ROLAND BARTHES Accasta cu sprijinul Os MITOLOGII Traducere, prefatz si note de Maria CARPOV INSTITUTUL EUROPEAN Tas ROMANIA 1997 PRINTED| 0 MITUL IN ZILELE NOASTRECe este un mit in zilele noastre’i Voi da mameidecit un grim -&spuns, foare simplu, care se potriveste perfect cu atimologia: mit! este o vorbire Mitul este 0 vorbire Fireste, nu orive vorbire: limbajul are nevoie de coaciti speciale ca s4 Jevin’ mit: vor vedea aceasta fau-o clipa. Insa, Ce la inceput, trebwe sa sustinem ca Lotarite cf ese an sistem de comunicare, este un mesaj. Vecem deci ca mitul cu poate fi un obizct, un concept sau o idee; este un mod acestei forme ‘imite societatea fn ea: dar, Vedern c& ar discriminare substantial. obiectele mitice: 1 este vorbire, orice fine de ciscurs poate fi rit. Mitul ru se defineste prin obiectu! mesajulu: sau, ci prin felul in care-| spune: mitul cunoeste limite formale, nu substantia‘e. Prin unmeare, orice poate fi mit? Da, aa cred, decarcee uaiversul este sugestiv la resfirsit. Orice obiect din lume poate trece Je lao existent inchisa, ruta, la stare o-al4, deschisa aprogrierii "M1 se ve cbiocta cit sermenal mit are ¢ mie de alte sensuri. Inst au am Sncoreat 12 definesc Laeniri, nu ct virte236 ROLAND BARTHES socketitii, caci nici o lege, nacuralé sau nu, nu interzice st se vorbeasca despre Iucruri. Un copac este un copac. Da, de bunt seama. insé un copac spus de Minou Drouet nu mai este chiar un copac, este un copac impodobit, adaptat unui amamit fel de consumare, un copac investit cu ingaduine literare, cu revolte, cu imagini, pe scurt, cu un uzaj social care se edauga materiei pure. Evident, nu totul este spus in acelagi timp: unele obiecte devin prada vorbi despre Femeie? Cu siga- ranga cou arte vechi. car nu eterne; ‘storia ome: ccuvint, ea si numai ea regle- mentezz viata si moartea fimbajulu: mitic, Veche sau nu, mito- Togia nu poate avea decit 0 bazi istorica. devarece mitul este ‘© vorbire aleast de istorie: el nu apare din ,.natura” lucrurilor, Aceasta vorbire este un mesaj. Ea poate deci foarte bine sa fie alscurn deci: orala; poate fi alcatnita din scricri sau din repeezentari: discursul scris, dar si focografia, cinematograful, reportajul, sportul, spec poate fi dotaté in mod arbitrar cu semnificatie: sAgeata pe care © aducem ca si semnificam 0 provocare este $i €2 0 vorbite. Cu siguranga ca, in ordinea per pilda, nu cer acelasi tip de constiinta; foarte multe moduri de lectura: o schema ficatie mult mai mult decit un desen, © imitagie mai mult decit ‘un orginal, 0 caricatura mai mult un portret. ins aici nu mai este vorba de un mod teoretic de reprezemtare: este votha de aceast# imagine, propusa pentru aceasts semnificatic; vorbirea miticd este format dintr-o materie Iucrala mai inainte amaginea si serisul, de imagine exista preteaza la semni- MITOLOGI 237 jn vedorea unci comunicari aprop-iatc: tntrucit toare matenilele mitalui, reprezentative seu grafice, presapun o constiiné semni- ficamte, noi le puter: juxtoca independent de materia lor. Aceasti nti: imaginea este, desigur, mai impera- ‘ea impunz semniicatia dintr-o deta, fara s& © analizeze, fara 58 0 disperseze. {nsd ma avern de a face cu © diferent con: \¢ scriitura din clipa in care este semi sa faze posibila o lexis. discurs, vorbire ee. orice uritate sau orice sintezA seranificativa, versela sau vizualé: © fotografie va fi sentru coi vorbire la fel ca un etticol de ziar; chier gi obiectele vor putec deveni vorbire dact semnicici c2va. Acest mod generic de a concepe imbajul este de altmirteri justficet de istoria serisului: eu mult fnainte de inventarea alfebetulsi aostru, cbiecte ca mémunchiul de sfori de ctlori diferite (guipau) al incagilo:, sau cesene ca pic-osramcle au fost vorbire curent, Nu inseamma ins2 c4 vor- birea mitica trebuie tratati ce la diep: vorbind, mitul tine de o stiimad gererala cocxtensiva cu lingvistica gi care este semiologie. Mitul ca sistem semiologic Ca studiu al unei Yorsiri, mitologia nu este, intr-adevar, decit un fragment din acea vasia sliinf2 a semnelor pe care Saussare & postulato seam vreo patruzsci de ani sub numzle de semiologie. Semiologia nu este deocamdats constituité, Ca toate acestea, pornind de 1a Saussure si uncori independent de el,0 mare parte din cercetacea contemporand revine necontenit Ja problema seranificatei: psihenaliza. struzturalismul, psihologia cidstica, unele tentative nci de critica literart cum 2x fi cea238, ROLAND BARTHES a lui Bechelard, nu vor si mai studieze faptele decit ca fapte ce semnificd. Or, a postule o sermificajie inscamnd a recurge Ja semiologic. Nu vreau sa spun ca semiologie er putea realiza, ett: ele au contintri difeite. . Ag vrea s& spun, le unei astfel de formale. Necesitatea este cea a oricacui limbaj exact. Jdanov isi batea joc de filosoin! Alexancrov, care vorbea despre .stractura sferica a planctei noastre”, ,.Pina scum, spune Jdanoy, parca numai forma putea fi si Arete: nu se poate vorbi despre stnicturé cu termes me. {mpotrive unui oare- loa platonic, al sinte- Pugin formalism indepirteaza de Istorie, dar dac-i mult aduce Ja aceasta. Existd oare exemplu mai bun de critica totala decit descrierea formala si totodata istorica, semialogica si ideolo- gid, a sfinjenici, in Saim-Genet de Sartre? Pericolul este, MITOLOGII 239 dimpotriva, atunci cind Zormele sint socotite obizcte amdigue, jumatate-forme etate-substante, cind forma este dotata cu o substanta stabilit’ in limitele ci. ru este 0 capeana sufficient’. eee este sf yedem ca unitatea unei explicatii nu poate tine de ampatarez wauia sau a altuia din demersurile i, ci, cum spune Engels, de coordonetea dialect.ca a stiintelor speciale ce at fost angajate. Aga stay Iucrucile gi ce mitologia: ul, eu am de a face, ca cu tei termeni diferiti, céei eu percep nu un gir de termeni unul dupa altul, ci corelatia, ctu, sermnificatul si scmaul, jar doi termeni. 