de presiune / suctiune exterioara pentru
acoperisuri cu doua pante [3]
Unghi de panta
a
-45
-30
-15
-5
cpe,10
- 1,4
- 1,5
- 1,9
- 1,8
cpe,1
-2,0
-2,1
-2,5
-2,5
I
cpe,10
-0,9
-0,9
-0,8
-0,6
cpe,1
- 1,2
- 1,2
- 1,2
- 1,2
Unghi de panta
a
5
15
30
45
60
75
4.2.6
cpe,10
- 1,6
- 1,3
- 1,1
- 1,1
- 1,1
- 1,1
cpe,1
-2,2
-2,0
-1,5
-1,5
-1,5
-1,5
I
cpe,1
- 0,6
- 0,5
- 0,5
- 0,5
- 0,5
- 0,5
Directia
vntului
naltime de referinta:
ze = h
e = b sau 2h
oricare este mai mica
b - dimensiunea laturii
perpendiculare pe directia vntului
Vnt
Vnt
44
Tabel 4.5 Valori ale coeficientilor aerodinamici de pr siune / suctiune exterioara pentru
acoperisuri cu patru pante [3]
Unghiul de
Zone pentru directia vntului q = 0 si q = 90
panta
a0 pentru
q = 0
F
G
H
I
J
K
L
M
N
a90pentru
q = 90 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1
5
15
30
+0,2
0
-0,3
+0,2
-0,2
-0,3
-0,6
-0,6
- 0,4
-0,5
- 0,3
-0,4
- 0,7 -1,2
-0,5
- 0,2
-0,3
-0,6
-0,3
- 0,2
+0,5
+0,7
+0,4
+0,7
+0,7
+0,6
60
+0,7
+0,7
+0,7
-0,3
-0,6
-0,3
-1,2 -2,0
- 0,4
- 0,2
75
+0,8
+0,8
+0,8
-0,3
-0,6
-0,3
-1,2 -2,0
- 0,4
- 0,2
45
NOTA 1. Pentru q = 0, presiunea variaza rapid ntre valorile pozitive si valorile n tive pe panta expusa
vntului pentru un unghi de panta a de la +5 la +45, astfel nct sunt date atat valorile pozitive ct si cele
negative. Pentru aceste acoperisuri, trebuie considerate doua cazuri: unul cu toate valorile pozitive, si unul
cu toate valorile negative. Pe aceeasi fata nu este pe misa considerarea simultana a valorilor negative si
pozitive.
NOTA 2. Pentru unghiurile de panta intermediare, se poate interpola liniar ntre valorile de acelasi semn.
Valorile egale cu 0,0 sunt date pentru a permite interpolarea.
NOTA 3. Valorile coeficientilor aerodinamici de presiune / suctiune se vor determina n func tie de
unghiul pantei expuse vntului.
4.2.7
din prevederile punctului 4.2.5 pentru acoperisurile cu doua pante pentru a < 0,
modificati pentru pozitia lor n concordanta cu Figura 4.10 c si d.
(2) Zonele F/G/J sunt considerate doar pentru panta expusa vntului. Zonele H si I sunt
considerate pentru fiecare deschidere a acoperisului multiplu.
(3) naltimea de referinta ze va fi considerata ca fiind naltimea structurii, h, vezi Figura 4.10.
(4) n cazul n care nu se evalueaza o forta orizontala rezultanta pe acoperis, fiecare
deschidere se va proiecta pentru o forta orizontala minima egala cu 0,05 q p (z e ) A des , unde
Ades este aria n plan a fiec arei deschideri a acoperisului.
46
perete
perete
perete
perete
perete
perete
perete
perete
perete
perete
(3) Valorile c pe,10 si c pe,1 pentru diferite zone sunt date n Figurile 4.11 si 4.12.
NOTA.
pe,10 ;
In zona A, pentru 0 < h/d < 0,5, cpe,10 se obtine prin interpolare liniara.
In zona A, pentru 0,2 f/d 0,3 si h/d 0,5 se vor considera doua valori pentru c
diagrama nu este aplicabila pentru acoperisuri plate.
48
NOTA. cpe,10 este constant de -a lungul arcelor de cerc, intersectiilor de sfere si a planelor
normale pe directia vntului; ntr-o prima aproximare cpe,10 poate fi determinat prin
interpolarea liniara ntre valorile n A, B si C de -a lungul arcelor de cerc paralele cu directia
vntului. n acelasi mod se pot obtine, prin interpola e liniara n Figura 4.12, valorile lui c pe,10
n A daca 0 < h/d < 1 si n B sau C daca 0 < h/d < 0.5.
Presiuni interioare
(1) Presiunile interioare si cele exterioare sunt cons derate ca actionnd n acelasi timp
(simultan). Pentru fiecare combinatie posibila de goluri si cai de curgere a aerului, se va
considera cea mai defavorabila combinatie de presiuni interioare si exterioare.
49
(2) Coeficientul aerodinamic de presiune /suctiune int ioara, cpi, depinde de marimea si
distributia golurilor n anvelopa cladirii. Daca pe cel putin doua parti ale cladirii (fatade sau
acoperis) aria totala a golurilor pe fiecare parte este mai mare de 30% din aria acelei parti,
actiunile pe structura nu vor fi calculate cu ajutorul regulilor din acest subcapitol, ci cu
ajutorul regulilor din subcapitolele 4.3 si 4.4.
Nota. Golurile unei cladiri se refera la golurile mici
fi: ferestre deschise, ventilatii, cosuri
de fum etc.) si la permeabilitatea de fond (ce include scurgerea aerului n jurul usilor, ferestrelor,
echipamentelor tehnice si a anvelopei cladirii). Permeabilitatea de fond este, uzual, ntre 0,01% si
0,1% din suprafata fetei considerate.
(4) O latura a cladirii poate fi considerata dominanta atunci cnd aria golurilor pe acea latura
este de cel putin doua ori mai mare dect aria golurilor si deschiderilor de pe toate celelalte
laturi ale cladirii considerate.
(5) Pentru o cladire cu o latura dominanta, presiunea interioara se va lua ca procent din
presiunea exterioara ce actioneaza la nivelul golurilor de pe latura dominanata. Se vor utiliza
valorile date de relatiile (4.1) si (4.2).
Cnd aria golurilor pe o latura dominanta este de doua ori mai mare dect aria golurilor si
deschiderilor de pe celelalte laturi ale cladirii considerate, atunci
cpi = 0,75 . c pe
(4.1)
Cnd aria golurilor pe o latura dominanta este de cel utin trei ori mai mare dect aria
golurilor si deschiderilor de pe celelalte laturi ale cladirii considerate,atunci
cpi = 0,90 . c pe
(4.2)
(4.3)
50
NOTA 2 Daca nu este posibila, sau nu se considera justificata estimarea valorii m pentru
cazuri particulare, atunci c pi se va lua +0,2 sau 0,3 (se va considera valoarea care produce
cele mai defavorabile efecte).
cpi = -0,60
i deschise si
(4.4)
cpi = -0,40
(4.5)
Presiunea vntului pe stratul cel mai rigid va fi calculata ca diferenta dintre presiunile
exterioara si interioara.
Pentru cazurile n care circulatia aerului intre strat rile nvelitorii este nchisa (Figura 4.14(a))
si distanta libera dintre straturi este mai mica de 100 mm (materialul pentru izolarea termica
este inclus n unul dintre straturi, si cnd nu este posibila circulatia aerului prin izolatie), se
recomanda aplicarea urmatoarele reguli:
Aceste reguli nu sunt aplicabile daca gurile de aer permit circulatia stratului de aer spre alte
laturi ale cladirii dect latura pe care este situat peretele (Figura 4.14(b)).
52
4.3
Copertine
53
(8) naltimea de referinta, z e va fi considerata egala cu h, asa cum este aratat n Figurile 4.16
si 4.17.
54
Tabel 4.6 - Valori ale coeficientilor aerodinamici globali de forta, c f si de presiune rezultanta,
vnt
Coeficienti
globali de
forta, c f
Zona A
Zona B
Zona C
+ 0,2
- 0,5
- 1,3
+ 0 ,4
- 0,7
- 1,4
+ 0,5
- 0,9
- 1,4
+ 0,7
- 1,1
- 1,4
+ 0,8
- 1,3
- 1,4
+ 1,0
- 1,6
- 1,4
+ 0,5
- 0,6
- 1,5
+ 0,8
- 1,1
- 1,6
+ 1,2
- 1,5
- 1,6
+ 1,4
- 1,8
- 1,6
+ 1,7
- 2,2
- 1,6
+ 2,0
- 2,6
- 1,5
+ 1,8
- 1,3
- 1,8
+ 2,1
- 1,7
- 2,2
+ 2,4
- 2,0
- 2,6
+ 2,7
- 2,4
- 2,9
+ 2,9
- 2,8
- 2,9
+ 3,1
- 3,2
- 2,5
+ 1,1
- 1,4
- 2,2
+ 1,3
- 1,8
- 2,5
+ 1,6
- 2,1
- 2,7
+ 1,8
- 2,5
- 3,0
+ 2,1
- 2,9
- 3,0
+ 2,3
- 3,2
- 2,8
+ 2,4
- 3,6
- 2,7
Panta
copertinei
a
0
10
15
20
25
Coeficientul de
obstructie, j
Maxim, pentru orice j
Minim, pentru j = 0
Minim, pentru j = 1
Maxim, pentru orice j
Minim, pentru j = 0
Minim, pentru j = 1
Maxim, pentru orice j
Minim, pentru j = 0
Minim, pentru j = 1
Maxim, pentru orice j
Minim, pentru j = 0
Minim, pentru j = 1
Maxim, pentru orice j
Minim, pentru j = 0
Minim, pentru j = 1
Maxim, pentru orice j
Minim, pentru j = 0
Minim, pentru j = 1
55
Figura 4.16 Pozitia centrului presiunilor pentru o copertina cu o singura panta [3]
56
Panta
copertinei
a
- 20
- 15
- 10
- 5
+ 5
+ 10
+ 15
+ 20
+ 25
Coeficientul de
obstructie, j
Coeficienti globali
de forta, c f
+ 0,7
- 0,7
- 1,3
+ 0,5
- 0,6
- 1,4
+ 0,4
- 0,6
- 1,4
+ 0,3
- 0,5
- 1,3
+ 0,3
- 0,6
- 1,3
+ 0,4
- 0,7
- 1,3
+ 0,4
- 0,8
- 1,3
+ 0,6
- 0,9
- 1,3
+ 0,7
- 1,0
- 1,3
57
Zona A
Zona B
Zona C
Zona D
+ 0,8
- 0,9
- 1,5
+ 0,6
- 0,8
- 1,6
+ 0,6
- 0,8
- 1,6
+ 0,5
- 0,7
- 1,5
+ 0,6
- 0,6
- 1,3
+ 0,7
- 0,7
- 1,3
+ 0,9
- 0,9
- 1,3
+ 1,1
- 1,2
- 1,4
+ 1,2
- 1,4
- 1,4
+ 1,6
- 1,3
- 2,4
+ 1,5
- 1,3
- 2,7
+ 1,4
- 1,3
- 2,7
+ 1,5
- 1,3
- 2,4
+ 1,8
- 1,4
- 2,0
+ 1,8
- 1,5
- 2,0
+ 1,9
- 1,7
- 2,2
+ 1,9
- 1,8
- 2,2
+ 1,9
- 1,9
- 2,0
+ 0,6
- 1,6
- 2,4
+ 0,7
- 1,6
- 2,6
+ 0,8
- 1,5
- 2,6
+ 0,8
- 1,6
- 2,4
+ 1,3
- 1,4
- 1,8
+ 1,4
- 1,4
- 1,8
+ 1,4
- 1,4
- 1,6
+ 1,5
- 1,4
- 1,6
+ 1,6
- 1,4
- 1,5
+ 1,7
- 0,6
- 0,6
+ 1,4
- 0,6
- 0,6
+ 1,1
- 0,6
- 0,6
+ 0,8
- 0,6
- 0,6
+ 0,4
- 1,1
- 1,5
+ 0,4
- 1,4
- 1,8
+ 0,4
- 1,8
- 2,1
+ 0,4
- 2,0
- 2,1
+ 0,5
- 2,0
- 2,0
Panta
copertinei
a
+ 30
Coeficientul de
obstructie, j
Coeficienti globali
de forta, c f
Zona A
+ 1,3
- 1,4
- 1,4
Zona B
+ 0,9
+ 1,9
Maxim, pentru orice j
- 1,0
- 1,9
Min im, pentru j = 0
- 1,3
- 1,8
Min im, pentru j = 1
NOTA. Semnul + indica o actiune rezultanta descendenta a vntului
Semnul - indica o actiune rezultanta ascendenta a vntului.
