Automatismale si faptele facute prin constrangere nu sunt morale.

La
Parinti gasim nuante, daca gandim etico-juridic vorbim de responsabilitate,
adica daca ai fost liber sau daca ai avut putere de judecata esti
responsabil, Parintii spun ca suntem afectati si de ceea ce credem noi ca
nu intra in sfera constiintei avem impresia daca privim la o anumita
realitate noi nu suntem afectati, Parintii arata ca suntem influentati si de
cele care credem ca nu near putea afecta.DE aceea duhovnicesc si moral
avem un obiect al moralei, dar privin morala duhovnicesc vedem ca si
altele ne afecteaza.Omul este viu in care intra informatie si iese
energie.Acestea nu tin doar de ceea ce vrem noi ci sunte hraniti si
informati de f multe ori de realitati care credem ca nu au influenta asupra
noastra.
Visele sunt produsul impresiilor, vise-noaptea, visuri-pt viitor.Visam multe
ori realitati care neau impresionat dar care leam experiat dar si unele de
care nam tinut cont.Aceste realitati care ne impresioneaza care afecteaza
fondul fundamental al fiintei.Acestea afecteaza ontologic cosntiinta
umana.
Daca faptele constiente influneateaza ontoligic omul, celelalte afecteaza
cu mai mult nivelul subliminal al omului.De aceea trebuie sa disciplinam
gandurile, imaginatia, pt ca ele ne afecteaza la un nivel pe care nu-l putem
controla.Exista tot felul de intensitati ale informatiilor si noi ni sesizam la
toate nivelele, dar noi suntem afectati mesaje subliminale chiar
Metalica,reclame- receptare subconstienta.
In problema imaginatiei organismul foloseste aceiasi centri nervosi si
consuma aceiasi energi ca si atunci cand gandim real asupra
lucrurilor.Creerul uman are 2% din masa dar foloseste 20% din energia
totala, deci daca visez cu ochii deschisi se consuma la fel ca si atunci cand
fac o munca fizica, de aceea Parintii au atras atentia sa avem grija cu ceea
ce intra in noi.
Metodele urmate de morala: foloseste toate metodele pe care le pun la
dispozitie stiintele noologice si anume, observatia analiza sinteza deductia
demonstratia verificarea samd.Continutul si mesajul moralei nu este dat
de produsul exclusiv al acestor metode.Morala nu se multumeste doar cu
constatarea si analliza, descrierea si explicarea acestor fenomene ci ea
raporteaza rezultatul metodelor pe care le folosim la anumite valori si la
anumite realitati care nu sunt date neaparat de stiintele si metodele
folosite , folosim psihilogia,filozofia dar nu ramanem la nivelul lor acestea
le pot face socialogia sau dreptul natural ci mergem mai departe.Legiferari
cu privire la diferite vicii discrimianrirele minoritatilor sexuale.Urmeaza pt
hoti, cica te nasti cu o gena care te face hoti- gandesc oamenii biologic.

Biserica vine sa vindece omul si din momentul constituirii care e bolnav.Nu

putem justifica etic niste deficiente de ordin genetic pt ca in felul acesta
vom ajunge sa justificam toate formele de anormalitate homo, hoti.Ideea
vine din lumea protestanta cu o mentatlitate ca omul daca e cazut
iremediabil trebuie luate n considerate toate formele de cadere, insa
crestinismul raprteaza toate la valori si realitati care trebuiea sa ma
vindece.-rascumpararea,Imparatia.

Nu ma las pt ca am niste gene anormale in genom ci comportamentul

merge dupa cum arata revelatie, cum ne raportam la noua ontologie, SF
Pavel : ati fost rascumparat cu pret mare.
Morala nu ramane la interpretarea naturala la ceea ce ii ofera celelalte
stiinte ci merge ontoligic adica la Sfintenie, revelatia lui Dumnezei,
Imparatie.
In ce masura comportamentulul meu face buna Imparatirea lui Dumnezeu
in mine?
Prin urmare morala nu apreciaza numai cele de care suntem constienti ci
intra toate formele de manifestare ale omului vazute sau nevazute prin
care putem sau nu sa cadem din relatia cu Dumnezeu. Alta e comunicarea
cineva care este curat si alta...
Morala crestina nu se multumeste numai sa constate calitatea prezenta
sau trecuta a faptelor omenesti prin raportatarea la norme, princiipii sau
chiar la vointa lui Dumnezeu ci ea vrea sa dea calitate si perspective
faptelor noastre prez,trecut, viitoare.Urmareste sa dea o orintare conduitei
omului in fctie de valorilel acare acesta isi raporateaza faptele vorbele si
multe din cele care nu le contrleaza.Morala este disciplica care stabileste
sisitematic si critic normele dupa care omul trebuie sasi orienteze viata iar
pe de alta parte prezinta sistematic si modalitatile prin care omul reusete
sa infaptuiasca binele moral.
Vorbim de faptul ca morala este orientata spre realitate lui Dumnezeu.
Morala- disciplina teologica
Sunt multe sisteme de morala religioase si ne.Morala crestina este
discipllina teologica.Izvorul ei principal o constituie revelatia
Dumneezeiasca.Desi pt realizarea obiectivului foloseste alte discipline ea
se raporteaza la revelatie trasmisa prin Sf Scriptura si Traditie in Biserica,
in interioarul spatiului in care ne gasim unii altaru de ceialatli.