88 Iuim de hat si o brorzare, 2ertru mine, tot aitez messje240 ROLAND BARTHES trandafirii si pasiunea mea? Nici macar atit: la drept vorbind, aici mi exist decit trandafiri .pasionalizati”. Insa, pe planul analizei -adevir wei termeni; deoarcee acesti trandafiri incércati cu pasiune po! @ si pe drept cuvind descompusi in trandafiri si pasiune: si unii si cealalts existau inainte de a se alatura si de 2 forma acest al-treilea object, semnul, Asa cum, ce-i drept, pe pianul trairii nu pot sa despart trandafiri de mesejul pe care-1 poarta, tot astfel, pe planul analizei, nu pot confunda trandalirii ca sermificant cu trandefirii ca semn: semnificantul este gol, semnul este plin, el este un sens. SA mai Initn inca un exemplu, o pietrd neapré: © por face si semnifice in mai multe feluri, c&ci mu este decit tun simplu semmificant; dar daca 11 inearc cu un semnificat definitiv (condammare la moarte, de exemplu, int-un vot anoni ir el va deveni im sen, intre semnificant, semnificat gi semn, exista, fireste, implicatii functionale (ca de Ja parte {ntreg) atit de stsinse, incit analiza poate si para zadamica; wm vedea inst numaidecit c& aceasté distinctie are © impor- ca structura semiologica, i se pot conceptul, semnificantul este imagines acustica (de ordin psihic), iar relatia dintre concept si imagine este semnul (cuvintul, de pilda), entitate concrets?. Pentru Freud, se sie, psihismaul este 0 bogitie de echivalente, de valant-pour. Un termen (ma abfin sii dau o intictate) este constituit de sensul manifest al corduitei, un altul de sensul sau latent, sau sens > Nounea de cuvine este una dnt cele mai discutate tn lingvistica © folosesc pentru simplificare MITOLOGH 241 propriu (de exemplu, substratul jar al veils termen te jonctiunii unci forme ‘primul rermen) tioale ‘al dcilea termen), si a unei func cit de nevesar -subiectulei (Gespaiea si indepactrea de mama la Baudelaire, numirea furtulu: la Geneti; Literatura ca discurs formeazi semnificantel; iac relatia dintte criza si discurs defineste opera, care este 0 semnificatic. Accasta schema tridi- mensicnala, orcit de constanta i-ar Hi forma, na se rea izvearsi, fireste, in acclesi fel: vom spune ce inca o data ce se logia ru poate avez unitate decit La nivelul fonme-o-, me al ea mu se refer decit la nateriile vorDirii mitee (limba propriv-zist, ‘fis, Tit, object exe), oricit ce difzrite ar incopu:, si dia ipa in cars sint insusite de mit, se reduc 1a o simpla “arctic semeificanta: mitt] nu vede ste diterite materi decit 2 aceeasi_materie Jor consté i faptul ca toat> sint reduse la simplul statut de limbaj. Fe oa esie vo-ba de242, ROLAND BARTHES grafic Titerala, fie ca este vorba de grefie pictural, mitul nu vrea sa vaca aici decit un total de semne, decit un semn global, termenul final al umui prim lant semiol fermen final va deveni prim termen sau termen partial al constraicste. Totul se petrece ca gi smull formal al primelor este capital pentru rezenta in felul urmator, spatializerca es, decit © simplt. metaford: schemei nefiind, bineir 2. semnificat Limba 3. semn ir 1, SEMNIFICANT | 11. SEMNIFICAT OL. SEMIN, numi Jimbapobiect, deoarece ese Timbajal pe care mital sil insuseste pentru z-si constrai propriul sistem; si mitul insusi, pe care-l voi numi meta-Timbaj, deoarece este 0 & doua limba, MITCLOG! 243 3a care voraim cespre prime. Analizind meta-limbajal, semio- Jogul nu se mai >oate in:reba care ests lcatu:rea limbajalui- opiact, el nu mai este slits (ind szama de aménuntele schemei lingvisiice: nu va fi obligat sa canoasca decit tamenal total al semnului global va fi compatibil ca 4 trateze in mod similar scrisul gi imaginea: el rotine cé amin- doua sint semre, ca ajung la pragul mitului, c& sin inzestrace con azecas: functic semnificanta, c2 si unul si cealalta constitwe un limde}obiect Este momentul sé dam un exemplu seu dowa de vorbire mitica, Primal l vai “mpramuta de Ie 0 observatic 2 lui Valéry* sint elev in clasa a cincea, inte-un Hieex trancez; deschid zrama- ego aominor Jeo, Ma opresc si ma gindese: in propczitia accasta caistt o embiguitate: pe de o parte, cuvintele jionalé, ma someaza sé-i primes> ambiguitatea expansiva, Dac ma piircb de pildé fm Tinutel base spaniol*, pot de buna seam si consta: irtre case © unitate artitectarala, um stil comun, 2ate ma face s& recumosc i casa vizat personal, si mic, ca s vad oma bine ea el ere aici in prodas complex, ce are deteminar foarte intinse: nu-mi care, nu mA provoacd sa-1 numesc, doer daca ma gindese S41 introduc fau-un vest tablow al habjtatului rural, Dar, dact ma aflu in regiunea pacizian’ si canese in capatul strizii Gambetta sau al strazii JeanJaurés 0 cocheta casi de munte, alt, cu figle rosii, cu lemnérie brung, cu apele scoperisuli asimetrice si cu un gard mare de impletite 4n fara, mi se pare ca primesc o invitatic stancitcere. persorala, s4 numese acest obiect ce find c casi de raunte base’: mai malt decit atit, sa vad aici ‘sisi esen;a baschitapii. Coca ce seamna cA, zici, corcestul mi se renifesta in toata aproprierca 12 cau ca si ma oblige 1 recunose toate intentie care su motivat, lau dispus aici ca sermaiul un i * Soun: soeniol, cecurece in Frarta peomovarea dus [a daflor ‘ntreg) atkiteettri ,mitice” ¢ casei254 ROLAND BARTHES incividuale, ca 0 contidenta si o complicitate: este 0 chemare adevarata ce vine din partea proprictarilor casei. Tar aceastd chemare, ca s& fie si mai imperativa, a acceptat toate saracirile: tot ce justifice aceasta casé bascé in orcinea tehnologici: podul, scara exterioara, porumbaria etc. mai rames decit un semnal scurt, chiar acum, pemre mine, cz un object fermecat ce a aparut fn prezentel meu Piri nici o unmé din istoria care I-a produs Cici vorbirea accasta interpelativa este