Zona C
+ 1,6
- 1,4
- 1,4
Zona D
+ 0,7
- 2,0
- 2,0
(9) ncarcarile pe fiecare panta a copertinelor cu mai multe deschideri (vezi Figura 4.18) se
determina prin aplicarea factorilor de reducere ? mc, dati n Tabelul 4.8, la valorile
coeficientilor globali de forta si ale coeficientilor
presiune rezultanta corespunzatori
copertinelor izolate cu doua pante.
58
Figura 4.17 Pozitia centrului presiunilor pentru copertinele cu dou pante [3]
Tabelul 4.8 Valori ale factorilor de reducere, ? mc pentru copertine cu mai multe deschideri [3]
Numar
deschideri
Pozitia
1
2
3
Deschidere de capat
A doua deschidere
A treia si urmatoarele
deschideri
59
4.4
(1) Valorile coeficientilor aerodinamici de presiune rezultanta c p, net pentru pereti si parapete
izolati(te) depind de coeficientul de obstructie, j . Pentru peretii plini, j = 1; pentru peretii
care sunt 80% plini (pereti care au 20 % goluri), j = 0.8. Peretii si gardurile care au
coeficientul de obstructie j = 0.8 trebuiesc considerati ca elemente zabrelite plane, n
concordanta cu 4.11.
Aria de referinta este n ambele cazuri considerata aria totala. Pentru parapete si bariere de
zgomot la poduri se vor aplica prevederile Anexei D.
4.4.1
j =1
j = 0.8
a
Zona
l/h = 3
l/h = 5
l/h = 10
cu colturi de lungime =ha
2.3
2.9
3.4
2.1
1.2
1.4
1.8
2.1
1.8
1.2
1.2
1.4
1.7
1.4
1.2
1.2
1.2
1.2
1.2
1.2
fara colturi
n cazul n care lungimea coltului este ntre 0,0 si h poate fi folosita interpolarea liniara
60
(2) naltimea de referinta pentru pereti verticali est egala cu ze = h , vezi Figura 4.19.
naltimea de referinta pentru parapetele cladirilor este egala cu z e = h + hp, vezi Figura 4.6.
pentru l > 4h
pentru l = 4h
pentru l = 2h
?
Fara colt
Cu colt
4.4.2
(1) Daca pe directia vntului exista pereti sau gardur care au o naltime egala sau mai mare
dect peretele sau gardul de naltime h , pentru obtinerea coeficientului aerodinamic de
presiune rezultanta se va folosi un factor suplimentar de ecranare. Valoarea factorului de
ecranare, y s depinde de distanta dintre pereti, x si de valoarea coeficientului de obstructie, j a
61
peretelui sau panoului situat n amonte fata de directia de curgere a aerului. Valorile y s sunt
reprezentate n Figura 4.20.
Coeficientul aerodinamic de presiune rezultanta pentru peretele e ranat c p,net,s este dat de
expresia:
cp,net,s = y s c p,net
(4.6)
pe o distanta egala cu h masurata de
Factorul de ecranare y s
x/ h
Figura 4.20 Factorul de ecranare, y s pentru pereti izolati si garduri
pentru valori ale lui j ntre 0,8 si 1,0 [3]
4.4.3
Panouri publicitare
(4.7)
Valoarea din relatia (4.7) se foloseste si n cazul n care zg este mai mic dect h/4 si b/h = 1.
(2) Forta rezultanta normala pe panou se aplica la naltimea centrului panoului, cu o
excentricitate orizontala e . Valoarea excentricitatii orizontale e este:
e = 0.25 b
(4.8)
62
e de divergenta si fluturare.
4.5
Coeficienti de frecare
(2) n Tabelul 4.10 sunt dati coeficientii de frecare, c fr pentru suprafetele peretilor si
acoperisurilor.
(3) Aria de referinta A fr este aratata n Figura 4.22. Fortele de frecare se vor aplica pe
suprafetele exterioare paralele cu directia vntului,
zate fata de streasina sau colt la o
distanta egala cu cea mai mica valoare dintre 2 b sau 4 h.
(4) naltimea de referinta ze este egala cu naltimea cladirii h, vezi Figura 4.22.
Tabelul 4.10 Coeficientii de frecare, c fr pentru suprafetele peretilor, parapetelor si acoperisu ilor
[3]
Tipul suprafatei
Neteda (de ex.: otelul, betonul cu suprafata lisa)
Rugoasa (de ex.: betonul nefinisat, placi bituminoase)
Foarte rugoasa (de ex.: nervuri, ondulari, pliuri)
63
Coeficient de frecare c fr
0,01
0,02
0,04
vnt
vnt
Aria de referinta
vnt
vnt
4.6
(4.9)
unde:
c f,0 este coeficientul aerodinamic de forta pentru sectiuni rectangulare cu colturi ascutite si
fara curgere libera a aerului la capete (element de lungime infinita), Figura 4.23;
y r este factorul de reducere pentru sectiuni patrate cu colturi rotunjite, dep ndent de numarul
Reynolds, vezi NOTA 1;
y - factorul de reducere pentru elemente cu curgere liber a aerului la capete (reducerea
apare ca urmare a cailor suplimentare de curgere a aer
n jurul unui element de lungime
finita), definit la 4.13.
NOTA 1. Limitele superioare aproximative ale valorilor lui y r (obtinute n conditii de
turbulenta redusa) sunt date n Figura 4.24. Aceste valori sunt considerate acoperitoare.
NOTA 2. Figura 4.24 se poate folosi si n cazul cladirilor cu h/d > 5,0.
64
Figura 4.23 Coeficienti aerodinamici de forta, c f,0 pentru sectiuni rectangulare cu colturi
ascutite
si fara curgere libera a aerului la capete [3]
Figura 4.24. Factorul de reducere, y r pentru sectiuni patrate cu colturi rotunjite [3]
(4.10)
65
(3) naltimea de referinta, z e este egala cu naltimea maxima deasupra terenului a elementului
considerat.
(4) Pentru sectiunile subtiri (d/b < 0,2), cresterea fortelor la anumite unghiuri de atac ale
vntului poate atinge 25%.
4.7
(4.11)
unde:
c f,0 este coeficientul aerodinamic de forta pentru sectiuni rectangulare cu muchii ascutite si
fara curgere libera a aerului la capete;
y - factorul de reducere pentru elemente cu curgere libera a aerului la capete, definit la 4.13.
Pentru elementele fara curgere libera a aerului la cap te, valoarea recomandata este c f,0 = 2.0.
Aceasta valoare este obtinuta n conditii de turbulent redusa si este considerata a fi
acoperitoare.
?
directia
vntului
pe directia x:
Aref,x = l . b
pe directia y :
= l.d
(4.12)
Aref,y
(3) naltimea de referinta, ze este egala cu naltimea maxima deasupra suprafetei terenului a
sectiunii considerate.
4.8
(4.13)
unde:
c f,0
este coeficientul aerodinamic de forta al elementelor
aerului la capete;
y - factorul de reducere pentru elemente cu curgere libera a aerului la capete, definit la 4.13.
Valorile coeficientului aerodinamic de forta, c f,0 obtinute n conditii de turbulenta redusa sunt
prezentate n Tabelul 4.11.
Tabelul 4.11 Coeficientul aerodinamic de forta, c f,0 pentru sectiuni poligonale regulate [3]
Numar
de laturi
5
6
Sectiunea
pentagon
hexagon
toate tipurile
toate tipurile
suprafata neteda
r/b < 0,075 (2)
octogon
10
decagon
12
dodecagon
16 - 18
Hexdecagon
octodecagon
suprafata neteda
r/b 0,075 (2)
toate tipurile
suprafata nete da (3)
colturi rotunjite
toate celelalte tipuri
Numarul Reynolds,
Re (1)
toate valorile
toate valorile
Re 2,4 105
Re 3 105
Re 2 105
Re 7 105
toate valorile
1,80
1,60
1,45
1,30
1,30
1,10
1,30
0,90
Re < 4 105
Re > 4 105
1,30
1,10
ca la
cilindrii
circulari, a
se vedea
(4.9)
0,70
Re < 2 105
67
c f,0
1)
2)
3)
cu b =0,3m
(2) n cazul cladirilor cu h / d > 5, c f poate fi determinat din relatia (4.13), precum si din
datele din Tabelul 4.11 si Figura 4.25.
