Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lucrarea de laborator
Nr. 2
Tema: Familiarizarea cu tehnologiile, metodologiile i
principiile elaborrii modelelor n baza blocurilor constructive
ale limbajului UML i CASE Rational Rose
I. Scopul lucrrii:
1.Studierea prii teoretice i verificarea cunotinelor n mediul instrumentului CASE
Rational Rose.
2.Aprecierea imoprtanei tehnologiilor, metodologiilor i principiilor elaborrii modelelor n
ingineria softului, evideniind aspectele principale prin enumerare n ordine de importan.
3.Studierea notaiei i descrierea destinaiei elementelor/componentelor ale blocurilor
constructive UML.
4.nsuirea principiilor de creare, modificare i salvare a respectivelor modele-diagrame
elaborate.
5.Studierea i evidenierea respectrii cerinelor metodologice din exemplul reprezentat n
partea teoretic a acestui ndrumar.
6.Analiza propriului sistem i determinarea cerinelor i precedentelor, descriind succint i
elocvent scenariul (pas cu pas) cu exemple concrete.
7.Concluziile.
II. Consideraii teoretice generale.
Cerinele generale fa de metodologii i tehnologii n ingineria softului.
Metodologiile, tehnologiile si mijloacele instrumentale de proiectare (CASE- mijloace)
alcatuiesc baza proiectarii oricarui SI. Metodologia se realizeaza prin tehnologiile concrete si
standardele care le sustin, metode si mijloace instrumentale care asigura indeplinirea proceselor
ciclului vital.
Tehnologia proiectarii se defineste ca un intreg din trei componente:
- procedura pas-cu-pas, care defineste succesiunea operatiilor tehnologice de proiectare (fig.
1);
- criteriile si regulile, care se folosesc p/u aprecierea a rezultatelor de indeplinire a operatiilor
tehnologice;
- notatii (a mijloacelor grafice si textuale), folosite p/u descrierea sistemului proiectat.
proiectului comun pentru a exclude duplicatul intre grupuri de proiectare care poate sa apare din cauza
prezentei de datele comune si functii;
4.
Tehnologia ar trebui s furnizeze un prilej de dirijare a ocupatiei pe proiectare a
subsistemelor separate de grupurile mici ( 3-7 persoane). Aceasta este cauzat de principiile de
controlare a colectiveului, si sporirea de productivitate pe seama minimizatiei de numr de
comunicarile externe;
5.
Tehnologia ar trebui s furnizeze timpul minim de receptie a SI eficient. ntrebarea nu
este despre termene de realizare a intregului SI, ci despre termene de realizare a subsistemele separate.
Realizarea SI ca ntregul n timp scurt poate sa ceara atractie a numrului mare de programatori, astfel
incit efectul poate fi mai slab, dect la ndeplinirea ntr-un timp mai scurt a subsistemelor aparte cu un
numar mai mic de programatori. Practica arata, ce chiar la prezenta n ntregime a proiectului complet,
introducere merge consecvent pe subsisteme separate;
6.
Tehnologia ar trebui sa furnizeze un prilej unei configuratiei a proiectului, dirijnd
versiunile proiectului si a componentelor sale, un prilej de eliberarea automata a documentatiei de
proiect si sincronizarea ei cu versiuni a proiectului;
7.
Tehnologia ar trebui sa furnizeze independenta realizarilor de proiect de mijloacele
realizarii a SI (sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD), sisteme operaionale, limbaje si sisteme
de programare);
8.
Tehnologia ar trebui sa fie mentinuta cu complexul coordonat de Case-mijloace,
furnizatori de automatizarea proceselor care se indeplinesc pe toate scene ciclului vital.
Aplicatie reala de oricare tehnologie de proiectare, elaborarea si insotirea a SI n organizatie
concreta si proiectul concret este imposibila fara elaborarea a unui sir de standarde (reguli, ntelegeri)
care ar trebui sa fie observate de toti participanti a proiectului. La aceste standarde fac parte
urmatoarele:
- standardul proiectarii;
- standardul de inregistrare a documentatiei de proiectare;
- standardul interfeisului al utilizatorului.
Standard de proiectare ar trebui sa fondeze:
1.