totodeta o vorbire fincremenia: fn clipa cind tebuie si mé atingd, ea se suspenca, se invirteste in jurul ei insasi si prinde © generalitate: ea injepe- Este juridic al termenthui (ir, anréi): imperialitatea franceza il condarana pe negrul care saluta sé nu fie decit un semnificant instrumental: negral ma imterpeleaza in mumele imperialitatii franceze; dar, in acelasi timp, selutul negrului cepata substanfa, se vitrifica, se intareste, se fixeaza intr-un. considerent vesnic, menil sa antemeieze impe- ceva nu mised: wea totodati, faptul paralizeaza intentiz, fi da un fel ce rau de imobilitate: ca s& 0 purifice, o Mnghesta. Caci mitul este 0 vorbire furata si restituitt, Numai c& vorbizea data inapoi nu mai este Mntrutotul cea care a fost furatd: resti- scurt moment de trucaj, Mai ramine de exami rn motivatia. Se stie ca, in limb’, semnul este arbitrar: i obliga i mod fires 2 conceptul arbore: zici, semnmul este nemotivat. Totusi, arbitrarul MITOLOGII 258 fagment de sema prin enalogie cu spunem zimzble, si nu emable, prin analogie cu aime). Seranificatia mitice nu es:e nic odaté cu totul arbitrard, ea este ictokdeauna partial motiveta, contine in mod {nie salutul nen necesara Masigi dup! mitul foloseste analogia ddintre sens gi forma: cu exist mit faré forma motivata’, Pentru a percere puterea de motivate a mitului, este de ajwas s& ne gindim putin la un caz extrem: ara dinaintes mea 0 de obiecte ati: de cerarconate cit nu. S-at parca 28 calabil. forma nu-si poate fnridacina nicdieri analogia si este imposidil fnsa forma poete totusi oferi spre lecturé dezordinea ca atace: 2 poate dz o semnificatie absurdului, poate face din absurd un mit, Aga se petrec Iucrurile cind. de exemplu, bunul Din suet de vedere atic, ete teemu forme re au yor si sleage ideal si pe cea joc! pe ambele -egistie256 ROLAND BARTHES simt mitifica sup impiedica formarea mitului: fi indeajuns obiestivata pentru a deveni lizibila ‘urma, lipsa motivatici va deveni motivatie secundé, mitul va fi restabilit. Motivetia este fatalé, Dar eceasta n-0 im fragmentara. in primul primeste analogiile de sens $i concept este. intotdeauma, doar partiala: forma last de ‘© parte multe analoguri si nu refine decit citeva din ele. pastrea- zi acoperisul aplecat, bimele aparente ale caset de munte basce, renunfé la scaré, la pod, la patina efe. Trebutic mers chiar si imagine total ar exclude seu cel putin intr-un caz, forma mit fit celalelt, un preaplin). Dar, in genera, mitul prefer s& luereze cu ajutorul imaginilor sérace, incomplete, unce sensul esc degresat foarte bine, pregatit pentru o semnificetie: cariceturi, pastige. simboluri etc. in sffrsit, motivatia este aleas’ printre altele posibile: eu pot da imperialitigi G:ancezz mult ziti semni- ficanti, nu numai salutul tar 2 unui negra: un general francez il decoreaza pe un soldat senegalez ciung, 0 clugarica ii dé ceai unui areb intins pe pet, un invatztor alb tine lect cu niste negrisori foarte atenti: presa are grija s& demostreze zilnic c& rezerva de semnificanti mitici este inepuizabila. = ce va artia foarte bine ce sint inci motivate prin conceptul pe care-L reprezinta, féra ca towusi $4 poati fi vorba cumva s& ecopere MUTOL GIL 257 (otalitatea lui ceprezentativa. Si din punct de vedere Se rectnoagie Cupé arhitrartatee semmifizatiet sele: integal Moliéze intra euler de. medic Lecture si descifrarea mitului (Cum ests reseptat mital? Trebuie sf revenim, inca o deta, Ja uplicitatez_ semmificantul lotodet forma. Dupa cur ma voi fixa pe unul c cealalti, seu pe ambele in acelasi timp, voi produce trei tpuri diferite de lecteré!. 1, Daca ma fixes aeupea unni sem: fn “ala un. sistern siraplu, unde negru: care salu: est2 un exery i receptez ca o imposturi. neg-ul cere salut di imperialitatii franceze Aces gului: el descifreazé micul258 ROLAND BARTHES asupra sermnificantului mitului alcatuit din sens si din forma, receplez. 0 semnifical eu raspund mecanismului constitutiv al mi roprii, devin cititoral mitu- lui: negral care salute nu mai este nici exemslu, nici simbol, {inca gi mai putin alibi: exe insisi prezeata iraperialiteii franceze, mitul, fe sustinindu. cinicd, a doua este demistiic ea consumé mital potrivit scopurilor si vede mitul ca 0 Deca vrem si legam sf aritam cum rasgunde anumite societafi, adicé sé trecem de trebuie sa ne situém, evident, la nivelu insusi cititorul de mituri trebuie sé dezvaluie functia eseniakt a acestora. Cum recepteaza el, astazi, mitul? Dacé-1 recepteazé au inocent2, ce interes mai avem sa i propunera? Si dacé- citeste eindindu-se mult Ja ¢l, ca mitologul, ce important mai are alibiul prezentat? Dacé cititoral de mit nu vede in negrul care saluta imperialitatea france pent a fi crezuta. fn Aceasta nu este decit o falsa alter aimic si nu afiseaza nimic: el deformeazé; mitul nu este nici minciuns nici méturisire: este o modificare. Pus in fata alter- native de care vorbcam mai inainte, mitul igi giscste 0 a treia iesire. Amenintat si dispar daca cedeaza 1a una seu alta din cele cowi fixéri, se descurca printr-un compromis. el este acest compromis: fasércinat sii ,ajule sa treacd!” un concept MITOLOGIL 259 intertiona’, roital nu intilneste in limbaj decit iradare, deoarece limbajul ru poate decit sé slearga concep, dace il ascunde, sau sé-] demagte, dac4 fl spune, Elaborarea umai af doifea sistem semiologic ii va c mitulai si scape de dilem’: silit dezvaluie sau sé ‘Am ajuns acum, istoria in netura. ‘itesza in faa mea salutul negralui ca 1g cu si mai mare certitudine mitul sub evidenta mobilului siv. Insa, pentru ciitcrul de tatul este cu totul ciferi se petrece de parca imag:nea at provoca in mod naturel concepul, ca gi cam sem: imperialitatee francezi varbire justificati excesiv. Tard un nou exemplu ce va ajute st se imecazé foarte bine cum ajunge citioral de rationalizeze