(3) Aria de referinta Aref se obtine cu relatia:
Aref = l . b
...............................................................................................( 4.14)
unde:
l este lungimea elementului structural considerat;
b este diametrul cercului circumscris sectiunii (vezi Figura .26).
(4) naltimea de referinta, ze este egala cu naltimea maxima deasupra terenului a se
elementului considerat.
4.9
4.9.1
unii
Cilindri circulari
b vp (z e )
(4.15)
unde:
68
(2) Coeficientii aerodinamici de presiune / suctiune exterioara, cpe pentru cilindri circulari
sunt determinati cu relatia:
cpe = c p,0 . ?
(4.16)
unde:
cp,0
este coeficientul aerodinamic de presiune / suctiune exterioara pentru elementele fara
curgere libera a aerului la capete (vezi (3));
y
(3) Valorile coeficientului aerodinamic de presiune / suctiune exterioara, cp,0 sunt date n Figura
4.27 n functie de unghiul a pentru diferite valori ale numarului Reynolds.
(4) Factorul efectului de capat, y este dat de relatia (4.17):
y = 1
pentru 0 a a min
min
= + (1 ) cos
2 A min
y = y
pentru a A a 180
(4.17)
unde:
a A defineste punctul de separare a curgerii aerului (vezi Figura 4.27);
y - factorul de reducere pentru elementele cu curgere libera a aerului la capete (factorul
efectului de capat) (vezi 4.13).
69
Figura 4.27 Distributia valorilor coeficientilor aerod namici de presiune / suctiune exterioara
pentru cilindri circulari, pentru diferite valori ale umarului Reynolds si fara considerarea
efectului de capat [3]
NOTA 1. Valorile intermediare pot fi obtinute prin interpol
niara.
NOTA 2.
Valorile caracteristice din Figura 4.27 sunt date n T elul 4.12. Datele din
figu ra si din tabel sunt obtinute utilizand numarul lu Reynolds calculat cu valoarea de vrf a
vitezei vntului, v p(z e).
NOTA 3. Datele din Figura 4.27 se bazeaza pe o rugozitate echivalenta a cilindrului, k/b mai
mica de 510 -4 . Valori tipice ale rugozitatii k sunt date n Tabelul 4.13.
Tabelul 4.12 Valori tipice pentru distributia presiunii pentru cilindri circulari fa
capat, pentru diferite valori ale numarului Reynolds [3]
Re
a min
cp0,min
aA
cp0,h
5 105
2 106
85
- 2,2
135
-0,4
80
- 1,9
120
-0,7
107
75
- 1,5
105
-0,8
unde
a min
cp0,min
aA
cp0,h
70
efectul de
Aref = l . b
(4.18)
4.9.2
(1) Coeficientul aerodinamic de forta c f, pentru un cilindru circular de naltime finita este at
de relatia:
c f = c f,0 . y
(4.19)
unde:
c f,0 este coeficientul aerodinamic de forta pentru cilindri fara curgere libera a aerului la capete
(vezi Figura 4.28);
Figura 4.28 Coeficientul aerodinamic de forta c f,0 pentru cilindri circulari fara curgere libera a
aerului la capete si pentru diferite valori ale rugozitatii echivalente k/b [3]
NOTA 1. Figura 4.28 se poate folosi si pentru cladiri cu h/d > 5,0.
cu valoarea de vrf a
Tipul suprafetei
Sticla
Metal polizat
Vopsea fina
Vopsea stropita
Otel lucios
Fonta
Otel galvanizat
Rugozitatea
echivalenta, k
Tipul suprafetei
[mm]
0,0015 Beton neted
0,002 Scndura
Rugozitatea
echivalenta, k
[mm]
0,2
0,5
0,05 Rugina
0,2 Zidarie
0,2
1,0
2,0
2,0
3,0
(4.20)
(1) Pentru cilindrii verticali asezati n linie, coefi ientul aerodinamic de forta c f,0 depinde de
directia de actiune a vntului fata de linia de asezare a cilindrilor si de raportul distantei a si a
72
diametrului b (vezi Tabelul 4.14). Coeficientul aerodinamic de forta c f, pentru oricare cilindru
circular poate fi obtinut cu relatia:
c f = c f,0 . y . ?
(4.21)
unde:
c f,0
este coeficientul aerodinamic de forta pentru cilindri fara c gere libera a aerului la
capete (vezi 4.9.2);
?
este factorul dat n Tabelul 4.14 (pentru cea mai defavorabila directie de actiune a
vntului).
Tabelul 4.14 Factorul ? pentru cilindrii verticali asezati n linie [3]
a /b
1,15
k =
210
a
b
180
1,00
a - distanta; b - diametru
4.10 Sfere
(1) Coeficientul aerodinamic de forta n directia vntului c f,x pentru sfere este determinat n
functie de numarul Reynolds Re (vezi 4.9.1) si de rugozitatea echivalenta k/b (vezi Tabelul
4.13).
NOTA 1. Valorile c f,x obtinute prin masuratori realizate n conditii de turbulenta redusa sunt
date n Figura 4.30. Valorile din Figura 4.30 se bazeaza pe numarul lui Reynolds calculat cu
valoarea de vrf a vitezei vntului, v p(z e).
NOTA 2. Valorile din Figura 4.30 sunt valabile pentru raportul z g > b/2, unde z g este distanta
de la sfera la suprafata plana si b este diametrul sferei (vezi Figura 4.31). Pentru z g = b/2,
coeficientul de forta c f,x va fi multiplicat cu 1,6.
73
suprafata neteda
Figura 4.30 Coeficientul aerodinamic de forta pe directia vntului, pentru sfere [3]
(2) Coeficientul aerodinamic de forta pe directie verticala, c f,z pentru sfere este determinat cu
relatia:
c f,z = 0
pentru
zg >
b
2
c f,z = +0,60
pentru zg <
b
2
(4.22)
(3) Att pentru determinarea fortei n directia vntului ct si n directie verticala, aria de
referinta, A ref este data de relatia:
Aref
= p
b2
4
(4.23)
74
ze = z g +
b
2
(4.24)
(4.25)
unde:
c f,0
Re
este numarul Reynolds utiliznd valoarea medie a diame relor bi ale elementelor (vezi
Figura 4.32); n cazul sectiunilor necirculare se utilize
valoarea medie a
dimensiunilor sectiunii transversale expuse actiunii vntului;
75
Figura 4.33 Coeficientul aerodinamic de forta, c f,0 pentru structuri plane cu zabrele avnd
elemente cu muchii ascutite (de ex., corniere) n functie de coeficientul de obstructie j [3]
Figura 4.34 Coeficientul aerodinamic de forta, c f,0 pentru structuri spatiale cu zabrele avnd
elemente cu muchii ascutite (de ex., corniere) n functi de coeficientul de obstructie j [3]
76
Figura 4.35 Coeficientul aerodinamic de forta, c f,0 pentru structuri plane sau spatiale cu
zabrele avnd elemente cu sectiune transversala circulara [3]
A
Ac
(4.26)
unde:
A
Ac
77
b i, l i
este latimea si lungimea elementelor i ale structurii (vezi Figura 4.32), proiectate
normal pe fata expusa;
A gk -
aria guseului k .
(4.27)
4.12 Steaguri
(1) Coeficientii aerodinamici de forta, c f si ariile de referinta, Aref pentru steaguri sunt dati n
Tabelul 4.15.
(2) naltimea de referinta, z e este egala cu naltimea steagului deasupra suprafetei
nului.
cf
h .l
1,8
Steaguri
Steaguri fixe
h .l
a)
A
0,02 + 0,7
ref
2
r h h
mf
b)
0,5 .h.l
78
1, 25
Forta n plan
unde:
mf este masa unitatii de arie a steagului
? este densitatea aerului (egala cu 1,25 kg/m3)
z e naltimea steagului deasupra suprafetei terenului
NOT A. Relatia de calcul data pentru steaguri nefixate (liber
produse de fluturarea steagului.
(2) Zveltetea efectiva, l se defineste n functie de pozitia si dimensiunile str cturii. Valorile
l sunt date n Tabelul 4.16, iar valorile y sunt date n Figura 4.36 pentru diferiti coeficienti
de obstructie, j .
(3) Coeficientul de obstructie, j (vezi Figura 4.37) este dat de relatia:
j =
A
Ac
(4.28)
unde:
A
Ac
79
Tabelul 4.16 Valori pentru zveltetea efectiva, l pentru cilindri, sectiuni poligonale, sectiuni
rectangulare, elemente structurale cu sectiuni cu muchii ascutite si structuri cu zabrele [3]
Nr.
Pozitia structurii,
vnt perpendicular pe planul paginii
Zveltetea efectiva, l
Pentru sectiuni poligonale, sectiuni
rectangulare, elemente structurale cu
sectiuni avnd muchii ascutite si
structuri cu zabrele:
pentru l 50m, se alege cea mai
80
81
5.1
Turbulenta vntului
L (z ) = z t
L(z min ),
pentru z < z min
(5.1)
n S v ( z , n)
s v2
6,8 f L ( z , n )
(1 + 10, 2 f L ( z , n)) 5 / 3
(5.2)
unde
Sv(z,n)
2
v
f L ( z , n) =
n L( z )
este frecventa adimensionala calculata n functie de f cventa,
vm ( z )
n, de viteza medie a vntului la cota z , v m( z) (vezi relatia 2.3) si de
lungimea scarii integrale a turbulentei, L( z) definita la (5.1). Functia
densitatii spectrale de putere unilaterale si normaliz e este ilustrata n
Figura 5.1.
82
0.25
S L (fL )
0.20
0.15
0.10
0.05
fL
0.00
1.0E-02
1.0E -01
1.0E+00
1.0E+01
1.0E+02
5.2
1 + 2 k p I v (z s ) B 2 + R 2
1 + 7 I v (z s )
1
b+h
1 + 0,9
(
)
L
z
s
(5.3)
0, 63
unde:
b, h
83
L(z s)
(3) Factorul de vrf pentru determinarea raspunsului e rem maxim al structurii, k p, definit ca
raportul dintre valoarea extrema maxima a componentei
uante a raspunsului structural si
abaterea sa standard, se obtine cu relatia:
k p = 2 ln (n T ) +
g
3
2 ln (n T )
(5.4)
unde:
?
