CAPITOLUL 5 ———————— ES FUZIUNI DE SOCIETATI COMERCIALE _— eee a 5-1. EVOLUTIA FUZIUNILOR IN ROMANIA 5.2. NOTIUNI GENERALE PRIVIND FUZIUNILE 5.3. TIPURIDE FUZIUNI | 5-4. ASPECTE JURIDICE SI FISCALE PRIVIND | FUZIUNILE 5-5. ASPECTE FINANCIARE PRIVIND FUZIUNILE 5.6. ASPECTE CONTABILE PRIVIND FUZIUNILE 5-7. STUDII DE CAZ PRIVIND FUZIUNEA ABSORBTIEeee rece ceca 5-1. EVOLUTIA FUZIUNILOR iN ROMANIA fn ultimii ani, progresele notabile Facute de fara noastrd, din punct de vedere al performanfolor economice, dar si perspective aderiii la Uniunea Europeans in anul 3607, au inflyenfat in mod favorabil proferinfele investitoritor strini. Astfel, tm anul 2003, Romfnia a devenit o fini mai atractiva pentru activitiile de fuziuni. De fapt, pind la nivelul anului 2003, im Romdnia s-a semnalat un nivel seBzat ‘tat mamerie cat gi valorie, al fuziunilor si achizifiilor, ‘Datorith oresteri cconomnice reduse anterioave anului 2003, este usor do nfces stabs activitate in doment a investtorilr strfni si autolwoni. Pe ds o parte, investtor strani au preferat efi indrepte atonfa ingpre societj ceactvearA in alte fi din regiunea de es! 4 Buropei, iar pe de al parte, investor autohtoni nu au reusit st dezvolte un capital romanese suficient de puteric pentru a realiza astfel de tranzacti ‘in general, fuziunile s-au realizat intre socictafi cu ‘ac{ionariat majoritar comun, jn scopul reorganizari din punet de vedere juridie sau administrativ, Hprintre motivele realizarii fuziunilor se numar& modificarea politili unor firme rmultinafionale de a-si concentra activitatea dintt-o ford intro singurd socictate sw impuneree de cltre investtorii financiari a unor conditi de mérime a capitalulul ‘ferent unci afaceri, condiie fadeplinité prin majotiri de capital. ‘Recent, piaja fuziunilor gi achiziiilor din Romania a inregistiat diverse tipi de tranzacfii, uncle relativ complexe™. Fafi de tranzactiile simple prin care actionatih tual ai unei societii isi vand integral partcipafile contra numerar (tanzacti de Cp Geah imediat) au inceput s& apara si tranzacfi complicate dc tip non-cash, earm-out sa ‘majorari de capital in vederca dezvoltarit comune. “Anumnift investitori au incercat consolidarea unor sectoare prin tranzacyit nan cash de tip share-for-share swap. Practc, firma achizitoare emite noi ac{iuni care su sferte acfionarilor firme achizifionete in schimbul acfiunilor definute tm firma fin teste, in general, insofité de restricti in ecea ce priveste vanzaKen iediatt-@ acfiunilor objinute in fina echizitoare, Vanzatori eare accepts astfel dT tranzacfit sunt, in general, convinsi de perspoctivele afacerii fimmei achizitons perspective de cate depinde prejul la care i vor putea valortica acffunile obfinvte Romania au existat gi situefii in care potenfiale tranzacfii de acest tip na au fol eteiate datoritt-viziunilor divergente cu privire la modalitatca de plat, tn sensul 3 tofionar rom sunt atragi de tranzacfiile eash simu de aga mumitele paper wrt (itluri de valoare). SSsBsbinepissnesssssssienso= net 1B sioicoviiu R.Tordache I., Fuzian gi achizti, PricewaterhouseCoopers, worw-pweasotalicomfn ceca ce priveste wanzacfiile de tip earn-out, acestea presupun impartirea prejului de achizific intz-o suma fixa, plitibilé la data efectuitrii tranzactiei, plus una sau mai multe plaji viitoare in sume variabile care depind de anumii indicatori financiati de profitabilitate la data efectuiirii acestor plaji, Aceste tranzacfii se preteazi fic la situajii in care viziunile asupra perspectivelor afuceri tranzactionate de vedere al (Profitabiltate, disponibilul de numerar generat) ale vénzAtorului si cumparatorulei yan fn antl sunt relativ diferite, fie Ia cazul in care vanzitorul riméne angajat sau proprietar AAivfol, in anul parjial al firmei tranzactionate. Deseori, tranzacfiile sunt insofite de acordarea unot a. optiuni de tip put sau call, respectiv de dreptul de a vinde/achizijiona un anumit pachet de actiuni eiitre/de la cealalté parte din cadrul tranzacjiei la o data gi la un pref pre- determinat sau condifionat de aparitia unor evenimente sau de realizarea anumitor -atori. Astfel de tranzacfii au fost incheiate in Romania i sunt destul de réspandite fn Europa Central si de Est. Incepfnd cu anul 2003, cvolufia fuziunilor, in Roménia a reprezentat o erestere nu doar cantitativa, ci maj ales valoricd. Valoarea totalil* a piejei de fuziuni si achizitii ssa dublat in anul 2003 fat de anu! 2002, ca urmare a cresterii increderii investitorilor respectiv a valorii societajilor. Cele mai active domenii de activitate s-au dovedit a fi industria prelucritoare, industria alimentara si de biuturi, serviciile, sectorul financiar, telecomunicafii si sectorul farmaccuti in anul 2003 au fost ficute publice 33 de tranzacfii in sectorul privat, fat& de 30 de tranzacfii in anul 2002. Piafs totala de fuziuni gi achizifi a fost estimati ta 549 , Mnilioane dolari, adic& cu 135% mai mare, decat cea estimati in 2002. Comparativ cu _ colclaite fari din regiune, situate ia Europa Centralé gi de Est, Roménia se situeaz& pe Jocul al.saselca dupa Rusia, Cchia, Polonia, Ungaria si Slovacia, Iar din punct de edere al valorii de tranzactie, Romania se situeazd pe locul cinci dupa Rusia, Cehia, Ingaria si Slovacia, Un alt aspect favorabil este faptul c& propor{ia tranzactiilor implicdnd nvestitorii autobtoni a continuat si creascd, ajungand Ia 42%, depisind nivelul de 13% tn anul 2002 si 31% in anal 2001. In ceea ce priveste petioada urmitoare, unii specialisti in domeniu* sunt de rere CX piafa fuziunilor isi va menfine tendinfa de crestere, in miisura in care EYoonomia va continua s& creasca si Roménia va fi mai aproape de momentul in care va veni membri a Uniunfi Europene, De asemenea, avand in vedere forfa de munca Anal calificats, Rominia va putea atrage socictafile striine care ar fi interesate st-si Inte aici o parte din capacitatile de productie pentru a beneficia astfel de avantajul Jor cheltuicli reduse cu forja de munc’. Btudiu privind fuziunile gi schiztile i» Europa Centralé i de Est pentro anul 2003, Raport de jt Onilnis, PricewaterhouseCoopers, wiv pwregloba.com B Kudu’ E., Coordonator Servieli Corporate Finance Romania, Pricewatethouse Coopers, I Www pweglobal.com| | 142 5.2. NOTIUNL GENERALE PRIVIND FUZIUNILE Fuciunea poate fi definitt ca: operafiunea prin care se realizeacit 0 concentrare a societififor comerciale™”, in sensul ci dow sau mai multe societatt cormorciale hotirise separat transmiterea elementelor de activ gi de pasiv la una dintre societii sau infinjarca unei noi societaji comerciale in scopul desfagurarii comune @ sctivitafi lor, Fuziunea reprezinté una din formele concentitit de eapitaluri economic, fehnic 9 umen in vederea supravicfuiri sau deavoltiri a dou sau mai multe societi fotr-un mediu concurentfial!™. "Alf autoridefinese furiunea ea find unul din procedeele tehnieo juridice prin care se realizeazi restructurarea societitilor comesciale. Fusiunea poate lua dou forme: absorbfia si contopirea. Potsvit Leeti societitilor comerciale nr. 31/1990 republicatd, nofiunea de faziune™ este una generic, iar absorbjia si contopirea sunt modality de realizare a fuziunii. “Absorbyia consti in inglobarea de citre o socictate « uneia sau mai mulfor societifi comeresle, care igi Incetea7d existenfa far lichidare, iar eantepirea consti in eunirea 2 dow sau mai multor socictifi comerciale, care Ysi inceteazi existenta, pentru constituirea unci societifi comerciale riot. 4n fapt, voin{a unci concentrani gi regeupiti, ele Heonomic, fiziunile ,exprima, si am putea jnsemnand inainie-de toate o unire de mijloace si de competente” adfuga ch aceastd voin{S are ca scop realizarea crestrit si dezvoltii ‘Asttel, operagiunea de fuciune reprezinté (ransmiterea pattimoninlui uneia sau ‘mai multor societifi catre o alti societate, flr lichidare, Rezultatul fu ste fie Creslerea unei societii existente, fic crcarea unei soviet noi. fn ceca ce priveste procedura de fuciune, accasta se desfasoart in timp, in gase tape succesive avand implicajii patrimoniale asupra societafilor paticipante. PEE EEE reece 1 panil M. Despre Fuzion sovitiilor comercale, Revista de drept comercial ne 6/1993, pag. 8. 12x pintea TP, Managemental contailit ‘neg, vol. I, Ed, Tnteleredo, Deva, 1998, pag, 689. 1 farses Nenu repementaea zi i vidi scietilor comercial, Revista e dept comercat ar 5/1999, pag, 17. ie Ygehigen Re, Paciunea sceietjlor comercile ~ modilitte de restructure oportund! redial Fonald. Contabilitatea Mileniului Il, Ed. Sineron, Cluj ‘economic rominese, Conferinja Intemat Napoca, 2003, pag. 491. Fee Reoenniarea nirpsinderlr prin fasion dvizare, Ed. CECCAR, Buewrest, 2003, pag, 16143, Prima etapd consti in progitirea operatiunii prin tntocmirea proiectului de fuziune. Administratorii societitilor comerciale care particip’ Ia reorganizare | intocmese proiectul de fuziune care este semnat de reprezentanfii legali ai societiilor | ce fuzioneazi. | Conform reglementirilor. din Rominia, redactarea proiectului de fuziune sreprezinti o tapi cheie in derularea operafiunilor de fuziune, deoarece acesta este documentul principal pe baza caruia se deruleaz4 ulterior operafiile financiare si | contabile angajate intre societii. Din punct de vedere juridic, proiectul de fuziune trebuie s& contin’:"? : forma, denumirca si sediul social al tuturor socictiilor participantes motivele, scopurile gi condifille fuziunii; determinarea si evaluarea activului si pasivului transmise societatii absorbante sau noii societiis le de remitere 2 acjiunilor sau pirjilor sociale gi data de la care aceste acfiuni sau pirfi sociale confer’ drept la beneficii; data la care operatiile societiii absorbite sunt considerate incheiate din punct de vedere contabil; datele Ie care conturile, utifizate pentru a stabili condifiile operafilor ale societitilor participante la fuziune sunt inchise; raportul sau partatea de schimb a dreptutilor sociale; suma prevazuti pentru prima de firziune; drepturile acordate asociatilor si deyinitorilor de titluri, ali decat acfiona (Citulari de certificate de investi’). In proiectul de fuziune sau printr-o declarafie cc se anexeazi Ja proiect, sunt specificate modalitijile de evaluare utilizate gi eventual motivele alegerii unui alt = raport de schimb decat cel rezultat din catculele financiare realizate, De asemenea, in cadrul primei etape are loc si fntocmirea declarafiei privind © modul de stingere pasivului de cltre fiecare socictate comercialé care igi inceteazi | oxistenta. Dupa aprobare, proiectul coustituie documentul justificativ pentru reflectarea in la societatea absorbanti sau Ta noua societate, Dupa intocmirea proiectul, are loc @ dowa etapd care const tn vizarea si publicarea proicctului. in accasta etapa se deruleaz urmatoarcle operatii depunerea Prost de fuziune impreund cu declarajia de stingere a pasivului fa Bifoul Unic, unde este inregistratd fiecare societate comerciali; | vizarea proiectului de fuziune de eitre judecitoral delegat la Oficiul Registrutui Comertului ; Legea ne, 31/16.11.1990, republica ta M. OF. nt. 33/29.01.1998,144 + numirea, de eatre judecdtorul detegat, a unia sau mai nultor experti care isi | rails gviaul de specialtate asupra fuziunit (numai in cazul societilor pe acfiun, in comandité pe acfiuni sau pentru cole cu rispundere limitata); « publicarca proiectului de fuziune in Monitorul Oficial, integral saw in extras, potevitdispozifillorjudecitorului delegat sau a cererii parilor. LUlterior publica incepe a trefa etapa, aceea de asigurate @ opozabilitagi de tex. Depunerea opozitiei la Oficiul Registrului Comerfului se poe face de cltre de Co tor al societfi care fuzionee2 cu o creantS anterioara public. Suspendarea exccuei fuziunii acjioneazt pint ta data ls, care hotirdrea judecttoreascd a devenitirevocabill, cu excepiia eazulu in care socictatea debitoare fice dovada plaji datorilor sau convine eu creditorii un angajament pentru plata datoriilor. Coa de-a patra etapa a proc vesului de fuziune se concretizeaza prin adoptarea potitar! privind fuziunea de edtre adunarea generals extraondinard a FeeSre} societifi comerciale participante. fn aceasti fazi de derulare a operatiunii, administratorii ecarei societii implicate pun 1a dispozitia asocafilor/actionarlor uurmatoarele ‘tecumente: proiectul de fuziune, darea de seam a administratorilor in care 6X preciza raportal de schimb al aefiusilor sau al pri sociale raportul cenzorilor, Pitanjt contabil de fuziune, evidenfe contractelor eu valoare de peste § milioane lei in cure ie excoutare gi repartizarea Tor jntre societijile beneficiare $i avizal de Specialitate asupra fiziunii societailor pe actiuni, in comandith po aeiunt siccele ou rispundere limitatl rere etapt se finatizeaza ou adoptarea hotisirii asupra faziunii de e&tre adunarea generald exteaordinar’ a fiecireia dinte societiile paticipante, Urmitoarea etapa este reprezentata de pregititea documentelor | penitt tosctience in Registal Comerjului a menfiuni privind fuziunes. Aste, se redacteast sotul adifional modificator al actelor constitutive ale societiilor participant: “ isi Hee oe aetivitatea si ec! al societfii nou fafinfate (Sau actul de modificare & capitatului social). ro ec fio este efeeturea operafunilor in Oficiul Registrului Comerfut prin fnserierea meniunilor eu prvi la exeeutareafuziuni menfinnes de majorare 8 Prpialul social in cazul fuziunii prin absorbfe. Tot fo acest stadis se efectucazt Smrepistrara si antrizareafancfionaii societal comercial nou constitute, 8 cfect al fuziunii prin contopire Uvima etapa 1 acestui proces consti in radicrea din Oficiul Registra Comerjlui a societalor comercial care nceteaz (fr lchidare) « mai exist.SS ef oe 5-3. TIPURI DE FUZIUNI focictitilor pe —————— ee yonbiliegii ag Practica operafiilor de fuziune a evidentiat mai multe clasificiti ale acestora, ffuce de citre i. it hotirarea iga debitoare {In funclie de modalitatea juridici de realizare'™, dar si fn conformitate cu reglementirile in vigoare, operafiumile de fuziune se pot concretiza prin: + fusiune-creare (fuciune contopire) numiti de unii specialist si fuciune purtt sau consolidare, este rezultatul operafiunii prin care dou’ sau mai multe societifi isi Incoteaz\ existenfa juridicd Aird lichidare, prin transmiterea integralé a patrimoniului c&itre 0 nous societate; © fuciune-absorbtie, denumita si fuziune statutara”* este considerat’ ca fiind operatiunea prin care 0 socielate achizijioneaz’ integral 0 alti societate. Societatea cumptraté dispare, iar acjionarii acesteia primese in schimbul aportului lor (vechile actiuni),titluri ale societiqii cumparatoare in functie de un anumit raport de schimb. Socictatea achizitoare dobandeste toate drepturite pa Denumirea de fuziune statutara’® rezida din faptul c& "opcratiunea se sealizeazA in conformitate cu statutul firmei care realizeazi incorporarea,..., | iar acfiunile firmei achizitionate stint preschimbate direct pe actiuni ale firmei achizitoare, dar acestea din urmi Je poate, de asemenca, cumplira cu plata in | numerar sau in alte active finaneiaro”; imoniale ale societitii absorbite, dar si toate obligafiile acesteia + fuciune-mijloc de restructurare internit este 0 modalitato “caracteristicd ‘grupurilor care se restructurear pentrn a reduce numirul societafilor componente sau pentru lichidarea societifilor rimase fitd obicct de activitate, ori pentru a compensa Ia nivelul grupului, rezultatele”.'"