In teofaniile Vt obiectuvul era dialogul lui Dumnezeu cu poporul, Domnul

care e zelos solicita ca poporul sa rsp corespunzator la chemarea Sa.
Crestinismul nu e agreat pt ca lumea nu mai vrea eroi ci idoli.
Soloviov- obiectul credintei noastre tre sa fie unul care sa merite aceasta
invesstitie noi daca investim intro Madona in costum de baie nu e nuami
neeficienta ci degradanta.Putem sa adoptam o etica avand credinta in
Dumnezeu.
Teologia morala este disciplina teologica care pe baza revelatiei
dumnezeieste trasmisa prin script si traditie si prop de biserica infatiseaza
sistematic normele dupa care trebuie sa se conduca omul/crestinul spre a
ajunge la scopul sau ultim care este asemanarea lui Dumnezeu, Binele
suprem, Fericirea.
Obictivul teologiei morale il constituie in ultima instantie fericirea
omului.Nu e vorba de o satisfactie contiunua ci de fericirea adevarata care
se identifica cu binele absolut si respectiv cu Imparatia lui Dumnezeui si
Imparatirea lui Dumnezeu in noi.
Fericirea ca obiectiv trebuie ales si trait in prespectica veitii
viitaore.Aceasta poate fi f personala si conporamentul meu trebuie sa
vizeze aceasta fericire, dar ea este si una detinuta mai larg de o anumita
comunitate, de aceea mantuirea noastra este determinata de relaite cu
aproapele.Fericirea induviduala exista atat timp cat e si colectiva.P
Prin iubirea lui Dunnezeu putem comunica cu sfintii, cu semenii nostri in
cadrul aceleiasi ferici, datorita aceste finalitati faptele omenesti nu vor fi
savarsite numai ca raspunsuri strict individuale la exigentele lui Dumnezeu
sau la anumite exigente impersoanae, adica scapa de riscul izolarii- in
persp. Crestina.Aceste fapte vor fi implinite vizand totdeauna pe un altul,
pe semeni sau si pe Dumnezeu.Intreaga constiinta a ceea ce sunt iau in
calcul prezenta langa amine a altcuiva.
Din perspctiva de mai sus reiese ca teologia morala nu consta intrun
cuantum de cunostinte disparate referitoare la viata duh, la activiatate si
modul de compratare a omului ci e o expunere sistematica a principiilor si
a normelor dupa care trebuie sa sse calauzeaca omul, acestea nefiinfd
naturale omenesti ci adevarurui dumnezeieste prezentate sistematic dem
intea iluminata de har.In virtuitea revelatiei omul nu are propus doar un
scop panatesc ci unul transcendent si etren.In lumina acestui scop etern si
faptele vor fi evalate altfel decat numai pt existenta mundana.
Morala crestina da o imporanta adevarurilor revelalte care pot conduce la
eternizarea in imparatire. Normalitatea functionarii ratiunii este garantata

numai in interiorul credintei.Ce ratiune e noramla daca nu nazuieste sa

traim in eternitate.

Caracteristicile moralei crestine:

1)Morala crestina isi intemeiaza intregul continut pe autoritatea
lui Dumnezeu.Binele moral care trebuie infaptuit este descoperit prin
vointa lui Dumnezeu.Exisgentele morale in interiorul moralei crestine apar
ca porunci ale lui Dumnezeu. Prin urmare poruncile morale avand
autoritate divine se impun constiintei morale ca un imperativ absolut.
Morala crestina ca de altfel si alte discipline includ adevarul pe care omul
nu lear putea cunoaste cu puterile naturale cum ar fi: menirea omului,
pacatul originar si urmarile lui, Jerfa, Smerenia, Lepadarea de sine,
rugaciunea si Impartasirea de Harul lui Dumnezeu. Toate acestea care nu
le gasim in gnd irea naturala sunt adevaruri fundamentale care constituie
cai spre Imparatia lui Dumnezeu sau care il plaseaza deja pe om in
Imparatia lui Dumnezeu.Intrand in biserica ne plsam intru nou univers.
2)Morala crestina foloseste pe langa mijloace naturale si mijloace
harice de aceea nu este doar o modalitate de educare religioasa ci si de
crestere duhovniceasca, nu e suficient sa respectam poruncile sa ajungem
la obijnuite si depreinderi ci fiecare depreindere afecteaza
fiinta.Deprinderea nu e suficienta, ci e nevoie de capabilitate crescanda de
a primi harul lui Dumnezeu din ce in ce mai mult.Prin exersarile prin pe
care le facem primim har prin care primim un statut in biserica.
Prin virtutile teologale se realizareaza comuniunea cu D, virtutea iubirii cel
mai puternic val al faptelor noastre, nu exista fara crednta si nadejde fata
de Dumnezeu.
Deci morala folozeste mijloace naturale in vederea educarii omului dar pt
viata noua pe care o propune Bierica omului pt noul ethos ce trebuie
impropiat ea foloseste harul lui D care se impartaseste prin taine si
ierurigii= se foloseste de intregul cult al bisericii.Prin toate acestea omul
primestea acesta forta noua in vederea indeplinirii scopului pe care omul il
are ince aceasta lume si dincolo de ea. Morala nu primeste de nicaieri o
infuzie de putere ci presupune dialog cu Dumnezeu (cult) prin care suntem
infuzati de adesta putere a lui Dumnezeu, cand esti in relatie de iubire (nu
substantele ednorfine sunt esentiale) ci comuniunea intrun sistem de
relatii putere dinafara.Morala crestina este liturgica- hranirea cu Trupul si
sangele lui Hristos (!!!).
3)Morala crestian are un carater dialogal, omul este zoon politicon
fiinta sociala, Aristostel. O intentionalitate ca exista din si pt comunicarea