(4) Frecventa medie ? a vibratiilor pe directia si sub actiunea vntului turbulent se obtine cu
relatia:
n = n1,x
R2
B2 + R2
0,08 Hz
(5.5)
unde n1,x este frecventa proprie fundamentala de vibratie a stru rii pe directia vntului
turbulent. Valoarea limita de 0,08 Hz din relatia (5.5) corespunde unui factor de vrf kp=3,0
n relatia (5.4).
(5) Factorul de raspuns rezonant, R2, ce ia n considerare continutul de frecvente al
turbulentei vntului n cvasi-rezonanta cu frecventa proprie fundamentala de vibrati al
structurii, se determina cu relatia:
R2 =
p2
S L ( z s , n1,x ) Rh (h h ) Rb (h b )
2 d
(5.6)
unde:
d
SL
R h, R b
la C.5;
84
1
R h (h h ) = 1
1 e 2h
h h 2 h h2
1
R b (h b ) = 1
1 e 2h b
h b 2 h b2
pentru h h = 0
(5.7)
pentru h h > 0
pentru h b = 0
(5.8)
pentru h b > 0
hh =
hb =
5.3
4,6 h n1, x
(5.9)
v m (z s )
4, 6 b n1, x
(5.10)
v m (z s )
(2) Valorile coeficientului de ra spuns dinamic sunt date n Tabelul 5.1 pentru cladiri de beton
armat si n Tabelul 5.2 pentru cladiri cu structura metalica. Valorile sunt valabile pentru
cladiri cu dimensiunea n plan orizontal ma surata perpendicular pe directia vntului, b = 50 m
s i cu ina ltimea, h = 30 m (vezi Figura 3.2 a).
(3) Pentru toate celelalte cazuri de cladiri la care nu se poate aplica procedura simplificata
prin valori date n Tabelele 5.1 si 5.2, coeficientul
raspuns dinamic se va determina
conform metodei detaliate prezentate la 5.2.
Tabel 5.1 Valori ale coeficientului de raspuns dinamic, cd pentru cladiri cu structura de beton armat
(ds = 0,10)
z0 , m
0,003
b? ,
h?, m
10
10
20
30
40
50
0,95
0,92
0,90
0,89
0,88
85
0,01
0,05
0,30
1,00
20
0,95
0,93
0,91
0,90
0,88
30
10
20
30
10
20
30
10
20
30
10
20
30
0,96
0,9 4
0,94
0,95
0,92
0,92
0,93
0,87
0,88
0,89
0,85
0,85
0,85
0,93
0,91
0,91
0,92
0,88
0,89
0,90
0,85
0,85
0,86
0,85
0,85
0,85
0,91
0,89
0,90
0,90
0,85
0,87
0,88
0,85
0,85
0 ,85
0,85
0,85
0,85
0,90
0,87
0,88
0,89
0,85
0,85
0,86
0,85
0,85
0,85
0,85
0,85
0,85
0,89
0,86
0,87
0,88
0,85
0,85
0,85
0,85
0,85
0,85
0,85
0,85
0,85
Tabel 5.2 Valori ale coeficientului de raspuns dinamic, cd pentru cladiri cu structura metalica
(ds = 0,05)
z0 , m
0,003
0,01
0,05
0,30
1,00
b? ,
h?, m
10
20
30
10
20
30
10
20
30
10
20
30
10
20
30
10
20
30
40
50
1,00
1,03
1,06
0,98
1,02
1,05
0,96
1,00
1,03
0,90
0,95
0,98
0,85
0,89
0,92
0,95
0,98
1,01
0,94
0,97
1,00
0,91
0,94
0,97
0,86
0,89
0,92
0,85
0,85
0,87
0,93
0,95
0,98
0,91
0,94
0,96
0,88
0,91
0,94
0,85
0,86
0,89
0,85
0,85
0,85
0,91
0,93
0,95
0,89
0,92
0,94
0,86
0,89
0,92
0,85
0,85
0,87
0,85
0,85
0,85
0,90
0,92
0,94
0,88
0,90
0,92
0,85
0,87
0,90
0,85
0,85
0,85
0,85
0,85
0,85
86
5.4
(1) Pentru cladiri nalte sau flexibile (naltimea h = 30 m sau frecventa proprie de vibratie n1
= 1 Hz), pentru verificarea la starea limita de servic u se utilizeaza valorile maxime ale
deplasarii si acceleratiei cladirii pe directia vntului, prima evaluata la naltimea z = zs si cea
de a doua la na ltimea z = h. Deplasarea maxima a structurii pe directia vntului la cota z s se
determina folosind forta globala pe directia vntului F w definita n subcapitolul 3.3.
(2) Abaterea standard, s a,x a acceleratiei caracteristice a structurii pe directia vntului la cota z
se obtine cu relatia:
s
a ,x
c f r b I v (z s ) v m2 (z s )
m1,x
R K x 1,x (z )
(5.11)
unde:
cf
h
h
c f = 1, 25 + 0,05 ,
pentru 1,0 5,0
d
d
Iv(z s)
v m( zs)
zs
este radacina patrata a factorului raspunsului rezonant, vezi pct. 5.2 (5);
Kx
m1,x
este masa echivalenta pentru modul fundamental de vibr tie n directia vntului,
vezi pct. C.4 (1);
87
n1,x
v (z ) (z )dz
2
m
Kx =
1, x
v (z s )
2
m
2
1, x
(5.12)
(z )dz
(2 z
Kx =
z
+ 1) (z + 1) ln s + 0,5 1
z0
(z + 1)2 ln z s
z0
(5.13)
unde
z0
este exponentul formei modale aproximative pe directia vntului (vezi Anexa C).
(4) Acceleratiile caracteristice de vrf ale constructiilor, amax,x sunt obtinute prin nmultirea
abaterii standard date la pct. 5.3 (2) cu factorul de vrf dat la pct.5.2 (3) calculat cu frecventa
n = n1,x:
g
s
amax,x = 2 ln (n1, x T )+
2 ln (n1, x T )
5.5
a, x
(5.14)
Criterii de confort
(5.15)
88
unde
amax,x este valoarea de vrf a acceleratiei pe directia vntului la ultimul etaj al cladirii
( z=h ), evaluata cu rel. (5.14), pentru o viteza de referin a a vntului cu IMR =
10 ani (pentru determinarea valorii vitezei vntului cu IMR = 10 ani, vezi
Anexa A);
alim
alim
a0
pentru n 1,x < 1 Hz
n 0 ,56
1
,
x
= a0
pentru 1 Hz n 1,x 2 Hz
0,5 a n
pentru n 1, x 2 Hz
0
1, x
(5.16)
unde:
a0
a0
n1,x
89
6.1
Generalitati
(1) Pentru constructii zvelte (cosuri de fum, turnuri, cabluri s.a.) este necesar sa se ia n
considerare efectul dinamic produs de desprinderea alternanta a vrtejurilor vntului.
Fenomenul de desprindere a vrtejurilor produce o actiune fluctuanta perpendiculara pe
directia vntului, a carei frecventa depinde de viteza medie a vntului, precum si de forma si
de dimensiunile sectiunii n plan a constructiei. n c ul n care frecventa de desprindere a
vrtejurilor este apropiata de o frecventa proprie de
e a constructiei se realizeaza
conditiile de cvasi-rezonanta ce produc amplificari ale amplitudinii oscilatiilor constructi i,
cu att mai mari cu ct amortizarea si masa structurii sau a elementului sunt mai mici.
Conditia de rezonanta este indeplinita atunci cnd vit
ntului este teoretic egala cu viteza
critica a vntului ce provoaca desprinderea vrtejurilor (definita la 6.3.1).
6.2
vcrit ,i 1, 25 vm
(6.1)
unde:
v crit,i
vm
6.3
(1) Viteza critica a vntului pentru modul i de vibratie este definita ca viteza vntului pentru
care frecventa de desprindere a vrtejurilor este egal cu o frecventa proprie de vibratie a
structurii pe directia transversala vntului si este data de relatia:
90
vcrit ,i =
b ni , y
(6.2)
St
unde
b
ni,y
St
(2) Viteza critica a vntului pentru modul i de vibratie de ovalizare a peretelui cilindrului este
definita ca viteza vntului pentru care dublul frecventei de desprindere a vrtejurilor este
egala cu frecventa proprie a modului i de vibratie de ovalizare a peretelui cilindrului si este
data de relatia:
v crit ,i =
b ni, o
2 St
(6.3)
unde
b
St
ni,o
91
Tabelul 6.1 Numarul lui Strouhal, St pentru diferite forme ale sectiunii transversale [3]
St
Sectiune transversala
0,18
Pentru toate valorile numarului lui Reynolds, Re
din
Figura 6.1
0,5 = d /b = 10
d/b = 1
d/b = 1,5
0,11
0,10
d/b = 2
0,14
d/b = 1
0,13
d/b = 2
0,08
d/b = 1
0,16
d/b = 2
0,12
d/b = 1,3
0,11
d/b = 2,0
0,07
Interpolare liniara
Interpolare liniara
Interpolare liniara
Interpolare liniara
NOTA. Nu sunt admise extrapolari ale numarului lui Strouhal
de raportul d/b.
92
tie
Figura 6.1 Numarul lui Strouhal St pentru sectiuni transversale dreptunghiulare cu colturi ascutite
[3]
2 mie d s
r b2
(6.4)
unde:
m ie
ds
93
Re(v crit,i )=
b v crit,i
(6.5)
unde
b
v crit,i
6.4
Fw (s ) = m(s) 2 p ni , y
) (s ) y
2
i, y
F , max
(6.6)
unde
m(s)
ni,y
directia vntului;
F i,y ( s)
este forma proprie de vibratie a structurii ntr-un plan perpendicular pe direc tia
vntului, normalizata la valoarea 1 acolo unde deplasarea este maxima;
este deplasarea maxima a structurii la cota s (la care F i,y ( s) = 1), vezi 6.5.
yF ,max
6.5
1 1
K K w clat
St 2 Sc
(6.7)
unde:
St
Sc
Kw
c lat
(2) Valorile c lat,0 ale coeficientului aerodinamic de forta pe directie transversala vntului sunt
date n Figura 6.2 si n Tabelul 6.2, n functie de nu arul Reynolds si pentru valori
vcrit,i
v m , Lj
0,83 .
vcrit,i
v m, Lj
Tabelul 6.3.