° ip funcfie de motivatiile care stau Ja baza fuziunilor deosebim: © fuziune decvottare, wrmirind rafiuni economice; © fuziune salvare bazate pe motive juridice sau financiare; __ | Matis D., Contabilitatea operafiunilor speciale, Ed, Intcleredo, Cly-Napoca, 2003, pag, 107. M Hucduzei Gh, Achizifille de firme pe piala de capital, Ed. Economica, Bucuresti, 2002, pag. 24 M* tiurduzeu Gh. Achizifile de firme pe pia de capital, Ed. Economica, Bucuresti, 2002, pag. 25. __ Dumbrava ., Modificri patrimoniale, Bd, Presa Universitard Clujem, Cluj-Napoca, 2004, pag. 27.| | | { 146 «© fuciune reaticati din motive eu earacter social avand ca scop evitarca ‘somajului sau sprijinirea unor sectoare economice aflate in riz”, Fiecirei categorii de fuziune determinati sub raport juridic, din punct de vedere economic, fi poate fi attibuité o interpretare, avand la bazi urmatoarea clasificare tradijionala!™: ‘© daca din punct de vedere juridic, operatiunea de fuziune se realizeaz’ prin absorbjie, economic se poate vorbi despre fuziuni-anexéri. Acestea so ‘caracferizeazi prin supremafia unei societi{i asupsa altela. Operafiunca este considerati 0 veritabili echizijie, un transfer de putere si de control prin mutajfi patrimoniale; + fuziunii contopire, prin prisma laturii economice, fi sunt atribuite fuciunile- combindri, Aceste fuziuni sunt caracterizate prin reduecrea Ia 0 entitate a doi sau mai multe entittfi distincte, Opcrafiunea se concretizeaz’ printr-o aliangi care conduce Ja erearea unei noi entitifi, Astfel, se consider’ ci punerea in comun a aporturilor constituite de cdtre societifile fuzionate catre noua socictate se aseamani cu caracteristicile unui contract de societates © cca de-a treia categorie de fuziune din punct de vedere juridic, adica fuctunea- mijloc de restructurare, privitl din prisma laturii economice reprezinti © modificare a orgenizirii inteme avand ca si scop depisirca imperativelor cresterii economice. in functie de structura unité{ilor deosebim: « fuciune oricontalt xealizatt intve societé{i concurente ce produc acelasi produs; © fuciune verticali realizat& intee parteneri comerciali de tip client ~ fumizor; « fuziune congenerici realizatt inire societéti comerciale din aceeasi ramuri. Socictijile respective nu realizeaza acclagi produs si nu au relafii comerciale {ntre efe, dar prin obiectul lor de activitate sunt complementare; © fuciune conglomerat realizaté tnire societé{i din ramuri de activitate diferite, ‘le urmirind diversificarea activitafii eu riscuri minime, 157 Matis D., Fuxiunea societifilor comerciale (1), in Studia Ui 272002, pag. 16. 228 Tomna’M., Reorganizarea Itreprin rsiatis Babes-Bolyai, Oeeonomica, nr \dvlor prin furiune gi divieare, Ed, CECCAR, Bacuresti, 2003, pag. 12.Scop evitarea ‘Acestca se i{lunea este }gontrot prin 147 Schematic cele dow tipuri consacr ate de fuziune, fuziunea absorbiie gi fuziunea contopire pot fi prezentate astfel: Patrimoniu Societatea Societatea B Sncorporati A SS Activa sau piri soci societifii A ‘Acfionarii | ale sociotyi B Fig. 1: Fuziunea prin absorbjie ‘Nowa societate rezulistt C ‘Actiuni sai pari sociale ale societatit C societfilor si B) ig. 2: Fuziunea prin contopireGHEE See Leeeaeesaea ae oeeeeeeeE CEES 5-4. ASPECTE JURIDICE $I FISCALE PRIVIND FUZIUNILE — 4, ASPECTE JURIDICE PRIVIND FUZIUNEA SOCIETATILOR COMERCIALE 54.1.1. REGLEMENTARI NATIONALE PRIVIND FUZIUNEA Sub aspect juridic, opcrafiunea de fuziune a societafilor comerciale determin urmitoarele efecte: ® incetarea personalitifii juridice a socictitilor absorbite sau ce participa la fuziunea contopire, ca mmare x dizolvatii lor anticipate, fir lichidare; transmiterea universal& a patrimoniului lor citre socictatea absorbant sau nou constituita; atribuirea de acfiuni sau parfi sociale ale societiii absorbante seu nou create tre asociafi socictitilor care dispar; ‘majorarca capitalului social al societifii absorbante, respectiv formarea capitalului social al societifii care ia fiinfa. ‘Situatia juridict privind drepturite reciproce de capital dintze sovietatile ce participa fa operafiunea de fuziune prin absorbtie sau contopire dezvolté urmatoarele tipologii: © societifile comerciale care fuzioneazi nu au nici un fel de participatit reciproce de capital; una din societifile care fuzioneazi are participalic de capital la cealalti, societafile participind la fuziunea prin contopire, sau societatea absorbant define 0 participatie la cea absorbiti sau invers, societatea absorbiti Ia cea absorbant; participatii reciproce intre societafile ce particip& la fuziunea contopire, sau {ntre socictatea absorbant’ si cea absorbitt fn Roménia, reglementarea operatiunilor de fuziune este realizati prin intermedjul urmitoarelor acte legislative: a) Logea nr. 31/1990 a societijilor comerciale, modificata si republicaté, b) Codul comercial;149, ©) OG. nr. 88/1997 privind privatizarea societitilor comerciale, modificati de Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, Atul juridic principal care reglementeaz operatiunile de fuziune este Legea socleti{ilor comerciale nr. 31/1990, republicati, in care se provid condifille de validitate si efectuare a fuziunii, respectiv condifiile generale, interventia instanfei judecitoresti, opozitia creditorilor sociali, condifile financiare ale fuziunii, condifiile de forma si de publicitate. Din punet de vedere juridic, subliniem urmttoarele aspecte ale operator de fuziune: : fuziunea se poate face si intre societi}i cu forme juridice diferite; — indiferent de forma in care opereazi fuziunea, accasta nu se poate realiza oe decdt dupa ce a fost Iwata hotitérea de etre fiecare societate in parte, respectiv ‘ticipt a j de Adunarea Generali a asociafiilor fiecirei societati; i fuziunea determin’ modificarea actului constitutiv gi statutul original pentra (sau now fiecare societate care participa la fuziune, cu respectarea condifiilor de forma k si publicitate; Qu create bilanful intocmit cu ocazia fuziunii trebuic publicat de citre fiecare societate e participant la fuziune si depus impreuna cu cererea de inscriere a hotérarii de fuziune la Oficiul Registrului Comerfului; + fuziunea nu poate deveni operant decat dup’ 3 luni de la publicarea operatiei ‘in Monitorul Oficial; fuziunca se face prin absorbjia unei societifi de ciitre alti societate sau prin ‘contopirea a doua sau mai multor societifi pentru a ale&tui o societate now; in cazul fuziunii prin absorbfie, societatea absorbanti dobandeste drepturile gi este refinutt de obligatiile societajii pe care 0 absoarbe, iar in cazul fuzitinii prin contopire, drepturile si obliga(ile societajilor care isi inceteazi existena {rec asupra noii societifi inflate; fuziunea are ca cfect dizolvarea fiird lichidare a societdfii care fyi inceteazi cexistenfa gi transmiterea universal a patrimoniului siu citre societat beneficiara, in starea la care se giseste la data fuziunii, in schimbul atribui ilor societa{ii care inceteaza si, eventual, @ unei sume de bani (numiti sulta) ce nu poate depisi 10% din valoarea nominali a actiunilor sau pirfilor sociale atribuite; data cu privire la incheicrea_formalititilor_de_fuziune, registrele i reatele care tiu nit sumt necesare se vor prelua de un asociat desemnat “de majoritatea voturilor, care are obligafia de a pistra aceste documente timp de 5 ani150 de cdtre Adunarea General a Actionarilor a fiecdt intr secietfie participant, administrator acestorafntoemese un profect de fuciune me cuprinde: forma, denumirea si sedi social al tuturor sociction participate la Sperafiane, fundamentarea yi coniile fuziuniy stabi, cevaluarea activului si pasivului care se transmit societilor beneficiare, modalittie de predare a aofiumilor Ban a patilor sociale si data 1a care acestca dau dreptul Is dividende, raportul de Sthimb at acfinilor sau partilor sociale si, daca este cazub ccuantumul sultei, Sromtumal primei de fiziune, drepturile care se acord obligatory sf orice alte cvantaje speciale, data bilajului contabil de fuziune (data care va 6 aceeasi pentra qoate societijle participante), orice alte date care prezintht interes pentru operafiume. init in baza aprobirii fus de seprezentanfii societétilor participante se ui unde este inmatriculatt fiecare socictate, a in urma fuziunii, despre Proiectul de fuziune semnat depune la Oficiul Registrutui Comerful fnaotit de 0 declarafie a societtfii care inceteaz a oxi modul in care s-a hotirat si stinga pasivul su. aacaiistatortsocietalor care fuzioneaza vor pune le dispezitie asociailor: ¢ proiectul de fuziunes # darea de seam’ a administratorilot in care s al acfiuailor si al parfilor sociale; .e va preciza si raportul de schimb © raportul cenzorilor; © bilanul contabil de fuziune; + evidenfa contractelor ox valoare de peste 5 muilioane lel in curs de executare gi repartizatea Jor intre societAfite beneficiae. in cazul fuziunii prin absorbfic, societatca absorbant dobindeste drepturile si este jinutt de obligafile socieijii pe care © absoarbe, iar in azul fuziuni prin ontopio, drepturile si obligaile societailor care isi Incetenzs existenfa trec asupra noii societifi asttel tnfiingate." —_— 1 art. 244 din Legea nr. 31/1991, republ cu modiieileulterionre Dor legal tipurHor a flectircia leet de fucinne participate fa activului si Motivele emiterii 151 Directiva a I-a a CEE privind fuziunile si achiziile societitilor anonime din 9 octombri¢ 1978 a fost emiss in vederea solufionfrii unor aspecte cum et fi: * provcfarea intereselor asociafilor si terior impune coordonares legistatilor Stalclor membre privind fuziunile socictajlor amonime gi, in acest sens, este peneaay qutfoducerea fn dreptul tuturor statelor membre a unor disporifi privind fuziunile; * f contextul acestei coordontri, este deosebit de important ca acfionari societiilor care fozioneaza si fie informafi in mod corespunzitor si eat mai obieetiv posibl si ca drepturile acestora a fic proteate tn mod adecvats * protsjarea drepturilor salaiajilor in cazul traisferutui de societai, uniti sau arti de univii; * de asemenca, ereditori, deinatori de obligafin sew no, precum gi titul alter drepturi asupra socitifilor care fuzioneaza trebuie protejai astfel neat fuziunea s& nu le afecteze negativ interesele; * Publicitatca asigurati de Directv 68/151/CEE trebuie extinst pentru a Include fuziunile,astel ncdt teri si i informati corespuncator, * aranfille oferite asociatilor gi terilor in legiturd cu fziunile trebuie extinse Pentu @ include anumite practici juridice care, i puactele esenfale, sunt Similare cu fuziunile, atfel inet obligatia dea asigura aceasté protects sf mu poati fi eludata, * Peniru s asigura eerttudinea juridicé tn raporturile dintre socictiile implicate intro fuziune, inte acestea gi teri i fare acfionar, trebuie limitate connie de nulitate si trebuie si se prevads, pe de 0 parte, principiul rectfieai, ord cite ori este posibil si, pe de alti parte, un termen scurt pentru invocares ulitii. Domeniul de aplicare Misurile de coordonare previzate de prezenta directiva se aplica dispozitiilor legale, de reglementare si administrative ale statelor membre privind umsttcnele tipuri de societatis * in Germania: die Aktiengesellschaft; * tr Belgia: Ia société amonymelde naamloze vennootschap; © in Danemarca: aktieselskaber;in Franya: Ia société anonyme; in Irlanda: public companics limited by shares gi public companies limited by guarantee having a share capitals fn Italia: la societa per azioni; in Luxemburg: ta société anonyme; in Olanda: de naamloze vennootschap; in Regatul Unit: public companies limited by shares si public companies limited by guarantee having a share capital Statele membre pot si nu aplice prezenta ditectiva cooperativelor inregistrate sub una dintre formele juridice indicate mai sus. In masura fn care fac wz de aceasta opfiune, legislatile statclor membre impun acestor societi}i st includa cuvéntul cooperativi” in toate documentele fuziunii Statele membre pot s& nu aplice prezenta directiva fn cazurile in care socictatea sau societifile care sunt achizifionate sau care inceteazi si existe fac obiectul procedurilor de faliment sau al altor proceduti similare, Aspeete privind organizarea fuziunii Pentra socictifile aflate sub incidenja legislafillor lor nafionale, statele membre previd dispovitii de organizare a fuziuni Directiva defineste fizinnea prin absorbfié ca fiind operafiunea prin care una sau mai multe societdfi sunt dizolvate fird a intra in lichidare gi transferd toate activele si pasivele lor unei alte societiyi, in schimbul emiterii c&tre acfionarli socictafii sau societatilor absorbite de aotiuni la societatea absorbant& si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala sau, in absenfa acesteia, din echivalentul contabil al acfiunilor astfel emise, Legislafia unui stat membru poate prevedea ci fuziunea prin absorbfie poate fi, de asemenea, realizata, daci una sau mai multe dintre societifile absorbite sunt in lichidare, cu condifia ca aceasta optiune si fic limitaté la societifile care nu au ineeput {nod repartizarea activelor intre actionsari, ‘Fuziunea prin constituirea unei noi soctettfi este definitd ca fiind operafiunca prin care mai multe societafi sunt dizolvate fir a fi lichidate si transfer toate activele si pasivele for unei societafi pe care o constituic, in schimbul emiterii cétre acfionarii Jor de acfiuni la societatea nou constituité si, eventual, al unci plafi in numerar de maximum 10% din valoarea nominal sau, in absenfa acesteia, din echivalentul contabil al acjiunilor astfel emise. Legislajia unui stat membra poate prevedea c& fuziunea prin constituirea unci noi societafi poate fi, de asemenca, realizat, dact una sau mai multe dintre societiile care inceteaz si mai existe sunt in lichidare, cu conditia ca opfiunee respectiva si fie limitaté la societitile care nu au incepat ine& repartizarea activelor fnire ac{ionariFuziunea prin absorbtie Organismele administrative sau de conducere ale societifilor care fuzioneaza fntocmese in scris un project de fuziune. Proiectul de fuziune menfioncazé cel pufin urmitoarele: «forma juridica, demumirea si sediul social al societiilor care fuzioneazi, + tala de schimb a acfiunilor $i valoarea eventualelor plifi in numerar; © condifille de alocare a actiunilor la societatea absorbanti; © data de la care definerea acestor actiuni da acfionarilor dreptul de a participa la : beneficii, precum gi orice condifii speciale care afecteazA acest drept; fnregistrate © data de Ia care tranzactiile societaii absorbite sunt considerate din punct de vedere contabil ca aparfindind societatii absorbante; © drepturile acordate de societatea absorbant dejinatorilor de acjiuni care confers drepturi speciale si defindtorilor de titluri, altele dec&t acfiuni, sau masutile propuse in privinja acestora; ‘© otice avantaj special acordat expertilor si membrilor organismelor administrative, de conducere, de supraveghere si control ale societitilor care fuzioneaz’. Proiectul de fuziune trebuic publicat in modul previizut de legislafia fiecdrui stat membru pentru fiecare dintre societfile care fuzioneazi, cu cel pufin o luni fnainte de adunarea generala care urmeazi si se pronunfe asupra proiectului de fixziune, Pentru o fuziune este necesara cel pufin aprobarea din partea adunarii generale a ficctircia dintre societfile care fuzioneaz8. Legislafile statelor membre previd ci pentru