Configuratii de modelele necesare (diagrame) pe fiecare scena a proiectului si gradul lor
de detalizare;
2.
Regulile de fixare a deciziilor de proiect pe diagrame, incluznd: reguli de denumire a
obiectelor
3.
(incluzind intelegeri pe terminologie), un set de atribute pentru toate obiecte si regulile
lor de oformare la fiecare nivel, regulile de oformare a diagramelor, incluyind cererile la forme i
dimensiunile a obiectelor, etc.
4.
Cererile privind configuraiile locurilor de munca a elaboratorilor, incluznd opiunile
sistemului de operare, opiunile mijloacelor CASE, opiunile generale a proiectului, etc.
5.
Mecanismul asigurarii lucrului in colaborare asupra proiectului, i desigur regulile de
integrare a subsistemelor a proiectului, regulile de intreinere a proiectului in starea similara pentru toi
elaboratori (reglamentul schimbului a informaiei de proiect, mecanismul fixrii a obiectelor comune,
etc), regulile de verificare a rezultatelor de proiect la noncontrazicere, etc.
Standardul oformrii documjentaiei de proiect trebuie sa stabileasc:
1.
Complectatea, componena i structura documentaiei pe fiecare nivel al proiectarii;
2.
Cerinele privid oformarea acestei documentaiei( incluznd cerinele la coninutul a
compartimentelor, subcompartimentelor, punctelor, tabelelor, etc.);
3.
Regulile de pregatire, de privire, inelegere i acceptare a documentaiei cu indicarea
limitelor maxime pentru fiecare nivel;
4.
Cerinele la setrile sistemului de editare, folosite n funcie de mijloc integrat pentru
pregatirea documentaiei;
5.
Cerinele la setrile a mijloacelor CASE pentru asigurarea pregatirii documentaiei n
corespundere cu cerinele stabilite.
Standardul interfeei a utilizatorului trebuie s stabileasc:
1.
Regulile de oformare a ecranului (rifturi i palitra de culori), componena i plasarea
ferestrelor i elementelor de rulare;
2.
Regulile de folosire a tastaturii i a mausului;
3.
Regulile de oformare a textelor de ajutor;
4.
Setul de mesaje standarde;
5.
Regulile de prelucrare a reaciei utilizatorului.
Una din inelegerile de baz a metodologiei de proiectare a SI este nelegerea ciclului vital a
softului ei. Ciclul vital a softului (CVS) e un proces nentrerupt, care se incepepe de la momentul
hotrrii despre necesitatea crerii lui i se termin n momentul excluderii lui totale din exploatare.
Documentul normativ de baz, care reglamenteaz CVS este standardul internaional
ISO/IEC 12207 [1,2] ( ISO International Organization of Standardization, IEC International
Electrotechnical Commision). El determin structura CV, care conine procese, acciuni i probleme,
care trebuie sa fie rezolvate in timpul crerii softului.
2. Analiza exemplului elaborrii modelelor serviciului bancar pentru clieni (ATM)
Diagrama variantelor de utilizare (Use Case)-- Diagrama ce descrie sistemul ca unul intreg,
integru. Aici se contin actori (care executa anumite roluri, functii) si precedente (functiile propriu-zise,
ce pot fi obinute) si relatii dintre actori.
Deseneaza PolyLine
Deseneaza Bezier
Deseneaza Spline
Deseneaza Rectangle
Deseneaza Arc
Utilizator
Deseneaza Circle
Deseneaza Line
Deseneaza Horizontall
Dimension
Deseneaza Ellipse
Deseneaza Verticall
Dimension
Utilizator
Interfata de desenare
Stiv a de obiecte
Obiectul
Start
Initializarea toturor
obiectelor
Pornirea
aplicatiei
Selectarea obiectului
pentru desenare
Initializare
Prezentarea
obiectelor
Desenarea
obiectului
Trimiterea mesajului
de desenare
End
Analiza mesajului de
desenare
Deseneaza
obiectul
Afisarea grafica a
obiectului desenat
Stiva de obiecte :
GraphicsCollection
Obiectul :
CadObject
: Sistemul
1: Mesaj de redesenare
2: Redesenare
5: mesajul de desenare
6: Redeseneaza
7: Deseneaza
obiecte. Inginerii ce asigura calitatea pot vedea detaliile procesului si sa dezvolte teste pentru
procesare.