Figura 6.2 Valori de baza ale coeficientului aerodinamic de forta laterala, c lat,0 n functie de
numarul lui Reynolds, Re (v crit,i) pentru cilindrii circulari [3]
95
Tabelul 6.2 Valori de baza ale coeficientului aerodinamic de forta laterala, c lat,0 pentru diferite
sectiuni transversale [3]
c lat,0
Sectiune transversala
din
Figura 6.2
Pentru toate numerele lui Reynolds (Re)
0,5 = d/b = 10
1,1
d /b = 1
d /b = 1,5
0,8
1,2
d /b = 2
0,3
d /b = 1
1,6
d /b = 2
2,3
d /b = 1
1,4
d /b = 2
1,1
d /b = 1,3
0,8
d /b = 2,0
1,0
Interpolare liniara
Interpolare liniara
Interpolare liniara
Interpolare liniara
NOTA. Nu este permisa extrapolarea coeficientilor de forta laterala n functie
de raportul d/b.
96
Tabelul 6.3 Coeficientul aerodinamic de forta laterala, c lat n functie de raportul vitezei critice a
vntului,
vcrit,i
v m, Lj
[3]
c lat
vcrit,i
v m , Lj
0,83
0,83
v crit,i
v m , Lj
1,25
c lat = c lat,0
v
clat = 3 2, 4 crit,i clat ,0
vm , Lj
1,25
vcrit,i
c lat = 0
vm, Lj
unde:
clat,0 este valoarea de baza din Tabelul 6.2 si, pentru cilin i circulari, din
Figura 6.2;
v crit,i este viteza critica a vntului (vezi relatia (6.1));
v m, Lj este viteza medie a vntului (vezi 2.3 (2)) n centrul lungi mii efective
de corelatie, asa cum este definita aceasta n Figura 6.3.
Lj / b
6
y s
4,8 + 12 F j
b
12
()
97
modul 1 de vibratie
modul 2 de vibratie
v m,L 2
v m,L 1
v m,L 2
v m,L 1
v m,L 1
v m,L 1
ventra
v m,L 2
v m,L 1
NOTA 1. Daca sunt indicate cel putin doua lungimi de c relatie, este acoperitor sa se
foloseasca ambele n calcul si sa se aleaga valoarea maxima a c lat.
NOTA 2. n este numarul zonelor n care se produce simultan desprinderea vrtejurilor.
NOTA 3. m este numarul ventrelor formei modale proprii de vibratie F i,y.
Structura
98
L j /b
?
L j /b
?
2
1 L j /b
3 ?
0,13
Kw
Structura
L j /b
cos 1
?
2
Lj b
?
1
p
i =1 Lj
n
j =1 l j
6.6
L j b
sin p 1-
0,10
i,y ( s )
ds
i,y ( s )
ds
0,11
0,10
(1) n cazul cilindrilor circulari dispusi n linie sau grupati (cuplati sau necuplati) (Figura 6.4)
se pot produce vibratii excitate de desprinderea alternanta a vrtejurilor vntului.
99
a
10
b
a
pentru 10 < 15
c lat = c lat (individual)
(6.8)
b
a
pentru 10 15
interpolare liniara
b
unde c lat (individual) = c lat are valorile date n Tabelul 6.3 si numarul lui Strouhal este determinat
cu relatiile:
a
a
St = 0,1 + 0,085 log
pentru 1 9
b
b
a
pentru > 9
St = 0,18
b
c lat = 1,5 . c lat (individual)
pentru 1
(6.9)
unde Kiv este factorul de interferenta pentru desprinderea vrt
n functie de numarul lui Strouhal si numarul lui Scruton.
100
Tabel 6.6 Date pentru estimarea raspunsului perpendicular pe dir ia vntului pentru cilindri
cuplati dispusi n linie sau grupati [3]
Cilindri cuplati
Numarul lu i Scruton, Sc =
2 d s mi , y
r b2
a /b = 1
a /b = 2
Kiv = 1,5
Kiv = 1,5
Kiv = 4,8
Kiv = 3,0
Kiv = 4,8
Kiv = 3,0
Interpolare liniara
Valori inverse ale numarului lui Strouhal pentru cilindri cuplati dispusi
n linie sau grupati
101
ANEXA A (normativa)
Analiza statistica efectuata pentru zonarea hazardului natural din vnt n Romnia a avut ca
date de intrare valorile maxime anuale ale vitezei vntului la 10 m deasupra terenului,
masurate n peste 140 de statii meteorologice ale Administratiei Nationale de Meteorologie
pna n anul 2005. Rezultatele analizei statistice sunt valorile caracteristice (de referi ta) ale
vitezei vntului cu IMR = 50 ani, calculate n repartitia Gumbel pentru maxime.
Pentru determinarea valorilor de referinta ale presiunii dinamice a vntului au fost prelucrate
valorile de referinta ale vitezei vntului la amplasamentele statiilor meteorologice de la care
s -au obtinut inregistrari.
Datele din harta de zonare a valorilor de referinta ale presiunii dinamice a vntului pentru
altitudini mai mici sau egale cu 1000 m (Figura 2.1) reprezinta presiuni dinamice mediate pe
10 minute si avnd un interval mediu de recurenta de 50 ani, n conformitate cu prevederile
SR EN 1991-1-4.
n tabelul A.1 sunt prezentate valorile de referinta ale presiunii dinamice a vntului pentru
337 de localitati urbane din Romnia, amplasate la altitudini mai mici sau egale cu 1000 m.
Valoarea de referinta a presiunii dinamice a vntului pentru un amplasament aflat la o
altitudine z mai mare ca 1000 m se poate determina cu relatia:
(A.1)
unde :
q b,z >1000m
qb
c z>1 000m
c z >1000m = 1 + 1,6
1
1000
(A.2)
102
vb =
2 qb
= 1,6 qb
r
(A.3)
unde ? este densitatea aerului, egala cu 1,25 kg/m3 , si q b este valoarea de referinta a presiunii
dinamice a vntului masurata n Pa (1 kPa=1000 Pa).
Valorile caracteristice ale vitezelor vntului definite cu un interval mediu de recurenta de 1
ani si 10 ani se pot calcula simplificat n functie de
rea caracteristica a vitezei vntului
pentru un interval mediu de recurenta de 50 ani, cu urmatoarele relatii:
v b , IMR=100 ani
v b, IMR=50 ani
v b, IMR=10 ani
v b, IMR=50 ani
1,10
(A.4)
0,75
(A.5)
Valorile caracteristice ale presiunilor dinamice ale v tului definite cu interval mediu de
recurenta de 100 ani si 10 ani se pot calcula simplificat n functie de valoarea caracteristica a
presiunii dinamice a vntului cu un interval mediu de recurenta de 50 ani, u urmatoarele
relatii:
qb, IMR=100 ani
q b, IMR=50 ani
q b, IMR=10 ani
qb, IMR=50 ani
1,15
(A.6)
0,65
(A.7)
103
Tabelul A.1 Valorile de referinta ale presiunii dinami e a vntului pentru 337 de localitati urbane din
Romnia
Nr.
Localitate
1 Abrud
2 Adamclisi
3 Adjud
4 Agnita
5 Aiud
6 ALBA IULIA
7 Alesd
8 ALEXANDRIA
9 Amara
10 Anina
11
12
13
14
15
16
Aninoasa
ARAD
Judet
ALBA
CONSTANTA
VRANCEA
SIBIU
ALBA
ALBA
BIHOR
TELEORMAN
IALOMITA
CARAS- SEVERIN
HUNEDOARA
ARAD
qb , kPa
( IMR=50 ani)
0,4
0,5
0,6
0,4
0,4
0,4
0,5
0,7
0,6
0,7
0,4
0,5
Ardud
Avrameni
Avrig
Azuga
17 Babadag
18 BACAU
19 Baia de Arama
20 Baia de Aries
21 BAIA MARE
22 Baia Sprie
23 Bals
24 Banloc
SATU MARE
ALBA
MARAMURES
MARAMURES
DOLJ
TIMIS
0,4
25 Baraolt
26 Basarabi
27 Baicoi
COVASNA
PRAHOVA
0,6
0,5
0,4
28 Babeni
29 Baile Govora
30 Baile Herculane
31 Baile Olanesti
VLCEA
VLCEA
CARAS- SEVERIN
VLCEA
0,4
0,4
0,6
0,4
32 Baile Tusnad
33 Bailesti
34 Balan
HARGHITA
0,6
0,4
0,6
BOTOSANI
SIBIU
PRAHOVA
TULCEA
BACAU
MEHEDINTI
CONSTANTA
DOLJ
HARGHITA
104
0,4
0,7
0,6
0,6
0,6
0,6
0,4
0,6
0,6
0,5
0,7
Nr.
35
36
37
38
Localitate
Judet
Balcesti
Baneasa
VLCEA
CONSTANTA
Brlad
Bechet
VASLUI
DOLJ
qb , kPa
( IMR=50 ani)
0,5
0,6
0,6
0,4
39 Beclean
40 Beius
41 Berbesti
42 Beresti
BISTRITA NASAUD
VLCEA
GALATI
0,4
0,5
0,4
0,6
43 Bicaz
44 BISTRITA
45 Blaj
46 Bocsa
NEAMT
0,4
BISTRITA NASAUD
ALBA
CARAS- SEVERIN
0,4
0,6
0,7
47 Boldesti-Scaeni
48 Bolintin-Vale
49 Borod
PRAHOVA
GIURGIU
BIHOR
0,4
0,5
0,5
50 Borsec
51 Borsa
52 BOTOSANI
53 Brad
54 Bragadiru
55 BRASOV
56 BRAILA
57 Breaza
HARGHITA
0,4
MARAMURES
HUNEDOARA
ILFOV
BRASOV
BRAILA
PRAHOVA
0,4
0,7
0,4
0,5
0,6
0,6
0,4
58
59
60
61
62
63
64
Brezoi
Brosteni
VLCEA
SUCEAVA
0,4
0,4
Bucecea
BOTOSANI
BUCURESTI
BUCURESTI
Budesti
CALARASI
0,7
0,5
0,4
Buftea
ILFOV
Buhusi
BACAU
65
66
67
68
69
70
Bumbesti-Jiu
Busteni
GORJ
PRAHOVA
0,5
0,6
0,4
0,6
BUZAU
BUZAU
0,7
Buzias
Cajvana
TIMIS
SUCEAVA
0,6
0,6
Calafat
DOLJ
0,4
BIHOR
BOTOSANI
105
Nr.