decizia in cauzi este nevoie de o majoritate de cel pufia dowd trei Voturile conferite de acjiunile sau ‘capitalul subscris reprezentate, Totusi, legislatia unui statclor membre poate prevedea cd este suficient& 0 majoritate simpla a voturilor indicate in prinul paragraf daca este reprezentat cel pufin jumiitate din capitatul social. In plus, daca este cazul, se aplica regulile privind modificarea statutului. Dac& existi mai multe categorii de actiuni, decizia privind fuziunea face obiectul unui vot separat cel pufin pentru fiecare categorie de acfionari ale caror drepturi sunt afectate de operafiune. Decizia priveste atat aprobarea proiectului de fiziune, cit si, daci este cazul, orice modificare a statutului, mecesard pentru realizarea fuziunii, Legislajia unui stat membru poate si nu impun& aprobarea fuziunii de cétre dunarca general a societifii absorbante, dacd mu sunt indeplinite wmatoarele conditiz © publicitatea trebuic s& aib& loc, pentru societatea absorbanti, cu cel pufin 0 lund inainte de data stabiliti penta adunarca generali a socictifii sau societifilor absorbite care trebuie si se pronunfe asupra proiectului de fuziune; © cu cel pufin o luna inainte de data adunarii generale, tofi actionarii societitii absorbante trebuie si alba dreptul de a consulta documentele fuziunii la sediul social al socictafii absorbantc; Hi companies154 «© unul sau mai mulfi actionati ai societafii absorbante care defin aefiuni pentru tin provent minim din capitaul subscrs trebuc sai dreptal de a soliita Convocarea unei adundti generale a socictifii absorbante pentru a se pronunfa supra aproblriifuziuni, Procental rainim mu poate fi sabilit la mai mult Ge Sem Statele membre pot prevedes excluderea acfiunilor fEr8 drept de vot din acest calcul. Organismele administrative sau de conducere al fice dintre societiile care fucioneart tntocmesc un raport scris, detaliat, explicand proiectul de fuziune $i precizand temeiul juridic gi economic al proiectulu, in speval al rated de sehimb @ acfiunilor. ‘Raportul descr, de asemenea, dificultatie speciale de evaluare ce pot surveni, Penta ficcare din societéjile care fuzioneaz’, unul sau mai multi expertis sc{ionind independent de avestea, desomnati sau agreafi de. cltre 0 autoritate etministrativd sau judiciard, analizeara proiectul de fuziune si intoomese un raport sets eatre acfionasi Totusi, legislajia unui stat membru poate provedea desemnarca sors sau anal mulor experti independent pentru toate societafile care fuzioncazs, ser desemnarea se face de cite o autoritate judiciart sau administrativi, ta cartitarea comund a socielsilor respective. Experi in cauza pot si fie, in funcfie de jegislafa fiecarai stat membru, persoane fizice sau juridice sau socitBfi, raportul menfionat, experi trebuig sk menfioneze in flesare ca dae}, in soa de acbimb a acjiunilor este corecti si rezonabili. Declarafia lor trebuie opinia lor, cel putin: nai indice metoda sau metodele utlizate pentru objinerea ratei propuse penta schimbul de acjiunis «gh indice dact metoda sau metodele respective sunt adcevate pentru eazul In speft, sk menfioneze valorile obfinute prin utilizarea fieeareia dinine sess srGlede gi sf emité o opinie privind importanfa relativi atribuité metodelor in ‘cauzi pentru obfinerea valorii decise, Raportul deserie, de ascmenca, orice dificulagi speciale de evaluare surveni, Fiecare expert are dreptul de a obfine de In societitile care fuzioneazé toate fc si documentele rolevante si s& fac toute investigatille necesare "Tofi eofionerii au dreptul de a consulta cel pufin urmatoarcle documente ha sediyl social eu cel pufin o lun’ fuainte de data adundrii generale care urmeaz8 sa se pronunfe asupra proiectului de fuziune: « proiectul de fuziune; 2 Contuile gi rapoarele anual ale societailor care furioneaza pentru cele tei ‘exercifii financiare anterioare; «+o declarafie contabila intocmiti nu mai devreme de prima 2i a celet de-a tele Tent anterioare datel proiectulai de fuzitie, dact cele mai recente conturiffiuni pentru ile a solicita se pronunfa nai mult de 155 anuale au fost intoomite pentru un exercifiu financiar fncheiat cu mai mult de sase luni inainte de aceasta dati; © rapoartele organismelor admi fuzioneaza; ‘* rapoartele menfionate mai sus. ative sau de conducere ale socictifilor care Declaratia contabili se intocmeste in conformitate cu metodele gi structura utilizaté pentru ultimul bilan anual, Totusi, legislatia unui stat membru poate provedea ci: nu este necesar si se efectueze un nou inventar fizic si e& evaluitile inregistrate in ultimul bilant sunt modificate doar pentru a reflecta intririle din registrele contabile. Cu toate acestea, se fine cont de amortizitile si provizioanele interimare $i de modificttile semnificative ale valorii reale neinregistrate in registre. Fiecare acfionar are dreptul de a obfine, la cerere si gratuit, copii integrale, sau, acti doreste, parfiale ale documentelor aferente fuziunii, Protecfia drepturilor salariailor fiecdreia dintre societitile care fuzioneazl este reglementaté in conformitate cu Directiva 77/187/CEE. Legislafiile statelor membre trebuie s& prevada un sistem adecvat de protectie a intereselor creditorilor societifilor care fuzioneazi, ale c&xor creanfe sunt anterioare datei publicarii proiectului de fuziune si nu sunt scadente la data publicdrii, In acest scop, legislafiile statelor membre prevad cel putin dreptul ereditorilor in cauzi de a obfine garanfii adecvate, dac& accast& protecfic este impusi de situafia financiara a societafilor cate fuzioneazs si dact creditorii fa cauzi nu dispun deja de astfel de garanil ; Protecfia in cauzK poate fi diferitt pentru creditorii societitii absorbante si pentru cei ai societifii absorbite. Definitoritor de titfuri, altele decat actiuni, care confera drepturi speciale, trebuie si li se acorde in cadrul societijii absorbante drepturi cel pujin echivalente cu cele pe care le definean Ia socictatea absorbité, cu excepfia cazului tn care modificarea drepturilor in cauzi este aprobati de o adunare a detindtorilor de astfel de ttluri, dacd legislajia nafionala prevede o astfel de adunare, sau individual de citre dofindtorii de astfel de titluri sau a cazului in care definatorii au dreptul de a objine rascumpararea titlutilor lor de catre socictatea absorbant Daca legislajia unui stat membru nu prevede controlul preventiv judiciar sau administrativ al legalitiii fuziunilor sau dac& acest control nu se roferd Ia toate actele juridice necesare pentru fuziune, procesele verbale ale adunaritor generale care decid asupra fuziunii si, dack este cazul, contractul de fuziune inchciat ca urmare a acestor aduniri generale se intocmese gi se cortifici in forma legal adecvata. In cazurile in care fuziunea nu trebuie aprobata de adunarile generale ale tuturor societitilor care fuzionea2d, propunerea de fuziune este intocmita si certificata in forma legala adeevata.156 Notarut sau autoritatea competenta si intocmeasca si si certifice documentul forma legal adecvatt trebuie s& verifice si si ateste existenta si Icgalitatca actelor si a formalititilor impuse societiii pentru care actioncaza si ale proiectului de fuziune. Legislatile statclor membre determina data de la cate fuziunea produce efecte. O fiziune trebuie ficut& publicé in modul previizut de legislafia fiec&rui stat membru in conformitate cu directiva, pentru fiecare dintre societatile care fuzioneaza. Societatea absorbanti poate si indeplineascd ca insisi formalitifile de publicitate pentru societatca sau societifile absorbite. ( fuziune are urmitoarele consecinfe ipso jure si simultan: ‘+ teansferul, tat intre societatea absorbitd gi socictatea absorbant, cAt si in ceca ce priveste testi, a tuturor activelor si pasivelor societafii absorbite citre societatea absorbant, acfionarii societifii absorbite devin actionari ai societéfii absorbante; « societatea absorbita incetea74 si mai existe, Nici o aoiune la societatea absorbant’ mu este schimbatt pentru o actiune La societatea absorbité defimuti: © de cftre societatea absorbant’, direct seu prin intermediul unei persoane acfiondind in nume propriu, dar in contul societéjfi sau + de catre socictatea absorbiti, direct sau prin intermediul unei_persoane acfiondnd in nume propriy, dar ia contul societaii Dispozifiile menfionate anterior nu aduc atingere legislafiilor statclor membre care impun tndeplinirea de formalitifi speciale pentra ca transferul anumitor active, drepturi si obligafii ale societifii absorbite si fie opozabil terfilor. Socictatea absorbant poate indeplini aceste formalitagi ea insdsi; totusi, legislajia statelor membre poate permite societafii absorbite si continue indeplinirea acestor formalitafi pentru o perioada limitat® care, cu excepfia unor cazuri excepfionale, nu poate fi stabilita la mai mult de sase luni de la data la care fuziunea produce efecte. Legislafile statclor membre prevad un minimum dispozitii care reglementeazi rispunderca civilé fafa de actionarii societitii absorbite a membrilor organismclor administrative sau de conducere ale societi{ii in cauz’ pentru grescli comise de membrii organismelor respective in pregitirea si realizarea fuziunii, precum si a expertilor fnsircinaji cu intocmirea, in contul societatii in cauzii, a raportului pentru gteseli comise de experfii respectivi in indeplinires misiunii lor. Legislatiile statelor membre pot adopta dispozifii privind nulitatca fuziunilor doar in conformitate cu urmitoarcle condifi © nulitatea trebuie pronunjat& prin hotardre judecttoreasedis © fuziunile care produc efecte in temeiul directive, pot fi declarate nule doar dack legalitatea lor mu a fost supusi controlului preventiv judiciar sau administrativ, dack mu au fost intocmite sau certificate in forma legal| ¢ documentul in idee efecte, lt fieckirui stat pfuzioneazs, © Bomaita persoane persoane 157 adecvatti sau dacii se arati cd decizia adunirii generale este nul sau poate fi anulaté tn conformitate cu dreptul national; * procedurile de anulare nu pot fi initiate dupa expirarea unui termen de gase Juni de Ia data la care fuziunea este opozabili persoanei care invocd nulitatea sau daca situafia a fost rectficatd; © daci neregula care poate conduce la anularea unci fuziuni poate fi remediatt, instanfa competent acorda societifilor implicate un termen pentru rectificarea situafieis * hotirarea de pronunfare a nuliti}ii fuziunii se publici in modul previzut de legislasia fiectirui stat membru in conformitate cu directiva; + opozitia terfilor, daca legislatia umui stat membru prevede acest lucru, poate fi exprimata doar in termen de gase luni de la publicarea hotarérii in modul previzut in directive; © hoiarérea care pronunf nulitatea fuziunii nu aduce atingere prin ea insisi valabilitatii obligajilor in sarcina sau in beneficiul societafii absorbante, angajate inainte de publicarea hotirarii si dup& data previizuta in reglementare; ‘* societafile care au participat la fuziune au o rispundere solidaré pentru obligafiile societitii absorbante. Fuziunea prin constituirea unei noi societifi Toate reglementirile precedente sunt aplicabile si fn cazul fuziunii prin contopire. in acest scop, ,socictijile care fuzioneaz8” gi ,sovietatea absorbiti” Inseamnd societitile care inceteaza si mai existe, iar ,societatea absorbant” inseamni ,.noua societate”. Proiectul de fuziune si, dacd sunt confinute fntr-un document separat, actul sau proiectul de act constitutiv gi statutul sau proiectul de statut al noii socictifi trebuie si fic aprobate de adunarea generali a fiecdreia dintre societatile care Inceteazi si mai existc, Statele membre pot sf nu aplice constituirii unei noi societafi dispozitiile care reglementeaz verificarea oricdrui aport,altul decdt in mumerar. const Absorbtia unei socictiti de citre o alti societate care detine cel putin 90 % din actiunile sale In ceca ce priveste socictifile aflate sub incidenfa legislajiilor lor nationale, statele membre adopi& prevederi privind operafiunea prin care una sau mai multe societifi sunt dizolvate Riri a intra in lichidare gi transferi toate activele gi pasivele lor unei alte societati care define toate acfiunile lor sau alte tithuri conferind drepturi de vot in adunarea generali,158 Statele membre pot si nu aplice reglementitile privind aprobarea adundrii generale a actionarilor pentru operafia de mai sus, dack sunt indeplinite ce} putin urmatoarele condi © trebuie indeplinite formalitajile de publicitate penta ficcare socictate implicat& in operafiune cu cel pufin o lund inainte ca operafiunea s& product efectes © cu cel pufin o lund inainte ca operafiunea si product efecte, tofi actionari societafii absorbante trebuie s& alba dreptul de a consulta documentele fuziu la sedial societ Statcle membre pot s& aplice aceste reglement&ri operafiunilor prin care una sau mai multe societéti sunt dizolvate fir a intra in lichidare si transferd toate activele si pasivele lor unei alte societati, dact toate acjiunile si alte tiduri ale societal seu ocietatilor absorbite aparfin socictitii absorbante si/sau persoanelor care defin acfiunile gi titlurile respective in nume propriu, dar in contul societifii absorbante. fn cazul unci fuziuni prin care una sau mai multe societai sunt absorbite de alti societate care detine cel pufin 90 % - dar nu 100 % - din actiunile sau alte titluri ale acestora care conferg drepturi de vot in adunarca generald, statele membre pot si ‘nu impund aprobarea fuziunii de citre adunarea general a societafii absorbante, cu condifia si fie indeplinite cel pufin urmatoarele condi 's trebuie indeplinite formalititile de publicitate pentru societatea absorbant cu cl pufin o lund inainte de data stabilité pentru adunarea generalé a societi su a societafilor absorbite care urmeaz& si se pronunfe asupra proiectului de fuziune; «cu cel putin o fund inainte de data adunirli generale tofi actionarii societafit absorbante trebuie si aiba dreptul de a consulta documentele, referitoare Ja operafiunea de fuziune la sediul socicttii Statcle membre pot si nu aplice reglementirile precizate, mai sus, daci sunt indeplinite cel putin wrmatoarcle condifii: ‘* actionarii minoritari ai socictifii absorbite isi pot exercita dreptul ca aciunile lor si fie achizifionate de societatea absorbantas « dack isi exercit& acest drept, ei trebuie si aiba dreptul de a obfine fn schimb ccontravaloarea actiunilor lor; © in cazul unui dezacord asupra contravalorii actiunilor, trebuie s& fie posibill stabilirea acesteia de cltre instan}a. Statele membre pot si aplice reglementtrile stabilite in directivé in cazul operafiunilor prin care una sau mai mulfe socictiji sunt dizolvate fir& a intra in lichidare si transfera toate activele si pasivele lor unci alte societati dac& cel putin 90%, dar nu 100 %, din acfiunile si cclelalte titluri ale societafii sau socictifilor absorbite apar{in societafi absorbante in cauza gi/sau persoanelor care dejin acfiunile $i Gtlurile respective in nume propriu, dar in contul societatié absorbante. adm ani aces alto: din defi disp defi asin vige impharea adundrii Hinite cet pufin vite societate fulea SH product b lofi actionar tele fuziunii are una sat 0 activele gi ocict’ii sau care dejin Bi societasi Filectului de nea Alte operafiuni asimilate fuziunii Daci in cazul _uncia dintre operatiunile Previizute in dircctiva, legislate statelor membre permit 0 plata in numerar de peste 10%, se