Diagrama de colaborarearata exact aceeasi informatie ca si cea de secventa. Totusi,
Diagrama de colaborare arata aceasta informatie in alt mod si cun scop diferit. Diagrama in fig.4 este o
diagrama de colaborare.
4: Procesare
2: Redesenare
Stiva de obiecte :
GraphicsCollection
Suprafata de
desenare : panel
3: Trimiterea mesajului de desenare
7: Deseneaza
5: Mesaj de desenare
1: Mesaj de desenare
6: Redeseneaza
Obiectul
CadObject
: Sistemul
ISerializab
le
Serialization EventArgs
formatter : IFormatter
stream : Stream
fileName : string
errorFlag : bool
SerializationEventArgs()
PersistWindowState()
OnResize()
OnMove()
OnClosing()
OnLoad()
DocData
updateTitle : bool
docName : string
fileDlgFilter : string
registryPath : string
size : Size
DocManager
_dirty : bool
fileName : string
docName : string
registryPath : string
fileDlgInitDir : string
DocData()
GetObjectData()
DocManager()
SetData()
Empty()
SetCaption()
NewDocument()
CloseDocument()
SaveDocument()
OpenDocument()
RegisterFileType()
Edit
Cut
Copy
Paste
Modify
Save document
Load
image
Read
image
Save image
as a bmp
Zoom
End
Edit obiect.h
Stiva de obiecte.h
Graphics.h
Windows.h
Edit obiect.cpp
Stiva de obiecte.cpp
Graphics.cpp
Windows.cpp
Tastiera
Printer
Display
Calculatorul
Mouse
Concluzie UML este un limbaj foarte puternic daca este folosit de persoane, echipe bine
familiarizate cu el si modelarea vizuala. Instrumente ca R Rose pot genera scheletul codului
proiectului sau invers poate genera diagramele din cod(Re-Engineering).
Pachetele instrumentale UML(spre exemplu Rational Rose ) conin mijloace instrumentale ce
uor permit crearea modelelor UML i generarea codului n diferite limbaje de programare. Majoritatea
pachetelor arat informaia detailat despre obiectul ales. E necesar numai un click pe pictograma lui.
Intrnd n comand, se observ setul de operaii ce se pot efectua asupra obiectului i se observ
diagrama de aciuni consecutiv. Limbajele de modelare servesc i pentru proiectare invers a
sistemelor deja existente.
UML n continuu se dezvolt, de exemplu, n versiunea 1.3 s-au inclus o serie de mbuntiri,
la care se refer noile construcii semantice, citirea perfecionat a documentelor i de asemenea
susinerea interfeei XMI (XML Metadata Interchange). S-au exclus erorile detectate anterior. Mai
departe creatorii intenioneaz s propun interfee pentru tehnologiile CORBA, Enterprise JavaBeans
XML, mijloace de control asupra versiunilor modelelor i schimbul reciproc cu diagrame .
Una din cele mai importante tendine n lumea UML este stereotipizarea. Aceast metod
permite extinderea vocabularului fundamental al UML. Utiliznd blocurile de construcie n schema
UML se poate primi un nou cod ce descrie procese concrete. Codul stereotipic se folosete pentru
identificarea fiierelor executabile i fizice, pentru crearea i distrugerea exemplarelor claselor, pentru
generarea programelor trigger, ce reacioneaz la apariia unui eveniment. Programatorii pot lega
pictogramele la stereotipurile pentru modificarea modelului UML, innd cont de particularitile
operaiilor specifice.
Bibliografie:
1.
Saru Daniela, Ioni Anca D. Sisteme de programe orientate pe
obiecte.Buc.All.2000,/UTM:004.4:004.43;s24/
2.
Ioni Anca Daniela. Modelarea UML n ingineria sistemelor de programe. Buc.: All.
2003
3.
Analiza
si
gestiunea
sistemelor
informatice
complexe,http://lci.cs.ubbcluj.ro/~tzutzu/Didactic/AnalizaGestSisteme/
4.
UML Applied,Object Oriented Analysis and Design Using the UML,
www.ariadnetraining.co.uk
5.
http://www.interface.ru/fset.asp?Url=/rational/suite/Suite.htm