INSTITUTUL DE STIINTE PENALE SI CRIMINOLOGIE APLICATA

CATEDRA DE PSIHOLOGIE

Eseu:Raportul neuropsihologiei
cu criminologia: diferene
neuronale la infractori

A elaborat:Musteata Iraida
Studenta,Anul I,Psihologie

Chisinau 2015

Raportul neuropsihologiei cu criminologia: diferene neuronale la

infractori
Desi nu toti cei care au probleme mintale ajung sa aiba probleme cu legea si nu toti infractorii
sufera de vreo tulburare psihica, exista clar o legatura intre cele doua aspecte.Exista clar o baza
neurologica in declansarea dorintei de a comite infractiunea.
Noi am abordat tematica creierului uman, din perspecvtiva evidenierii
deosebilrilor n structura anatomo-patologic a creierului infractorului.
Am ales aceasta tema pentru:
A contura legatura dintre psihoneurologie si criminologie;
A sublinia faptul ca structura creierului poate influenta activitatea
criminala.
Prin prezentare intenionm s elucidm:
a) Baza psihoneurologica a infractiunii
b) Regiunea din creier asociat cu comiterea de activiti infracionale

Baza neurologica a infractiunii

S-a realizat un studiu unde s-a descoperit ca diferentele din creierul persoanelor pot fi sesizate
la o varsta frageda (inca de la 3 ani).
Au fost urmariti 1.795 copii nascuti in doua orase, de la varsta de 3 ani pana la 23. Studiul a
urmarit diverse aspecte ale cresterii si dezvoltarii acestor copii si in final s-a observat faptul ca
137 dintre ei au devenit intr-un fel sau altul infractori.
Unul dintre testele aplicate a fost acela al fricii. La 3 ani, s-a constatat ca cei care mai tarziu
in viataaveau sa incalce legea nu prezentau aproape deloc sentimentul de frica. Cercetarile
detaliate au fost publicate in ianuarie 2010 in Jurnalul American de Psihiatrie.
Criminologul Natalie Fontaine, de la Universiattea din Indiana, studiaza tendinta de a fi dur si
lipsit de sentimente la copiii intre 7 si 12 ani. Cei cu asemenea sentimente au un risc ridicat de a
deveni infractori.Totusi, cercetatorii arata ca aceste trasaturi nu sunt fixe si se pot modifica odata
cu varsta. Asa ca, descoperite devreme, ele pot fi schimbate.
La maturi insa situatia e diferita .Un studiu unde au fost examinati 21 oameni cu personalitate
antisociala, o caracteristica a majoritatii infractorilor arata ca cei cu aceasta tulburare nu disting
binele si raul. Pot incalca regulile fara sa le pese de celelalte personae.
Tomografiile au aratat diferenta dintre cei cu probleme si un alt grup de oameni considerati
normali, primii avand un volum cu 18 procente mai mic al gyrus-ului frontal median si cu 9
procente mai mic al gyrus-ului frontal orbital (2 sectiuni ale lobului frontal al creierului).
Alt studiu, publicat in 2009 in Arhivee Psihiatriei Generale, a comparat 29 psihopati cu 32
oameni sanatosi mintal. In cazul psihopatilor, cercetatorii au observat deformari ale altei parti a
creierului, numita amigdala, care prezenta o subtiere cu aproximativ 18 procente a stratului
exterior, numit cortex.Amigdala este responsabila cu emotiile. Psihopatii nu au emotii
(sentimente). Le lipseste simtul empatic, remuscarea, sentimentul de vinovatie.