aplica prevederile. aferente din directiva, Dac legislafia unui stat membmu permite realizarca uneia dintre ‘operatiunile Prevazute in directivi, fird ca toate socictitile care igi transferk Patrimoniul s% inceteze St existe, se aplicd reglementirile specifice din prezenta directive, Disporifii finale Satcle membre pon in aplicare dispozitile legale, de reglomentare si administrative necesare aducerii ln indeplinire a prezentei directive tr fermen de trei ani de la notficarea acesteia. Statele membre informeaza imedice ‘aceasta. Totusi, se poate prevedea un termen de cinei ani de altor dispozitiilor mentionate pentru aplic din Rogatul Unit si Irlanda, Statele membre pot sx nu aptice anumite reglementari tn cee definatorii de obligatiuni si alte titluri convertibile dack dispozitiilor legale, de reglementare gi dlefinatori in eazul unei fuziuni a fost determinata anterior de cendh Statele membre pot sA nu aplice prezenta directiva fuziun ‘cimilate fuziuailor pentru pregitirea sau realizarea clvora, in ‘momentul intricii in Vigoure a dispoziilor previzute tn directiva sa realizat dela un notre s formalitate impuse de legislajia nafionala,SOREL 160 5.4.2. ASPECTELE FISCALE GENERATE DE OPERATIUNILE DE FUZIUNE 5.4.2.1. ASPECTE FISCALE NATIONALE PRIVIND FUZIUNEA 5:4.2.1.1, Aspecte fiseale generale perioadé lungi de timp, in materie fiscal, operafiunile de fuziune au fost ‘vag prezentate.” Desi aveau un cadru legal definit prin Legea nr. 31/1990 a societiilor comerciale, operajiunile de fuziune nu aveau si o reglementare fiscalé adecvati, Pani la intrarea in vigoare a Codului Fiscal, aspectele fiscale privind fuziunea sc regiscau in Legea impozitului pe profit. “* Prevederile de natura procedural, contabilé gi partial fiscal au fost cuprinse Ordinul Ministerului Finanfelor nr, 1.223/1998, care ulterior a fost abrogat si inlocuit de Ordinul Ministrului Finanjelor nt. 1.078/2003 care a aprobat Normele metodologice privind fuziunea, divizarea, dizolvarea si lichidarea societafilor comerciale. Nomele aveau scopul de a asigura o aplicare corecti si unitard, din punct de vedere economico-financiar, a reglementirilor legale aferente operafiunilor respective. Principalele clarificdri pe care le-au adus normele privind fuziunea, au fost unmiitoarete™: # in cazul societi}i comerciale cu asociat unic (ce atrage transmiterea universal fa clementelor de activ si de pasiv ale societijii citre asociatul unic, fir lichidare), nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul brut, dac& sunt inregistrate in aceleasi conturi la sacietatea care preia elementele respective; nu se considera livrare de bunuri transferul total sau partial al activelor sl pasivelor unei persoane impozabile, cu plat sau cu titly gratuit, efectuat cu ocazia opcrafiunilor de fuziune a societitilor comerciale; cu ocazia operatiunilor de fuziune, elementele de activ primite de persoanele juridice implicate in astfel de operatiuni vor f recunoscute sau amortizato fiscal la valoarea acceptata ca deducere fiscala pentru acel activ, la persownn care a cedat activul, inaintea evaluatii acestuia; HO Rachisan R., Inplicaile fiscale ale ciferitclor forme de restructwrare din mediul economic roménes’y ‘impacto! iterajonl Specaizae, DezvolareInegrare, Bl Sieroa, Cj ~ Napoca, 2003, pop 329, va? Tegea ne, 4I4/2002 privind impute prof, MOF. nr 486/27.062003, cu modifi complete ulterioars, '® Ordinul Ministrului Finanjelor nr. 1078 privind Normele metodologice privind fuziunea, divizares, izolvarea si lichidrea societtiorcomerciae,precum gi reragerea sau excluderea uno ascii d= ‘adel soeietilr comercial, M. OF nr. SE618.08.20031c | operajiunile care au lo dupa intocmirea bilanfului de fuziune se efectue | numai cu aprobarea societifii absorbante; + activitatile generate de fuziune vor fi evidenfiate in contabilitatea socict absorbite sii vor fi avute in vedere Ia intocmirea documentelor priv protocolul de predare-primire gi a balanfei de verificare; + Inregistrarea proluirii elementelor de activ si de pasiv ale societiii absort la societatea absorbant, se face inainte de radicrea socictitii absorbite de Registrul Comertului; + societajile comerciale care fuzioneazt si au inregistrat pierdere contabila stipula in documentele de fuziune incheiate intre parti modatitajile acoperire a pierdoriis * pierderea fiscald inregistrata de contribuabilii care isi incetcaza existenja f faziune, nu se recupereaza de etre socictatea now-inflinjatd sau de catre care prciau activele socictitii absorbite. in septembrie 2004 a intrat fn vigoare Ordinului nr. 1.376/17.09.2004""* pen aprobarea Normelor metodologice privind reflectarea in contabilitate a principale operatiuni de fuziune, divizare, dizolvare gi lichidare a societitilor comereiale, preci $1 retragerea sau excludcrea unor asociafi din cadrul societifilor comerciale tratamentul fiscal al acestora, ce inlocuicste vechile reglementari. Norme in vigoare la baza prevedcrile Legii contabilitayii nr. 82/1991 republicat& si ale Codului fis aprobat prin Legea nr. 571/2003 j Impozit pe profit Codul Fiscal, consacra, in cadrul Titlului Ml ~ Impozitul pe profit, o pa separati reorganizarilor, lichidarilor si altor tansferuri de active $i titluri articipare. Fuziunca este tratati in cadtul art, 27 ca unul din cele patru tipuri reorganizare:" fuziunea intre porsoane juridice romfne in urma cAreia participantii societatile implicate primese titluri de participarc la socictatca succesoare; © divizarea unci persoane juridice romane in doud sau mai multe persoa juridice romane la care participantii persoanei juridice inifiale primes tith do participare in mod proportional cu cele definute; + achizitionarca de cate o persoand juridich romani a tuturor activelor pasivelor aparfinénd uncia sau mai multor activitiji economice ale alt ersoane juridice roméne, in schimbultitlurilor de participare; + achizitionarea de edie 0 persoan’ juridica romand a minimum 50% d titlurile de participare ale altei persoane juridice romane, in schimbul un jn M, Of Romsiei nr. 1.012103.11,2004 “* Legea nr. 571/22.12.2003 privind Codul Fiscal, M, Of, al Roménisi ne, 9272312.2003 « ‘modificarle ulterioare,tithuri de participare la persoana juridict achizitoare si, daca este cazul, @ unei plifi in numerar care mu depiseste 10% din valoarea nominald a tilurilor de patticipare emise in schimb. Cole patru modalitati de reorganizare prezentate de Codul Fiscal vizea72, de fapt, dowd aspecte: ‘+ transferuri de active si pasi © schimburi de titlusi de participare Ia 0 persoand juridic& romana cu tithuri de participare Ia alt& persoand juridica roman Cu privire Ia aceste tipuri operatii, um aspect important de clarificat este cel referitor la valoarea fiscald a activelor $i pasivetor transferate fntre persoancle juridice participante la astfel de operatiuni, Prin valoure fiscalé se infclege valoarea care Felermind valoarea amortizarilor fiscale si determini mirimea cdstigurilor sau a pierderilorfiscale in cazul vanzSrii activelor gia scoaterii acestora din patrimonin Pentru persoana juridic& ase primeste active si pasive, valoarea lor fiscalé este geld cu cea avuti de respectivul activ sau pasiv inainte de momentul transferufui. ‘Amortizarea fiscal a activelor primite va continua si fie determinata similar cu caleulul acesteia de cBtre socictatea definitoare a activelor respective inaintea cefeotuirii transferulu {in cazal schimbului de titluri de participate se procedeaz& in mod similar. ‘Astfel, valoarca fiscal a titlurilor primite va fi egal ou valoarea fisealé a titturilor ‘tapsferate, Aceasté valoare va fi luati fn considerare in cazul determinarii efstiguritor de capital sau a pierderii rezultate din vanzarea acestortitluri. Tot in cadrul articolului 27 al Codului Fiscal se precizeaz’ tratamentul contributiilor ca active Ia capitalul social al unei persoane juridice in schimbul titurilor de participare la respectiva persoani juridicd, operafiune care nu reprezint& un transfer impozabil. Perioada impozabili Perioada impozabilii se inchefe, in cazul fuziunilor care au ca ofect juridic incetarea existen{ei persoanclor juridice supuse acestor operatiuni, la data: a). inregistraci in registral comerfului a noii societaji sau @ ultimei dintre ele in ‘cazal constituirii uneia sau mai multor socict@fi noi, b) inserierii in registrul comerfului a menjiunii privind majorares capitalului social al societii absorbante, in celelalte eazuri fn cazul lichidisii unui contribuabil intr-un an fiscal, perioada impozabilti fncetear’ odat& cu data radierii din registrul tn care a fost inregistrat& infiinfarca acestuia,163 Impozit pe dividende Pentru elementele de capital propriu, constituite din profitul net (rezcrva statutara, alte rezerve, profitul net realizat in exercifiile precedente al cftui repartizare a fost aménati ete.), se calculeazi si se vireazd impozit pe dividende si in exzul faziunii intre dows sau mai multe persoane juridice romfne, situajie ta care participanfi Ja oricare persoant juridicd care fuzioncaza primesc titluri de participare la persoana juridicd succesoare. eazul, a unei ‘ tilurilor de Pierderea fiscal Picrderea fiscalé inregistrati de contribuabilii care fsi fnceteaz% existenfa prin fuziune, nu se recupereaza de catro contribuabilii nou-inflinfagi sau de c&tre cei care proiau patrimoniul societifii absorbite, dupa caz. fn cazul fuziunii prin absorbjie pierderea fiscala rezultaté din declarayia de impunere a persoanei juridice absorbante, declaratt pénf fa data tascrierii Ia registrul ‘comer{ului a menfiunii privind majorarea capitalului social, se recupereaz. Taxa pe valoare adiugati TVA se datoreaza la liveirile de banusi, prin care se Injelege transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor definute de proprietar citre beneficiar, direct sau prin persoanele care acfioneaza in numele acestora, Conform Codului fiscal ,nu se considers livrare de bunuti transferal total sau partial al activelor gi pasivelor unei persoane impozabile, cu platé sau cu tithu gratuit, efectuat cu ocazia operafiunilor de fuziune gi divizare a socictafilor comerciale. in consecinfi operafiunile de firziune mu sunt supuse taxei pe valoarca adiugatl, In caz de divizare, fuziune, lichidare, dizolvare fara lichidare, societitile care beneficiazi de amfnarea exigibilitifi taxei pe valoarea adaugata au obligajia de a achita taxa pe valoarea adéugata fnainte de declangarea acestor operafiuni si de a anunfa concomitent organul fiscal care a emis certificatul de amanare a exigibilitatii {axei pe valoare adaugati. as in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 1,376/17.09.2004"° pentru aproberea Normelor metodologice privind reflectarea in contabilitate a principalelor - operafiuni de fuziune, divizare, dizolvare si lichidare a societifilor comerciale, precum gi retragerea sau oxcluderea unor asociati din cadrul societifilor comerciale gi {ratamentul fiscal al acestora, tratamentul fiseal clatifica o serie de aspeete ale celor doua forme de realizare a operafiunii de fuziune, Astfel este prezentat tratamentul fiscal in cazul fuziunii absorbjie 1a societatea ubsorbiti gi la societatea absorbant, iar in cazul fuziunii contopire atét la societafile ce {pi Inceteaza activitatea cét sila societatea now infingata 4° publicat ia M, OF al Rominiei nr, 1.012/03.11.2004.164 54.2 4.2. Tratamentul fiscal al fuziunii absorbtie Societatea absorbiti: Societatea absorbant’: voniturile provenite din transferul activelor reflectate in contul 7583 "Venituri Gin cedarea activelor gi alte operatii de capital" reprezint& venituri neimpozabile in conformitate cu prevederile art, 27 alin, (4) lit. a) din Codul fiscal, iar cheltuiclile privind activele cedate reflectate in contul 6583 “Cheltuieli privind aotivele cedate si alte operafii de capital” sunt cheltuieli nedeductibiles societatea absorbitd trebuie si transmit’ societifii absorbante valoarea fiscal a fiecirui element de activ si pasiv transferat; reducerea sau anularea orictirui provizion sau a rezervei care @ fost anterior Gedusd la determinarea profitului impozabil (rezerva legal de 5% din profitul contabil brut pind ce aceasta va atinge 20% din capitalal social virsat, rezervele constituite ca unmare a aplicirii facilitifilor fiscale privind eimpuncrea unei pirfi din profitul impozabil, rezerve din reevaluate) se include in veniturile impozabile ale societifii absorbite; exceptic fiind situafia jn care societatea absorbantd preia proviziomul sau rezerva respectivas societatea absorbitt are obligatia si depund declaratia de impunere si si pltteascd impozital pe profit cu 10 zile inainte de data inregistrrii incetait existenfei la registrul comerfului, : picrdorea fiscal inregistrata de societatea absorbidi nu se recupereazs de eire societatea absorbant’; societatea absorbanti foloseste Ja determinarea profitului impozabil valorile fiscale ale activelor si pasivelor transmise de care societaten absorbitas societatea absorbant’ amortizeaza din punet de vedere fiscal valoarea fiscalé a rnijloaccior fixe amortizabile transferate de le socictatea absorbiti, apticind regulile prevézute Is art. 24 din Codul fiscal care s-ar fi aplicat de citre fovietatea absorbith in situafia in care fuziunea nu ar fi avut loc si ia tn considerare durata ramasi de amortizare; ‘dacd societatea absorbant nu cunoaste valoarea fiscal a activelor si pasivelor transferate de 1a societatea absorbiti, valoarca fiscal a activelor si pasivelor respective este zero pentru societatea absorbant; ‘n cazul preluatii de la societatea absorbiti a rezervelor si/sau provizioanelor care au fost deductibile la determinarea profitului impozabil acestea trebuie st respecte regimul stabilit prin prevederile art. 22 din Codul fiscal;| + dac& valoarea rezervei legale previzuta Ia art. 22, alin, (1) lit. a) din Codul fiscal, in urma operafiei de fuziune, depageste o cineime din capitalul subscris si virsat al socictijii absorbante, diferenfa nu se trateazi ca venit impozabil 1883 "Venituri Int venituri 4 t) din Codul sontul 6583 atata timp edt accasttrezervi se mengine la valoarea rezultatd; * in cazul diminuttii rezervei legale, valoatea diminuétii reprezint& venit impozabil, iar reconstituirea ullerioari a rezervei nu este deductibili. la determinarea profitului impozabil 5.