semnificatul prin sermmificant. Sinsem in Lana citesc tithurle mari din France-Sor; PRETURI: PRIMA SCADERE. LEGUME SCADEREA A INCEPUT. Sz stabilim Ja iweala stmctura semiologic#: oxemalul este o frazi, primal sistem este pur ling- istic. Semnificantul celui de al doilea sisiem este i aici de um anumit numa de acci mr: prineste de abice. stile capitale din lume. Semrificatal sau conceptul este cea ce trebuie numi260, ROLAND BARTHES nologism barba: dar inevitabil: guvemamentalitatca, Guverntl conceput de presi cea Esenta de eficacitate wcle $i legume scade deoarece asa a botarit guvemul. Ja urma urrei destul de rara, din indrézneala, a demontat, cu dowd rinduri mai jos, mitul pe care tocmal il elaborase; adauga (ce-i drept, cu litere modes Arune fn mare graba o su culeg decit un sen O lecturé mai insistent a ici esecul: mitul este impecie tabil: nici timpul, nici cunoasterca au-i vor adauga cova, dar ingvistic), cauza- tclor si al Jegurclor secund (mitic), fn furgoanele Naturii, Din acest motiv, mi vorbire inocenta: nu fiindea este trait cao int ascunse: daca ar indca sint natural: MITOLOS acolo urde nu este dacit cawzal: semn:ficantal natura. Aczasté con! schivalenti, el vede un Jel de proces icatul a, pentru el. reatii de exprimata th alt fel: orice i mnsumatoral mizului ia semnificatia drept un sistem de Fagte: mitul este ca un sistem factual in vreme ce el nu este deeit un sistem semiologic. Mitul ca limba; furat Prin ce se caracterizeaz m‘tul? Prin proprietatea de a traasfoma un sens ir forma. ie Cuvinte, este: - deauna an furt de limbaj. Eu fur nagral cave salutz, casa de mente in culori albe si brme, sciderca sezorieré a prejulai la fructe, mu ca sé fac din ele exemple sau sim>oluri, ci ca sa nauralizez, cu ajutonul lor, Imperiul. preferiaja mea pentru Iucrurile besce, Guvemtt. Oare orice limbaj prim este, tn mod fatal, preda mitului? Nu ex:ste nici un sens care 8A poald revis:a in fata acestei capturari cace-. amoninta cu forma ei? De fapt, structura lui secunca pornind de la aga cum am vazut, pomind de la insasi privarea de sens. ns nu tozte lirabaje:e revista i acclasi fel Limba, care este Lmbajul cel mai cles furat de mit, pre- zinta o rezistexya slaba. Limbe. confine ea ins ite unui aparat de semne de 1: este Cea ce em patea numi limtii; modurile imperativ sau subjonetiv, ce exemplu, sint forma unui seme » diferit de sens: semnificatul este aici vointa mea. intea ma. De acoca unil Lingvisti au definit indicativul, de filca. ca o stare sau un262 ROLAND BARTHES grad zero, fata de subjonctiy sau de imperativ. Or, in mitul pe deplin constituit, sensu nu este ni motiy pentru care el poate fi ‘cept. Trebuie s4 ne amintim ince 0 data ca privarea de sens idecurm un grad zero: de aceea mitul si-o poate foarte si, dindwi, de exemplu, semoificatia absurdalui, a su- Limba se potriveyte cu cin alt fek: foarte rar ca impme dintru Mceput un sens plin, nedeformabil. Faptul se cexplica prin abstractia conceptului ei: conceptul de arbore este .¢ cu multiple contingente. Limba dispune, fara (acest arbore, arborele substanta virtual unde plutesc sensuri posibile: sensul poate, aproape in mod constant, fi inferpretet. S-ar putea spune ca limba ‘un sens ajurat. Mitul se poste insinua cu usurin{4, se poate umfla fn el: este un furt prin colonizare (de exemplu: sciderea inceput, Dar ce scadere? cca deter- minat de anotimp. sau cea detorata guvernulu:? serificatia Daca sensul ce sé poata fi invadet de mit, acesta il modifica, il rapeste in intregime. Asa se intimpls cu Jimbajul marematic, in sine, este un limba) nedeformabil, care impotriva intempretarii: nici MITOLOGU 263 revista to:al, cedeaz2 sici total: Binstein de o parte, Paris-Match de cealalta, Acestui coafl:ct i se poa:e da o imagine :emporala limbajal metematic es:e un lirabaj desavirsit, 51 care isi traze perfectiumea caiar din aceasta roarte consimitz: mitul este, datz, confortabil, faze din ele cadavre vorbi Tats un alt incbaj care rezistd mitului cit poate de mult: Jimbajal nostra poctic Poezia conemporana” este un sistem semiologic segresiv. in vrem2 ce mitu’ urmaresie 0 ultra- Inocare 5s regiscaccd 0 ‘nfa-scmni \ogia # limbsjulu ajunga wu Te sensul cuy:ntelor, ci Ja sensul lucruribor insesi!!. De aceea ca tulbura limba, sporzst= cit poate de mult abstraciia conceptulai si intince pina la limita posibilului kegatura ant §: semnificat; strectura .flotanti” a concep- tulni este exploatata264 ROLAND BARTHES seranul poetic incearct sa dea Ja iveala tot potentialul semni- prinde dasuisi dn La urma urmei, cintre toti cei ce folosese caci numai ei cred vorbirea, poet cA sensul cuvintelor nu este Ge un fel de analog ia ocupa poritia aparenta dezordine @ semnd esential, este capturata de catre vid, ce va sluji la semnific improhebil al pocziei modeme: refuzind cu straigni- tem. semiologic tine de arbi Consimtirea voluntarés 1a mit poat: inveage noasira Li Am abordat aceasta problema in Le Doses Zero de II care nu era, la ura ure, decit o mitclogie a limbajulu MITCLOG! 