si domuniunea cu altii, acesti altii sunt cei care il responsabilizeaza.In

intalnirea cu altul sau diferinte grupuri socilae omul devine realmente
responsabil de faptele sale el comunica mereu cu lumea s
Dumnezeu.Religia insasi este relatia dintre Dumnezeu si om si se bazeaza
pe asta. Religia crestina este spatiiul in care dumnezeu se intereseaza de
om, i se adreseaza si il cheama. Omul raspunde, ofera harul si comunica
mesajul sau prin acte cuvinte si imagini, si omul raspunde prin acte
.Raspunde omul : raspuns direct dupa ce vede maretia lui dumnezeu pe
care il constituie religaia in sensul restrnas al cuvfantului, prin credinta
nadejde dragoste si acte de cult. Exista si o alta forma de rasouns la
revelatia lui Dumnezeu prin intermediul lumii create. Acesta consta in
recunosterea si promovarea valorilor creaste si descoperite de Dumnezeu
in implinirea responsabilitatiilor care iau fost incredintate omului in lume.
Acest rapuns in interioul lumii este cerut de la toti oamenii si numai in fctie
de raspuns omul isi afirma adevarata identitate stapan al creatiei, omul
isi ideplineste menirea in care el responsabil si liber faca ca vinta Lui sa se
sfinteasca in el sau in masura in care prelungeste in el sau spre lume la
nivelul sau si ceea ce vede la creatorul sau. Luarea in serios il face pe om
cu adevarat responsabil de modul in care isi duce viata pe pamant.
Mesajul vechiului si NT arata clar ca etosul promovat de Sf Bisreica sa
fumdanentat pe dialogul intre Dumnezeu si om, Ex sinai, avraam, toate
momentele cu profetii si descoperirea prin Fiul.Dumnezeu vorbeste in
multe chipuri si omul tre sa rsp. Cine crede cuvantaul si rasunde intra in
viata teologala a Cuvantului cine respinge ramane in lume si va fi judecat.
Cel care va crede se va boteza se va mantuie iar cel care nu va crede se
va osandi.Aceasta este perspeicitva raspunsului sau neraspunsuluichemarea lui Dumnezeu.
4)In centrul dialogului lui Dumnezeu cu lumea este Hristos
mantuiturul, morala este hristologica, Mantuitorul nu se prezinta
numai modelul si invatatorul suprem ci si fundamentul unei vietii noi, daca
in Vt predomina asprectul psihologic in dialogul omului v-testementar cu
Dumnezeu, in Nt fara sa fie subestimat acest nivel al dialogului se insitutie
o noua ontologie in care avem de a face cu un alt tip de relatie cu D- cel ce
este in Hristos e o faptura nouua Sf pavel. Dupa cum eu traeisc pt Tatal si
cel care Mananca Trupul si bea sangele meu va trai pt mine(datorita mie
mai corect Ioan 6).Hristos realizeaza in sine si in biserica un alt nou de a fi,
o 9 ontilogie.Pana la el In Istroie nam avut dea face cu Dumnezeu
omul.Aceasta ontoligie se exprima fizic in etosul lui Dumnezeu potrivit
caruia faci in si pt tine sa se arate in lume intentiile si lucrarile lui
Dumnezeu.Hristos traieste pt Tatal iar crestinul pentru in functie si din
cauza lui Hristos.Obiectul aceste ontoligii nu este evitarea pacatului ci

scoaterea pacatului din lume cu toate consecintele acestuia care exita in

om si in lume. Noua ontologie interiorizeaza etosul si il invita pe om sa se
intoarca spre ccea ce el are mai profund constiinta, inima, sufletul
intoarcanduse pe sine si evaluanduse in relatie cu Dumnezeu in cele din
urma cu modelul de om, omul va intelege propria nedesavarsire, va
descoperi neputinta de a birui pacatul singur, si sa ajunga la scopul creeri
sale prin puterile sale si ca fara Hristos nu poate face nimic.
***
Comunicare cu Dumnezeu care justifica grija omului fata de natura, avem
un rost in aceasta natura care pt noi este decat o gazda si noi suntem
trecatori in ea.
Ethosul crestin care este fundamentat pe o ontologie prin care intram prin
baia botezului. Prin credinta, har si taine intram in aceasta noua ontologie
de Fiul lui Dumnezeu.
Ethosul omului va capata o orientare dumnezeiasca, ia robiectul acestei
orientari nu este numai evitarea pacatului si a savrsirii aceastuia ci
scoaterea pacatului cu toate consecintele lui din om si din lume.Urii zic ca
rolul bisericii este de a avea o morala umanista avand deasiurpa o
autoritate, ci o rostul nostru este sa dobandim imparatia, nu trebuie doar
sa fim cuminti in societate.
Un mare sociolog a constat ca credinta crestina va scadea in intenstitate si
in procente.Acum 10 ani.Marea masa ca cei care se declara crestini si
constata cresterea credintei intro putere impersiune, creste credinte intro
forta in care vrei sa o invoci atunci cand vrei, o putere care sa fie de acord
cu toate pricipiile. (entitate confuza si difuza)
In adancul din noi exista vocatia pt comuniune, puritate, comuniune prin
puritate. Cand relatia lui Dumnezeu nu mai e vie suntem vicitimi ale
propriilor patimi apropiate. Sf grigorie de nysa zice ca se pune o zgura
intre noi cu Dumnezeu si...
Moral a crestina il provoaca pe om sa se priveasca pe el insusi si sa se
evalueze si evaluanduse in fctie de revelatia lui Dumnezeu in cele din
urma dupa modelul Hristos, omul va intelege propria sa nedesavarsire, isi
va descoperi neputinetele si neutinta de abirui pacatul numai cu fortele
sale proprii, realizeaza ca fara Hr nu poate face nimic Ioan 15,15.
Accepta omul cu tot ceea ce zice el, se sprijina pe fortele sale pe
posibilitatile sale creatoare si vede omul desavarsti la nivelul duhovnicesc,
ontologi , imparatiei lui Dumnezeu.

Trairea adevarului imparatiei lui Dumnezeu in fiecare zi creaza paradoxul

vietii crestine care consta pe de o parte in a trai viata omeneeasca sub
toate aspectele ei, ar fi de dorit fara de pacat si manifestarea in ea a
prezentei concrete a lui Dumnezeu, sunt oamnei in care vezi ca lucreaza
Dumnezeu.
Morala nu e dulceaga practicata de unii dintre noi in care se minimizeaza
efectul pacatului, Mantuitorul nu a rostit predica de pe munte doar pt
ucenicii de atunci.Morala care nu are obiectiv scoaterea pacatului din lume
nu este crestina ci ipocrita.Dumnezeu nea dat sanasa sa fim fii ai
lui.Crestinul nu este asadar doar creatura ci este fiu al lui Dumnezeu, om
care a fost rascpumarat cu pret mare, omu e innoit prin botez, fara
aceasta calitate care o capatam prin har in baia botezului etohsul crestin
nu ar fi posibil.
Aici Crestinul nu plineste porunciile de teama sau pt rasplata ci din firescul
care sunt in ele (I corinte 6,15 - incestuos).
Starea ontologica 9 presupune os erioe derigori si caderea inseamna noi
eforturi deosebite. Crestiniii isi pun problema mplinirii poruncii de teama
pedepsei, in literatura patristica se are in vedere acest lucru dar se spune
ca e nivelul incepatorilor.Omul nou are o demnitate
Scopul moralei crestine este asadar cultivarea vietii lui Hristos este facut
prin implinarea contanta a poruncilor care ii confirma omului ca traieste in
biserica o libertate responsabila in referinta constanta la viata dusa
dupa exisgentele duhului sfant care actualizeaza in noi viata lui Hristos
fancandune capabili sa ne aratam dragoste pt dumnezeu, aporpele so
dusmani
5. Morala crestine este o morala eclesiala prin botez omul se integreaza
in biserici si aici isi cultiva calitatea naturala de fiinta sociala pe de alta
parte etosul sau capata dimenisiuni care depasesc nivelul sociologic si
psihologic.
PE CARE
Avem un dumnezeu care seintereseaza de noi, islamul a adus coranul
facut din colaje = nimic nou decat violenta.Mesajul islamului , nu are
ierarhie.
6.Morala crestina este morala Sfintei Liturghii, adica liturgica, este o
morala care cultiva etosul sacramental care este maclcata de cultul dinvin
prinvat si public al bisericii, raportearea cu respect, cu alte de cult la
Dumnezeu.Impartasirea cu el, hranirea cu EL.pARCICIpararea la moratea si
inveirea lui Hristos constituie baza si calauza moralei crestine.

7.Morala crestina este modul de mrturisire a lui Hristos in Biserica si in

afara ei.
8.Morala crestina este profund marcata de etosul monahal.
Morala crestina dezvilta morala individalua si sociala al comportamentului
uman.Nu e suficient sa dii generos si activ in interiorul sa untmitatea ta.
In functie de ... morala crestina este marcata de obiectuvul bisericii care
nu vrea sa stapaneasca lumea ci sa o duca spre nestricaciune. Omul si
societatea vrea biseriac, care nu pot exista fara Hristos, omul face ca
straduintele sale sociale sa tina cont de idealul bisericii, biserica ce vrea ca
memebrii ei sa fie intradevar onesti. Biserica si societatea exsta intro
relatie oarecum perihoretica, ofera baza pt o 9 gandire sociala si face
societatea sa intelegea ca prob morale ale societatii sunt morale si
duhovnicesti inainte sa fie ociale, juridice, etc.
Biserica nu prezinta societatii un anumit sistem politc, etic, nu gandeste in
sisteme paralele ci arata un om nou Hristos si filantropia acestuia,
chemand pe toti sa se schimbe.
Morala crestina este optiista chiar daca raman o manan de oameni
important e sa ramai cui Hristos, multora le place calea cea larga, modelul
concret al omului nou.Fara o asemenea baza orice cultura si societate
raman elemente ale lumii care nu il elibereaza pe om inaitne de toate de
el insusi.Morala nu a separat never lucrarea ei de desavrsire ci a inteles ca
viata duh se ofere in viata concrecta de zi cu zi a oamneilor. Tocmai acesta
viata concreta inteleasa ca o lume mare dar si ca trup a lui Hristos. In
expunerea metodologica a moralei vorbim de morala individuala si sociela,
de mistica si de spiritualitate. Vb de toate aceste nu privindule separat.Nu
ne putem angaja etic fara sa avem un fundament mistic in ordine.
Incepe de la nivelul relatiei intime cu Dumnezeu, un pic de spiritualitaet,
de la modelul in care omul isi evalueaza si modeleaza propria
personalitatee si dupa aceea se ofera si prezinta lumii in calitate de fiinta
sociala.
Socialibilitatea omului este marcatea de ce e el in intimitatea sa, nu putem
separa morala de viata dug nici de etosul eclesial, bbiserica prin ce
insemamn ea viata comunitara si cult urmareste modelarea crestinului in
perspecticva vietii eterne care este o vita de comuniune nu este un eu
singular si izolat. Nu un cunatum anume de porunci ne face morali in
social ci si individual. Din ceea ce Domnul iti ofera in biserica trebuie sa
te resursezi, te impartaseti da darul Duhului si primesti puterea implinirii
poruncilor.

Crestinul nu poate altfel daca vrea sa traiasca dupa noul indreptar care ia
fost oferit in Hristos.
Acestea sunt caracteristicile care disticng morala de alte tipuri de morala,
nu subestimam dar...

9.Morala crestina nu este antisociala nu vrea sa stea deasupra societatii in

care traim, nici intro lume care sa nu fie reala, urmareste crearea unui tip
uman dupa modelul lui Hristos.Dupa modelul Mantuitorului Hristos ridica
omul la nivelul invidialitatii sale.Pornind de la el nsusi omul poate actiona
si in societate, nu poti schimba lumea daca tu ramai un om vechi,
responsabilii cu viata sociala a lumii nu isi pun problema in relatie cu
mersul spre Imparatia lui Dumnezeu, morala lor e individuala, ne
multumim cu ideea ca stie omul sa conduca.
In expunerea metodologica a moralei crestina vb de morala individuala
care presupune spiritualitate, unde se consuma toate cele care schimba
omul si societatea, si dupa aceea actionam in spatiul social, toate aceste
aspecte sunt privite impreuna si deodata, exista un echilibru intre morala,
spiritualitate si societate, toate dupa Hristos.Relatia dintre individual si
social trebuie vazuta in interiorul ambiantei create de DumnezeuBisericii.
Morala crestina este morala religioas. Religia este un sistem de
relatii al meu cu fiinta/fiintele in care iti pui credinta, un sistem de refacere
a unei relatii rupte cu Dumnezeu.
Morala crestina este fundamentata pe revelatie de accea este prin
excelenta religioasa, care ne pastreaza intr-un dialog statornic cu
Dumnezeu.Normele moralei crestine nu sunt similare altro norme
discipilnare sau morale, in mod normal toate religiile considera ca au un
ethos fundamentat pe o relatie speciala cu Dumnezeu mai ales in spatiul
sau la persoanele care sunt subiecti ai respectivelor religii, cu toate
acestea morala si religia nu sunt legate in mod necesar.
Ex. morala hindusa si budista- ar putea sa afirme ca sunt religoase, dar nu
sunt, nu exista un dialog cu cineva , exista o anumita morala care
presupune o spiritualitate fara sa aiba un termen de relatie, exista in
filozofia greaca. Platon vorbeste de Teos il numeste si tata dar in cresterea
lui in bine nu ia in considerare pe Teos, etica lui pare a fi religioasa dar
nicaieri nu postuleaza un Dumnezeu cu care sa fii in relatie, deci f confuz
fata de noi.Si aristotel vb de toes dar nu il considera creatorul universul,
intreaga etica se fundamenteaza doar pe relatia omului cu lumea.

Deci avem dea face cu sisteme morale care nu il intalnesc pe dumnezeu,

sau avem ca la hindusi care sunt religiosi dar nu ating niciodata pe
Dumnezeu. Crestinul adora in Dumnezeu viu, fiintand viu. Faptul invierii
este atat de extraordinar.
Religiile animiste sunt religii statice, religii care nu depasesc nivelul static,
acestia storc pana la epuizare resursele individualitatii umane, omul are o
serie de resurse, pun in valoare niste rezerve pe care le are si individul
uman, storc firea umana si scot din ea f multe lucruri, ceea ce nu
inseamna ca sistemul etic respectic il pune in relatie cu cineva din afara,
rezervele latente, fachiri traiesc prin nelucrare, se inchina la vaca, cultiva
zoofilia.
O religie statica va sustine o morala inchisa care se exprima prin
interdicitii si prin tabuuri, o asemenea intelegere a moralei nu va putea
oferi niciun model, daca nu ofera model au inventat reincarnarea.
O asemenea intelegere in afara religiozitatii, multumesc decat pe cei din
interiorul lumii in sistem inchis. Depasind traditiile lor religioase vor tinde
prin fidelitate fata de propria lor constiinta spre o morala mai bune- pt cei
care nau avut lege constiitna primeaza. At cand sentimentul religios a
pierdut din vitalitate, constiinta morala pe care o inspira, poate pretinde ca
ii supravietuieste si ca isi mentine de bine de rau valorile poe care religia
le punea in valoare altadata, este cazul moralei noastre laice-europene, o
morala care refuza ideea de Dumnezeu, care considera ca este suficient sa
fie o gandire de 2000 de ani si care are o maturitate care nu e suficienta,
se revendica de la un etos crestin- este sufiecient sa faca referinta la
religie pt ei, partidul crestin democrat se numeste partid popular si
voteaza avorturile si nu recunoaste crestinismul preponderent.
Exista moralele care isi gasesc ratiunea de a fi in eul omului iar
perfomantele acestor sisteme morale nau nicio legatura cu Dumnezeu
daca nu chiar exceleaza in actiuni impotriva Lui.Sunt morale religioae,
nereligioase, sunt religii care au sistem de valori, sunt siteme cvasi
religioase care nu il intalnesc pe dumnezeu, sunt sisteme care nul
recunosc pe Dumnezeu.
Mai exissta si sisteme morale care fac referinta la religie, considerando pe
aceasta ca e cea care sanctionzeaza sistemul etic, dar nu e nimic religios
in sistemul respectiv, pt aceastea morala ofera o anumita autoritate,
relatie formala intre marala si religie. Morala crestina nu vrea sa vada in
religie doar o autoritate care sanctioneaza si apreciaza faptele omenesti ci
este patrunsa de constiinta faptului ca suntem intro relatie cu Dumnezeu,
cauta sa restabvileasca prin aceasta relatia.

Iata de ce morala crestina se vrea religioasa si nu un sistem in celelalte

morale. Ea trebuie sa fie marcata de dialogul intre Dumnezeu si om, numai
asa poate fi una care creaza responsabilitati. Nu poti avea responsabilitate
decat in fata cuiva, nu in fata unui principiu sau unei idei (de dreptate, de
bine).
Morala crestina vede responsabilitatea= capacitatea omului de a da
raspunsuri adecvate chemarilor lui Dumnezeu.
Alta este o morala pur naturala si nu eficienta, solicitarilor Lui raspunde cu
raspunsuri adecvate.Pt crestin care se simte solicitat aceasta
responsabilitate in fata lui D intra in raspunsul insusi pe care Mantitorul il
da Tatalui, daca citim cap 17 de la Ioan face o anamneza a relatiei cu Tatal
intreaga... se face pe implinirea voii tatalui.Lucrarea pe care miai dato am
implinito.
Adeziunea la normele morale nu este data de cautarea autodesavarsirii si
nici de o anumita convenienta fata de anumite exigente ci din credinta din
raspunsul iubitor si reponsabil la solicitarea iubitoare a lui D. In felul acesta
viata religioasa si morala se conditioneaza reciproc si se intrepatrund a..
viata morala este un raspuns la solicitarile lui Dumnezeu, la solicitariile
lumii si ea vizeaza fericirea in Imparatie.
Virtutile ne conduc spre Dumnezeu ne dau si satisfactia pt ca Dumnezeu
se intereseaza de noi. Virtutile sunt hristocentrice pt ca Dumnezeu ne-a vb
in Hristosul sau. Tot din dialog rezolvam si problema cultului, modul
reverentios in care dialoghez cu Domnul, nu e ceva magic ci dialogul cu
Dumnezeu traiesc prezenta vie, care se descopera si uneori ne
sanctioneaza. Un Dumnezeu care tace si nu mai vb este un Dumnezeu
mort.
Cultul este o forma codata acestui dialog in care reverenta fata de
Dumnezeu este reala. SA fim atent cum intram, cantam, intregul cult de la
cele mai simple pana la cele mai complexe slujbr.
Omul se manifesta ca fiinta care actioneaza dupa modelul sau care este
Hristos, omul este fiinta care se aseamana cu Dumnezeu in fct de modul in
care raspunde lui dumnezeu.De aici decurge si modul inca re te comporti
cu semenii si modul in care traiesti. Daca avem constiinta ca dumnezeu a
creat totul prin iubire, si ne gasim in dialog cu el prin iubire, toate relatiile
cu aproapele rezulta din relatia noastra cu Dumnezeu.
Fapta morala a omului e integrata in dialogul nostru interior cu Dumnezeu.
Fapta morala a crestinului poarta marca raspunsului filial pe care il dam lui
Dumnezeu, am putea spune ca dialogul vertical cu semenii este
incoronata de Dumnezeu insusi.ceea ce ati facut unuia mai mici. Morala

crestina atrage atentia ca sunte responsabili de modul in care raspundem

fratilor nostri care si ei sunt cuprinsi in acelasi Hristos.
Raportul cu aproapele duc spre fericirea autentica care se identifica cu
mantuirea, tot efortul nostru vizeaza imparatia, tot efortul nostru in acest
dialog cu Dumnezeu ne face sa intelegem ca mantuirea este mai presus
de tot cei ofera lumea. Responsabiltatea fata de aproapele problema
mantuirii individuale si aproapele este aceiasi.
Responsabilitatea mea inaintea lui Dumnezeu este sa adopt pucntul meu
de vedere in ceeea ce ma priveste pe mine si pe aproapele.Nu iubesc
mantuirea aproapelui mai putin decat mantuirea mea pt ca le vad pe
amandoua in interiorul iubirii pt Dumnezeu.Prin urmare morala
autodesavarsirii pe care o gasim in etica antica, in sistemele morale
extrem orientale la moda, de la renastere la iluminism, o asemenea
morala este una care ma mentine in interiorul performantelor simplu
omeneste. Nu imi da posibilitatea sa ies din limitele constitutiei mele
create.
Lumea aceasta este un pod pe care trebuie sa trecem nu unul pe care
trebuie sa facem casa.
O morala care s-ar prezenta f rationlal dar care nu da dimensiiunea lumii
create din nimic nu poate sa ne dea sentimentul implinirii.
Morala religioasa pe care o profesam noi propune tipul de desavarsire in
imoaratia lui Dumnezeu, accesul in imparatie nu se traieste intro
singurtate placuta nici intro fiinta impersoanla ci in comuniunea cu
Dumnezeu cel viu si sfintii intro lume de persoane.Nu putem concepe
desavarisirea morala decat asa, printro comuniune care incepe inca de aci,
aceasta inseamna ddesavarsirea de sine in morala crestina. Pt a realiza
aceasta fericire nu putem vorbi fara un ethos fara repere, cat si cat stati in
dialog unii cu altii.
Mantuitorul a dat o serie de precepte si etosul crestin se raporteaza f mult
la aceste precepte evanghelice.

PORUNCA SI LEGEA MORALA ca elemente ale dialogului religios

Porunca e un element reliios prin excelenta, prin care intram in relatie cu
Dumnezeu, isi descopera slava sa prin porunca Eu sunt Dumnezeul tau...
Poruncile sunt cuvinte pe care dumneyeu in iubire ni le adreseaya ,
implinirea poruncilor este raspunsul reaaponsabil dat unui dDumneyeu de

care ascultam, legea lui Dumnezeu este expresia fiintei si a vointei

preasfinte a lui dumnezeu.Aceasta e inscrisa anume fel de dzeu ca o
cjhemaere speciala pe care el o adresaza tuturor. Porunca
dumnezeaiasca e criteriul obiectic al calitatilor faptelor omenesti.
Morala laica prefera dreptatea subiectica care imbraca dreptatii sociale,
dreptate care consta in cautatrea geneoras a ceea ce pare corect sau
drept prins sine,. Daca intentia de a actiona corect nu e unita cu morala
implinirii poruncilor se pierde dialogul cu Dumnezeu. Exista un simt al
dreptatii la toti si cautam sa vedem finalitatea, ne intereseaza ca prin
fapta respectiva sa intru in dialog cu Dumnezeu.
Fascinata de subectivismul desavarsirii de sine morala bunei intentii care
vede in fapta concreta finalitatea actului moral va falsifica profund
adevarata morala, eu ma blochez in fata faptului facut sau nefacut, daca
nu vizam dincole de implinirea poruncii jubilarea

Dea lungul istoriei nominalismul si cantianismul au exagerat autorizant

calitatea poruncii si a legii de unde is reactia inversa aceste absolutizari...
nominalismul zice ideile au rezistenta reala si ele devin absolut normative,
critica curentele dinainte, impune conceptul de trebuie caruia trebuie sa i
se supuna orice om. Aceste pcte de vedere dau reactii. Ele sau
fundamentat doar pe vointa suverana a lui Dumnezeu, din moment ce
gandim asa neluand in seama starea concreta a fiecarui om porunca
devina periculoasa, cu cat se va arata mai putin valoarea interna poruncii
cu atat va iesii in evidenta necesitatea ascultarii oarbe de autoritatea
e``````i. Ascultarea oarba il pune pe om in fata lui Dumnezeu dar intro
stare de umilire, nu in dialog, nu in stare de dialog in care porunca este
elementul esential al dialogului, nu neaparat al supunerii oarbe, ascultarea
oarba va fi recomandata drept mijlocul cel mai sigur pt vechea
autodesavarisre (de sine) antica. Ascultarea oraba fata de o anumita
autooritate fie ea si a poruncii scapa sb uman de grija de al intalnii pe
Dumnezeu care e obiectiv si absolut care ne asigura mnatuirea, il scape pe
om de grija de al intampina pe dumnezeu si de a vea parte de harul lui, in
felul acesta morala cantiana sau nominalista il priveaza pe om de dialog
cu Dumnezeu..
PT cant legea este o aurita generalala co realitate abstracta care planeaza
peste toti cu aceaiasi autoritate, el neglijeaza puterile fiecarui om, legea
generaka e expresia genereala potivita cu legea dicina. De fapt
exisgentele stabilite de ratiuena univerasala sau umana nu sunt segcat
abstractiiui si nu pot expriman sau nu tin cont de pers concreta.

Chiar si atunci cand legea e vazuta ca expresia a vointei lui Dumnezeu de

fapt aceasta lege fizeaza numai un minimun m de exigente crestine.
Tu nu vei fura, tu nu face un pact, devine un popor ales, deci daca face
pact asta nu faci tu...

Sub influneta lui kant contiinta morala devine o fuctie logica, aplica
generalul la particular.
Morala personalista, religioasa nu il pune pe eom in fata unei porunci
generale ci in fata chemarii lui Dumnezeu, in situatii concrete in care
probam inevelul si intenstitatea dialogului nostru cu D. Imperativul
categoric a lui cant se impune ca o forta impersoana, asa incat dumnezeu
ramane departe. Sclav al acestei legi morale omul pacatos va face din
aceasta lege propria lui lege, care nu mai emana decat de la om, din
momentul in care kant considera ca imperamnt categoric, se transdorma
in lege universdala , daca nu mai zice nimic insemana ca desavarsirea se
face in lumea finita. Omul este chemat sa aiba sentimentul implinirii prin
infinit. Morala religioasa crestina se implineste in dialogul viu al omului cu
Dumnezeu, personalismul omului cu Dumnezeu il limiteaza la el insusi,
leagea nu mai conduce la Dumnezeu, ci se inte`r``p``u``ne````nt`r
``m``s`` ``````D````m`n``z``, este legea ssau porunca data de
altcineva stiind cine este altcineva, porunca nu ne alinneaza nu ne
isntrineaza nu creaza nevroze, in concluzie moralan oastra trebuie sa
devina centrata pe evanghelie pe tot ce a insemna Hristos si opera sa
mantuirtoare, crestinul il umreaza pe Hrisots si traieste morala manturii si
nu morala autodesavarisirii. Si aceasta pt ca noi am fost rasscumparati cu
un pret mare si tp ca trebuie sa fim desavarsistit ca Tatal. Si trebuie sa fim
sfinti din sfinteania insasi a lui Hristos. I Pt 15,16. Eforturike morala nu
sunt cuantificari de care sa conditionam mantuiirea, a urma lui H nu este
pt crestini o modalitatea de asi smulge mantuirea ci e expresia iubirii cu
care raspundem iubirii. Mantuirea intra in lumina slavei iubitoare a lui
Dumnezeu, in lumina relatiei lui Dumnezeu fundamentata pe dialog,
mantuirea nu sta in cate virtuti am acumulat ci incat am crecust prin
intermediul lui. Pt crestini poruncile sunt cuvintele vietii, chemarii
totdeauna noi in fctie de care ne modelam viata, precum ma iubit tatal
asa vam iubit pe voi, dacvac paziti poruncile ramaneti in iubirea mea.
Aceasta e pronca mea sa va iubiti unul pe altul precum vam iubit.Pt
ucenicul lui Hristos se intelege de la sine de ce morala este religioasa si
dialogala, ea este fiinta vietii in Hristos, el este cuvantul intrupat care ne
uneste cu el. Este cuvantul lui Dumnezeu adresat lumii dar si cuvantul
nostru care nea fost infuzata prin lucrarea Duhului Sfant, ai urma nu
inseamna al copia in mod senil sau prin ai reproduce demersurile sale

exteror ci adeveni noi insine un raspuns iubitor pt semeni si Dumnezeu, a

te conforma trupului sau si adevei un madular al trupului sau, in demersul
tuturor spre imparatia lui Dumnezeu.
Ordinea morala
Observnd in general lumea vedem ca toate evenimentele se produc intro
anumita ordine si ca lumea in ansamblul ei este ca un tot unitar intro
ordina f precisa.
Ratiunea umana vede o ordine a firii. Stinnta a stabilit legi in fctie de
aceasta ordine dupa care se vede ca universul functioneaza, exista o
ordine care domneste atat in macro cat si in microcosmos, sunt cateva
constante ale universului care daca nar exista ar avea loc fenemone
ciudate si anomalii de neimaginat.Nu suntem la curent cu ce zic oamenii
de stiinta care stiu aceste aspecte si sunt mai panicati ca noi.
Imbraca forma fizica, logica si forma morala....
Ordinea fizica consta in raporturile constatate care exista intre fenomenele
fizice din lume. Daca acceptam ideea ca lumea vie sub multe aspecte este
produsul unor fenomene biofizice si biochimice? Putem zice ca prin ordine
fizica cuprindem si ordine biologica.
In functie de ordinea fizica si cateva substante din univers toate
functioneaza in functie de infinitul mic si infinitul mare cu o ordine a carui
rationalitate uimeste pe oricine.
Ordinea fizica se reflecta si in gandirea omeneasca, in ceea ce noi numim
oridinea logica, aceasta ordine este o relaitate la fel de necontestat ca
ordinea fizica din univers.
PE baza aceaste ordini orice judecata sanatoasa respecta o anumita
disciplina a mintii sau anumite principii formulate f devreme de Aristotel :
principiul tertiului exclu, ratiunii suficente, anvargarditatii?.
Aceste 4 principii sunt necesare la.
Omul gandeste logic pt ca ordinea gandirii sale este fixata in ordinul de
functionarea a mintii omenesti. Cea mai ....fapta ca asta exista in mentalul
oricarui om este ca oamenii se inteleg intre ei de indata ce folosesc
limbajul logicii. De ex : limbajul codificat al diverselor stiinte.
Daca sar produce suspendarea ordinii fizice am avea parte de cataclisme
la scara globala asa cum am avea parte de cataclisme umane pt fiecare
ins in parte daca la un moment dat sar produce suspendarea ordinii logice.

PE langa ordinea fizica si logica exista si cea morala. Toate popoarele pe

orice scara sar gasi isi orienteaza viata sociala prin norme, prescpriptii si
legi care vor urmari evitarea raului individual si public. Toate aceastea
exprima ordinea morala... din care aceste individualitati traiesc,
Existenta constiintei morale chiar si in formele cele mai rudimentare este
cea care garanteaza exsiteanta ordinii morale la nivel individual si colecti.
Impartirea fapte bune/rele la nivel social/individual are la baza exigentele
asigurate.
Formularea normelor se formeaza prin aplicarea functiilor constiintei
morale la cazurile concerete. Asa au aparut concepte morale care au
numit fapte moralmente bune/rele si le sanctioneaza.
Se poate vb de exsintenta in lume a unor valori morale acestea
impunanduse uneori din norme morale alteori prin uzul comun(cutum).
Ordinea fizica e legata necesar de fenomenele naturii care pe deo parte le
garanteaza, dar aceste fenomene exprima ordinea fizica din
univers.Ordinea logica e legata de activitatea gandirii dar si exprima
aceasta ordine a gandirii.
BINELE DIN PUCTUL DE VEDERE AL MORALEI CRESTINE

In toate tratatele de etica binele apare ca valoare fundamentala, in etica in

deosebire de economie se opereaza cu conceptul de bine si nu de bun. In
econmmie si in etica economica avem dea face cu bune si rele.
In Mc avem dea face cu binele sfintenie si suntem interesati sa evitam
raul ca pacat. Intre bine si bun exista o diferenta.Bunul are o sfera de
referinta mult mai restransa decat binele, ce este bun acum poate sa nu
mai fie bun mai tarziu, criteriile dupa care apreciem bunul sunt mult mai
utilitariste decat criteriile in fct de care apreciez binele. De aceea in MC nu
apreciez coliva ca e o prajitura placuta ci pt ca simbolizeaza unitatea
bisericii.
Fapta buna nu da o satisfactie imediata ci vesnica, economistul vede altfel
asta ce ii in viitor apropiat.
In ceea ce priveste notiunea de bine toate sistemele morale arata caile
prin care infaptuim binele, numai modul in care fiecare sistem moral vede
binele moral deosebiste unele de alte.
Bineului moral i se subordoneaza toate formele de bine care se refera la
diferite insusiri ale lucrurlilor privite prin prolmas placerii sau saensului pe

care aceste il dau realitatii incat putem spune ca prin bine incelegem toto
ceea ce corespinde cerintele dorintelor si in genrela preferintelor vointei
omenesti.
Intre dorinte si obiect trebuie det de calitatile si insususirile obiectului si nu
de inclinatiile persoanele, binele tre sa contina in sine toate carelitati sai
de aceast denimure si nu sa fie bine pentru ceea ce doresc eu la um mom
dat
Binele nu trebuie sa fie ceva subiectiv sau aparent bun ci trebuie sa fie
bine in sens obiectiv, un bine adevarat, un bine sub toate aspectele sale
valabil pt oricine, oriunde si in orice imprejurare. Trebuie sa aiba pecetea
universalitatii
In ceeea ce pribeste binele moral acesta trebuie sa respecte demnitatea
umana si valoarea personalitatii omuli iar din puct
AVVA- avvi (avutza ii zicea pr paisie lui tata)
Binele ca realitate concreta si dinamica binele se poate uni cu viata
omeneasca si so faca pe aceasta sa se determine sa se schimbe si sa se
modereze in fct de bine.
Binele nu trebuie cautat in afara lumii. Daca s-ar gasi doar in afara lumii
nu near fi util, in felul aceasta nici lumea nar avea parte de bine si nar
putea fie buna.
nush ce, recuneastem ca si in om exista binele dat
fiind faptul ca omul intro parte este parte acestei lumi.
In lumea exista binele si asta o confirma

Ca binele sa fie cu adevarat bine el trebuie sa fie accesibil oricarui om.

Partici,are omului la bine treb sa nu creez dispute ci sa fie cauza unirii si
anularii piedicilor care ar sta in calea unirii
Binele nu este idee ci este persoana, treime de persoane, nimini nu este
bun decat Dumnezeu. Dumnezeu este binele inainte de toate si in mod
legitim bine iar firea lui este bunatate Gr de Nysa.Binele nu e numai in
afara lumii ci si in interioru ei, este si in om si se ofera oamenilor pt ca toti
sunt creati de el si chmatila semanarea cu el.
Asemanare- ca activitate, ca proces avem o structura efectiva care este
dinamica.
Omul are in el binele ca a fost creat dupa chipul lui dumnezeu iar preznta
lui i n ei consitutie cauzca unirii dintre oameni.
Omul avand inceput se gaseste intro miscare speciala, intrun proces de
schimbare ontologica.Ontologia omului nu se limimteaza la ontologia

cosmosului sau asemanarea dintre ontologia omului si ontologia

cosmosului nu este analogica, in om nu se produc alte forme de modicare
ale structurii lui de felul in care se produc in univers.