-4.2.1.3. Tratamentul fiscal al fuziunii contopire a, Societifile care isl inceteazit existenta: + veniturile provenite din transferul activelor reflectate in contul 7583 "Venituri din cedarea activelor si alte operafii de capital” reprezinti venituri neimpozabile in conformitate cu prevederile art. 27 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, iar cheltuiclile privind activele cedate inregistrate in contul 6583 "Cheltuieli privind activele cedate si alte operafii de capital" sunt cheltuieli nededuetibile; + Societijile care igi inceteaz existenfa transmit societafii care ia fin’, valoarea fiscal8 a fieckrui element de activ si pasiv transferat; + reducerea sau anularea oricirui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusi Ia determinarea profitului impozabil se include in veniturile impozabile ale societafilor care igi inceteaza existenfa, cu exceptia situatici in ‘care societatea care ia fii’ preia proviziomul sau rezerva respectiva; + societifile care igi inceteazi existenja au obligafia si depuni declarafia de impunere si sa pliteascd impozital pe profit cu 10 zile inainte de data inregistrarii incetirii existengei la Oficiul Registrul Comerfului. b. Societatea care ia flin¢i: © pierderca fiscala inregistrat& de societafile care ‘gi inceteaza existenfa mu se recupereazi de cdtre societatea care ia fiinja; * socictatea care ia fiinja foloseste 1a determinarea profitului impozabil valorile fiscale ale activelor si pasivelor transmise de catre societajile care igi inceteazi cexistenta; * societatea care ia fiinfii amortizeaza din punet de vedere fiscal valoarea fiscal loacelor fixe amortizabile transferate de Ia societifile care igi inceteaz’ cexistenfa, aplicdnd regulile prevazute la art. 24 din Codul fiscal care s-ar fi166 aplicat de eatre societifile care tsi inccteazi existenfa in situatia in care fuziumea mu ar fi avut loc; dact societatea care ia fiinf& nu cunoaste valoarea fiscal a activelor si pasivelor transferate de la societijile care fi inccteazA existenja, valoarea fiscala a activelor gi pasivelor respective este zero pentru socictatea care ia fina preluarea de Ia societifile care isi inceteaza existenja a rezervelor si/sau a provizioanelor care au fost deductible la determinarca profitului impozabil reprezinté obligativitate de a respecta regimul stabilit prin prevederile art, 22 din Codul fiscal; dack valoarea rezervei legale previzuti Ia art. 22, alin. (1) lit, a) din Codul fiscal, rezultata in urma operafiei de fuziune, depiseste 0 cincime (1/5) din capitalul subseris gi virsat al societifit care ia fing, diferenta nu se trtea7H ca ‘venit impozabil adta timp eft accasti rezerva se mentine la valoarea rezultatiy valoarca corespunzitoare diminuarii rezervei legale reprozinti venit impozabil, iar reconstituirea ultetioard a rezervei mu este deductibili la determinarea profitului impozab valoarea fiscal a titlurilor de partieipare primite de persoanele care contribuic cu active este egal cu valoarea fiscala a activelor aduse drept contributie de cctre persoanele respective si, ulterior, se inregistreaza in Registrul fiscal. 5.4.2.2 OPER/ Motive D cesionar member.Sduafia in care \ a activelor si ‘senfa, valoarca wivtatea care ia larvelor si/san a (iului impozabit fpvederile art. 22 (a) din Codul me (1/5) din Ay se trateazt ca Meductibila la A fare contribuic Hontributie de I fiscal. 167 5.4.2.2. ASPECTE FISCALE EUROPENE PRIVIND OPERATIUNILE DE FUZIUNE, Motivele emiterii ctiva privind regimut fiscal comun care se aplic& fuziunilor, scindérilor, de active si schimburilor de actiuni inire societafile din diferite state membere a fost emisi la 23 iulie 1990 avnd in vedere urmatoarele considerente: © fuziunile, scindiile, cesionarea de active si schimburile de acfiuni intre societajile din diferite state membre pot fi necesare pentru a crea in Comuni imilare celor de pe piafa interna gi, in acest fel, pentru a asigura realizarea gi funofionarea efectiva a piejei comune; + aceste tipuri de operafiuni nu ar trebui si fie prejudiciate prin restriyii, dezavantaje sau denaturfri determinate in special de dispozitiile fiscale ale statelor membre; fntrucdt este necesar s8 se introduci, referitor la aceste operafii, norme de impozitare neutre din punct de vedere concurenfial, astfel {neat societifile si se poati adapta cerinfelor picfei comune, si-si méreasca productivitatea si s8-si consolideze pozitia concurengiala la nivel international; * dispozitile fiscale dezavantajeazR aceste operafiuni, in comparafie cu dispozitile care se aplic societititor din acelagi stat membru; intruedt aceste dezavantaje trebuie eliminate, * nu este posibili atingerea acestui obiectiv prin extinderea Ja nivel comunitar a sistemelor in vigoare in statele membre, deoarece diferenfele dintre aceste sisteme pot da nastere la distorsiunis © numai un sistem fiscal comun poate si ofere o solufie satisficBtoare in aceastt privingss + sistemul fiscal comun trebuie st evite impozitarea fuziunilor, scindatilor, cesionirii de active yi schimburitor de acfiuni, protejénd in acelagi timp interescle statului fa care sc aff societatea cedenti sau cea achizifionati; * fuziunile, scinditile sau cesionarea de active, determin’ in mod normal ‘transformarea socictafii care efectueazi cesionarea intr-o unitate stabil a societaii care primeste activele sau integrarea activelor intr-o unitate stabila a societiii bencficiare; + sistemul prin care se amén, pang ta fnstréinarea lor efectiv’, impozitarea aportului de capital aferent activelor cesionate, aplicat activelor integrate unitifilor permanente, permite scutirea de impozit a aportului de capital realizat, asigurind in acelasi timp impozitarea finald de etre statul membru al societajii cedente, la data instrinatii efective a activelor; + este necesar definirea regimului fiscal aplicabil anumitor provizioane, rezerve sau pierderi ale societiii cedente, precum si rezolvarea problemelor168 ine o participa fiscale cate apar stunci cénd una din cele dous societiti ds capitalul celeilalte; + atibuirea c&tre acfionarii societifilor care cesionea7a titlucile societifi Ronefieiare’ sau receptoare mi ar trebui sf determine, prin ¢ inssi, impozitarea acestor acfionaris oe eecembre ar trebui sé aibil opfiunea de sefuza aplicres prezentel itive in cazul in care fziunea, scindarea, cesfonarea de acs. tt i cvenbul de actiuni au ca object frauda sau evaziunea fiscal daca din saimtg cauzt 0 societate comercial, implicalé sau na in operafiunea fespectivi, mi mai Sndeplineste concijile mecesare pentru reprezentarea angejafilor in organele sale de conducere. Dispozitii generale : FFiecare stat membru aplich prezenta directiva tn eazu furiunilor, scindilor, ‘ cesionitilor de active si schimburilor de acfiuni fn care sunt implicate sooietafi din ‘unul sau mai multe state membre. ‘Fuziunea este definita ca o operafiune prin care: ames) mai multe socictyi, m momental si ca efect al dizolvarii fara Wen idave, iyi transferd totalitatea activelor si pasivelor c&tre o allt societate xistentd in schimbul emiterii citre acfionaxli lor a unor actin reprezentind capital celelalte socitzi si dacd este exzul, al pIstit fm mame ‘maximum T0% din valoarea nominalt sau, in. absen{e, valor nominale, a valor nominale contabile echivalente a ttlurilor respective: « soun sate mai multe societifi, in momentul si ca efect al dizolvirii Prd fokidere, ig transfer totalitatea activeor si pasivelor ume} alte socictaifi pe : cee o intlinjeaza, in schimbul emiterit citre sofionarii lor Nite ‘itluri feprezentand capitalul noii societi si, dact este exzth, ‘al plafii in numerar a | rePkfmnum 10% din valoarea nominal sa, im absenta valont nominate, 2 Valosit nominale contabile echivalonte a ttturilor respective o eettate, ia momentul si ca efect al dizolviri Prd lichidare, ‘si transfer soe litatea activelor si pasivelor etre societaten care define toate titlurile ce reprezinti capitalul sau, Schimbul de acfiuni inseamnl 0 operatiune prin care o societate dobiindeste 0 paticipatie in capitalul alted societaji in ass fel incét dobandeste majoritatea Frepturilor de vot in sovietatea respective ia sebimbul emiterii cate actionarié acesteis sioarmt, In sebimbul tidusilor Tor, a tifurlor reprezentfing capitalul societafii iniiale gi, dacd este cazul, a sumei in numerar de maxim 10% din valoarea nominal sau, in ssenfa valori norinale, a valor nominale contabile ‘echivalente a tithurilor emise et -valoare de schimb. Soci | + ae) in av ter C . sa ca difere | E benefic pasiv societdarticipatie in le soviet 1 ca instgi, ca prezentei » active sau sau dac& din ‘operafiunea ‘eprezentarea 4 scindarilor, fhocictati din lv ek II socictate zentind @ valorii 169 Societatea dintr-un stat membru reprezinté orice socictate care: are una din formele de organizare prezentate in anexa directives jn conformitate cu legislafia fiscala a statului membra este consideratt ca aviind sediul fiscal in statul membru gi, tn temeiul acordului incheiat cu un stat ter{ privind dubla impunere, nu se consider cX ate sediul fiscal in afara Comunitai {in plus, pliteste unul din urmitoarele impozite, fied posibilitatca unei optiuni sau except = _impot des sociétés / vennootschapsbelasting tn Belgia, - _ selskabsskat in Danemarca, ~ _ Krperschafisteuer in Republica Federal a Germanici, ~ _impuesto sobre sociedades in Spania, ~ _ iimpét sur les sociétés in Franfa, ~ corporation tax in Irlanda, ~ _ imposta sul reddito delle persone giuridiche ia Italia, ~ _impét sur le revenu des collectivités in Luxembourg, = vennootschapsbelasting fn Olanda, = _ imposto sobre o rendimento des pessoas colectivas in Portugalia, corporation tax in Regatul Unit al Marii Britanii sau un alt impozit care substituie unul din impozitele mentionato, Norme care se aplici fuziunilor, seindirilor si schimburilor de actiuni 0 fuziune sau o scindare nu determina impozitarea aportului de capital calculat ca diferenga intre valoarea real a elementelor din activ gi pasiv transferate si valoarea lor fiscal, pasiv Expresiile de mai jos au urmitoarele sensuti: valoare fiscal: valoare pe baza céreia ar fi fost calculat profitul sau pierderea pentru stabilirea impozitului pe venit, a profiturilor sau aportutilor de capital ale socictatii cedente, dact aceste active sau pasive ar fi fost vandute in ‘momentul fuziunii sau scindarii, dar independent de aceasta; active s pasive cestonate: activele si pasivele socictilii cedente care, in urma faziunii sau scindarii, sunt integrate unei unitiji permanente a societafii beneficiare situate in statul membru al societifii cedente si care contribuie la generarea profiturilor sau pictderilor Tuate in calcul la stabilirea bazei de impozitare Statele membre condifioncaz& aplicarca normelor de calcul, de catre societatea beneficiara, a noilor amortizari, venituri sau pierderi aferente clementelor de activ sau cesionate, in conformitate cu normele care s-ar fi aplicat societafii sau societifilor cedente, daci fuziunea sau scindarea nu ar fi avut loc,170 in cazul in care, in temeiul logislafici statului membru al societifii cedente, societatea beneficiari este indreptafité ca orice nowk amortizare, veniturile sau piorderile rezultate din activele si pasivele cesionate sft fie calculate pe o bazt diferitt Be accea previzutt in reglementiri, respectiva directiva nu se aplici activelor si ppasivelor in raport cu care se exereité opfiunea respective. Statele membre adopté masurile necesare pentru a garanta cA, in cazul in care provizioanele sau rezervele constiuite regulamentar de eatre societatea codentd sunt parfal sau total scutite de impozit si nu provin de Ja unitsfi permanente din striate, Teeste provirioane sau rezerve pot fi preluate, in aceleasi_conditii de scutire de imporit, de citre uvititile permanente ale societifii beneficiare situate in_statul membra al societitii cedente, societatea beneficiard asumindu-si astfel drepturile si obligatiile societifi cedente. yn misura in care statele membre aplict, referitor la operafiunile menfionate efectuate intre societafi din statul membru al societajii cedente, dispozitile prin care societatea beneficiara poate prelua pierderile societifii cedente neamortizate din punct Ge vedere fiscal, statul membru extinde dispozifiile respective pentru a include preluarea acestor picrderi de citre unititile permanente ale societiii beneficiare situate pe teritoriul stu. “Atuni cfnd 0 societate beneficiar’ define 0 participatic in capitalul societatit cedente, veniturile societifii beneficiare provenite din anularea participatiei sale mu se impoziteaz’. Statele membre pot da derogiri de la reglermentiri in cazul in care participatia societiii beneficiare in capitalul socictafii cedenté mu depascste 25%. "Atribuirea, in cazul unei fuziuni, scindati, saw a unui schimb de actiuni, @ titlurilor reprezentand capitalul societiii beneficiare sau achizitoare, unui acfionar al societatii cedente sau achizifionate, in schimbul unor titluri reprezenténd capitalul acestei societifi nu au drept rezultat in sine impozitarea veniturilor, profiturilor saw aportului de capital ale actionarului, Statele membre supun aplicarea reglementirilor de fafa conditiei ca pentru titlurile primite acfionarii si nu atribuie o valoare fiscal mai mare deci cea pe care titlurile schimbate o aveau exact Inaintea fuziunii, scindarii sau schimbului ‘Aplicarca reglementirilor nu impiedica statele membre s& impoziteze venitul provenit din cesionarea ulterioari a tilurilor dobandite similar profitlui objinut din ‘cosionarea titlurilor existente inainte de achizitie, {in acest sens, expresia valoare fiscal reprezintii valoarea ce scrveste drept baz pentru calcularea veniturilor sau pietderilor in seopul impozitérii venitului, profituilor ‘sau aporturilor de capital ale unui acfionar al societati. ‘in cazul in care, in temeiul legislafiei statului membra in care ¢ rezident, un acfionar poate opta pentru un tratament fiscal diferit de acele menfionet in directiva nu se aplic titlurlor fafi de care acfionaralsi-a exereitat opjitmea respectiva. ce | in in | ae | lacedente, riturile sau az diferita activelor gi azul in care redenta sunt 1 strainatate, » soutire de te in statul Arepturile gi menfionate He prin care We din punct Wa include | beneficiare apitalul lor sau Cazul special al transferului nei unititi permanente Atunci cand activele transferate printt-o fuziume, scindare sau cesionare de active includ o unitate permancnté a societdfii cedente situatd in alt stat membra decat cel al societatii cedente, acest stat renungi la orice drept de impozitare a unitatii perinanente. Cu toate acestea, statul societifii cedente poate reintroduce in profiturile impozabile ale acelei societigi orice pierderi ale unitafii permanente, deduse benefioiul impozabil al societiii din acel stat si care nu au fost recuperate. Statul in ‘care este situata unitatea permanent $i statul societafii boneficiare aplict dispozipiile prezentei directive unui astfel de transfer ca gi cand primul stat ar fi statul societaj cedente, Prin derogare, atunci cénd statul membru al societifii cedente aplicé un regim de impunere a profiturilor intemafionale, statul membru are dreptul de a impozita orice profituri sau aporturi de capital ale unititii permanente rezultate din fuziunea, scindarea sau cesionarea activelor, cu condifia si admité deducerea impozitului care, {in absenfa dispozifiilor prezentei directive, at fi fost aplicat profiturilor sau aportului de capital in statul membru in care este situati unitatea permanent, in acelasi mod gi Ja aceeasi valoare ca si cum impozitul ar fi fost calculat sip Dispozifii finale Un stat membru poate refuza si aplice sau poate si retragii beneficiile oferite de ire parte a dispozifiilor din reglementare sau de ansamblul acestora, atunci cand considera cA fuziunea, scindarea, cesionarca de active sau schimbul de. acfiuniz + au ca obiectiv principal sau ca unul din principalele objective frauda gi evaziunea fiscal; ‘+ faptul ci una din opera{iunile menfionate in directiva nu este indeplinité din motive economice valabile, cum ar fi restructurarea sau rafionalizarea activitifilor societatilor participante la operafiune poate constitui o prezumrie c& operafiunea are ca obiectiv principal sau ca unul din obiectivele principale franda si cvaziunea fiscal; * are drept efect faptul c& 0 socictate, impticata sau nu tn operafiune, nu mai indeplineste condifiile necesare reprezentirii angajatilor in organele de conducere ale societajii in conformitate cu acordurile in vigoare inainte de operatiunea respectivi,j 5.4.2.3. TRATAMENTE FISCALE ALE FUZIUNULIN SUA.