265 Defineam acolo seritura ea semnificant rii 2 fost actul incereat sa pind lz sabordarea pur si simplu a discarsului, sau transpus, manifestindu-se ca singera arma posibi trive putetit majore a mtului: recurem Se parz deci c& este deosebit de geeu si reducera mitul din interior: ceoarece chier miscarea pe care 0 facem ca 8 seapam de el devine, ja -indul ei, prada mitului: reital poate266 ROLAND BARTHES. oricind, in ultima instant, sa scmnifice rezistenta care ise opune. La drept vorbind, cea mai bund arma impotriva ritului este s& fic mitificat I rindul Jui, adic& s4 se producti un mit artificial: iar acest mit roconstituit va {i 0 adevarats mitologie. ‘De vreme ce mitul fura Ji aceasta, ar fi suficient de plecare al umui al semnificatia sa ca prim termen al unui al coilea ofera citeva exemple mari de astfel de mitologii artificiale. Ma oi opri aici Ja Bouvard et Pécuchet de Flaubert, Este coca ce s-ar putea numi un mit experimental, un mit de gracul al Coilea, Bouverd si prictenul su Péouchet reprezinté 0 anumita burghezie (in conflict, de ele! te paturi burgheze): diseursul lor este o vorbire mitica: limba, aici, are un sens, fins acest sens este forma Vici a unui scmnificat conceptual, care, aici, este un fel de insatictate tehmologica: intilnirea dintre sens si concept formeaz#i, in acest prim sistera mitic, 0 semni- ficatie: retorica lui Bouvard si Pécuchet. Aici (dsscompun pentru nevoile analizei) intervine Flaubert: acestui prim sistem mitic, care este un al doilea sistem semiologic. fi va suprapunc un al trcilea lant, in prima verigi va primului mit, sau termenul say final: retorice Pécuchet va deveni forma noul aici chiar de Flaubert, de privirea pe care si-] construisera Bouvard si Pécuchet: va fi veleitatea alternanta nelinistita a uceni- : bouverd-si-pécuchéitatea. In ceea ce priveste semni- ficatia finalA, pentru noi, ca este opera, Bouvard et Pécuchet. Puterea celui de al doilea mit este de a1 constitui pe primal ca naivitate privita. Flaubert s-a dedat la 0 adevarata restaurare atheologica 2 unei vorbiri mitice. este Viollet-le-Duc al uni MITOLOGH 267 ee ITIORD HE ancmite ideologii burgheze. Car, mei pujin naiv decit Viollet- Je-Due, el a pus in reconstituirea lui ornamente suplimentare Meritul lui Faubert (Gi al tuturor mitologiilor artificiale sint unele remarcabile in opera lui Sartre) este acele de a fi dat problemei realismului o solutie explicit semiolozica. Un merit, desigur, imperleet, deoarsce ideologia lui Flaubert, pen- tru care burghezul ma era deci! © uriciun> estet ficd, n-a evut nieic legaturé ca real:smul, Dar, micer, el s-a ferit st confiunde, ‘picat major in lite-arurd, realul :deologic cu realul semiologic. Cz ideologic. reelismul literar nu deginde nicidecum de limba ‘orbit de scriitor. Limba este o forma, ea iu poace i realist saa nereabista. Tot oc poate ea este s4 fie sau si cw fie mitica 2, Din pécate, intre realism §i mt nu exist? nici literatura nogstré ,sealista” este mitic’ (chiar dacd n-ar fi cecit cca mit grosolan al realismului), si cit de mult literctura nozstra yre cel putin meritul d> a nu prea fi aga ceva, nte- im realismal secitorului ca 0 preble~ z sgunem c& mu existd o responsabiliate « forme’ fa;A de rea!.Tnsa aceasta responsebilitate ru 5 poate masuca cecil in termeni somiclogici. © forma nu se poste -udeca (Je vreme ee este vorba de proces) decit ea semnificajie, mu ca expresic. Limbajal scciitorului nu este obligat sf reprezante realul, ci sil semmifice, Acest acm ar 9 Forma subjorctiva, deoareee tn acest fol exprima latire stil Asctrsulu: indies semi-abil instmyment de demisti‘tcae,268 ROLAND BARTHES obligatia de a folosi dowd metode coralutrebuie tratat fie ca 0 foarte deos e cous. critici si fie conjugcte; greseala accea ch sint confundate: ideologia are metodele sak. logia le are gi ca pe ale ci. societate anoni Mitul este competibil cu istoria forma, care nu este decit relativ este istoric prin natura Tui. Se poate de sub dowd aspecte: prin prin concept, care chipai un studim uncle mituri din trocut pina Ia forma lor actuala (si atumei facem Eu m-am oprit aici la 0 schita sincronica r-un motiv obiectiv: sociciatea noastra est comeniu jegict al sernmificayiilor mitice. Acum trebuie s& spunem pentru ce. Oricare ar fi accidentele, compromisurile, concesiile i tehnice. economice societatea noastra mai este inc’ o societate burghezs. Eu stiu foare bine ca, din au succedat Ia putere mai muite tiperi al uni anomit ideologii. Inst in denumirea acestui regima se produce un fenomen remarcabil; ca fapt economic, burghezia este aumita MITOLOGIL 266 fara erowtate: capitalismul sz profesceza!*. Ca fapt politic, ea este greu de recunoscat: nu exis: un partid ,burghez” in Ca- Cz fapt ideologic, ea dispare cu totul: burghez.a si-a stors Je wacind de la real le reprezertarca sa, de le omul ezono- mic Ie omul mental: ca se impaca cu faptele, dar qu se infelege atinuc: sonsul se scurge in afara lor, pind ce numele devine -m Fenomenul scesia Ce c»-namire este impo aménant. Po.itic, hemoragia in ideea de nafiune. La vremza ei 2 fost o ides progresista, care a slujt Ia excluderea aritocratici; astizi, burgheria se dilucaza im natiune, chiar daca Va res>inge ‘elemeatele 90 care ea le decreteaza alogene (Comunisti(), Aczst sincretism dirijat fi permite burghezici sé capete garantia 1 sii temporari, toate clasele infermediare, losirea indehungata ru a putut depolitize pro- fund cuvintal aagiure; substratul politic es:e acalo, foarte aproa- Pe. o emumita circurnstanta i] manifests diate-o data: °n Camera, Inbsogayeasea po cwunziter”, ne * m exe tude din panct de vedere ecoromiz, ‘eprezenterilor burgheze. 1 ridunel Si ocndamne pe270 ROLAND BARTHES exist partide nationale”, si sincretismul nominal arata aici ceca ce el pretindea ca ascunde: o disparitate esentiala. Vedem cum vocabularul politic al burgheziei postuleaza ca exista un universal: in ea, politica este reprezentare, un liagment de iccologie. Politic, oricare ar fi eZorul universalist al vocabularului rseste prin a se poticni ce un nucleu rezistent, care, prin definitic, este partidul revolutionar. Ins partidul su tara: ideologic. tot ce nu este urgher de la burghezie. Ideologia burghez# poate esadar umple orice poate ex-numi fara oprelisti, cind mu mai este decit una gi aeceasi naturé umand: aici, defectiur imelui burghez este totala, Exista fara indoick revolte impotriva ideologiei burgheze. Este ceca ce in general se mumeste evangardd.. insa aceste revol- in primul rind, burgheziei, de la sr alt public decit instsi clasa pe care 0 contestit, si care, ca sti se exprime, depind ce