Localitate
Judet
qb , kPa
( IMR=50 ani)
0,7
Caracal
OLT
Caransebes
CARAS- SEVERIN
0,6
Carei
Cavnic
SATU MARE
MARAMURES
0,4
0,6
75 Calan
76 CALARASI
77 Calimanesti
78 Cazanesti
HUNEDOARA
CALARASI
VLCEA
IALOMITA
0,4
0,6
0,4
0,6
79 Cmpia Turzii
80 Cmpeni
81 Cmpina
82 Cmpulung
CLUJ
0,4
ALBA
PRAHOVA
ARGES
0,4
0,4
0,4
83 Cmpulung Mold.
84 Ceahlau
85 Cehu Silvaniei
SUCEAVA
NEAMT
SALAJ
0,6
0,4
0,4
86 Cernavoda
87 Chisineu-Cris
88 Chitila
89 Ciacova
90 Cisnadie
91 CLUJ-NAPOCA
92 Codlea
93 Colibasi
CONSTANTA
0,5
ARAD
ILFOV
TIMIS
SIBIU
CLUJ
BRASOV
ARGES
0,6
0,5
0,7
0,6
0,5
0,6
0,5
Comarnic
Comanesti
PRAHOVA
BACAU
0,4
0,6
CONSTANTA
CONSTANTA
Copsa Mica
SIBIU
Corabia
OLT
0,5
0,4
0,5
71
72
73
74
94
95
96
97
98
99
100
Corugea
Costesti
101 Cotnari
102 Covasna
103 CRAIOVA
TULCEA
COVASNA
0,5
0,5
0,7
0,7
DOLJ
0,5
HARGHITA
ALBA
0,4
0,4
ARGES
0,4
ARGES
IASI
106
Nr.
Localitate
Judet
qb , kPa
( IMR=50 ani)
0,6
Curtici
Darabani
ARAD
BOTOSANI
Dabuleni
Darmanesti
DOLJ
BACAU
0,5
0,6
111 Dej
112 Deta
113 DEVA
114 Dolhasca
CLUJ
HUNEDOARA
SUCEAVA
0,4
0,7
0,4
0,6
115 Dorohoi
116 Dragomiresti
117 Dragasani
118 Draganesti-Olt
BOTOSANI
0,7
MARAMURES
0,4
0,5
0,7
MEHEDINTI
CONSTANTA
0,6
0,4
0,5
CONSTANTA
0,5
BRASOV
BRAILA
IALOMITA
DMBOVITA
IALOMITA
0,4
0,4
0,6
0,6
0,6
0,4
0,4
DOLJ
BOTOSANI
0,4
0,7
VRANCEA
CALARASI
SUCEAVA
0,6
0,4
0,6
GALATI
Gaesti
137 Gataia
138 Geoagiu
139 Gheorgheni
GALATI
DMBOVITA
TIMIS
HUNEDOARA
0,6
0,5
0,7
0,4
HARGHITA
0,4
140 Gherla
141 Ghimbav
142 GIURGIU
CLUJ
BRASOV
0,4
0,6
GIURGIU
0,5
107
108
109
110
130
131
132
133
134
135
136
Filiasi
Flamnzi
FOCSANI
Fundulea
Frasin
TIMIS
VLCEA
OLT
SIBIU
TIMIS
SUCEAVA
107
0,7
Nr.
143
144
145
146
Localitate
Judet
Gurahont
IALOMITA
ARAD
Gura Humorului
SUCEAVA
Hateg
HUNEDOARA
Grivita
qb , kPa
( IMR=50 ani)
0,6
0,4
0,6
0,4
147 Hrlau
148 Hrsova
149 Holod
150 Horezu
IASI
GORJ
0,7
0,6
0,6
0,4
151 Huedin
152 Hunedoara
153 Husi
154 Ianca
CLUJ
0,5
HUNEDOARA
0,4
0,7
0,6
155 IASI
156 Iernut
157 Ineu
IASI
ARAD
0,7
0,4
0,5
158 Isaccea
159 nsuratei
160 ntorsura Buzaului
161 Jimbolia
162 Jibou
163 Jurilovca
164 Lehliu Gara
165 Lipova
TULCEA
0,6
BRAILA
0,6
0,6
0,4
0,4
0,6
0,6
0,4
166
167
168
169
170
171
172
CONSTANTA
BIHOR
VASLUI
BRAILA
MURES
COVASNA
TIMIS
SALAJ
TULCEA
CALARASI
ARAD
Liteni
Livada
SUCEAVA
Ludus
MURES
Lugoj
TIMIS
Lupeni
HUNEDOARA
SATU MARE
Mangalia
Marghita
173 Macin
174 Magurele
175 Marasesti
CONSTANTA
176 Medgidia
177 Medias
178 MIERCUREA CIUC
0,6
0,6
0,4
0,4
0,4
TULCEA
ILFOV
0,5
0,5
0,6
0,5
VRANCEA
0,6
CONSTANTA
SIBIU
0,5
0,4
HARGHITA
0,6
BIHOR
108
Nr.
Localitate
Judet
qb , kPa
( IMR=50 ani)
0,4
Miercurea Nirajului
MURES
Miercurea Sibiului
SIBIU
0,6
Mihailesti
GIURGIU
Milisauti
SUCEAVA
0,5
0,6
183 Mizil
184 Moinesti
185 Moldova Noua
186 Moneasa
PRAHOVA
BACAU
CARAS-SEVERIN
ARAD
0,6
0,6
0,7
0,4
187 Moreni
188 Motru
189 Murgeni
190 Nadlac
DMBOVITA
0,4
GORJ
VASLUI
ARAD
0,4
0,6
0,4
191 Nasaud
192 Navodari
193 Negresti
BISTRITA NASAUD
VASLUI
0,4
0,5
0,7
SATU MARE
0,6
CONSTANTA
GORJ
BIHOR
ALBA
SIBIU
VLCEA
0,5
0,6
0,4
0,4
0,4
0,6
0,4
179
180
181
182
CONSTANTA
BUZAU
202
203
204
205
206
207
208
Odobesti
Odorheiul Secuiesc
VRANCEA
HARGHITA
0,6
0,4
Oltenita
CALARASI
BACAU
BIHOR
0,4
0,6
0,5
209
210
211
212
213
214
Orsova
Otopeni
CARAS-SEVERIN
HUNEDOARA
MEHEDINTI
ILFOV
0,7
0,4
0,6
0,5
Otelu Rosu
CARAS-SEVERIN
0,4
Ovidiu
Panciu
CONSTANTA
VRANCEA
0,5
0,6
Pantelimon
ILFOV
0,5
Onesti
ORADEA
Oravita
Orastie
109
Nr.
Localitate
Judet
qb , kPa
( IMR=50 ani)
0,7
Pascani
IASI
Patrlagele
BUZAU
0,6
Pncota
ARAD
ARAD
0,5
0,5
219 Petrila
220 Petrosani
221 PIATRA NEAMT
222 Piatra Olt
HUNEDOARA
NEAMT
DOLJ
0,4
0,4
0,6
0,7
223 PITESTI
224 PLOIESTI
225 Plopeni
226 Podu Iloaiei
ARGES
0,5
PRAHOVA
PRAHOVA
IASI
0,4
0,6
0,7
227 Pogoanele
228 Popesti Leordeni
229 Potcoava
BUZAU
OLT
0,7
0,5
0,5
230 Predeal
231 Pucioasa
232 Racari
233 Radauti
234 Rauseni
235 Rmnicu Sarat
236 RMNICU VLCEA
237 Rsnov
BRASOV
0,6
DMBOVITA
0,4
0,5
0,6
0,7
0,6
0,4
0,6
215
216
217
218
Pecica
HUNEDOARA
ILFOV
DMBOVITA
SUCEAVA
BOTOSANI
BUZAU
VLCEA
BRASOV
Recas
TIMIS
Reghin
MURES
0,4
0,4
Resita
CARAS-SEVERIN
NEAMT
TELEORMAN
0,7
0,7
0,7
Rovinari
Roznov
245 Rupea
246 Salcea
247 Salonta
GORJ
NEAMT
BRASOV
SUCEAVA
0,4
0,6
0,4
0,6
BIHOR
0,6
248 Sntana
249 SATU MARE
250 Sacele
ARAD
SATU MARE
0,6
0,4
BRASOV
0,6
238
239
240
241
242
243
244
Roman
Rosiori de Vede
110
Sacuieni
BIHOR
qb , kPa
( IMR=50 ani)
0,5
Saliste
SIBIU
0,6
Salistea de Sus
Sarmasu
MARAMURES
MURES
0,4
0,4
255 Savrsin
256 Saveni
257 Sngeorz Bai
258 Sngeorgiu de Padure
ARAD
BOTOSANI
BISTRITA NASAUD
MURES
0,4
0,7
0,4
0,4
TIMIS
0,4
OLT
0,5
0,4
0,4
263 Seini
264 Segarcea
265 SFNTU GHEORGHE
MARAMURES
COVASNA
0,6
0,5
0,6
TULCEA
0,6
SIBIU
0,6
0,6
0,4
0,4
0,4
0,6
0,5
Nr.
251
252
253
254
Localitate
Judet
ALBA
ARAD
DOLJ
MARAMURES
MURES
HUNEDOARA
PRAHOVA
SUCEAVA
OLT
274
275
276
277
278
279
280
Slanic Moldova
Slanic Prahova
BACAU
PRAHOVA
0,7
0,6
SLOBOZIA
Sovata
IALOMITA
SUCEAVA
MURES
0,6
0,6
0,4
Stei
BIHOR
Strehaia
MEHEDINTI
281
282
283
284
285
286
SUCEAVA
SUCEAVA
Sulina
TULCEA
0,5
0,4
0,6
0,6
Simleul Silvaniei
SALAJ
0,4
Somcuta Mare
MARAMURES
Stefanesti
ARGES
0,4
0,5
Stefanesti
BOTOSANI
0,7
Solca
111
Nr.