$1 FRANTA La baza motivatiilor de realizare a fuziunilor si achizitiilor se regiisesc, Thtr-o mare mnisura, argumente de nafuri fiscal, De aceea, am considerat oportunt prezentarea citorva elemente din practica interationals, rexpectiv american si francezi, referitoare la implicajile fuziunilor 5} achizitiilor. Reglementirile infemafionale fuziunea se concentreazii, tn special, asupra wimatoarelor aspecte: impozitul pe profit taxa pe valoarea adiugat® si taxcle supra salariilor. Impozitul pe profit este supus unor reglementiri fiseale speciale in cadeul fuziunii care Imbracd forma unor facilitifi fiscale, daca societifile participante Sndeplinese anumite conditii, In caz contrar, fuziunea antreneazi aceleasi conditii fiscale ca §i dizolvarea. Impozitul pe profit, Juat in discufie, este, pe de o parte, impozitul pe ultimul exercifiu inainte de fuziune, iar pe de alk parte, impozitul pe plus Valonrea neta aferenté activelor gi datoriilor care compun aportul Ia fuziune (dack cesta este evaluat la valori de piafé i nu fa valori contabile). Pe plaqa americand, cca mai ofervescenta pia a fuziunior si achiziilor, au exstat trei valuri importante de fuziuni: valul din anii 1960, valul din anii 1980 - perioada in care fh avut loc o infens& activitate de realocare a activelor prin intermedial fuziunilor, aproape jumitate din companile americane importante ax primit ete o oferté de preluae, Cel de- Al tees val a fost cel din anii 1990, cfnd mumérul de tranzacji a fost mai ridicat, dar vvaloarea acestora a fost comparabili cu cea a anilor 1980. Spre deosebire de anii 1980, in ultima decadi, modalitatea de platé preponderenta a fost schimbul de acfiuni. Succesiunea de evenimente realizale ip planul logislafieifiscale americane pune clar fn evidenfa impactal impozitelor asupra perajiunilor de fuziune gi achiziie ce au avut loc in ultima jumatate de seco) asupra teticilor de intervenfic a investitorilor pe piaja de capital precum si variantele de cludare a restriiilor reglementare, ‘Dupit valul de achizifi din 1960, s-au adoptat o serie de reglementiri prin care s-2 determinat cresterea costului unei oferte de preluare si s-a urmirit defavorizares acestu tip de operafiuni. Prineipfile contabile au redus flexibilitatea eu care societaten achizitoare putea Snregistra in contabilitate rezultatcle achizifici, De asemenea, sau jntrodus restrict privind transferablitatea picrderilor operafjonale nete reportatc, Efectul acestor masuri a fost scaderea valorii achizitiilor. fncepind cu anii 1980, promulgarea succesiva a unor acte, cind favorabile, cand nefavorabile achizifilor, au determinat inregistrarea unor fluctuafii majore ale intensitafii operafiunilor de restructurare ale societitilor, in 1980, adoptarca reglementivi privind vanzarea activelor cu plata in rate a facut ea valoares ach aproape si se dubleze in decursul unui an. jn 1981 printr-o noua reglementare, The eons Recovery Tax Act, $a permis reevaluarea bazei de amortzare a activelor a introdus un sistema de amortizare accelerat. Aceste avantaje au fost retrase trei ani173, 1 ERANTA, ial ‘érzity cand, prin actul The Deficit Reduction Act, s-a hotérét prelungirea : Perloadel de amortizare pentru anumite categorii de active sf anularea posibilitatlor de recuperare @ amortismentelor irecute prin utilizarea metodei de vanzare a activelor eu plata tn rate, Cele mai importante modificati privind tratamentul fiscal aplicat fuziunilor gi achizitilor au fost aduse in 1986 cind s-a adoptat binecunoscutul act de roformt fiscalii The Tax Reform Act. Prin aceasta reglementare:® ¢ sau implementat programe de amortizare mai putin avantajoase; * Sa majorat impozitul pe céstigul de capital att la nivelul societiilor, eft st fa velul investitorilor; * Sa anulat doctrina wilitifi gencrale care permitea evitarea impozitului pe cfstigul de capital de la nivelul sociotifii pentra diferenfa dintre valoarea He piald si baza fiscala a activelor ajustati in fimetie de rise, in cazul unel lichidati planificate; * Sau redus posibilitijile de amfnare a plifii impozitului, prin intermediul vanzitrilor cu plata in rate; * sa majorat proporfia din preful de cumparare plitt peste valoarea de piafl a activelor tangibile cumptrate, care trebuie recunoscuté de cumparator oa gi goodwill; * Sau introdus reguli mai restrictive privind posibilitatea folosiri, tn camul {uziunilor, a pierderilor operafionaie nete sau ale altor atibute fiscale care se ot reporta; ' * Sa redus rata marginal de impozit, ecea ce a determinat scdderea eastigurilor Potenfiale ¢e se pot realiza prin reevatuarea bazci de amortizare a activelor. Acest act a fost adoptat in ultimul trimestru al anului 1986, dar modifieaile Brivind sistemul de amortizare, vanzarca cu plata in rate, ulilizarea,piererilor operafionale nete reportate, noile rate de impozit pe céstigul de capital au devenit fective numai eu data de 1 januatie 1987, In ultimul trimestru al anului 1986 2a {nregistrat valoarea record a achizifilor, iar ta primul trimesiru al anului urmator et fnregistrat o scdidere cu 66,5%. ModificSvite privind fuziunite $i achizifile au avut un impact substanfial la nivel intemafional deoarece, in timp ce descuraja tranzacfileinite companiile ‘americane, a dolerminet crestrea cercti pentru operatiunile do preluare din partes cumparatonion din afara, din fai al cdror sistem de impozitare permitea investtorilor eviteren lig impozitelor. nul din aspectele cele mai importante ale procesului de restructurare prin {Intermediul fuziunilor si achizifitor, se refera la modul de structurare a tranzacfici ustfel Ine&t aceasta si se califice drept tranzactie neimpocabili. Iuptsesc, intr-o at oportund hmericant gi — ‘6 Mislea Da Inplcaie sali anpra slutitor de procurare a copteluetdestinat achicigitor, (Clyj-Napocs, 2002, pag. 14,174 Conform legii fiseale emericanc, o tranzactic neimpozabila nu are efecte fiseale mediate, Dacd se respects anumite rst la incheiercaafacerit au se vor Tnsegitfa aecessnit imporabil, nici deducerifiscale. Actionarii societi int pot amdna plata Jmporitelor. in acest caz, baza fiscal este acceasi att pentru societatea find, cat si pentru actionari. ‘Rewulile privind achizifile si fuziunile nelmpozabile sunt stailite conform roglementarilor americane de c&tre Departamentul Trezorerici, rAstfel, pentru cao fiuclune si fie considerata o tranzactie neimporabitt trebuie {ndeplinite dout conditit: ‘s acfionarii societal tint# trebuie si continue sf achizitoare; « interesal privind activele net ale societi finté trebuic i fle considerabil O achtztie de actiuni se va considera ea find o operatiune seutité de ienpozit acd sunt satisfacute urmitoarele dow’ conditit: + acjunile socictiitfint& s8 fie plitite doar ou acfiuai en drept de vot ale socitifii achizitoare; « sooistatea cumpariicare sf obfink controtul starutar (80% din dreptorile totale dle vot aferente tuluror categoriilor de acfitni cu drept de vot Is care se adaugh $0% din numa total al fiecarei grupe de acfiuni £818 drept de vot) in societatea achizifionata. Pentru ca 0 achicifie de active si se considere o operasiune neimpocablld este necesara satisfacerea urmmatoarclor condifii: ‘e__ plata activelor si se fac’ in acfiuni ale socictafil achizitoare; © s&se transfere toate activele sau cea mai mare parte a acestora, entra a se indeplini cea de-a doua condifie se eplica regutite: «la nivelul socictifii, ectivele pot rmane doar in misura in care acoperi datoriile companies Jig si se transfere cel pufin 90% din valoarea © chtre societatea achizitoare trebui de piafé a activelor nete sau 70% din valoarea de piafé a activelor brite aiba un interes in societatea In Franta, fuziunca societa{ilor a fost reglementaté prin Legea din 1966 privind societaite comerciale completata in 1978 conform Directivei 78/855 privind pretcetit aoeesului avocia{ilor, salarafilor i teflor cu ocazia uziunii societiilor anonime fi He {986 conform Disectivel 2/891 a Consiliului Comunititii Beonomice Buropene cconsacrate diviaiunii societifilor. Yin Franfa, operafiunea de fuziune reprezinta un proces derulat pe perioad’ fndehingata deoarece condifile financiare sunt indelung analizate. Concluzite taitor la aspectele financiate gi fiscale sunt consemnate fntr-un document numit protocol de fuziune.ote fiseale ména plata tint, cat si e conform bila trebuie societatea ierabil., de impozit de vot ale urile totale se adaugit de vot) in tabila este acopertt Reglementirile fiscate privind fuziunile vizcazi urmatoarele aspecte:!” © opfiunea eventual a societafilor absorbite pentru impozitarea imediata, 1a 0 oti redusi, a plusurilor do valoare pe termen lung privind activele amortizabile; anumite angajamente in ceea ce priveste taxa pe valoarea adiugata. Cu privire la executarea fuziunii exist’ clemente de diferentiere intre societitile comerciale, aspecte pe care la prezentim in mod succint in cele ce urmeaza.!** Dac societatea absorbant este o societate pe acfiuni sau cu rispundere Timitati, conducitorii sociali trebuie s& adreseze presedintelui Camerei de Comert 0 cerere de desemmare a unuia sau mai multor comisari de fuziune, ‘Atunci cfnd societatea absorbiti este o societate pe acfiuni sau cu rispundere limitati, filiald 100% a socictatii absorbante, mu mai este necesari interven} comisarilor de fuziune. in practic cel mai freevent, societaile participante de operafia si fie supus controlului acelorasi comisari in vederea stabilirii unui singur raport. Atunci eénd societiile participante aparfin de Camere de Comer} diferite, este suficienti depunerea unei cereri unite in fafa presedintelui unuie din aceste Camere, la alegerea pirfilor. Comisarii do fuziune trebuie s& fie alegi din randul comisarilor de conturi sau experfilor inscrisi pe una din listele stabilite de Camera de Comer{. Comisarii de fuziune trebuie sA verifice dact valorile relative afribuite actiunilor sau parfilor sociale ale societifilor participante sunt pertinente gi dac& raportul de schimb al drepturilor sociale este cchitabil. ‘Atunci cand societatea absorbanti este o societate pe acfiuni sau cu raispundere limitaté, conducatorii societt{ii trebuie si card pregedintelui Camera de Comert desemnarca unuia sau mai multor comisari de aport, Acestia trebuie si intocmeascd un raport in care s& stabileasc& pe propria rispundere valoarea aporturilor in natura. in plus, ei trebuie si verifice daca totalul activului net aportat de céitre societatile absorbite este mai mic sau egal cu cresterea de capital a societitii absorbante. in raportul su, comisarul trebuie si descric aporturile, si indice modul de evaluare adoptat si motivele pentru care el a fost refinut, si afirme dae valoarea aporturilor corespunde cel putin valorii nominle a acfiunilor ce trebuie emise, la care se adaugi prima de fuziune. Raportul se prezintii acfionarilor de cdtre comisarii de aport, iar prin consultarea rapoartelor prezentate, acfionarii hot&rasc asupra fuziunii. Ulterior, sunt indeplinite formalitijile de publicare. Pentru socictatea absorbiti se aplic’ regulile dizolvarii societifilor, iar pentru societatea absorbant se aplict regulile cresterii de capital. Conform regulilor de drept ‘comun, dizolvarea societi{ii absorbite, respectiv oresterea de capital a societafii 10 Feleagh N, lagen 1, Tratar de combate fnenciard vol I, Ed, Ecctomiet, Bucareq, 1998, pag, 617. ‘ut Njgulesca |, Reanganizarea gi lichidareasociettilr comercale Ed Infomesica, Bucuresti, 1997, pag. 13| \ 116 absorbante nv sunt opozabile terfilor dect din momentul publicarii acestora in Registrul Comerfului Aste, fuziunea se analizeszi ca un aport integral de active si pasive exigibile de la sooietatea absorbitd citre socictten absorbant, urmat de o repartizare intre fefionarii societifii absorbite a titurlor emise de societaten absorbant® ponte remunerarea aporturilor lor. Din punet de vedere fiscal, operatiunea de fuziune implicd impozitarce profitula’ din licidare pentru socitates absorbiti, pereeperea unui dept fix, a unui rept de para} de 1% asupra toalitigi ativulai net al societal absorbite, ard a ita {mpozitarea plusvalorilatente, In cazul acfionarilor, plusvaloarea va cconstitui obiectul impuneri, 18 ca fuziunea sti determine intrare de fonduri Printre consecingele fiscale ale operatiunii de fuziune, pentra soctetaile care plitese impocit pe profit, apare opostunitatea unui regim special ce prevede ci plusvaloarea degajath asupra elementelor de activ imobilizat nu este impozabilé fn Plomental fuziupi, dar acesten nu sunt nici exonerate, Plusvaloarea este tral Giferenfiat, existind dou categorii de bunuri, respectiv amorizabile sau neamortizabile.! In consecingé: a) pentru elemeniele neamortizabile, Tnomentului in care societatea va ceda bunurile pr valoare va fi calculat nu asupra valorii de aport, acestor bunuri la socictatea absorbiti; b) pentru bunurile amortizabile, societa beneficiul siu impozabil plusvaloarca (Ja © de a esalona rointograrca pe o perioadd de S ani _ in anumite condifi) Jn general, societatea absorbanti poate totus! opta penta imporitarea imediat 9 plusvalorii pe fermen lung la 0 rat redusa. in cele doud cazuri, societatea absorbant poate practica amortismente asupra bunusilor aporate Ia valoares de aport, adic aevaluoti si nw la valoarea contabit® a bunurilor la societatea absorbitt, {in aceastf situafie pentru calcularea amortizati, se fine seama de dat pattimoniul absorbitului a imobilizari si nu de data fransferului Ja societatea absorbant’. Tuionea are, in eca mai mare parte, un efect retroacti, Iudndu-se ea fermen iva fn care operafiunea a fost incheiaté, Prin urmare, rezultatul socitlfi absorbite Ts perioada retroactivititi operatiei, se adaugs, chiar daca este deficit, rezultatului societifi absorbant, ‘Astfel, in urma operatic’ de fuziune, 1a). integreze in beneficiul siu impozabil plusval societatea absorbité a cerut ea impozitarea si fie esalonaté fn timp; impozitarca este reportaté_asupra imite. Plusul sau minusul de ci asupra valorii fiscale a ea absorbant’ trebuie si reintegreze in rat normals), dar are posibilitatea (termenul putand fi prelungit socictatea absorbanté trebuic si: loarea pe termen scurt pentru care EEE EE Preece eee 1 | efebure F, Memento pratique comptable, Paris, 988, pag. 342JMicirit_ acestora in 0 si pasive exigibile ik 0 ropartizare intre absorbant’ pentru nplied impozitarea Maul drept fix, a unui vorbite, fark a vita iva constitui obicctul i societifile care kl, ce prevede c& ste impozabil® fn dloarea este tratatt reportatii asupra jul sau minusul de valorii fiscale a f 68 reintegreze in are posibilitates ind fi prelungit curt pentra care imps 7 b)_preia in bilanful sit provizioancle pentru riscuri pe care ea gi le asumi efectiv, provizioanele reglementate etc; ©) beneficiazk de regimul societajii_mama pentru participatiile societatii absorbite; 4) se substituic societiii absorbite pentru executarea angajamentelor pe care acestea Je-a contractat cu ocazia fuziunii sau pentru inlesnirile fiscale de care ea a beneficiat, dar nu se vor putea deduce deficitele fiscale ale societifi absorbite din beneficiul ei, dupa regulile obignuite firs aprobarea organului fiscal. Pentru acfionarii socictifii absorbite, repartizarea titlurilor emise pentru a remunera aportul nu poate fi consideratti ca un venit mobiliar impozabil. Din acest notiv nu se plateste nici un impozit cu acest titlu, dar aceasta exonerare nu se aplica Jeet dacd fuziunea este plasati sub regimul fiscal al fuziunii, Impozitarea plusvalorii iste reportata la momental cesiunii titturilor. Franfa, actionarii ec defin direct sau indirect, in cursul celor $ ani precedenti uziuni, peste 25% din beneficiu, aceasti plusvaloare lo este impozitata la 17%, dar la ererea contribuabilului impozitarea poate fi eselonata pe o perioada de 5 ani sau oate fi reportata la momentul iesiriititlurilor primite din patrimoniul actionarului (cu mndifia ca acesta s& find cel putin 5 ani ttlurle primite. Furiunea ar trebui si beneficieze de un regim special privind dreptul de registrare, deci se poate percepe un drept asupra diferenfei intre valoarea activului t al societii absorbite si mérimea eliberata si neamortizaté a capitalului social, ‘erence mai este numiti si profit de fuziune. In ceea ce priveste taxa pe valoarelt adiugati, socictatca absorbiti are una din nittoarele posibilitaf: * in cazul imobilizirilor fie aplicarea regimutui de drept comun al cesiunilor, fie impozitarea valorii de aport, fie scutirea de impozitare dack socictatea absorbant sc angajeazi si efectueze ulterior regularizirile la care societatea absorbit& ar fi trebuit sf se supund dac’ ar fi ulilizat imobilizasile; in cazul stocurilor, acestea se impoziteaza Ia valoarea de aport, intocmindu-se un document ce inlocuieste factura gi pe care se mentioncaza valoarea TVA Ge poate objine scutirea de impozit dac& destinatarul stocurilor intenfioneaz’ | site revanda). | O alta situafie este cea a transferiirii fe societatea absorbant 2 TVA de recuperat cietatiiabsorbite, in limita TVA ce ar rezulta din impozitarea valorii de apor.178 5.5- ASPECTE FINANCIARE PRIVIND FUZIUNILE 5.5.1. ETAPELE FINANCIARE ALE DERULARII FUZIUNILOR, Din punct de vedere financiar, derularea in timp a operafiunii de fuziune vizeazi parcurgerea a sase efape: a) evaluarea patrimoniului societafilor ce participa la fuziune; b) determinarea valorii contabile a acjiunilor sau a pirjilor sociale ale societiilor comerciale care fuzioneaza ©) stabilirea raportului de schimb al actiunilor sau al parfilor sociale;'? 