benii ci. Si apoi, aceste revolte sint inspicate fatotdeauna e diferenta foarte mare dintre burghezul etic si burghezal poli- tic: avangarda contest existenta bunghezului fn arta, in moral, ii contest, ca in cele mai frumoasc vremuri ale romantismului, dar nici vorba de contestare politica”. pe bacan, pe fil si fie inteleast decit ex sintez a determinanilor st a reprezertirilor sal. MITOLOGII 7 Avangarda nu-i iarta ziei Timbejul, mu statutnl, Ceea ce nu inseamn ca st: aprobé neeparat; insa il pune in Paranteze: oficit de violnta ar fi provocarea, °n cele din urma ca iyi asuma omul pirasit, ou cmul alienet; iar omul parasit tot Omul Elem es:e'. Acest anonimat al turgheziei cevine si mai profurd atuaci ind trecem de Ja cultura burghez’ prozriu-zisa la fo-mele ei ‘ntinse, vulgarizate, utilizate, la ceca ce s-ar putea au public, cca care alimemeazs morala cotidian4, ceren:onialsle civile, rturile profane, acicé nomaele nescrise ale visti relatio- wie $4 reduci cultura cultura turgheza de pur consum, Toatt Franfa se scald in anonima: presé noastra. cinematograful, teatru, mare consum, ceremonialele, Justitia, diplomatia, conversatiile hoastre, viemea Frumoasi sau urita, crima care este jadecata, Cununia .a care ne emotionam, buciticia visats, haina pe care © purcdm, totul, in viata noastré cotidian’, depinde de reprezen- larea pe care Durghezia si-o face $1 a2-0 face despre relatiile omului ca lamea Aceste forme ..nocmalizace” ; mai mult sau se al&cura maseiROLAND BARTHES tunic locuitor este Orwl Btem, nici proletar, nici burghez. lata deci ca, pitrundind in clascle intermediate, ideologia {si poate pierde, cel mai sigur, numele. Narmek: mic-burgheze sint niste rezidauri ale culturii burgheze, sint niste adevaruri burgheze degradate, sar usor achaizente, sau, daci vrem: demoda ‘ca dintre burghezie si mica barghezic hotariste de peste un veac istoria Franjei: e& a fost rareori rupia, si ce ficeare daté {ara urmari (1848, 1871, 1936). Alianta se intazeste cu trecerca timpului, devine wepiat ¢ simbioza: se pot produce treziri pro’ x8 ideologia comuna nu mai este pusa la indoiale: inveleste toate reprezentinile a burgheza din lumee mare, rezultat’ cint-um rit de clasé (prezentarea gi consumarea bogitiilor), nu poate avca nici o legatura cu statutul economic al micii burghezii: insé prin presé, actualitit turé, ea devine treptet insasi noma, dact nu trait, col payin visata, & cuplului mic-burghez. Burghezia ebsoarbe Intruna in ideologia ei o intreaga omenire care nu-si are si care nu-l poate trai decit in ira; i reprezentarile cu ajutorul unui catalog de imagini colective destinate micii bur- ghezii, burghezia consactd nediferentierea iluzoric a claselor sociale: din clipa in care 0 dact si cinci de mii ce franci’ se recum MITCLOGIL m3 Defzctiurea numelai burghez nu 2st asadar un fencren iluzoriu, accidental, accesoriu, natural sau nesemificativ: este ‘nsagi ideologia turgheza, migcarea prin care burghezia trans- forma realitatca lumii in imagine @ Jumii, Istoria in Natura. Jar particularitetea avestei imagini este aceca de a fi o imegine rastumati. Statutul bargheziei este special, istocic: omul pe care-| reprezinta va fi universal, ater; clasa burgheza si-a cons- ttuit puterea tocreai pe progres natura inaltera>ila; primi semnificatii, supunean toate sucruril docretinds-le destinate ommului: idzologia burgheza va fi scien tisti sax inteitiva, ea va constata faptal sau ve percepe valoarea, dar va refuza explicatia: ordinea lumii va fi_suficienta sau inefabila, cz nu va rastumaté a une! oneniri imuabile, definita printr-o idemitate reinceputa Ja nesfirgit. Pe sctst, in socie:atea burghera contemporama, trecerea de Ia reel la iceologic se defiresie ca ecerea de la 0 anti-physis le a pscude-paysis. Miiul este a vorbire depolitizeta Aic: aflam mital. Semisicgia ne-a invétat 28 mitul trebuie si intemeieze o intentic istorict in natura, 0 contingenta in etemitate, Ins acest demers insusi demersal ideologiei burgheze, Socictatca noasira este, abiectiv. domeniul privilegiat * .Daci oamenit si condi ile Jor apa 'n oric> deo ogi ristumate cx ino caer? cbscuri, fonorsenal decarge cin procesu lo: vial stoic.” (Merx, Ldsologic AMemende,1, p57.ROLAND BARTHES logica ce 0 defineste: lucrurilor: Iucruril iui, de acte omenesti: aceea de a evacua realul: cl preferiin, o evaporare, Acum putsm completa Cefinitia semiologie’ a mitalui in © vorbire de-politizata, Trebaie in sens profund, ce ansemblu al latiilor umane in struct de a fauri lumea; trebuie MITOLOGII 2s imperialitatea frenezza f te putin ca s-0 gasesc linistit. Trocind Je la isto Fi contradictii Inuruct este lipsita de profanzime, o ‘ume expusa la vecere, stabileste © minunata limpezince: Iucrurile par sa semnifice singune”, ‘Cum adic’, mitul este irtotdeauna o vorbire depolitizata? cu alte cuvime, realul vorbin despre un Iucra ca desore ceva natural pentru ca € si devira mitic? S-ar putea raspunde, cum x Cécuo Marx, c& de slab ar fi, oricit de sau mei putin |. SNDUS sau respins’’ Una aceasta poat tata de ibajul-obic rvinz aciesea pe un fond natural za: mai cinai de un metatimbaj geveral, dresat pentra a cinta Si cu pent @ le de la sine ce auforice. 