Regiunea din creier asociat cu comiterea de activiti infracionale

Un neurolog german susine c a descoperit regiunea din creier asociat cu comiterea de
activiti infracionale, acea zon avnd o culoare ntunecat n cazul criminalilor, al violatorilor
i al hoilor. Medicul Gerhard Roth din Bremen susine c "regiunea rului" se afl n lobul
cerebral central i apare pe radiografii sub forma unei mase ntunecate.
Cercettorul a fcut aceast descoperire n timp ce analiza creierele unor persoane condamnate
pentru comiterea de acte violente, n cadrul unui studiu comandat de Guvernul german.
Au fost proiectate acelor persoane o serie de scurtmetraje i msurate undele cerebrale pe
care le emiteau n acele momente. Atunci cnd n filme erau prezentate scene brutale i sordide,
subiecii nu artau niciun fel de emoie. n acele zone cerebrale n care se formeaz pentru
oamenii obinuii sentimentele de compasiune i mil, n cazul lor nu se petrecea nimic.
Acea mas ntunecat, aflat n partea din fa a creierului, a aprut n toate tomografiile
persoanelor care au comis acte de violen criminal.
n urma acestui studiu, savantul german susine c infractorii au "o predispoziie genetic"
pentru violen.In radiografiile creierelor unor criminali periculoi, se observ aproape
ntotdeauna anumite deficiene n partea din fa a creierului. Exist cazuri cnd anumii oameni
devin infractori din cauza unei tumori sau a unei leziuni din acea zon, iar dup operaia de
ndeprtare a tumorii, acea persoan devine din nou un om normal. Acestea sunt deficiene
fiziologice, ntruct anumite substane, precum serotonina din lobul frontal, nu lucreaz eficient.
ns aceasta este cu siguran zona cerebral unde se formeaz rul i unde acesta st ascuns.
Desigur, nu este ceva automat. Creierul poate s compenseze cumva tendinele violente, ns nu
se tie cum procedeaz. ns, in tomografia unui tnr deficiene n lobul frontal,
spun c exist un risc de 66% ca acea persoan s fie un infractor n devenire. E uor s
descoperi comportamentul antisocial foarte devreme.
Gerhard Roth spune c nu exist doi infractori identici. El i-a mprit pe acetia n trei grupuri,
n ncercarea lui de a descoperi unde se afl "rul".
Din primul grup, denumit "grupul oamenilor sntoi psihologic", fac parte acele "persoane
care cresc ntr-un mediu n care pare OK s bai, s furi i s ucizi".
Din al doilea grup fac parte criminalii deranjai mintal care privesc lumea nconjurtoare ca
pe un mediu amenintor. O privire greit, o micare nepotrivit, iar ei explodeaz i pot
s devin criminali.

Al treilea grup este format din psihopaii puri, un grup din care fac parte tirani precum Hitler
i Stalin.

Concluzie
Cu ajutorul tehnicilor de imagistica cerebrala, de cativa ani incoace neurologii au inceput sa
identifice deficitele specifice care definesc creierul psihopatic. Cei care au privit in interiorul

creierului unui psihopat spun ca ar fi detectat acolo absenta absoluta a oricarei emotii. Ca, de
exemplu, la oamenii normali care sunt pusi sa vizioneze imagini cu persoane straine supuse
socurilor electrice sau altor stimuli durerosi, se declanseaza automat o reactie emotionala
viscerala: incep sa transpire si le creste tensiunea arteriala.
Criminalul un volum cu 18 procente mai mic al gyrus-ului frontal median si cu 9 procente mai
mic al gyrus-ului frontal orbital (2 sectiuni ale lobului frontal al creierului) decit al omului
normal .

Bibliografie
http://www.ziare.com/viatasanatoasa/creier/creierul-infractorilor-aratadiferit-1089914
05.03.2015,ora 15:00
http://www.romaniatv.net/ce-se-ascunde-increierul-criminalilor-un-neurolog-areraspunsul_65110.html
06.03.2015 ,ora 14:12
http://www.gandul.info/magazin/cum-aratacreierul-criminalilor-oamenii-de-stiintadespre-modificarile-care-daucomportamentul-antisocial-8034233
06.03.2015,ora 14:09
http://www.descopera.ro/stiinta/7455281psihopatii-sunt-printre-noi
06.03.2015, ora 14:23