4) doterminarea numirului de acfiuni sau de pirfi sociale ce trebuie emise; e) determinarea majorarii capitalului social Ia societatea comerciala care absoarbe; f) calcularea primei de fuziune, a) _evaluarea patrimoniului societi{ilor ce particips Ia fuziune Evaluarea este realizati in vederea determinarii patrimoniului apottat de fiecare societate. Etapa evaluarii este foarte importanté deoarece pe baza ei se determin& numa do acfiuni ce vor fi emise de absorbant sau de citre noua societate rezultai prin contopire. in accasti etapi este important realizarea distincfiei dintre valoarca unui ansamblu gi cea a componentelor sale luate separat, in cazul fuziunilor se realizeazii doud categorii de evaluari: evaluarea tuturor clementelor de activ si de pasiv care sunt transmise de societiile care dispar citre societatea absorbant sau socictatea now, evaluarea de ansambla a entitifii economice supuse fuziunii_ cu scopul stabilirii_ valorii reale a acfiunilor sau pirfilor sociale care fac obiectul schimbului reciproc, Stabilirea valorii de ansamblu a societifilor are o importanta deosebité in procesul de fuziune, deoarece operafia de fuziune vizeaz’ ansamblu si nu elemente 2% Aprobat de expert conform prevedcrilor ar. 239 alin. (1) lit ¢) din Legea nr. 31/1990, xepublicat eu miodificatile gi completarileuiterioae. ua si,179 *UNILE | uate tn mod individual." fn practic8, determinarea valorii de ansamblu 2 societafilor Ses si in consccinfi, a yalorii acfiunilor, se face pe baza activalui net contabil. Astfel, se b ajunge la 0 valoare contabila a acjiunilor care difera de valoarea justi! sau valoarea de piafi a acestor acfiuni. jin general, determinarea valorii de ansamblu pomeste de la valoarea clementelor care formeazi ansamblul. Cele dows rezultate ale evaluarii nu pot si coincid& decit in situafi de stabilitate economic’, adick foarte rar, deoarece: = stabilirea valorilor elementelor transmise se face conform principiilor contabile; = stabilirea valorii de ansamblu are in vedere atét aspectele contabile, ct si alte clemente extracontabile (situafia juridiet a unor bunuri din: patrimoniu, coproprietate asupra unor bunuri din socictate, ipotecd, uzufruct asupra unor unui, etc.) jn practict, de reguld, aposturile se efectueazit pe baz de valori juste, iar calculul paritiji clementelor de activ la valoarea lor economic." ‘La 0 comparafie a acestor dout valori, rezuttate din evaluare, pot apirea douk situatii concrete: «© dacd valoarea reala a {itlurilor societitii absorbante este mai mare decat valoarea nominali, diferenfa reprezint& prima de fuciume. Accasta primi poate fi ulilizati pentru acoperirea cheltuiclilor icgate de fuziune, pentru Pe constituirea de rezerve sau incorporarea ei in capitalul social. WM de fiecare © daci valoarea real’ a titlurilor societifii absorbante este mai mica decat Bind mumdrul valoatea nominal are loc o dimintare a valorii aportului adus de societatea fi} contopire. : absoxbit’., in accasti situate, socictatea absorbanti igi va reduce capitalul pin’ Ta punetul in care valoarea realé a acfiunilor va fi cel pufin egald eu valoarea nominalé, Diferenfa dintre valoarea ansamblului mai mic& gi cea a valorilor elementare mai mare nu poate fi identificaté pe elemente si poarta denumirea de badwill (fond comercial negativ). Ordinul nr, 1.376/17.09.2004 precizea ci pentru evaluarea socictijilor participante la operafiunea de fiziune poate fi folosité una din urmitoarele metod mnetoda patrimonial’ sau metoda activului net, metoda bursierd, metoda bazaié pe rezultate (valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit) Inetode mixte $i metoda bazata pe fluxul financiar sau cash-flow-ul. 1S pachigen R, The effect oftaces onthe srctire of corporate aequsitions, Conference Informatics, Management, oonomics, Adninisttion, Bd, sitet Royvaje Bopelach Region, Czech Repblic, 2004, pa 352, | Vatoarea justh este sama la care poate Fi tranzactionat un activ sau decontstho datorie, de buritvoi, falre pi aflate tn cunosinfa de cav7a, fn cadrul une trenzacfi in care proful este determinat obicctivy, MFP, Reglementiri contabile pentru agentii economic’, Ed. Economicd, Bucuresti, 2002, peg, 102. WW "Dexcona A. Diagnosticul $f evaluarea fntreprinderil, Ed. Inteleredo, 2000, pag. 5: Valoatea ‘economick este rezuttatl unui demers care poste fi o simpli comparaje sau raportarea Ia o referinf, ‘ri poate sk rezulte din ealeule eomplexe, prin aplicarea unor metode speciic,180 Pe baza metodclor menfionate mai sus se determina valoarca global’ a socictai care reprezint& valoarea aportului net de fuziune al ficcirei socictifi partioipante. Valoarea activului net contabil este egal cu valoarea aportului net numai in cazul in care s-a folosit metoda patrimoniala de evaluare globala a socictaqii. in cazul in care cele dou valori nu sunt cgale, la societatea absorbita sau intrata in contopire, diferentele sunt recunoscute ca elemente de cistiguri sau pierderi din fuziune (dack valoarea aportului net este mai mare decét actival net contabil, diferenta reprezinti profit, iar in situatia inversa diferena este recunoseut& ca pierdere). Aceasta recunoastere se poate realiza fic prin conturile de cheltuicli $i venituri privind cedarea activelor gi alte operafii de capital si ulterior prin contul de rezultat al exercifiului sau prin contul de rezultat. Recunoagterea céstigurilor si pierderilor aferente perioadelor anterioare este reflectati in contul de rezultat reportat cu identificarea acestora pe exercifii financiare, daci este posibil, pentru a respecta Principiului independentei exercifiutui. Din motive legate de simplificarea calculului, multe societifi recurg la utilizarea metodei bazate pe valoarea patrimoniala, in cele mai multe situatii evaluarea activelor si pasivelor se face la valoarea lor contabili din considerentul simplificarii inrogistririlor contabile privind iesirea clementelor din patrimoniul societ&fii si in care se vor utiliza valorile istorice in contabilitatea societitii care se dizolva. Insa, in uncle ituatii, valoarea contabila este corectata pentru a se ajunge la valoarea venali sau de utilitate a acestora, Valoarea de utilitate tnlocuieste valoarea contabili, mai ales, in cazul in cate se transmit imobilizari necorporale care sunt evaluate doar parfial in contabilitate. De asemenea, poate fi corectat si valoarea contabila a unor pasive care sunt aduse la valori actuale, Utilizarea acestor valori in Jocul color existente in contabilitate conduce la aparitia unor plusuri sau minusuri de fuziune, determinate ca diferente intre valoarea de utilitate sau actualé si valoarca contabili. Aceste diferenje vor fi contabilizate atét in contabilitatea socictafii care fi transmite respectivele bunuri, cét si in contabilitatea societafii care le primeste. Prin evaluare, se determina aportul de fuciune, prin care se infelege patrimoniul compus din totalitatea activelor si pasivelor, care este transmis in cadrul operafici de fuziune intre socictitile perticipante, Necesitatea evaluarii patrimoniului transmis intervine in toate tipurile de fixziune, Evaluarca aportului de fuziune const’ in determinarea valorii activelor gi pasivelor transmise prin fuziune. Valoarea astfel determinati va sta la baza refleetatii ‘in contabilitate pe de o parte, a clementclor patrimoniale ale societiii care transmite activele gi pasivele, iar pe de alti parte, a intrarii accstor active gi pasive la societatea care le primeste in urma fuziunii Dup& doterminarea valorii bunurilor aduse ca apart se poate continua, in vederea determinarii valorii contabile a ttlurilor ee trebuie emise pentru remuncrarca181 aporturilor primite, Astfel trebuie si se fact o distincfie tutte evaluarea aporturilor si paritate sau valoarea de schimb.'* ‘Valoarea de aport este consideratd o valoare absolut care consti in masurarea fn moneda curenti a valorii aporturilor societilor care dispar in societatea absorbant sau apar la fuziune, iar paritatea sau raportul de schimb este o valoare relative care misoar& aportul in moneda al contrapartidei, adic& in actiuni alc socictiii absorbant ‘sau aparute din fuziune,'** alobald a socictatii atticipante, sul net numa in cazul Fill in contopire, ii fuziune (dact b) determinarea valorii contabile a acfiunilor saw a pirfilor sociale ale soctetitilor comerciale care fuzioneaz, sc realizeaz prin raportarca aportului net (activylui net contabil) la numarul de acfiuni sau de piri sociale emise; Pentru determinarea paritatii de schimb se procedeaza la compararea societitilor (pe baza valorii determinate) sub aspect economic, financiar, tebnic, uman, in scopul aprecierii obiective a societailor. de rezultat al | pierderilor reportat_ cu a respecta ©) stabilirea raportului de schimb al actiunilor sau al parfilor sociale, se realizeazi prin raportarea valorii contabile a unei acfiuni ori piri sociale a societifii absorbite la valoarea contabilé a unei acjiumi sau parfi sociale a societifii absorbante;!** Elemental care di substan{& operafiunii de fuziune este raportal de schimb numit si raport de schimb reciproc. Importanfa acestui element consia in faptul c& determin’ raportul de forte dintre parle ithplicate in fuziune, . Raportul de schimb este numarul de actiuni ale societafii care beneficiazi de aporturi care dau dreptul la o acfiune sau ta mai multe aojiuni ale societitii care aporteaz, Determinarca raportului de schimb trebuie sii se realizeze cu atentie dooarece asociafii societifilor care dispar trebuie s& regaseascd in cadrul societz{ii fn care sunt transferafi drepturi sociale potengial echivalente celor pe care Ie pierd. in realizarea operajiunii de fuziune prin absorbfic pot fi intélnite urmitoarele situafii de determinare a raportului de schimb: + raportul de schimb nu se calculeazii pe baza valorii reale. Prin proicetul de fuziune so stabileste o paritate de schimb care nu corespunde eu paritatea determinata prin caleulete financiare; raportul de schimb nu permite crearca de actiuni tntregi. Valorile refinute nu pemmit atribuirea unui numér fntreg de tituri noi in schimbul uneia saw mai multortitluti ale societatii absorbite. BAUjii si in care js, in unele Ficratici de Hil transmis '3t-Toma M., Reorganizarea itreprinderiler prin fine gi dviare, Ed, CECCAR, Bucuresti, 2003, pag. 69. Obert R., Delesalle E,, Mercadal B., Dalion P., Noel G., Drept si contabilitate, Ed. Eeonomics, Bucuresti, 2002, pag. 280. W6 Aprobat de expert! conform prevederilor art, 239 alin. (1) Ite) din Legea nr. 31/1990, republicats, cu amodifiesile si completirite ulterioare,182 “Aceasta problemi poate fi solufionali: net al societa{ii xbsorbite gi valoarea matematich (contabil) societatea absorbanti. ‘create, Prin varsarea sultei so previnc crag ou finanfarea achizifiondrit unei socttift prin &F™ procedeu mu este posibil 4 determinarea numirutui de acfiant say 46 parfl so societatea comercial propriu (activului net) al soviet are practiuni sau pari sociale a societal comercial absorbante, numirului de actiuni ale societ ©) determinarea major absoarbe se realizes prin socictatea comercials care abs fie prin rBscumpirarea acfiunilor proprit tmaintes fuziunii, acele acfiuni care sont peste numnal renvunerisii exacte a ‘aportului si prin anularea lor cu Sufycerea coresputizitoare a capita societii absorbite; fie prin schimbul de ac(ivni ou vrsarea bel sulle pentre rotunjirea parittii de rebinb sau pentru evitaea rupturitor de action. a dintve partea ce se cuvinealtor actions it active ‘a actiunilor emise de Bigs mm trebuie 8 deplscasct 10% din valoarca titlurilor te fenomenul de diluare a coutrolului care are To ‘nea de noi tithuri. Dar, acest ora absorbfil decd in anumite limite ale aportulus Sulta reprezinté diferen Jale ce trebuie emise de Ih gare absoarbe, se determind fie prin raportarci capitalului «itor comerciale absorbite Ia valoarea ccontabilé a fie prin inmulfirea aii comercial absorbite cu raportul de schimb; capitaulut social 1a societates comerciall, ‘paitren numirului de action’ care trebuie emise de Voarbe eu valoarea nominal a unei acfiun sau @ nei pirfi sociale de Ta aceastt societate comercial; ) caleularea pri se} de fuziune se determing ea diferent tate valoarea contabila a acfiunilor sau a plrfilor sociale gi valoasee nominal a acestora, nominal a ac{iunilor nou atribuite, pentru dreptul de a intra in societatea absorbant. ‘in mod obligatoriu, valoarea aportului trebuie si fie eel ‘putin egal cu valoarea iar prima de faziune este, in general, pozitivs Prima de fuciune roprezint’ o plat din partes acfionatilor societatit absorbite ‘Poruma determinarca primei de fuziume se tine. cont 9! de raporturite existente snr societatea absorbant’ si societatea absorbit Astiel: ite participante In fuziune sunt independents, prima de fuziune daca socictifi orespunde primei de emisiume pentru ac junile noi emise de societates coreeBanta, Aceasté psimf se determina seazind din valoarea de aport societitii absorbite sama cu care se majorea74 cep! falul social al societatit absorbante; spat exist legaturd intre societatea absorbant see absorbit8, im sensu! cf cpetrtanta dejine acfiuni in societalea absorbit, prima de fuziume este