Localitate
Judet
qb , kPa
( IMR=50 ani)
0,6
Talmaciu
SIBIU
Tasnad
SATU MARE
0,4
Tautii Magheraus
MARAMURES
TRGOVISTE
DMBOVITA
0,6
0,4
GALATI
GORJ
IASI
GORJ
0,6
0,4
0,7
0,4
MARAMURES
0,4
MURES
0,4
0,6
0,6
COVASNA
CONSTANTA
0,7
0,4
0,5
302 Tecuci
303 Teius
304 Tismana
305 Titu
306 TIMISOARA
307 Toplita
308 Topoloveni
309 Turceni
GALATI
0,6
ALBA
GORJ
DMBOVITA
TIMIS
HARGHITA
ARGES
GORJ
0,4
0,4
0,5
0,6
0,4
0,5
0,4
0,5
0,6
287
288
289
290
BACAU
NEAMT
MURES
310
311
312
313
314
315
316
Turnu Magurele
TELEORMAN
TULCEA
TULCEA
Turda
Tusnad
Tandarei
CLUJ
HARGHITA
IALOMITA
0,4
0,6
0,6
Ticleni
317
318
319
320
321
322
Ungheni
Uricani
GORJ
MARAMURES
MURES
GORJ
0,4
0,4
0,4
0,4
Urlati
PRAHOVA
0,6
Urziceni
Valea lui Mihai
IALOMITA
BIHOR
0,6
0,4
VASLUI
VASLUI
0,7
Ulmeni
112
Nr.
Localitate
Judet
qb , kPa
( IMR=50 ani)
0,4
Vascau
Vatra Dornei
BIHOR
SUCEAVA
0,4
Valenii de Munte
PRAHOVA
MEHEDINTI
0,6
0,6
SUCEAVA
MARAMURES
0,6
0,4
0,5
0,4
331 Vlahita
332 Voluntari
333 Vulcani
334 ZALAU
Harghita
0,4
ILFOV
0,5
0,4
0,4
335 Zarnesti
336 Zimnicea
337 Zlatna
BRASOV
323
324
325
326
Vnju Mare
BRASOV
TELEORMAN
HUNEDOARA
SALAJ
TELEORMAN
ALBA
113
0,4
0,7
0,4
ANEXA B (normativa)
B.1
EFECTELE TERENULUI
B.2
(1) Pentru dealurile si falezele izolate, vitezele vntului se modifica n functie de panta, F a
versantului perpendicular pe directia vntului ( =
H
, unde naltimea H si lungimea Lu sunt
Lu
v m (z )
- factorul orografic
v m,plat (z )
v m (z )
v m,plat (z )
v m,plat (z )
c 0 = 1 + 2 s F ,
1 + 0,6 s,
pentru F 0,05
pentru 0,05 < F 0,3
pentru F > 0,3
(B.1)
unde:
s
este factorul de locatie obtinut din Figura B.2 sau Figura B.3;
este panta versantului din amonte, H/L u, n directia vntului (vezi Figura B.2 si
Figura B.3).
(3) Cea mai mare crestere a vitezelor vntului are loc n apropierea vrfului pantei.
(4) Efectele orografice se vor lua n considerare n urmatoarele situatii:
a)
pentru amplasamente situate pe panta din amonte a deal rilor, coamelor si falezelor,
acolo unde 0,05 < F 0,3 si x Lu/2;
b)
pentru amplasamente situate pe panta din aval a dealur or si coamelor, acolo unde
pentru amplasamente situate pe panta din aval a falezelor si pantelor abrupte, acolo
unde F < 0,3 si x < Le / 2, sau acolo unde F 0,3 si x < 5 H;
in care (vezi Fig. B.2 si B.3):
Le
Lu
Ld
115
creasta
panta din aval < 0,05
vnt
amplasament
creasta
vnt
amplasament
116
B.3
(1) Daca o cladire/structura este de doua ori mai nalta dect naltimea medie, hmed a
cladirilor/structurilor nvecinate, atunci valorile de vrf ale vitezei si presiunii dinamice a
vntului, v p si q p, pentru oricare structura nvecinata se vor considera la naltimea zn
(considernd z e = zn) deasupra solului, determinata cu relatia:
1
2 r,
2 h jmare
1
z n = r 1
r
2
hmic ,
daca x r
daca x 2r
(B.2)
(B.3)
d mic
dmare
dmic
hmare
z
hmed
hmic,1
Figura B.4 Influenta cladirii nalte asupra a doua cladiri nvecinate (1 si 2) [3]
117
B.4
(1) Pentru cladirile amplasate pe teren categoria IV, cinatatea cladirilor si alte obstacole fac
ca profilul vitezelor si al presiunilor vitezelor vntului sa se modifice. Aceasta modificare se
manifesta ca si cum nivelul terenului (planul de cota
) se ridica la o naltime, h depl, numita
naltime de deplasare a planului de cota zero si care poate fi determinata cu relatia (B.4) (vezi
Figura B.5).:
daca x 2 hmed
min [0,8 hmed , 0,6 h],
hdepl = min [(1, 2 hmed 0, 2 x ), 0,6 h], daca 2 hmed < x < 6 hmed
0,
daca x 6 hmed
(B.4)
naltimea z din relatiile de calcul al valorilor medii ale vitezei (2.3) si presiunii dinamice a
vntului (2.7) este nlocuita cu o naltime efectiva, (z - hdepl). n acest caz profilul factorului
de expunere (vezi Figura 2.1) este deplasat n sus cu naltim a hdepl.
(2) n lipsa unor informatii mai exacte, pentru teren ategoria IV, hmed = 15 m.
6hm e d
2 hm ed
h me d
hdepl
h depl
118
ANEXA C (informativa)
C.1
Generalitati
C.2
(1) Pentru structuri ncastrate la baza sau de tip con ola cu o masa atasata la capatul liber se
poate folosi relatia (C.1) pentru calculul frecventei proprii fundamentale, n1 :
n1 =
1
g
2p
x1
(C.1)
unde
g
n1 =
55
[Hz]
h
(C.2a)
n1 =
40
[Hz]
h
(C.2b)
si
e1 b Ws
Wt
hef2
[Hz]
(C.3)
119
cu
hef = h1 +
h2
3
(C.4)
unde
b
hef
Ws
Wt
e1
este egal cu 1000 pentru cosuri metalice, si 700 pentr cosuri de beton armat si de
zidarie.
(4) Frecventa proprie fundamentala de ovalizare, n1,o a peretelui cilindrilor lungi (co suri), fara
inele de rigidizare, poate fi calculata cu relatia:
n1,o = 0, 492
t3 E
ms 1 n
) b
(C.5)
unde
E
ms
120
C.3
(1) Pentru cladiri, turnuri si cosuri, modelate ca str cturi n consola ncastrate la baza,
vectorul propriu fundamental de ncovoiere, F 1(z) (vezi Figura C.2) poate fi aproximat cu o
relatie de forma:
z
1 (z )=
h
(C.6)
unde
? = 0,6
? = 1,0
? = 1,5
? = 2,0
? = 2,5
121
z/h
1.0
0.8
0.6
? = 2,5
0.4
? = 2,0
? = 1,5
0.2
? = 1,0
? = 0,6
1( z )
0.0
0.0
0.2
0.4
0.6
0.8
1.0
Figura C.2 Vectorul propriu fundamental de incovoiere pentru cladiri, turnuri si cosuri
Tabelul C.1 Vectorul propriu fundamental de ncovoiere n plan vertical pentru structuri si
elemente structurale simplu rezemate si ncastrate [3]
Schema statica
Vectorul propriu
F 1 (s )
sin
1
s
1 cos 2
2
l
C.4
Masa echivalenta
(1) Masa echivalenta pe unitate de lungime, me pentru modul fundamental de vibratie este
data de relatia:
122
m(s ) (s )ds
2
1
me =
(C.7)
(s )ds
2
1
unde
m
(2) Pentru structuri n consola cu o distributie variabila a masei, me poate fi aproximata prin
valoarea medie a lui m n treimea superioara a structurii, h3 (vezi Figura C.1).
(3) Pentru structuri rezemate la ambele capete, cu deschiderea l, cu o distributie variabila a
masei, me poate fi aproximata prin valoarea medie a lui m pe o lungime de l/3 centrata fata de
punctul pe structura pentru care valoarea F ( s) este maxima (vezi Tabelul C.1).
C.5
(1)
Decrementul logaritmic al amortizarii, d pentru modul fundamental de vibratie este
estimat cu relatia:
d = ds + d a + d d
(C.8)
unde
d s este decrementul logaritmic al amortizarii structurale;
d a este decrementul logaritmic al amortizarii aerodinamice pentru modul fundamental;
d d este decrementul logaritmic al amortizarii produse de
c f r b v m (z s )
(C.9)
2 n1 me
unde:
c f este coeficientul aerodinamic de forta pentru actiunea vntului pe directie
longitudinala
?
v m( zs)
zs
n1
Tip de structura
Decrementul
logaritmic al
amortizarii
structurale, ds
0,10
0,05
0,08
0,03
0,012
0,020
0,020
0,040
0,014
0,020
0,040
0,025
0,070
0,030
0,015
0,04
0,02
0,03
0,05
0,04
0,04
0,10
0,06 - 0,12
0,02
0,04 - 0,08
0,006
Cu toroane
0,020
(5) n cazul n care structura este echipata cu dispozitive disipative speciale, se vor folosi
metode teoretice sau experimentale adecvate pentru det rminarea valorii dd.
C.6
(1) Frecventa fundamentala de ncovoiere pe directie verticala, n1,B a unui pod cu tablier cu
inima plina sau chesonata poate fi determinata, n mod aproximativ, cu relatia:
n1,B =
K2
2 p L
E Ib
(C.10)
unde
L
Ib
K = 3,9
K = 4,7
L1
L2
Daca L1 > L, atunci K poate fi obtinut din curba aplicabila podurilor cu doua deschideri,
neglijnd deschiderea laterala cea mai scurta si considernd deschiderea laterala cea mai
lunga ca deschidere principala a unui pod echivalent cu doua deschideri.
-
Pentru poduri simetrice cu patru deschideri continue ( oduri simetrice fata de reazemul
central), K poate fi obtinut din curba aplicabila podurilor cu dou deschideri din
Figura C.3, considernd fiecare jumatate a podului ca un pod echivalent cu doua
deschideri.
EI b
m
(2) Frecventa fundamentala de torsiune a podurilor cu ablier cu inima plina este egala cu
frecventa fundamentala de ncovoiere calculata cu rela ia (C.10), cu conditia ca valoarea
medie a momentului de inertie longitudinal la ncovoie e pe unitate de latime sa fie cel putin
egala cu de 100 de ori valoarea medie a momentului de
rtie transversal la ncovoiere pe
unitate de lungime.