2°, Mare si 2xempuul cu Gi26 ROLAND BARTHES. evapora; dincolo, ea este indepértati, purificats de o substantd aj. Exist asadar mituri puternice i mituri ic este imeciat, de-politi- a obioctului s-a sfers, cao culoare, dar un data: ce este mai natura! decit de edevar, ci Jor; exists obiecte mitice lasate s4 doarma 0 vreme; atunci ele nu sint decit nigte vagi structuri mitice, a cdror incdrcatura politica pare aproape indiferenta. insa zici nu este decit o oportunitate de situatie, nu o diferenja ce structari. Este cazu! exemplului nostru din gramatica lating, $4 refiner cé aici vorbirea mitica actioneazé as de moult timp transformata: fraza lui Esop ficati (adica transformata in exempta de grameti Pentru a juceca incarcatura politica a unui obiect si golul mitic care gi-o insuseste, nu trebnie niciodaté sé ne situzém din pact de vedere al semnificetici, ci din cel al semnificantului, adica al lucralui furat, si in semnificant, din punctul de vedere al limbajului-obiect, adica al senst o inéoiala ca, dact am consulta un leu rca ima ci exemplul ce gramaticd este 0 state putemi itizatd, ax revendica ca pe deplin * Vp, 199. MITOi.OGIT mm politic’ jurisprudenta cere-] ajuta st-si atribuie o rad intrucit al-este cel mai putemiz, cu ccnditic st nu dam peste vieun Jeu burghez care nu s-er sfii sa-si mitifice forta dind-i forma se plaseavi, ci sd-i reglam cu cit mai mare precizie importanta. eniul mitului este -edus aici la o clas de-a cincea cintr-un Hiceu francez. Presugun inst cit um copil captivat de povestea lealui, a jancanei si a vacii gi regasind prin interroediut vieti imaginare insigi realitatea acestor animale, a> aprecia cu mult ‘mai putind nepasare cecit no; d'sparitia acestui leu transformat Sn atcibut. De fapt, daca mi la ni se pare nesemnificant din punct de vedere pol eamnd pur si simplu c2 mitul ou pricina nu este fficut pent noi Mitul, Je stings Daca mitul © vorbire ce se opime mitulai, vorbrea care rimine Aci tresuie si re intoareer [a deosebirea dint:e limba si mate-limbaj. Dace eu sint taielor de lemae si decd ajung s4 numesc arborele pe care-] dobcr, oricare ar 7 forma frazei mele, eu verbese arborele, nu vorese despre el. Aceasta {nscarmna cé lirnbajul meu este operational, legat de obiectul sau iatr-un mod tranzitiv: Zatre arbore si mine, nu existé altoeva. docit munca mea, acice un act: acesta este un limbaj politic; pent nine, arborele nu este o imagine, este pur si simplu28 ROLAND BARTHES meu, Dar daci nu sint tdietor de lemne, eu mu t decit st vorbese de el, despre meu nu mei este instrurxentu! unui arbore actionat, ‘iat devine instrumental limbajului meu: cu acborele, eu na mai am decit o relajie intramitiva; erborcle ‘nu mai este sensul realului cz act madierea unui prim agadar un limbaj care nu este mitic, este Timbajul producitor. pretutinden! unde omul vor in limbaj mitic sa dezvaluie vorbire pe deplin, 1, cum face mitul, tural. Asa cum ex- tinea de mit: burgh: prin aceeste produce mi infeles ca exist’, in aceeasi mésurt in cere stinga ru este a MITOLOGHE de stinga epace toe adica acy s@-si zscanda nur s se deformeze in ,.Natera”. poate fi san mm tactica tot cazul, ea este, maj devieme sau proceceu opus revo nele”, A sasit 0 zi. de pil, cine s ul stabnist. Stalin, ca obicct vorbit, a preze i sare pura, ale care era imentia de ortodoxic, de di arsenalul de rituri buighoze. Nicio ge domeniulROLAND BARTHES, MITOLCGH 281 nte”. Viala cotidiana fi este inaccesi- produs la comand’ si dintr-o zi. grou. fi lipseste © putere major: im: Orice ar face, ramine in el ceva jeapan gi literal, un iz de lozinca: cu o formula expresiva, este uscat. Existd oare ceva. mai uscat dec! miful stalinist un fel de inventie, doar © apropriere neinderiinat cantul mitului (forma aceea a cérei nesfirsté bogatie in mitul burghez 0 cunoastem) nu este deloc variat: se reduce la un pomelnic. Imperfectiunea aceasta, dace: indraznese si spun asa, tine acelagi, limbajul actelor sale; metatimbajul este un lux. el mu poate deocamdetd ajunge Ie el. Vorbirea asupritului este real, ca cea a taiecoralui de lemne, este © vorbire tranzitiva: Hi este aproape cu neputin(a s& minté: minciuna este 0 bogatie. ea presupune o avere, niste adevaruri, forme de schimb. Sarécia aceasta esentiala produce mituri rare, slabe: saw fugitive, sau Asti, col ese cel co-si aur’ din plin corditisetiea si politics descrisi de Mare drept condivic epasitor de indiscrete; el2 afigeara Tn ele catura Jor de mit, {si aratt masca cu degetal; 33 masce acceste do-abia este oca unei pseudo-physis: aceasta paysis este si ca 0 bogatic, au poate decit 5-0 ia cu imprumut ¢ nu poste goli sensul real al lucrurilar, dindu-le acestora luxt une; forme vide, deschist catre imocenta unei false Neturi, Putem spune oA, inn un rit reconstituit: de ai i se trage si stingae.a Miu, Ja dreapta Statistic, mitul este fa dreapta, Aici, el este esential; bite hranit, lucios, expansiv, vorottet, 2 se invenceazé intruna. Cu- prinde tot le, diplomatile, arvele gospodkresti, Litcratue, spectasolele, Expaasiunea sa este pe masura ex-numitii burgheze. Burghezic vsea st pistreze exis- tenfe far aparenga: insisi negativicatea aparentei bucghez2, in el deci o vorbire, cea a erman- te bogata, rmlti- ibile de demnitate: opresorul are excl lumea, el au are decit teatrala este Micul; limbajul umuia ummareste s4 transforme, limbajul celuilalt urmareste sa eterizeze. ‘Aceasta plenitadine a miturilor Ordinii (asa tsi zice burghezia) comporta oare diferente in mitul postuleazé imobilitatca Natur ins exista grade de232 ROLAND BARTHES Smplinire sau de expensiune: unele mituri se coe mai bine fn anumite zone sociale: exista si pentru micro-climate, putin mitic pentru a-si recunceste dreptul de at ce intreaga parte a criticii burgheze ma lucteaz decit cu materiale pe potriva mitului): este un mit care mu a fost inca bine rodat, ie din Cogil Poet elemental un (Mozart, Rimbaud geogratia sa; coace deoarsce vor treee in presa aselor, fn salonal de | de Ja marginea Geog: t afita vreme cil nu MITOLS CH Intrucit deocarndata cu pwem stabili formele dialectale ale mitwui burghez, putem totusi schita formele sale retorice. Prin retorica webuiz <4 ‘ujelegem aic’ un ansamblu de figuri fixe, reglementae, insistorte, in caze vin si se agoze formale principelele ci 1. Veccinarce. Am mai daz 2xemole cu aceasté figura in a marturisi réul accidental al imunizat prin inocelarca unei nici scat: in felul acesta este aparat de