S-ar putea să vă placă și

• Caracterizare Elev Cu Probleme

  

  Document1 pagină

  Caracterizare Elev Cu Probleme

  Atina Anita

  70% (10)
• Contract Consignatie

  

  Document3 pagini

  Contract Consignatie

  Atina Anita

  Încă nu există evaluări
• Act Aditional Cu Clauza de Confidentialitate

  

  Document2 pagini

  Act Aditional Cu Clauza de Confidentialitate

  Atina Anita

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Act Aditional Cu Clauza de Confidentialitate

  

  Document2 pagini

  Act Aditional Cu Clauza de Confidentialitate

  Atina Anita

  Încă nu există evaluări
• Cerere Suspendare CIM Cu Acordul Partilor

  

  Document1 pagină

  Cerere Suspendare CIM Cu Acordul Partilor

  Atina Anita

  Încă nu există evaluări
• Condica Prezenta Pontaj Model

  

  Document40 pagini

  Condica Prezenta Pontaj Model

  Atina Anita

  Încă nu există evaluări
• Contabilitatea Creativa Intre Imagine Fidela Si Optiunile Contabile..

  

  Document20 pagini

  Contabilitatea Creativa Intre Imagine Fidela Si Optiunile Contabile..

  Atina Anita

  Încă nu există evaluări
• Recunoasterea Datoriilor Financiare Si Evaluarea Lor La Data Bilantului Pentru Companiile Cotate Pe o Piata Reglementata

  

  Document18 pagini

  Recunoasterea Datoriilor Financiare Si Evaluarea Lor La Data Bilantului Pentru Companiile Cotate Pe o Piata Reglementata

  Atina Anita

  Încă nu există evaluări
• Standarde Int de Audit

  

  Document4 pagini

  Standarde Int de Audit

  Atina Anita

  100% (1)
• Proiect-Drept-2015 - SOCIETATEA CU RASPUNDERE LIMITATA DIN ROMANIA

  

  Document20 pagini

  Proiect-Drept-2015 - SOCIETATEA CU RASPUNDERE LIMITATA DIN ROMANIA

  Atina Anita

  Încă nu există evaluări