(C.11)
cu
P1 =
P2
m b2
Ip
r
=
2
j
(C.12)
Ij
(C.13)
b Ip
2
P3 =
L2 J j
(C.14)
2 K b 2 I p (1 + n )
unde
n1,B
126
rj
Ij
Ip
md b 2
+ (I pj + m j r j2 )
12
(C.15)
unde
md
Ipj
mj
Jj
4 A j2
ds
t
(C.16)
unde
Aj
ds
NOTA. Aplicarea relatiei (C.16) la poduri cu mai multe chesoane al caror raport de forma n
plan (= deschidere / latime) este mai mare ca 6 produc o scadere neglijabila a preciziei de
evaluare a constantei de torsiune.
(4) Vectorul propriu fundamental de ncovoiere n plan ertical, F 1( s) pentru poduri poate fi
estimat asa cum este indicat n Tabelul C.1.
(5) Valori aproximative ale decrementului logaritmic al amortizarii structurale, dS pentru
poduri sunt date ?n Tabelul C.2.
(6) Decrementul logaritmic al amortizarii aerodinamice, da pentru modul fundamental de
ncovoiere produs de vibratiile n directia vntului este estimat cu relatia (C.9).
(7) n cazul n care structura podului este echipata cu dispozitive disipative spe iale, se vor
folosi metode teoretice sau experimentale adecvate pentru determinarea valorii dd.
127
128
ANEXA D (normativa)
D.1
Elemente generale
(1) Prevederile acestei anexe se pot aplica doar podur lor cu naltime constanta si cu sectiuni
transversale ca n Figura D.1, alcatuite dintr-un tablier cu una sau mai multe deschideri.
Zabrele sau
placa
Zabrele sau
placa
129
(2) Fortele exercitate de vnt pe tabliere sunt detaliate n D.2 si D.3. Fortele exercitate de vnt
pe pile sunt tratate n D.4. Fortele exercitate separat de actiunea vntului p diferite parti ale
podului trebuie sa fie considerate simultan daca efect l lor este mai defavorabil.
(3) Actiunea vntului pe poduri produce forte n direc iile x , y si z asa cum este indicat n
Figura D.2, unde:
directia x
directia y
directia z
Fortele produse n directiile x si y sunt datorate actiunii vntului pe diferite directii, si n mod
normal, ele nu sunt simultane. Fortele produse n directia z pot fi rezultatul actiunii vntului
pe mai multe directii; daca ele sunt defavorabile si s
ebuie luate n considerare
concomitent cu fortele produse n oricare alta directie.
NOTA. Urmatoarele notatii sunt utilizate pentru poduri
L
lungimea n directia y
latimea n directia x
naltimea n directia z
Pentru unele prevederi din aceasta anexa, valorile atribuite lui L, b si d sunt definite cu mai
multa acuratete. Atunci cnd se face referire la Capit lele 3 si 5, este necesara readaptarea
notatiilor aplicabile lui b si lui d.
Directia
vntului
(4) Atunci cnd traficul auto e ste considerat a fi simultan cu vntul (vezi A2.2.1 si A2.2.2 n
Anexa A2 din SR EN 1990:2004/A1:2006) valoarea de comb natie y 0F wk a actiunii vntului
asupra podului si asupra autovehiculelor trebuie sa fie limitata la o valoare Fw* determinata
prin nlocuirea valorii v b cu valoarea vb *. Valoarea este vb*= 23 m/s.
130
(5) Atunci cnd traficul feroviar este considerat a fi simultan cu vntul (vezi A2.2.1 si A2.2.4
n Anexa A2 din SR EN 1990:2004/A1:2006) valoarea de combinatie y 0F wk a actiun ii
vntului asupra podului si asupra trenurilor trebuie sa fie limitata la o valoare Fw** determinata
prin nlocuirea vb cu valoarea v b**. Valoarea este vb**= 25 m/s.
D.2
vntului
(1) Se va evalua necesitatea utilizarii unei metode de alcul al raspunsului dinamic n cazul
podurilor. Metoda de calcul dinamic nu este n general necesara pentru tablierele podurilor
rutiere si feroviare normale cu deschidere mai mica de 40m. Pentru aceasta clasificare,
podurile normale pot fi considerate podurile din otel, beton, aluminiu sau lemn, inclusiv
podurile compozite (mixte), si a caror forma uzuala a ectiunii transversale este descrisa n
Figura D.1.
(2) Daca nu este necesara o metoda de calcul a raspunsului dinamic, valoarea coeficientului
de raspuns dinamic, cd poate fi luata egala cu 1.
D.3
(1) Atunci cnd este necesar, se vor determina coefici ii aerodinamici de forta pentru
parapetele si suportii de semnalizare de pe poduri. n acest caz se recomanda folosirea
prevederilor de la 4.4.
(D.1)
unde:
c fx,0
este coeficientul aerodinamic de forta n cazul n care nu exista curgere libera a
aerului la capete (vezi 4.13).
(2) Pentru podurile normale (definite la D.2.1), c fx,0 poate fi luat egal cu 1,3. Alternativ, c fx,0
poate fi luat conform Figurii D.3 n care sunt aratate cteva cazuri uzuale pentru stabilirea
valorilor Aref,x si dtot.
131
(3) Atunci cnd unghiul de nclinare al actiunii vntu ui depaseste 10, coeficientul
aerodinamic de forta poate fi obtinut prin studii speciale. Acest unghi de inclinare poate fi
datorat declivitatii terenului n directia de actiune vntului.
(4) n cazul n care doua tabliere, n general asemanatoare, sunt situate la acelasi nivel si
separate transversal printr-un spatiu ce nu depaseste 1 m, forta pe structura expu a actiunii
vntului poate fi calculata ca pentru o structura indi
ala. n alte cazuri trebuie sa se acorde
o atentie speciala interactiunii vnt-structura.
Tipuri de poduri
Grinzi cu zabrele
separate
a) faza de constructie, parapete cu suprafata
deschisa (mai mult de 50% ) si bariere de
securitate cu suprafata deschisa
b) Parapete, bariere anti-zgomot, bariere de
siguranta si pentru trafic cu suprafata plina
(5) Acolo unde fata expusa actiunii vntului este ncl ta (vezi Figura D.4), coeficientul
aerodinamic de forta c fx,0 poate fi redus cu 0,5% pentru fiecare grad de nclinare, a 1 de la
directia verticala, dar reducerea este limitata la maximum 30%. Aceasta reducere nu se apli
valorii F w, definita la D.3.2.
132
Figura D.4 Tablierul unui pod ce prezinta o fata nclinata expusa actiunii vntului [3]
(6) Atunci cnd tablierul podului este nclinat pe directie transversala, c fx,0 poate creste cu 3%
pentru fiecare grad de nclinare, dar nu mai mult de 25%.
(7) Ariile de referinta, Aref,x pentru combinatiile de ncarcari fara ncarcarea din trafic vor fi
definite dupa cum urmeaza:
a) pentru tabliere cu grinzi cu inima plina, Aref,x este suma (vezi Figura D.5 si Tabelul
D.1):
133
c) pentru tabliere compuse din mai multe gr inzi n timpul executiei, nainte de amplasarea
placii caii de rulare, Aref,x este suprafata expusa a doua grinzi principale.
Parapet cu
suprafata
deschisa
Parapet, bariera
antizgomot sau
bariera de securitate
cu suprafata plina
Bariera de securitate
cu suprafata deschisa
Tabel D.1 naltimea dtot ce trebuie utilizata pentru determinarea Aref,x [3]
Dispozitive de protectie pe sosea
Parapet sau bariera de securitate cu suprafata
deschisa
Parapet sau bariera de securitate cu suprafata
plina
Parapet si bariera de securitate cu suprafata
deschisa
pe o parte
pe doua parti
d + 0,3 m
d + 0,6 m
d + d1
d + 2 d1
d + 0,6 m
d + 1,2 m
(8) Ariile de referinta, Aref,x pentru combinatiile de ncarcari cu ncarcarea din trafic trebuie
considerate asa cum se prezinta la (4), cu urmatoarele
dificari. n locul suprafetelor
descrise mai sus n paragrafele a) 3) si 4) si b)3), urmatoarele trebuie luate n considerare
atunci cnd sunt mai mari:
a) pentru poduri rutiere, aria suprafetei obtinute considernd o naltime de 2 m deasupra
nivelului caii de rulare, pe lungimea cea mai defavora a, independent de pozitia ncarcarilor
verticale din trafic;
b) pentru poduri de cale ferata, aria suprafetei obtinute considernd o naltime de 4 m
deasupra nivelului superior al sinelor, pe toata lungimea podului.
(9) naltimea de referinta, ze, poate fi considerata ca distanta de la cel mai de jo nivel al
terenului pana la centrul de greutate al tablierului p ului, fara luarea n considerare a
celorlalte parti (de exemplu parapete), ale suprafetelor de refer nta.
(10) Efectele presiunii vntului datorate vehiculelor n miscare nu fac obiectul acestui cod.
Pentru efectele vntului produse de trecerea trenurilor a se vedea SR EN 1991-2.
134
1
r vb2 C Aref,x
2
(D.2)
unde:
vb
este factorul de ncarcare pentru actiunea vntului. C = c e c f,x, unde c e este factorul de
expunere si c f,x este dat n D.3.1(1); valorile pentru C sunt prezentate n Tabelul D.2
ze = 20 m
z e = 50 m
0,5
4,0
6,7
3,6
8,3
4,5
135
- pentru un teren plat orizontal, unghiul a al vntului cu orizontala poate fi considerat egal cu
5 datorita turbulentelor. Aceasta recomandare este valabila si n cazul terenurilor denivelate
acolo unde tablierul podului se afla la o naltime de cel putin 30m deasupra terenului.
Figura D.6 Coeficientul aerodinamic de forta, c f,z pentru poduri cu panta transversala [3]
(4) Fortele din vnt pe tablierele podurilor pe directia z pot avea efecte semnificative doar
daca sunt de acelasi ordin de marime cu fortele vertic le produse de actiunile permanente.
(D.3)
pentru podurile cu grinzi cu inima plina, 25% din fortele din vnt de pe directia x;
pentru podurile cu grinzi cu zabrele, 50% din fortele din vnt de pe directia x.
D.4
Pilele podurilor
137