riscul malt de 0284 ROLAND BARTHES. MITOLOGH stipinul soseste, ea dispare in ticere: nu mai ramine decit sa te bucuri fara a te intreba de unde vine acest frumos obiect. ‘Sau, si mai bine. e! mu poate veni decit din eternitate: dintot- deauna, el a fost ficut pentru omul burghez, dintotdeauna, Spania din Ghidal Albastra ¢ fost ficuta pentra turist, dintot- deauna ,primitivii” sian pregatit dansurile in vederea unei petreceri exotice. Veder cum dispare, datorita acestei fericite figur, tot ce este stingheritor: determinism si vorodaté Hibertatc. Nimic nu este produs, nit ales: nu mei rire decit s& posedam aceste obiecte care a dispacut orice uma maculanta de origine sau de alegere. Aceastt evaporare miracu- oasa a istoriei este 0 alté forma 2 unui concept comun celor mai multe dintre miturile burgheze: iresponsabilitatza omului, nefnstare sé aratis in fea ochi- Jor, micul burghez se face c& nut vede, il ignora si il neaga, sau ii transform in el insusi. fn universal mic-burghez, toate feptele de confruntare sint fapte reverberante, orice altul este redas la acelesi. Spectacolele, tribunalele, locurile unde celzlalt risca s& se expuna, devin oglinda, Fiindca celalalt este un scan- dal ce atenteazi la esenta. Dominici, Gérard Dupriez nu pot accede la existent’ social decit daca in prealabil sine redusi Ia starea de mici simutacre ale presedintelui Curtii cu Juri, ale Procuroralui Generel: este pretul ce trebuie platit pentru a-i con- damna potrivit justitiei, de vreme ce: Justifia este 0 operatiune de balanta, iar balanta mu poate cintari decit acelasi si acelagi simulacre ale in orice constiima mic-burghezA exist’ mi i ‘ ‘ { dic corpul judic.ar su, le pune pe banca acuzatilor, Je mustra si le condemn: Imozdecuna sint jucecati analogi care s-cu abétui de Ja calea cea dreanti: chestiune de drum, nu ce natura. e&ci aga este ficut ont. Lnenr —car— Celalal: se dovedeste ireductibil: nu dint-un scmupal_neastepi fiindea buaul simt se ogune la azceste: unul nu exe pielea ci neaged, altul bea suc ce pere si nm perrod. Cum si-1 asi pe negni, pe ms? Exista aici o figura de salvere: exotismul. Celalalt devine pur obiect. spectacol, spectacol de marionete. avirlit la marginile umanitiii,el nu mai ateateaza le securitetea cAmiawhui. Aceasta este mai curind o Fgura mic-surghez. Céci, chiar daca nu-l peate trai pe Colalalt, burghezul poale macar sici imagineze Iocul: este cea ¢> te un soi de economic -ntel susilor recuncscute. Mica burgaezie nu ese libereki (ea produce fescismul, in vrerne ce burgaezie il foloseste): ea face cu fatiziere itinerarul burghez, 4, Tautolegia. De, stiu, ceviatul mu este framos. Dar s: Iverul este foarte w:it. Teutoiogia este ace] procedeu verbsl care consti ia definires aceluiagi prin acelasi (, Teaurui este teatrul”) Se poate vedea i condeite magice de care Sarre s-2 ocupa: ie Schita a unes tear? 2 en ne refagiom mu in furie, sau in tristote, chad nu identifica in mod magic cv cea ce botirim s4 fie o rezistentd naturala a obiectului, In tautologie, exist o dubla ucis fn spatele wai argument ce antoritate: aga cum périnti286, ROLAND BARTHES nemaistiind ce s& raspunca, fi spun copi neste asa fiindea este asa”, sau, si mai bi astaci tot” are face migcarea verbala a slesté © profundh neincredere fara de limba: il ros- pingeti fiindca va lipseste. Insa orice respingere a limbajului este 0 moarte. Tautologia intemeiava 0 Jume moarta, 0 lume imobild. 5. Nicinicismul. Numesc astfel soca figuré mitologica ce const fn a stabili doua contrarii sia te cintari unul en ajutorul celuilalt in esa fel incit si fie respinse amindous figure. balantei: realul este redus mé doua contratii care se echilibreaza rumai in masuca in care sint formale, usuratz Ge greutetea Jor specitica. Nicinicismu! poate avea forme degradate: fn astro- ica, raul este urmat de wn bine egal, sint intotdeauna prezise cu prudent dintr-o perspectiva de compensare: un echilibru terminal imobilizeazé valovile, viele, destinul ete: nu mai avem de ales, trebuie si ne asumim, -alitayii. Avem aici o figura care vaga- igurile precedente. Reducind orice calitate race o economie de inteligenta: el fntelege realul “28 multi bataie de cap. Am dat mai multe exemple pentru acest mecanism, pe care mitologia burgheza ~ si mai ales mic-burphezi ~ nu ezita si-l aplice factelor estetice despre care, pe de alta parte, spune ci ar tine de 0 esenté imateriela. MITCLOG'. ‘Teatrul burghez este un bun exempta de ast pe de o parte, teztrtl este dat ca 0 esenté ireductibi'a fa orice Timbaj si care se dervéluic doer inimii, ixtuitici; el dobindeste © crima de ,ezeserta”, si se vorbeasca despre teatru fh mod i curind, orice mod intelectual de a situa teatrul Jimb vrene sé. vorbin: excesiv despre real ceoarece, de buna scama, ideologistmul si cortratiul sau sint n:ste concuite deooamr data megice, terorizate, orsite si fascinate de slisiorea lea impécace “nue object si cuncastes Septernbrie 1956 vinului nu de vin, as cum istoricul se va ocupa de ideologia Jui Pascal, mu de Cugetéri" S-ar prea ci vem de a face cu o dificultete specifica timputui: astézi, cel putin pentru moment, nw. m: 0 alegere posil i aceast alegere nu poate fi facuta decit ‘intre dowd metode. ambele la fel de excesive: sd propunem un real in intregime permeabil la istorie si s& ideologizam; sau, dimpotriva, sa propunem un real in cele din urna impenetrabil ‘i, in acest caz, s& poctizam. fntr-un cuvint, eu nu ‘vid deocamdats vreo sinteza intre ideologie si poezie (prin mod foarte general, céutarea sensul Incepacitatea de a depa a, fara indoiala, in pereepere instabila a realului rneisura alienarii noastre prezente: plutim si domistificarea tui, neputinciosi sé-i caci, daca ii lasam greutatea pe care o are, redam totelitatea: ™ Uneori, chiar cici, in aceve mitologii, am umblat eu sietlican: