Umanismul n Italia

Termenul de Umanism (din latin: humanitas = omenie, umanitate) are dou semnificaii.
Una dintre ele relev o micare spiritual care st la baza Renaterii, aprut n Italia n
secolul al XIV-lea i care s-a extins n mod progresiv n Europa apusean pn n secolul al
XVII-lea. Ea este marcat de rentoarcerea la textele antichitii greco-romane, care servesc ca
modele ale modului de via, de gndire i de creaie artistic. Umanismul renascentist
sublinia superioritatea literaturii latine i greceti i n special valorile ei n materie de moral
personal i public.

nceputurile Umanismului modern

n mod tradiional, istoricii situeaz nceputurile umanismului modern n Italia secolului al

XIV-lea, fiind legat de numele lui Francesco Petrarca i Giovanni Boccaccio. Dup invadarea
Imperiului Bizantin de ctre turci, un mare numr de nvai greci se refugiaz n peninsula
italic, aducnd cu ei manuscrise n limba lor de origine. Literaii italieni, ca Guarino din
Verona, Francesco Filello sau Giovanni Aurispa, nva limba greac veche i traduc n
italian operele clasice greceti. Poezia latin a epocii romane este redescoperit graie lui
Lorenzo Valla, iar Coluccio Salutati i Gian Francesco Poggio traduc n limba italian operele
scriitorilor romani.

Pico della Mirandola face parte din rndurile filozofilor i savanilor umaniti, apreciai pentru
erudiia lor. Difuzarea textelor este favorizat de descoperirea tiparului i perfecionarea
imprimeriilor, dar i de dezvoltarea oraelor i universitilor, locul de ntlnire al nvailor.
Un eveniment important l constituie nfiinarea "Academiei" din Florena sub impulsul lui
Cosimo de Medici, condus de Marsilio Ficino - traductor al Dialogurilor lui Platon -, unde
se ntlnesc umaniti ca Pico della Mirandola, Pietro Bembo i Angelo Poliziano. "Academia"
florentin este dedicat n primul rnd filozofiei platoniciene, opunndu-se scrierilor lui
Aristotel introduse n Europa de Averroes i Avicenna i acceptate de Biserica Catolic.
Activitatea "Academiei" a exercitat o mare influen asupra dezvoltrii literaturii, picturii i
arhitecturii din epoca Renaterii. Aa, de exemplu, Pirro Ligorio picteaz tabloul "Alegoria
tiinelor". Cyriac din Ancona a fost o alt fiin umanist s-i aminteasc; el a fost numit
"Tatl de Arheologie"